Fitoterapie, generalitati, ramuri Fitoterapia este ramura terapeuticii care utilizeaza plantele medicinale si prep aratele din plantele

medicinale ca mijloace de prevenire si tratare a bolilor. Este probabil cea mai veche forma de tratament, aparuta pe o baza empirica si n contextul unei viziuni magice a lum ii, dar cu un rol important n zilele noastre, alaturi de medicina alopata, fara sa fie la concurent a cu aceasta. Sunt incluse aici si tratamentele cu legume si fructe, sucuri din legume si fructe. U nele plante pot fi folosite ca atare, constituind remedii naturale, n timp ce alte plante medicinale sunt materii prime valoroase pentru obtinerea multor medicamente. E necesara definirea clara a unor termeni des utilizati, de multe ori confundati ntre ei. Medicina alopata este stiinta care se ocupa cu studiul maladiilor si tratamentul lor, fiind practicata numai de persoane abilitate sa exercite medicina, pe baza unei diplome obtinute dupa studii si examene sustinute ntr-o facultate de profil. Medicina naturala defineste acele practici medicale inspirate si legate strns de natura, putnd fi considerata un sistem terapeutic n care medicamentele nu sunt mai importante dect factorii naturali (aer, apa, plante, soare, alimente, miscare etc). Ea poate fi practicat a att de medici, ct si de persoane care nu au absolvit o facultate de medicina, numiti terapeuti, dar, din pacate, si de impostori. Nu se poate trasa o granita clara ntre medicina alopata si medicina naturista, cu att mai mult cu ct de multe ori medicii alopati si trateaza pacientii n ambele feluri, iar singurele terapii specifice medicinei alopate sunt terapiile chirurgicale, terapia de transplant, reanimarea si terapia intensiva. Au n comun terapiile ocupationale, psihoterapia, meloterapia, terapia prin arta etc, desi schema terapeutica naturista se refera la fitoterapie, homeoterapie, hipnoza, sa croterapie, dietoterapie, apiterapie, acupunctura, balneoterapie, gemoterapie si kinetoterap ie. Practicile naturale, de orice fel ar fi ele, care se asociaza terapiilor alopate n scopul ajutorarii sau grabirii procesului de vindecare sunt terapii complementare. Term enul terapii alternative poate crea confuzii, n sensul ca se poate ntelege excluderea unui tip d e terapie daca este ales celalalt. Dietoterapia naturala este acea metoda terapeutica bazata pe tipuri particulare de alimentatie n scop curativ si profilactic. Se ncearca lamurirea rolului patogen al alimentatiei abuzive sau incorecte, si se recomanda respectarea ctorva principii: alimetele trebuie consum

ate asa cum se gasesc n natura sau ct mai aproape de starea lor naturala, alimentatia se schimba n functie de evolutia starii bolnavului, de capacitatea lui de agreere si reatie, de anumite stari fiziologice. Fiind drastica si restrictiva, aceasta ramura a terapiei nu este acceptata pe deplin d e bolnavi, n special de copii. Balneoterapia utilizeaza factorii naturali sub forma unor proceduri fizice si ch imice aplicate fie pe cale externa (namolul), fie pe cale interna (crenoterapia, cura cu apa minerala) , adaugnd si plante medicinale (fitobalneoterapia). Homeopatia se bazeaza pe principiul similia similibus curantur enuntat de Samuel H ahnemann la sfrsitul secolului al XVIII-lea, cauta sa stimuleze energiile si caile naturale d e vindecare ale corpului uman folosind dilutii mari de substante care, administrate n doze normal e unui om sanatos, provoaca simptome identice cu cele pe care le manifesta bolnavul. Mare parte din remediile homeopate sunt extracte de plante. Acupunctura este o alta ramura a terapiei, cu originea n Extremul Orient, care ut ilizeaza factori fizici, practic lipsiti de toxicitate, cu indicatii n special de ordin curativ. S e considera ca bolile sunt provocate de dezechilibre energetice care trebuie aduse la normal. O terapie sim ilara, dar mai blnda, este presopunctura si reflexoterapia (masarea talpilor, palmelor sau corpu lui n zone corespunzatoare fiecarui organ).

