Curs 25 + Curs 26 - CADASTRU IFIM

Notiuni de drept funciar

Principii generale Fondul funciar al Romaniei este constituit din terenurile de orice fel, indiferent de destinatie, de titlul e !a"a caruia sunt detinute, res ecti#, de domeniul u!lic ori ri#at din care fac arte$ In functie de destinatie, terenurile se im art in% terenuri cu destinatie a&ricola, terenuri cu destinatie forestiera, terenuri aflate ermanent su! a e, terenuri din intra#ilan si terenuri cu destinatii s eciale$ Terenurile mentionate mai sus sunt detinute de diferite ersoane fi"ice si 'uridice$ (rin detinatorii de terenuri se intele& titularii dre tului de ro rietate, al altor dre turi reale asu ra acestora sau cei care otri#it le&ii ci#ile, au calitatea de osesori ori detinatori recari$ (ro rietatea ri#ata asu ra terenurilor, sau alte dre turi reale oate a#ea ca titulari ersoane fi"ice si 'uridice, iar terenurile care a artin domeniului u!lic sunt ro rietatea statului$ Domeniul u!lic este de interes national si local$ Terenurile care fac arte din domeniul u!lic national sunt in ro rietatea e)clusi#a a statului, iar terenurile care fac arte din domeniul u!lic local, a artin in ro rietatea comunelor, oraselor, munici iilor si 'udetelor$ Terenurile din domeniul u!lic national sunt administrate de catre or&anele statului re#a"ute de le&e, iar cele din domeniul u!lic de interes local sunt administrate de consiliile locale comunale, orasenesti, munici ale, du a ca", sau de catre refecturile 'udetene$ (rin denumirea de terenuri din domeniul u!lic se intele&e ca acestea sunt destinate unei utilitati u!lice$ Astfel, a artin domeniului u!lic terenurile e care sunt am lasate constructii de interes u!lic, iete, cai de comunicatii, retele stradale si arcuri u!lice, orturi si aero orturi, terenurile cu destinatie forestiera, al!iile riurilor si flu#iilor, lacurilor de interes u!lic, fundurile a elor maritime interioare ai al marii teritoriale, tarmurile Marii *e&re, inclusi# la'ele, terenurile entru re"e#atii naturale si arcuri nationale, monumentele, ansam!lurile si siturile ar+eolo&ice si istorice, monumentele naturii, terenurile entru ne#oile a ararii sau entru alte folosinte, care otri#it le&ii, sunt de domeniu u!lic care, rin natura lor, sunt de u" sau de interes u!lic$ Terenurile care fac arte din domeniul u!lic sunt scoase din circuitul ci#il iar dre tul de ro rietate asu ra acestora este im rescri ti!il$ Terenurile din domeniul ri#at al statului si res ecti# al comunelor, oraselor, munici iilor si 'udetelor sunt altele decat cele din domeniul u!lic, si mentionate mai sus, care au intrat in ro rietatea statului rin modurile re#a"ute de le&e, fiind su use normelor 'uridice de dre t comun, daca rin le&e nu se dis une altfel$ Dre tul de ro rietate asu ra terenurilor, recum si celelalte dre turi reale se inre&istrea"a in documentele cadastrului &eneral si de u!licitate imo!iliara re#a"ute de le&e$ Dreptul de proprietate (otri#it Codului ci#il% ,(ro rietatea este dre tul ce are cine#a de a se !ucura si a dis une de un lucru in mod e)clusi# si a!solut, insa in limitele determinate de le&e,$ (entru a utea constitui e)ercitiul unor dre turi, actele ersoanei tre!uie sa fie recunoscute, sau sa nu fie inter"ise de le&e, intrucat un act contrar le&ii nu se oate constitui, din unct de #edere 'uridic, e)ercitiul unui dre t$ Dre tul su!iecti# este o rero&ati#a a acti#itatii indi#iduale, in #irtutea caruia su!iectul unui ra ort 'uridic oate actiona in limitele ermise de le&e$

Dre turile ci#ile ale ersoanelor fi"ice si 'uridice, in ra ort cu sfera ersoanelor o!li&ate si in functie de continutul o!li&atiilor cores un"atoare, sunt% - dre turi a!solute- dre turi relati#e$ Dre turile a!solute sunt acele dre turi carora le cores unde o!li&atia &enerala ne&ati#a a tuturor ersoanelor de a se a!tine de la incalcarea lor$ Din cate&oria dre turilor a!solute fac arte% dre turile ersonale ne atrimoniale, cum sunt dre tul la nume, dre tul la inte&ritatea ersoanei, la onoare, etc$- dre turi ce deri#a din ra orturile de familie- dre turile de autor si in#entator- dre tul de ro rietate recum si celelalte dre turi reale$ Dre turile relati#e sunt acele dre turi carora le cores unde o!li&atia uneia sau a unor ersoane determinate, de a da, de a sa#arsi sau de a se a!tine de la anumite acte sau fa te 'uridice$ Aceste dre turi o erea"a numai in ri#inta su!iectului o!li&at sau a su!iectelor o!li&ate$ Acestea sunt toate dre turile ce se nasc din contracte$ . alta clasificare a dre turilor se oate face du a continutul lor economic, astfel% - dre turi atrimoniale- dre turi ne atrimoniale$ Dre turile atrimoniale sunt acele dre turi care au un continut economic, oferind osi!ilitatea unei e#aluari !anesti$ Dre turile ne atrimoniale sunt acele dre