Plante medicinale Generalitati, exemple Plantele medicinale sunt organisme vii, n care se produc cu ajutorul biocatalizat orilor (enzime) transformari si reactii chimice din momentul germinarii pna la completa lor dezvo ltare. Substantele preexistente sunt descompuse si transformate n alti compusi care pot avea efecte benefice asupra organismului si care poarta denumirea de principii active . Compusi i chimici sintetizati de catre planta pot fi raspnditi n toata planta sau numai n anumite org ane, variind ca sicantitate. n scop medicinal plantele se recolteaza atunci cnd or ganele lor contin aceste principii active n cantitati maxime, organele vegetale recoltate si uscate purtnd apoi denum irea de produse vegetale . Principiile active: -de natura fenolica uleiuri volatile, mono si difenoli, acid salicilic, componen ti ai taninurilor, acidul cafeic, cinarina. Unele sunt antiseptice, carminative, antid iareice, altele colagoge si coleretice -de natura glucidica -oze (glucoza) -holozide sau poliholozide produsi cu greutate moleculara mare, din acest grup f ac parte pectinele (constituenti ai membranei celulare, cu actiune coagulanta si he mostatica), mucilagiile si gumele (rezultati din transformarea membranei, cu proprietati emo liente si laxative) -heterozidele (glicozidele) o fractiune glucidica si una neglucidica (aglicon)

-glicozide cardiotonice, cu aglicon de natura steroidica (Digitalis) -glicozide antracenice, cu aglicon de natura oximetil-antrachinonica laxative sau purgative n functie de doza (Frangula, Rheum) -saponozide (saponine) aglicon fie steroidic (digitonina) fie triterpenic (Saponaria, Gypsophilla) prin agitare cu apa dau o spuma persistenta, hemolizeaz a globulele rosii, expectorante, depurative -tioglicozide contin sulf, sunt revulsive (mustar)

-flavonoide si antocianozide pigmenti. Flavonoidele sunt diuretice, cu prorprietati similare cu ale vitaminei P (rutozida), utilizate n afectiunile capi larelor si venelor, antocianozidele au pe lnga actiunea vitaminei P si proprietatea de a ameliora ved erea la ntuneric

-taninurile natura polifenolica, proprietati astringente, antidiareice, antisept ice. -alcaloizii sunt substante organice azotate, cu reactie alcalina, n general puter nic active si cu toxicitate mare. -principii amare substante cu gust amar care stimuleaza terminatiile nervoase gu stative si declanseaza sau maresc secretiile digestive si pofta de mncare Cultivare, recoltare, uscare Recoltarea se face n perioada n care organul recoltat are continut maxim de princi pii active: organele subterane primavara devreme sau toamna trziu, mugurii foliari pr imavara devreme, frunzele n general primavara, cnd planta a ajuns la o dezvoltare normala, florile cu putin timp nainte de nflorire sau n timpul nfloririi, partile aeriene n timpul nfloririi, fr uctele la maturare, semintele la fel, scoarta primavara. Uscarea depinde de cantitatea de apa continuta de organul recoltat (semintele au 5-10%, frunzele 60-90%, organele subterane 75-85%, florile pna la 90%), se face pe cale naturala, n aer liber, la umbra sau la soare, sau pe cale artificiala. Plantele se ntorc si se vnt ura pentru a se evita ncingerea si nnegrirea. Conservarea se face n ncaperi uscate, ventilate, ferite de daunatori si si alte mi rosuri, pentru maxim 3 ani. Medicina beneficiaza azi de un numar foarte mare de medicamente, majoritatea obt inute

prin sinteza chimica sau semisinteza, dar si medicamente aproape miraculoase obt inute din plante. Printre cele mai vechi mijloace de combatere a febrei si durerilor se numara asp irina, obtinuta din coaja de salcie (Salix alba), dar prezenta sub forma acidului salicilic si n mugu rii de plop (Populis alba), iasomie (Jasminum officinale). Chinina, alcaloidul principal din scoarta arborelui de China (Cinchona succirubra) este un alt medicament miraculos, utilizat pentru scaderea temperaturii dar si ca antimalaric, astazi fiind util si n tulburari de ritm cardiac si chiar n boala Parkinson. Atropina are si ea origine vegetala, fiind extrasa din matraguna (Atropa belladonna), pre zenta si n ciumafaie (Datura stramonium), alaturi de scopolamina. Au utilizari diverse n combaterea sp asmelor dureroase biliare, urinare, intestinale, maresc frecventa batailor cardiace si p roduc vasodilatatie periferica, scad secretia salivara si sudorala, stimuleaza centrii respiratori d in bulbul cerebral, dilata pupila si suprima o parte din simptomele intoxicatiilor cu fungicide organofosfo rice. Digitala si preparatele digitalice, cu efect cardiotonic, se gasesc ntr-o serie de plante din speciile Digitalis (purpurea, lanata), Strophantus, Scilla. Efedrina, alcaloid din plantele din gen ul Ephedra este ntrebuintata n tratamentul astmului bronsic, colaps cardiovascular, descongestiona nt al mucoaselor sau ca antidot n intoxicatiile cu morfina sau barbiturice. Din planta Panax ginse ng se obtin extracte larg utilizate n terapeutica medicala ca tonic general, pentru marirea r andamentului fizic si mental, antiamnezic, imunostimulator, antiischemic, hipoglicemiant si ca remediu la fenomenele legate de mbatrnire. Aloe Vera este una dintre cele mai mediatizate plante medicin ale, cu proprietati antiinfectioase, de stimulare a regenerarii celulare, sedative si de toxifiante. Gingko biloba contine n frunzele sale sesquiterpene, glicozide cu aglicon de tip lactona terpenica, excelenti inhibitori selectivi ai agregarii plachetare, util n microcirculatia arteriala si venoase si a tonusului musculaturii netede venoase, mbunatatind de asemenea schimburile dintre snge si ce lule, dar e folosit si n astm, bronsite, paraziti intestinali (fructele), leucoree si poliuri e (semintele prajite), cancer, intoxicatii (semintele proaspete). Vitaminele se gasesc n cantitati mari n plante, cafeina are drept sursa de baza cafeaua, un extract din semintele arborelui Coffea arabi ca, prezenta si n Thea sinensis (ceai), din care se obtine teofilina, utilizata n tratamentul astmu lui bronsic. Preparate obtinute prin extractie Solutii extractive apoase prentru produse vegetale sensibile, flori, frunze, parti aeriene. Produ -infuzia sul vegetal se

umecteaza cu 3 parti apa, apoi se adauga peste el cantitatea de apa indicata, nca lzita la fierbere si se lasa n repaus 5 minute -decoctul se fierbe dupa umectare, 15 minute

-maceratul n apa, alcool, vin, otet. Macerarea se poate face la rece, cnd principi ile active sunt termolabile (mucilagii), sau la cald (extragerea uleiurilor volatile) Solutii extractive hidroalcoolice -vinurile medicinale -macerare la rece, 7-8 zile, utiliznd un litru de vin de cal itate superioara la 30-50 grame de produs vegetal, eventual ndulcit. -tincturi solutii hidroalcoolice de concentratii diferite, obtinute dupa metode similare macerarii la rece (7-8 zile), care se pot pastra la temperatura camerei sau la r ece pe o perioada mai ndelungata. Prin percolare se poate grabi extractia. Forme farmaceutice pentru uz extern -oteturi medicinale ru 100ml otet se prepara ca si vinurile medicinale, 5-10 grame produs pent