turi care nu au un continut economic, cum sunt cele le&ate de ersoana omului$ Dre turile atrimoniale se im art in% - dre turi reale- dre turi de creanta$ Dre turile reale sunt acele dre turi atrimoniale e care titularii lor le e)ercita direct asu ra lucrurilor, fara concursul altor ersoane$ Dre turile reale se im art la randul lor in% - dre turi reale rinci ale- dre turi reale accesorii$ Din cate&oria dre turilor reale rinci ale fac arte% dre tul de ro rietare, dre tul de su erficie, dre tul de u"ufruct, u" si a!itatie, dre tul de ser#itute$ Din cate&oria dre turilor reale accesorii fac arte% i oteca, ri#ile&iile si amanetul$ Sunt denumite dre turi reale accesorii deoarece ser#esc dre t &arantie reala unor dre turi de creanta$ Dre turile de creanta sunt acele dre turi atrimoniale in !a"a carora su!iectul acti# numit creditor oate retinde su!iectului asi#, numit de!itor ca acesta sa dea, sa faca sau sa nu faca ce#a$ Dre turile ci#ile ale ersoanelor fi"ice si 'uridice sunt recunoscute, ocrotite si &arantate atat de Constitutie cat si de Codul ci#il, in sco ul satisfacerii intereselor acestora in acord cu interesul &eneral al statului$ Despre bunuri (entru ca un lucru sa de#ina !un, in sens 'uridic, tre!uie sa re"inte utilitate si sa fie a t de a ro iere$ In sens economic, rin cu#antul !un se desemnea"a orice lucru util$ In sens 'uridic, rin cu#intul !un, sunt indicate lucruri care ot face in acelasi tim o!iectul unei a ro ieri indi#iduale ori colecti#e si care ot fi e) rimate intr-o #aloare !aneasca$ /unurile se clasifica du a trei criterii% - du a destinatia economica- du a insusiri fi"ice- du a modul cum se infa tuieste circulatia lor economica$

Du a destinatia economica !unurile ot fi% - mi'loace de roductie - o!iecte de consum indi#idual$ Mi'loacele de roductie ser#esc in rocesul de roductie un tim mai indelun&at si acestea sunt% amantul, cladirile destinate roductiei, masinile, utila'ele cu care se actionea"a asu ra o!iectului muncii$ Tot in aceasta clasificare se includ si o!iecte ale muncii recum materia rima, com!usti!ilul, etc$ .!iectele de consum indi#idual inde linesc ne#oile materiale si culturale ale !eneficiarilor% im!racaminte, alimente, carti, o!iecte de u" casnic si &os odaresc, etc$ In cadrul clasificarii !unurilor du a criteriul insusirilor fi"ice acestea ot fi% - !unuri consuma!ile si !unuri neconsuma!ile- !unuri fun&i!ile si !unuri nefun&i!ile- !unuri certe si !unuri in &enere- !unuri di#i"i!ile si !unuri indi#i"i!ile- !unuri rinci ale si !unuri accesorii- !unuri nemiscatoare si !unuri miscatoare- !unuri cor orale si !unuri incor orale$ Sunt consuma!ile !unurile care se consuma la rima lor intre!uintare 0alimente, com!usti!il, etc$1 Sunt neconsuma!ile !unurile a te de intre!uintari succesi#e, fara a se distru&e material sau ierde 'uridic 0cladiri, +aine, mo!ila, etc$1 /unurile fun&i!ile sunt cele care, aflate intr-un ra ort de ec+i#alenta, se ot sc+im!a unele cu altele, cu rile'ul latii sau e)ecutarii unei o!li&atii 0!ilete de !anca, moneda metalica, etc$1$ Fun&i!ilitatea resu une un ra ort de ec+i#alenta intre !unuri, in uterea caruia acestea ot ser#i unul in locul altuia la inde linirea o!li&atiilor$ Ra ortul de ec+i#alenta se sta!ileste rin cantarire, numarare, masurare$ /unurile nefun&i!ile sunt cele care a#and indi#idualitate ro rie, determinata de calitatile intrinseci, nu se ot inlocui unele cu altele entru a li!era e de!itor$ Ra ortul de ec+i#alenta intre asemenea !unuri li seste, de e)em lu, un ta!lou facut de un ictor este un !un nefun&i!il$ /unurile certe sunt cele care fiind determinate indi#idual, se deose!esc de alte !unuri rin caracterele lor &enerice 0o anumita casa sau un anumit cal1$ Indi#iduali"area !unurilor in &enere 0de &en1 nu se oate face decat rin cantarire, numarare ori masurare$ Im ortanta deose!irii !unurilor incerte si de &enere se manifesta in le&atura cu sta!ilirea momentului cand se considera transmisa ro rietatea si cu ro!lema riscului lucrului$ In ri#inta !unurilor incerte, dre tul de ro rietate se transfera in rinci iu, rin sim lul acord de #ointa al artilor, e cand !unurile in &enere sunt transmise in ro rietatea do!anditorului numai in momentul in care a a#ut loc indi#iduali"area lor$ Cand o!iectul ra ortului 'uridic este un cor cert, riscul trece asu ra dio!anditorului c+iar din momentul sta!ilirii acestui ra ort 'uridic$ Daca !unul in &enere nu a fost indi#iduali"at, riscul ramane asu ra #an"atorului$ /unurile di#i"i!ile sunt cele care, din unct de #edere material sau intelectual, se ot im arti, fara ca rin aceasta sa-si iarda #aloarea economica 0stofa, alimente1$ /unurile indi#i"i!ile odata im artite inlatura osi!ilitatea de a mai fi folosite 0un animal1$ Aceasta distinctie re"inta interes la arta', in ca"ul caruia !unurile indi#i"i!ile urmea"a, de re&ula, sa fie atri!uite unui sin&ur co artas, recum si in materia e)ecutarii, cand o!iectul o!li&atiei, fiind indi#i"i!il, e)ecutarea sa oate fi ceruta unuia sin&ur dintre code!itori$ /unurile rinci ale au o e)istenta de sine statatoare, o destinatie economica ro rie si un re&im 'uridic inde endent 0o casa1$

/unurile accesorii sunt le&ate rin destinatia lor economica de alte !unuri, carora sunt menite sa le ser#easca 0telecomenda tele#i"orului, arcusul de la #ioara1$ /unurile nemiscatoare, in &ru a carora intra toate !unurile care au o ase"are fi)a si sta!ila, sunt% amantul, cladirile si in &eneral ce este le&at de sol$ /unurile miscatoare nu au o astfel de ase"are fi)a si sta!ila utandu-se misca dintr-un loc in altul fie rin forta ro rie, fie cu ener&ie straina$ In cate&oria !unurilor nemiscatoare rin o!iectul la care se a lica intra, u"ufructul asu ra !unurilor imo!ile, ser#itutile si actiunile care tind la re#endicarea unui imo!il$ Intr-o inter retare lar&a, din aceasta &ru a fac arte si% - toata celellalte dre turi reale, cand au ca o!iect un imo!il- creantele imo!iliare 0cand imo!ilul #andut nu este delimitat in momentul #an"arii si deci ro rietatea nu a fost transferata asu ra cum aratorului, care ramane creditor imo!iliar ana la delimitare1- actiunile care urmaresc #alorificarea dre turilor reale imo!iliare, recum si actiunile care tind sa desfiinte"e un act ce are ca o!iect un lucru imo!il 0actiunea in re#endicare imo!iliara, actiunea confesorie de ser#itute, actiunile osesorii, actiunea in nulitate, actiunea in re"olutiune si actiunea in re#ocarea unei donatii1$ /unurile sunt miscatoare nu numai rin natura lor ci si rin% - determinarea le&ii- rin antici atie$ Cate&ora !unurilor miscatoare rin determinarea le&ii este consacrata si contine% dre turile reale mo!iliare, creantele mo!iliare si actiunile mo!iliare$ In &ru a !unurilor mo!ile rin antici atie intra !unurile imo!ile rin natura lor care, entru a satisface un interes determinat al ro rietarului, ierd caracterul lor imo!iliar$ De ilda, desi recolta inainte de a fi culeasa nu este se arata de fond, totusi fiind destinata a fi culeasa, nimic nu se o une ca rin con#entie artile sa o resu una astfel inainte de se arare naturala$ In acest ca" recolta de#ine mo!il rin antici atie$ Di#i"iunea !unurilor in imo!ile si mo!ile are ori&inea in dre tul roman unde #aloarea economica a#ea rolul unui criteriu im ortant$ (articularitatile ce deose!esc re&imul 'uridic al !unurilor mo!ile de !unurile imo!ile sunt% - re&imul u!licitatii instrainarilor si constituirii de dre turi reale este ro riu, in rinci iu, numai imo!ilelor- numai !unurile imo!ile ot face in rinci iu o!iectul unei &arantii i otecare, !unurile mo!ile utand fi o!iect de &a', fiecare din aceste &arantii reale fiind su usa unor conditii s eciale si roducand efecte deose!ite- rocedura e)ecutarii silite cunoaste re&uli deose!ite entru fiecare cate&orie de !unuri- distinctia !unurilor in imo!ile si mo!ile &aseste interes si in ce ri#este re&ulile din materia osesiunii$ U"uca iunea si actiunile osesorii au ca o!iect numai !unurile imo!ile- daca o!iectul in liti&iu este un !un imo!il, com etenta instantei de 'udecata e determinata de situatia lui, iar daca este un !un mo!il, com etenta a artine instantei de la domiciliul aratului, dar si in ra ort de #aloarea imo!ilului- imo!ilele aflate in cu rinsul tarii, a artinand ersoanelor straine, sunt su use le&ii teritoriale- cu ri#ire la imo!ile, conflictul le&ilor in s atiu se re"eol#a in fa#oarea rinci iului ersonalitatii- codul familiei contine re&uli diferite, fondate e aceasta di#i"iune cand este #or!a de actele de dis o"itie$ /unurile cor orale au o e)istenta materiala, o forma concreta, li"i!ila si ca"and su! simturile noastre 0masa, casa1$ /unurile incor orale au o e)istenta a!stracta adica nu au o forma materiala concreta$

In aceasta cate&orie fi&urea"a toate dre turile de creanta, recum si toate dre turile reale, cu e)ce tia dre tului de ro rietate, care confundandu-se cu o!iectul asu ra caruia oarta, este trecut in randurile !unurilor cor orale$ Interesul ractic al acestei distinctii se une in le&atura cu domeniul de a licare a actiunii in re#endicare$ *umai !unurile cor orale ot fi, in rinci iu, re#endicate$ Din unct de #edere al circulatiei economice !unurile ot fi% - !unuri ro rietate de stat, din care, o arte re re"inta ro rietate u!lica de interes national, ro rietate u!lica de interes local, aflate in administrarea consiliilor locale, si !unuri in ro rietate ri#ata$ Tot in ro rietatea statului sunt cu rinse unele !unuri care re"inta un anumit ericol% arme, su!stante e) lo"i!ile, otra#uri si altele care ot fi instrainate in conditii s eciale cu a ro!area or&anelor