-cataplasme, prisnite, oblojeli, badijonaje plante si organe de plante pulveriza te, amestecate cu apa si asezate ntre doua bucati de pnza care se aplica pe zona bolna va pentru efecte emoliente sau revulsive -bai medicinale o baie) introducerea n apa fierbinte a plantelor maruntite (500 g pentru

-inhalatii, gargarisme - plante cu uleiuri volatile, cu efect dezinfectant si de scongestionant. - unguente, supozitoare, uleiuri medicinale Forme farmaceutice pentru uz intern

-infuzii, decocturi, macerate, siropuri, vinuri si cidruri medicinale -pulberi vegetale, comprimate si capsule cu pulberi vegetale Fitoterapia aparatului respirator Functia respiratorie e vitala si indispensabila celorlalte functiuni biologice a le organismului. Alterarea acuta sau cronica a functiei respiratorii are deci drept consecinta al terarea generala a homeostaziei organismului, n special a activitatii SNC. Plantele medicinale au ca pacitatea de a stimula functiile biologice, ameliornd afectiunile cailor respiratorii, fie prin stimularea apararii locale la infectii, prin inhibarea dezvoltarii microorganismelor, fie prin stimu larea secretiei unor substante necesare (mucus) n neutralizarea si evacuarea substantelor inutile sau daunatoare. n functie de specificul bolilor si de stadiul afectiunilor se diferentiaza mai mu lte categorii de substante active cu efecte favorabile: -antitusive (antispastice, miorelaxante bronsice) cu efect inhibitor asupa tusei , indicate n special n fazele de debut ale infectiilor respiratorii, cnd tusea e frecventa, usc ata, iritativa -emoliente si fluidificante ale secretiilor, indicate n faza de coctiune a tusei (expectoratie) -dezinfectante ale cailor respiratorii superioare si inferioare, indicate n afect iunile microbiene si virale -adjuvante ale tratamentului de baza al afectiunilor cronice (bronsita cronica, astm, scleroemfizem, silicoza) Antitusive infuzie, petale de mac rosu (Flores Rhoeados) -30g rostopasca (Herba Chelidonii) 10g talpa gstii (Herba Leonuri) 40g fructe de anason (Fructus Anisi) -20g o lingura amestec la o cana apa, trei linguri de infuzie la 3 ore scai vnat (Herba Eryngii plani), decoct cimbrisor (Herba Serpylli), infuzie Emoliente lumnarica (Flores Verbasci) 2 lingurite la o cana apa, infuzie, o cana pe zi, tre ptat nalba de cultura (Flores et folium Malvae) sau nalba mare (Flores/radix Altheae) , o lgta la o cana apa, infuzie, doua cani pe zi, sau macerat la rece (se aduga NaHCO3). frunze de podbal (Folium Farfarae), 2lgte planta la o cana apa, infuzie, 2-3 can

i/zi flori de tei (Flores Tiliae), 1 lgta/cana, infuzie, 2-3 cani/zi, emolient dar si sedativ si calmant frunze de patlagina (Folium Plantaginis) -1lg/cana, infuzie, 1/zi, mai mult flui difiant Expectorante ciubotica cucului (Primula officinalis si P. Elatior) lavonoide, saponozide triterpenice, f

vitamina C si provitamina A expectorante si secretolitice. lemn dulce (Glycirrhiza glabra), decoct de radacina sapunarita (Radix Saponariae), decoct muguri de pin (Turiones Pini), decoct sau sirop coada calului (Herba Equiseti), decoct infuzie, flori de nalba (Flores Malvae) flori de tei (Flores Tiliae) flori de lumnarica (Flores Verbasci) frunze de podbal (Folium Farfarae) frunze de patlagina (Folium Plantaginis), parti egale, o lingura la o cana apa, 2-3/zi Dezinfectante uleiuri volatile cu efecte dezinfectante, din anason (Aetheroleum Anisi), cimbrisor (Ae. Serpylli), coada soricelului (Ae. Millefolii), musetel (Ae. Chamomillis), e ucalipt (eucaliptol), menta (mentol)