de stat com etente$ - !unuri ro rietate ri#ata a ersoanelor fi"ice, a unor asociatii cu ersonalitate 'uridica cu sau fara acti#itate economica$ Moduri de dobandire a dreptului de proprietate (rin modurile de do!andire a dre tului de ro rietate se intele& acele mi'loace 'uridice cum sunt fa tele si actele 'uridice de do!andire atat a dre tului de ro rietate cat si a celorlalte dre turi reale$ In normele 'uridice de dre t ci#il sunt re#a"ute moduri &enerale de do!andire a dre tului de ro rietate si moduri s ecifice de do!andire, care sunt re#a"ute in alte acte normati#e$ Dre tul de ro rietate se do!andeste si se transmite rin succesiune, rin le&ate, rin con#entie si rin traditiune, iar ro rietatea se mai do!andeste si rin accesiune sau incor oratiune, rin rescri tie, rin le&e si rin ocu atiune$ Criterii de clasificare a modurilor de dobandire a dreptului de proprietate A$ Du a intinderea do!andirii% uni#ersale, cu titlu uni#ersal si cu titlu articular/$ Moduri ori&inare si deri#ate$ C$ Moduri de do!andire intre #ii si moduri de do!andire entru cau"a de moarte$ Moduri de dobandire originare A. Accesiunea$ Accesiunea este dre tul in #irtutea caruia ro rietarul do!andeste tot ceea ce se uneste sau se incor orea"a, in mod natural sau artificial, la lucrul sau$ 1. Accesiunea imobiliara naturala, care oate i"#ori din% 1a. adau&irile de teren ro#ocate rin actiunea a ei sau rin a#ulsiune 0ru erea unor mari ortiuni de amant smulse !rusc rin actiunea a elor si ali ite la alt ro rietar1$ In acest din urma ca", adau&irile de amant raman ro rietarului la care s-au ali it, afara de ca"ul in care nu au fost re#endicate in termen de un an de ro rietarul fondului de la care s-au de"li it, iar in ca"ul statului, ere#endicarea este in rescri ti#ila 0 ro rietatea u!lica11b. fi)area e fond a unor animale si "!uratoare sal!atice$ In aceste ca"uri este #or!a de orum!ei, al!ine, ie uri de casa, adica de animale care nu sunt nici cu totul sal!atice nici cu totul domestice si traiesc in li!ertate in fondul unde se sta!ilesc$ 2. Accesiunea imobiliara artificiala$ Toate constructiile, lantatiile si lucrarile aflate e un fond sunt ale ro rietarului acelui fond$ Cand aceste lucrari sunt efectuate de o ersoana, alta decat ro rietarul, i se recunoaste acesteia dre tul de a fi des a&u!ita$ 3. Accesiunea mobiliara$ Acest mod de do!andire a ro rietatii inter#ine atunci cand lucrurile mo!ile a artin la doi ro rietari diferiti, iar rin unirea lucrurilor ia nastere un lucru mo!il nou, ca" in care lucrul nou a artine ro rietarului lucrului cel mai

im ortant dintre cele reunite, cu o!li&atia de a-l des a&u!i e ro rietarul lucrului cel mai utin im ortant$ B. Posesia de buna credinta 2ucrurile miscatoare se rescriu rin fa tul osesiei lor, fara sa fie tre!uinta de #reo cur&ere de tim $ Deci, sim la osesie a !unului mo!il s-a considerat ca #alorea"a titlu de ro rietate$ In sens 'uridic, cu#antul rescri tie inseamna o erioada de tim , un termen, du a im linirea caruia se oate afirma des re rescriere$ C. Uzucapiunea U"uca iunea sau rescri tia ac+i"iti#a este un mod ori&inar de do!andire a ro rietatii imo!iliare rin efectul unei osesiuni relun&ite$ 1. Conditiile u"uca iunii sunt% 1a. osesiunea sa fie utila, adica ne#iciata1b. osesorul sa osede cu #ointa de a fi ro rietar1c. sa osede lucrul in tim ul re#a"ut de le&e$ Toate !unurile imo!iliare ot fi do!andite rin u"uca iune, cu e)ce tia acelora scoase din circuitul ci#il &eneral 0!unurile ro rietate u!lica1$ 2. Termenul cerut entru reali"area u"uca iunii este% - 34 de ani, c+iar cand osesorul este de rea credinta si nu oseda e !a"a unui 'ust titlu- 54 - 24 ani, cand osesorul oseda un !un imo!il e !a"a unui 'ust titlu si este de !una credinta$ .rice act 'uridic translati# de ro rietate recum #an"area, donatia, etc$, cand emana de la altul decat ade#aratul ro rietar constituie un 'ust titlu$ 6otararea 'udecatoreasca ser#este ca 'ust titlu cand are un caracter atri!uti# de dre turi 0ordonanta de ad'udecare1$ /una-credinta este in aceasta materie un element distinct de 'ust titlu$ 7a consta in credinta osesorului ca cel de la care a do!andit imo!ilul a#ea toate insusirirle cerute de le&e s re a-i utea transmite ro rietatea$ In materia u"uca iunii, !una credinta se cere a e)ista numai in momentul trasmiterii imo!ilului si ea se re"uma totdeauna, sarcina ro!ei relei-credinte incum!a ad#ersarului$ Calculul termenului u"uca iunii de 54-24 ani se face in functie de fa tul daca ade#aratul ro rietar locuieste sau nu in circumscri tia aceluiasi tri!unal in acre se afla lucrul nemiscator$ Termenul #a fi de 54 ani in rima i ote"a si de 24 de ani in a doua situatie$ Atunci cand ro rietarul ar locui o arte din tim in acelasi 'udet, iar restul de tim in alt 'udet, un an de re"enta #alorea"a doi ani de a!senta$ 3. Pentru a completa prescriptia osesorul oate sa unasca osesiunea sa cu cea a autorului sau$ 8onctiunea este osi!ila in urmatoarele trei situatii% 3a. osesiunea actuala este de aceeasi natura cu cea anterioara3b. daca osesorul actual este de rea credinta, iar autorul sau este de !una credinta termenul rescri tiei nu #a utea fi decat de 34 de ani, din care se #a utea scadea numarul de ani cat a osedat autorul sau de !una credinta3c. daca osesorul actual este de !una credinta, iar autorul sau de rea credinta. Intreruperea prescriptiei achizitive consta in a aritia unui fa t care inlatura ermanenta osesiunii si in actiunea ro rietarului, facand inutil tim ul ce s-a scurs$ !. Suspendarea prescriptiei achizitive , o reste cursul rescri tiei e tim ul cat durea"a, fara insa a ster&e entru trecut$ 7fectele sus endarii constau in aceea ca im iedica #remelnic cur&erea rescri tiei, facand ineficace osesiunea reali"ata e tim ul cat durea"a cau"a care a ro#ocat sus endarea$

". Efectele uzucapiunii. 7fectul cel mai im ortant al u"uca iunii este de a transforma e osesor in ro rietar cu efect retroacti#, c+iar din "iua in care a ince ut sa osede$ In sistemul de carte funciara u"uca iunea este admisa in urmatoarele situatii% "a. cand s-a facut inta!ularea unui dre t e !a"a unui titlu ne#ala!il, in care ca" titularul inscris in cartea funciara, daca artea este de !una credinta in momentul inta!ularii, do!andeste un dre t inataca!il du a o osesiune de 54 ani"b. cand ro rietarul inscris in cartea funciara fiind decedat, o ersoana oseda cu !una credinta un imo!il tim de 24 de ani, socotiti du a decesul acelui ro rietar$ U"uca iunea roduce efectele in acest sistem numai de la data cand dre tul do!andit rin u"uca iune s-a inscris in fa#oarea ersoanei in temeiul unei +otarari 'udecatoresti$ D. Moduri deri#ate de dobandire a proprietatii. Dezmembramintele dreptului de proprietate Principii generale Dintre dre turile reale rinci ale, cel mai im ortant este dre tul de ro rietate, intrucat confera titularului sau de linatatea uterilor incluse in cele trei atri!ute% - osesia- folosinta- dis o"itia$ De"mem!ramintele dre tului de ro rietate se im art in doua cate&orii% - o arte din de"mem!raminte sunt recunoscute unei ersoane determinate si dis ar odata cu aceasta- alta arte sunt create in !eneficiul ro rietarului unui lucru 0ser#ituti1 acestea e)istand in interesul fondului 0ser#itutile reale1$ De"mem!ramintele sunt com ati!ile numai cu dre tul de ro rietate ri#ata si nu cu dre tul de ro rietate u!lica$ De"mem!ramintele dre tului de ro rietate sunt% dre tul de su erficie, dre tul de u", dre tul de a!itatie, dre tul de u"ufruct si dre tul de ser#itute$ Dreptul de superficie Dre tul de su erficie consta in dre tul de ro rietar e care il are o ersoana, denumita su erficiar, asu ra constructiei, lantatiei sau lucrarii ce se afla e un teren, care a artine unui alt ro rietar, recum si in dre tul de folosinta asu ra terenului e care se &aseste constructia, lantatia sau orice alta lucrare$ Dre tul de su erficie este un dre t real rin s ecificul sau, a#and articularitatile sale ro rii$ Su erficiarul e)ercita asu ra constructiei sau a lantatiei atri!utele dre tului de ro rietate$ A$ Modul de do!andire a dre tului de su erficie$ Dre tul de su erficie se oate do!andi% a$ rin acte 'uridice cu titlu oneros sau &ratuit!$ rin u"uca iune in aceleasi conditii cu dre tul de ro rietate$ /$ Caracterele dre tului de su erficie sunt% a$ este un dre t real imo!iliar, fiindca nu oate urta decat asu ra lucrurilor nemiscatoare!$ oate urta asu ra tuturor constructiilor, lantatiilor sau lucrarilor aflate e teren, fiind in acest ca" com let, dar oate urta si asu ra unei arti din aceste, cand este incom letc$ acest dre t este su ra us dre tului de ro rietate asu ra terenului, de care este distinct- ro rietarul terenului nu oate cere incetarea situatiei create rin constituirea dre tului de su erficie, situatie care dainuie in conditiile sta!ilite rin actul de constituire a dre tului de su erficie$

Aceasta inseamna ca nu se oate une niciodata ro!lema im artirii, caci nu este #or!a de indi#i"iune, ci de ro rietati distincted$ este un dre t real er etuue$ nu se stin&e rin neu" tim de 34 de anif$ oate fi &re#at cu sarcini in masura com ati!ilitatii acestora cu continutul ro riu al dre tului de su erficie recum% u"ufruct, a!itatie, ser#ituti, ri#ile&ii imo!iliare si i oteci$ Dreptul de uz Dre tul de u" este un dre t de u"ufruct mai restrans, care da utinta titularului sau de a se folosi de !unul altuia si c+iar de a cule&e o arte din fructe in limita tre!uintelor u"uarului si a familiei sale$ U"uarul nu oate #inde sau inc+iria dre tul sau de folosinta$ De asemenea, el nu oate &re#a cu sarcini dre tul sau de u"$ Dreptul de abitatie A!itatia este un dre t real de u" a licat la casa de locuit$ Acestui dre t i se a lica aceleasi re&uli ca si dre tului de u"$ Dre tul de a!itatie este strict ersonal care nu oate fi cedat si i otecat altei ersoane$ Daca, insa, casa este rea mare entru ne#oile sale, titularul dre tului de a!itatie are dre tul sa inc+irie"e o arte din casa$ Dreptul de uzufruct U"ufructul este un dre t real de folosinta e care o ersoana, denumita u"ufructuar, il e)ercita cel mult ana la incetarea sa din #iata asu ra unor !unuri a artinand altei ersoane denumita nud ro rietar, cu o!li&atia de a-i conser#a su!stanta$ 5$ Caracterele u"ufructului% a$ este un dre t real, mo!iliar sau imo!iliar!$ este un dre t de folosintac$ este un dre t tem orar, a carui durata este mar&inita la #iata u"ufructuaruluid$ este un dre t cesi!ile$ com orta doua atri!ute% osesia si folosinta$ 2$ Modurile de constituire ale u"ufructului U"ufructul se oate constitui asu ra oricarui !un, mo!il sau imo!il, ori c+iar asu ra unei creante$ In situatia in care u"ufructul este constituit asu ra unor !unuri consuma!ile, u"ufructuatorul are dre tul de a dis une de ele, cu indatorirea de a le ina oia in aceeasi cantitate, calitate si #aloare sau retul lor la sfarsitul u"ufructului 0art$ 526 cod ci#il1$ In re"ent , u"ufructul se oate constitui rin #ointa omului si anume% - rin contract- rin testament- rin u"uca iune 0 rescri tie ac+i"iti#a1$ a$ Do!andirea u"ufructului rin contract se oat infa tui rin instrainare si rin retentie$ !$ Do!andirea u"ufructului rin testament este frec#ent intalnita in ractica si se oate manifesta in doua forme% - constituirea directa, rin acte de instrainare- constituirea indirecta, e cale de retentieU"ufructul #a utea fi constituit rin testament si asu ra unei cote arti din mostenire$

c$ Do!andirea u"ufructului rin u"uca iune nu este re#a"uta in temeiul unor dis o"itii le&ale$ 7a este osi!ila rin analo&ie, a#andu-se in #edere rinci iul ca rescri tia ac+i"iti#a se a lica tuturor dre turilor reale$ 3$ Dre turile si o!li&atiile u"ufructuarului$ Dre turi% a$ Dre tul de a se folosi de lucru asa cum s-ar folosi ror ietarul insusi$ !$ Dre tul de a cule&e fructele se intinde asu ra tuturor fructelor% naturale, industriale, ci#ile$ c$ U"ufructuarul oate sa cede"e, cu titlu &ratuit sau cu titlu oneros, folosinta lucrului$ d$ U"ufructuarul oate sa constituie un dre t de i oteca sau de &a' asu ra dre tului sau de u"ufruct$ e$ (entru a ararea dre tului de u"ufruct, titularul sau are la indemana% - actiunea etitorie- actiunea ersonala- actiunile osesorii- actiunea in &ranituire- u"ufructuarului i se recunoaste si dre tul de a ro#oca arta'ul dre tului rimit in u"ufruct daca acesta se &aseste in indi#i"iune, insa fara a une in discutie dre tul de ro rietate, ci numai in masura in care folosinta lui i s-ar &asi in indi#i"iune cu alti coindi#i"ari$ .!li&atii% a$ u"ufructuarul are o!li&atia de a intocmi in#entarul lucrurilor mo!ile si acte din care sa re"ulte starea in care se afla acestea!$ u"ufructuarul este o!li&at sa dea cautiunec$ u"ufructuarul este o!li&at sa se foloseasca de lucru ca un !un ro rietar si sa-i conser#e su!stanta ras un"and de stricaciunile cau"ate lucrului din #ina sau ne&li'enta sad$ de a nu sc+im!a destinatia lucruluie$ sa lateasca sarcinile anuale si contri!utiile care sunt considerate sarcini ale fructelorf$ de a lati c+eltuielile de 'udecata re"ultate, in rinci iu, din liti&iile urtand asu ra dre tului sau de folosinta&$ de a restitui lucrul nudului ro rietar la incetarea u"ufructului$ 9$ Dre turile si o!li&atiile nudului ro rietar$ Dre turi% 2i sit ro#i"oriu de uterea de a u"a si de a cule&e fructele lucrului sau, ro rietarul continua sa ai!a utinta de a dis une de !unul sau$ De aceea nudul ro rietar #a utea% a$ sa instraine"e si sa &re#e"e cu sarcini dre tul sau de nuda ro rietate, fara #atamarea dre tului de folosinta cu#enit u"ufructuarului!$ sa ercea a rodusele lucrului, intrucat acestea intra in notiunea de ca ital, care ii a artine intotdeauna luic$ sa faca toate re aratiile mari, ca de e)em lu refacerea totala sau artiala a lucrului, care nu oate fi socotit dre t o sim la sarcina a folosinteid$ sa intente"e toate actiunile rin care se a ara dre tul sau de ro rietate, recum% actiunea in re#endicare, actiunea in &ranituire, actiunile osesorii, etc$ .!li&atii% a$ de a nu #atama rin fa ta sa sau in alt fel dre turile u"ufructuarului!$ sa &arante"e e u"ufructuar im otri#a oricarei e#ictiuni5$ Modurile de stin&ere a u"ufructului$ Dre tul de u"ufruct se stin&e rin% a$ Moartea u"ufructuarului!$ (rin e) irarea termenului-