Bronhopneumopatiile au ca tratament de electie tratamentul antiinfectios, antibi otice, chimioterapice, dar si antitusive, emoliente, expectorante. Starile inflamatorii ale bronhiilor asociate cu tulburari circulatorii se pot trata cu comprese revulsive cu faina de mustar (Semen Sinopis nigrae) sau hrean (Cochlearia armoracia). Pentru stimularea centrilor respirator i din bulcul cerebral se poate administra Lobelia inflata, lobelina, sau Coffea arabica, cofeina la ad ulti, n timp ce plantele cu actiune sudorifica pot fi utile (soc, ciubotica cucului, tei) pentru reducerea temperaturii. Iedera (Hedera helix) este utila ca expectorant, mucolitic si spasmolitic, cu us or efect antiinflamator. Echinaceea, mierea, propolisul si uleiurile din chimenul negru (Nigella sativa) stimuleaza sistemul imunitar, ajutnd la vindecarea rapida si ameliorarea simptomelor, extractele de c atina alba (Hippophae rhamnoides) si coada calului, cu efect vitaminizant si mineralizant s unt folosite n convalescente. Astmul bronsic, caracterizat prin dispnee si tuse, poate fi tratat n functie de c auza si cu antialergice Viola tricolor, gheara mtei Uncaria tomentosa), sedative gener (trei frati patati ale (valeriana, levantica, talpa gstii), antispastice (cimbrisor, cimbru), antihipertensive (vsc), relaxante ale musculaturii bronsice (efedrina si teofilina, ambele extrase din plante, constit uie tratament de electie n crizele usoare). Fitoterapia aparatului cardiovascular Bolile cardiovasculare au o frecventa din ce n ce mai mare si la vrste din ce n ce mai mici, terapia cu plante medicinale jucnd deci un rol din ce n ce mai important. Numeroas e medicamente, cum sunt cele obtinute din specii de Digitalis (lanata, purpurea), din lacramioara (Convallaria majalis), din specii exotice de Strophantus (hispidus si kombe), Ra uwolfia serpentina, saschiu (Vinca minor), si ruscuta de primavara (Adonis vernalis) sunt folosite p e scara larga, tipizate deja, iar unele sunt de nenlocuit. Dieta are de asemenea o importanta ma jora n tratament. Afectiunile cardiace cu substrat nervos vor beneficia de tratamente cu plante ca re au si actiune sedativa generala. paducel (Crataegus monogyna, C. Oxycantha) contine flavonoide cu rol de vitamina P, tonic pe vasele de snge(important n micrometabolismul mineralelor), care diminueaza tens iunea arteriala si stimuleaza functia miocardului- infuzie, flori cu frunze, 2lgte/can a, 2 cani/zi valeriana (Valeriana off.) contine uleiuri esentiale cu efect sedativ prin dimin uarea excitabilitatii, desi extractul are efect sinergic. E recomandata n forme clinice

de nevroze, palpitatii, tahicardie, insomnii, nervozitate, hipersensibilitate motorie si sen zoriala, ere si efect antispastic moderat. Infuzie, o lgta radacina/cana, 1/zi, sau tinctura (20 g la 100 ml alcool 60%), 3x10-15 pic/zi talpa gstii (Leonurus cardiaca) contine glicozide cardiotonice si flavonoide, sed ativ chiar mai puternic dect valeriana, hipotensiv, reduce ritmul contractiilor cardiace inf uzie, 1lgta/cana, 2 cani/zi, o saptamna la doua luni sau tinctura (20g/100 ml alcool 70%), 3x20-40 pi c levantica (Lavanda angustifolia) contine uleiuri esentiale, are efect sedativ la nivelul sistemului nervos central, e utilizat deci n distoniile vegetative, ca spasmoliti c asupra cailor respiratorii, diuretic la nivelul cailor renale, carminativ, coleretic la nivel digestiv si antiseptic la nivelul plagilor infectate, infuzie, 1 lgta/cana, 1-2 cani/zi, ulei esential -3x 10 pic n alcool diluat, sau extern, pentru bai generale. Frunze si flori paducel, talpa gstii, valeriana rad.- partie egale, infuzie, 1-2 lgte amestec/cana, 1-2 cani/zi Afectiuni cardiace cu substrat functional chinidina, extract din arborele de china (Cinchona off.) este un alcaloid cu efe ct antiaritmic, indicat n fibrilatii artiale, tahicardie paroxistica, extrasitole distonocalm si calmogen, contin alcaloidul atropina extras din Atropa belladonna si Claviceps purpurea, indicate n distonii vegetative cu manifestari cardiovasculare , tulburari neurovegetative din nevroza astenica, climacteriu, hipertiroidism, distonii abdo minale Afectiuni vasculare