c$ (rin totala desfiintare a lucrului asu ra caruia oarta u"ufructul$ d$ (rin consolidare, adica rin intrunirea asu ra aceleiasi ersoane a calitatii de nud ro rietar si de u"ufructuar$ e$ (rin renuntare la u"ufruct$ f$ (rin rescri tia ac+i"iti#a inde linita de un tert$ &$ (rin decadere entru a!u" de folosinta 0art$ 55: cc1$ +$ (rin desfiintarea dre tului de ro rietate al constitutorului sau a insusi dre tului de u"ufruct 0anulare, re#ocare, re"olutiune1$ Stin&erea dre tului de u"ufruct are dre t consecinta% a$ U"ufructuarul incetea"a de a mai folosit lucrul e care are o!li&atia de a-l restitui$ In rinci iu restituirea se #a face in natura$ !$ U"ufructuarul si nudul ro rietar rocedea"a la lic+idarea ra orturilor de o!li&atii si sarcini reci roc nascute din u"ufructul stins$ Dreptul de ser#itute Dre tul de ser#itute este un dre t real in #irtutea caruia se im une unui fond, numit fond ser#ant sau aser#it, o anumita sarcina in fa#oarea altui fond, numit fond dominant, care a artine altei ersoane decat aceea ce detine fondul aser#it$ A$ Caracterele dre tului de ser#itute% a$ Ser#itutea este un dre t real imo!iliar, entru ca oarta numai asu ra unui lucru nemiscator rin natura lui$ !$ Ser#itutea resu une e)istenta a doua fonduri% aceasta formulare tre!uie inteleasa in sensul ca ser#itutea este constituita in rofitul unui fond si tinand seama de utilitatea acestuia$ c$ Ser#itutea este un dre t accesoriu$ Ser#itutea nu oate fi cedata, instrainata, urmarita sau i otecata decat o data cu fondul dominant$ d$ Ser#itutea este un dre t er etuu, ca o consecinta a caracterului sau accesoriu, deoarece, a#and rostul sa com lete"e utilitatea fondului dominant, nu ar utea sa-si inde lineasca aceasta functie decat daca #a dura cat dre tul de ro rietate insusi$ e$ Ser#itutea este un dre t indi#i"i!il$ Aceasta inseamna ca daca unul sau fiecare dintre cele doua imo!ile a artine mai multor co ro rietari, entru constituirea sau stin&erea ser#itutii se cere consimtamantul tuturor co ro rietarilor$ /$ Clasificarea ser#itutilor$ Ser#itutile se im art in% - naturale- le&ale- con#entionale$ a$ Ser#itutile naturale sunt acelea care re"ulta din situatia naturala a fondurilor$ !$ Ser#itutile le&ale sunt cele sta!ilite de le&e$ c$ Ser#itutile sta!ilite rin fa ta omului formea"a o a treia cate&orie, in care intra% - ser#itutile sta!ilite rin act 'uridic- ser#itutile sta!ilite rin u"uca iune- ser#itutile sta!ilite rin destinatia ro rietarului$ C$ Du a o!iectul lor, ser#itutile se im art in% a$ Ser#ituti o"iti#e$ !$ Ser#ituti ne&ati#e$ Du a modul lor de e)ercitare, ser#itutile se &ru ea"a in% - continue- necontinue$ 7sential in aceasta clasificare ese inter#entia sau neinter#entia unor acte succesi#e din arte ro rietarului fondului dominant$

. alta clasificare consta in% - ser#ituti a arente- ser#ituti nea arente$ Situatia s eciala a fondurilor face ca uneori, ser#itutile sa oata fi &ru ate in% a$ ser#ituti continue si a arente, cum ar fi ser#itutea de #edere!$ ser#ituti continue si nea arente, cum sunt in &eneral ser#itutile ne&ati#ec$ ser#ituti necontinue si a arente, de e)em lu ser#este de trecere e o otecad$ ser#ituti necontinue si nea arente, intre care se oate mentiona ser#itutea de a aste #itele$ Dintre acestea, ser#itutile continue si a arente sunt sin&urele care 'ustifica un interes ractiti deose!it intrucat% - sunt susce ti!ile de o ade#arata osesiune- ot fi do!andite rin u"uca iune- neintre!uintarea lor nu duce la stin&erea lor decat in ca"ul in care ar e)ista un act contrar folosirii lor, cum ar fi desfiintarea ferestrei in ca"ul ser#itutii de #edere$ D$ Dre turile si o!li&atiile care decur& din ser#itute$ Se ot folosi de dre tul de ser#itute% - ro rietarul fondului dominant care are dre tul de a efectua, e c+eltuiala sa lucrarile necesare e fondul aser#it$ - situatia in care e)ercitarea unei ser#ituti rinci ale im une cu necesitate si o ser#itute accesorie, ro rietarul fondului dominant are dre tul si la aceasta ser#itute accesorie$ 7$ Dre turile si o!li&atiile ro rietarului fondului aser#it si ale titularului ser#itutii$ Titularul ser#itutii nu oate e)ercita ser#itutea decat otri#it titlului, fiindu-i inter"is sa faca #reo sc+im!are daunatoare rimului fond$ Dre turile ro rietarului fondului aser#it sunt% - sa dis una de dre tul sau fara a im iedica in #reun fel e)ercitarea linistita a ser#itutii de catre titularul fondului dominant- titularul fondului aser#it oate retinde des a&u!iri de la titularul fondului dominant- titularul fondului aser#it oate renunta la imo!il in fa#oarea titularului fondului dominant, entru a se eli!era de o!li&atia de a su orta c+esltuielile im use rin titlu entru necesitatea astrarii si e)ercitarii ser#itutii$ (ro rietarul fondului aser#it are o!li&atia de a nu face nimic rin care ar le"a folosinta normala a ser#itutii$ In ca"ul unei ser#ituti de trecere, calea de acces nu oate fi inc+isa si nici in&ustata$ F$ Stin&erea ser#itutilor$ Ser#itutile se stin&% a$ rin im linirea termenului sau conditiei sta!ilite in titlu de constituire!