hemoragii coada racului (Potentilla anserina)- infuzie sau decoct, 1lg/cana, 2-3 cani/zi. cerentel (Geum urbanum) sforma n contine tanin si o glicozica care prin hidroliza se tran

eugenol, avnd deci proprietati antiseptice maces (Rosa canina) multa vitamina C, provitaminaA, vitamina P, acid nicotinic, flavonoizi, carotenoide, minerale si cantitati mici de K, B1 si B2. Are propriet atea de a scadea fragilitatea capilara si rol antioxidant sulfina (Mellilotus off.) - derivati cumarinici cu rol de scadere a permeabilita tii capilarelor, potentata de prezenta flavonoidelor papadia (Taraxacum off.) -contine sesquiterpene lactonice, carotenoide, xantofil e, flavonoizi, inulina, mucilagii si pectine. Pe lnga actiunea coleretic-colagoga, este diuretic a, diaforetica si depurativa, cu actiune favorabila asupra aparatului cardiovascular, marind perme abilitatea capilarelor si favoriznd irigarea miocardului. Infuzie de radacini si frunze, 1-2 lgte/cana, 2-3 cani/zi, 4-6 sapt. salvia (Salvia pratensis, S. Off.) - ulei esential (tuiona), sesquiterpene, tani nuri, flavonoide, substante estrogenice, vit. B1, C, minerale efecte favorabile asupra vaselor mic i si a circulatiei sanguine. vsc (Viscum album) compozitie diferita n functie de gazda, constnd mai ales din saponozide triterpenice, colina, acetil-colina, flavonoide, glicozide, vscotoxina (inactivata prin ncalzire sau hidroliza), un polizaharid cu actiune antitumorala si minerala. Dato rita derivatilor de colina are actiune hipotensiva imediata si de lunga durata, desi datorita compon entilor toxici e necesara supravegherea medicala.. Se utilizeaza fie macerat la rece, 3 lgte la l apa macerat 10 zile, de baut treptat pe parcursul unei zile, fie pulberea, 2-3 vf de cutit /zi, 7 zile, cu pauza alte 7. pentru ulcerele varicoase se recomanda unguente, bai si cataplasme, pentru hemor oizi (tumefieri dureroase, uneori sngernde, ale vaselor rectului si anusului, datorati stazei sanguine prelungite la acest nivel sau unor procese inflamatorii), intern: coada soricelu lui, cerentel, anghinare, extern, comprese cu coada soricelului, bai, cu tataneasa, coada soric elului, nalba, clisme cu nalba, unguente cu muguri de plop, plus combaterea constipatiei n leziuni vasculare acute sau cronice se pot utiliza extern musetel, coada sorice lului, tataneasa, patlagina, rachitan, urzica, varza alba, castan salbatic (Aesculus hi