$ rin neu"ul e tim de 34 de ani, indiferent ca neu"ul s-ar datora unei im osi!ilitati materiale de a o e)ercitac$ rin confu"iune, cand fondul dominant si fondul aser#it se reunesc in mainile aceluiasi ror ietard$ rin ierderea materiala 0distru&erea1 sau 'uridica 0trecera in ro rietatea u!lica rin e) ro riere1 a fondului aser#it$ $%&'MU( )U$'D'C A( D$%P*U(U' D% P$+P$'%*A*% A,UP$A PAM'N*U(U' Principii generale (ro rietatea asu ra amantului re re"inta dre tul celor indre tatiti la reconstituirea, constituirea sau restituirea terenurilor in conditiile le&ii, de a se !ucura si de a dis une de amant in mod e)clusi# si a!solut, insa in limitele determinate de le&e$ (otri#it art$ 535 din Constitutie, statul ocroteste si &arantea"a ro rietatea u!lica si ri#ata$

(ro rietatea de stat asu ra terenurilor este u!lica sau ri#ata$ Terenurile ce a artin domeniului u!lic ot fi de interes national, ca" in care ro rietatea asu ra acestora a artine statului, sau de interes local, ca" in care ro rietatea, de asmenea in re&im de dre t u!lic, a artine comunelor, oraselor, munici iilor sau 'udetelor$ Administrarea domeniului de interes u!li national se face de catre or&anele re#a"ute de le&e, iar administrarea domeniului u!lic de interes local se face de catre consiliile locale sau, du a ca", de catre refecturi$ (rin terenurile din domeniul u!lic intele&em terenurile afectate unei utilitati u!lice$ Terenurile care fac arte din domeniul u!lic sunt scoase din circuitul ci#il, iar dre tul de ro rietate asu ra acestora este im rescri ti!il$ Domeniul ri#at al statului si res ecti# al comunelor, oraselor, munici iilor si al 'udetelor este alcatuit din terenuri, altele decat cele aflate in domeniul u!lic al statului de interes national si local, aflate sau intrate in ro rietatea lor rin caile si modalitatile re#a"ute de le&e$ Domeniul ri#at al statului este su us dis o"itiilor de dre t comun, daca rin le&e nu se re#ede altfel$ . data cu infa tuirea ri#ati"arii, aceste terenuri #or utea face arte din circuitul ci#il &eneral, otri#it le&ii$ Dre tul de ro rietate ri#ata al ersoanelor fi"ice asu ra amantului este ocrotit de le&e si este su us li!er circuitului ci#il$ Referindu-ne la re#ederile art$ 535 din Constitutie, otri#it caruia dre tul de ro rietate in toate formele sale este ocrotit si &arantat de stat, mai reci"am ca e-proprierea de imobile, in tot sau in arte se oate face numai pentru cauza de utilitate publica, du a o drea ta si reala!ila des a&u!ire, rin +otarare 'udecatoreasca$ In ceea ce ri#este dre tul de ro rietate asu ra terenurilor din intra#ilan, du a o!tinerea titlurilor de ro rietate sau numai a roceselor #er!ale de unere in osesie, ro rietarul se oate !ucura de toata atri!utele dre tului sau de ro rietate 0 osesia, folosinta si dis o"itia1, cu res ectarea actelor normati#e in #i&oare$ Asadar, ro rietatea ri#ata asu ra terenurilor asi&ura titularului acestui dre t li!ertatea de a se !ucura de toate dre turile re#a"ute de normele 'uridice de dre t comun cu ri#ire la modalitatile si mi'loacele de e)ercitare a atri!utelor dre tului de ro rietate$ Circulatia .uridica a terenurilor Terenurile ro rietate u!lica de interes national sau de interes local nu ot fi instrainate fiind scoase din circuitul ci#il$ Terenurile ro rietate ri#ata, indiferent de ro rietarul lor, sunt si raman in circuitul ci#il$ Aceasta resu une ca terenurile ro rietate ri#ata ot fi do!andite si instrainate rin oricare din modurile sta!ilite de normele dre tului comun, dar cu res ectarea unor dis o"itii ro+i!iti#e din 2e&ea nr$ 5:;5<<5 si nr$ 5;2444$ Terenurile situate in intra#ilan ot fi instrainate, indiferent de intinderea su rafetei, rin acte 'uridice intre #ii, inc+eiate in forma autentica$ Terenurile situate in e)tra#ilan ot fi instrainate rin acte 'uridice intre #ii, inc+eiate in forma autentica$ Inainte de a fi #andut, terenul din e)tra#ilan, ro rietarul acestuia este o!li&at sa incunostiinte"e in scris$ (ersoanele fi"ice ot efectua sc+im!ul de terenuri rin acordul acestora si rin act autentic$ Sc+im!ul de terenuri intre ersoane 'uridice care au in administrare terenuri asu ra carora statul are ma'oritatea actiunilor sau intre acestea si ersoanele fi"ice se

face numai cu a#i"ul Ministerului A&riculturii si Alimentatiei sau al Ministerului Mediului, du a ca"$ (rin sc+im!urile efectuate, fiecare teren do!andeste situatia 'uridica a terenului e care il inlocuieste, cu res ectarea dre turilor reale$ (unerea in osesie se face de catre s ecialistii administratiei locale, in re"enta artilor interesate, de#enind o o"a!ile rin o erarea in documentele cadastrale aflate la .$ C$ ($ I$ 'udetene$