ppocastanum) care contine escina, o saponozida cu actiune antiinflamatorie, normalizatoare a perme abilitatii capilarelor, si flavonoide, saponine, fitosterine, derivati purinici care potent eaza actiunea escinei. Produse: Venoruton (castan), Tarosin (afin), Alchemilla (cretusca), Tanakan si B ilobil (gingko biloba), Detralex, Endotelon (struguri) Angina pectorala este caracterizata de crize dureroase, produse de ischemia acut a de scurta durata a miocardului, declansate spontan cu ocazia unor eforturi. Arterele care iriga m iocardul devin rigide si cu calibru redus, iar muschiul nu e irigat suficient. Angina pectorala tinde sa fie ncandrata ntr-un sindrom denumit cardiopatie eischemica, tratamentul igieno-dietetic constnd n evit area frigului, eforturilor, fumatului, alcoolului, alimentelor sarate si a condimentelor, iar c a tratament adjuvant, plante cu actiune coronaro-dilatatoare, antitrombotice si sedative. Paducelul creste fluxul sanguin coronarian si permite o mai buna contractibilita te a muschiului cardiac, cresc utilizarea oxigenului si metabolismul enzimelor, au o usoara actiune vasodilatatoare periferica, anticolesterolemiant, mpiedica formarea placilor de a terom. Gingko biloba amelioreaza circulatia sanguina si creste randamentul schimburilor dintre snge si celule Ateromatoza si ateroscleroza cardiovasculara sunt procese complexe caracterizate prin depunere lenta si progresiva n peretii arterelor de colesterol, grasimi animale si saruri de calciu sub forma unor placi denumite ateroame, ca urmare, arterele si pierd elasticitatea si se ngu steaza. Tratamentul igieno-dietetic joaca un rol major si n profilaxie, nu numai ca tratament, regimu l alimentar de asemenea. Usturoiul si anghinarea au proprietatea de a scadea nivelul colesterol ului din snge, la fel o specie de palmier, Yucca schindigera care contine saponozide ce formeaza mpreun a cu colesterolul din tubul digestiv complexe de tip de tip colesteride reducnd procen tul de resorbtie a

colesterolului. Vita de vie (Vitis vinifera) are efecte benefice datorita compus ilor de tip vitamina P (policianide, polifenoli) cu proprietati antioxidante, de scadere a LDL din snge. Infarctul miocardic este n general o consecinta a ateromatozei si aterosclerozei coronariene, la care se adauga factori genetici, alergici, hormonali, infectiosi, metabolici, ps ihici, toxici. Tratamentul preventiv este esential (evitarea grasimilor animale, alcoolului, tu tunului, stresului etc), fitoterapia fiind si ea utila. Tulburarile circulatorii, n special cele de origin e nervoasa, pot fi evitate utiliznd sunatoare, valeriana, rozmarin, paducel, coada soricelului, roinita, ham ei. Hipertensiunea arteriala defineste un simptom, fiind consecinta unor dereglari f unctionale sau organice, nu numai la cord ci si la distanta (rinichi, probleme metabolice, diab et), tratamentul necesitnd adaptarea la boala de baza. Este necesar si un tratament igieno-dieteti c, iar fitoterapia este de mare ajutor n normalizarea tensiunii arteriale: paducel, talpa gstii, vsc, anghinare, dracila (Berberis vulgaris, contine berberidina, un alcaloid care stimuleaza centrii res piratori si circulatori), gheara mtei (Uncaria tomentosa, cu efecte antiinflamatoare), catina. Insuficienta cardiaca si circulatorie este o stare de activitate insuficienta a cordului care duce la imposibilitatea ndeplinirii functiei sale de pompa . Cordul nu mai poate asigura deb itul sanguin adecvat datorita unor contractii cardiace deficitare, compensate n prima faza de catre organism. Insuficienta cardiaca duce cu timpul la insuficienta vasculara periferica. n nici o alta patologie nu avem attea preparate din plante folosite n tratament, cu toate progresele facute n timp, tonicele cardiace cele mai folosite nca sunt extrase din Digitalis lanata si Digitalis pur purea. Tratamentele necesita nsa supraveghere medicala, deoarece glicozidele cardiotonice sunt substa nte foarte puternic active si care se acumuleaza n organism. D asemenea, se folosesc prepara te din lacramioara (Convallaria majalis) si ruscuta de primavara (Adonis vernalis). Cu rol ajutator pentru mbunatatirea activitatii cardiace si circulatorii se folosesc coada calului, mest eacanul (frunze), paducel, tei, coada soricelului, roinita, musetel, valeriana. Boala reumatismala nu se ncadreaza n mod normal n categoria afeciunilor cardiovascu lare, dar are o componenta patologica ce duce la afectarea cardiaca sub forma endocarditei , mai severa la copii la care e de regula responsabila de leziunile valvulelor cardiace. Tratame ntul de baza este cel medicamentos, antibiotice+antiinflamatoare+corticosteroide, dar exista plante cu efecte favorabile: uni alcaloizi din cornul secarei (Claviceps purpurea), acidul salicilic din salc ie (Salix alba, S. purpurea, S. fragilis. S. caprea contin salicina care hidrolizeaza la glucoza, s aligenina si acid salicilic), pin, cimbru, mustar, ardei iute pentru bai si comprese. Spnzul (Helle

borus purpurascens) are efecte remarcabile att intern, ct si administrat injectabil sau extern. mbunata tirea circulatiei si normalizarea permeabilitatii crescute a capilarelor ajuta la eliminarea inflamat iei, efecte bune avnd sulfina, arnica, galbenelele, sunatoarea, coada soricelului, ardeilul iute, ghea ra mtei. Fitoterapia sistemului digestiv Ca pondere si diversitate de produse fitofarmaceutice, suferintele aparatului di gestiv sunt cele care se preteaza cel mai bine la terapia cu plante si produse din plante, r ezultatele fiind evidente, de multe ori spectaculoase. Fitoterapia segmentului bucofaringian utilizeaza plante cu actiune antiseptica, antiinflamatoare, astringenta, emolienta si cicatrizanta, administrate extern, spalaturi bucale, g argara sau comprese. Gingivitele sunt inflamatii de cauze diverse ale gingiilor. Musetelul, sunatoare a, salvia, sulfina, coada racului, galbenelele, cuisoare, menta, anason, plante cu taninuri si uleiu ri esentiale. Stomatitele sunt stari inflamatorii ale mucoasei cavitatii bucale manifestate su b forma de leziuni dureroase, tratate cu plante cu proprietati dezinfectante, antiinflamatoare, ant ialergice, astringente si antialgice: musetel, nuc (Juglans regia, taninuri, astringent), mur (Rubus fruct icosus), salcie, urzica, turita mare, trei frati patati, uleiuri esentiale. n abcesele dentare e recomanda t, pe lnga tratamentul stomatologului, plante cu actiune sntiseptica, n special cele bogate n chamazulene (musetel, sulfina, cerentel), iar dupa faza acuta, plante cu actiune emolienta, antiinflamatoare si cicatrizanta (nalba, nalba mare, tataneasa, sunatoare). Aftele, amigdalitele se trateaza cu dezinfectante bucale, prin badijonari, plante cu chamazulene, uleiuri esentiale cu spectru

antibacterian, taninuri (musetel, salvie, busuioc, sulfina, cerentel, nalba, gut ui. Mierea de trandafir, oficinala pna n FRV (Mel rosatum) este eficienta n tratamentul aftelor si micozelor bucale la copii: 100g flori de trandafir se umecteaza cu 8 ml alcool 90c si 40 ml apa, se pastreaza 24 de ore ntr-un vas nchis, se adauga nca 100ml amestec alcool-apa (1:1) si se lasa la macera t alte 24 de ore, n vas nchis. Se filtreaza, se stoarce prin tifon, se adauga 10 ml glicerina s i se tine pe baia de apa 30 minute, se filtreaza din nou si se adauga 90 g miere de albine. Rezulta u n lichid roscat, de consistenta siropoasa, cu gust aromatic si usor astringent. Fitoterapia segmentului gastro-intestinal contine un numar mare de plante, cu ac tiune asupra glandelor intestinale si a secretiilor lor, asupra mucoaselor, florei microbiene patogene, a sintezei enzimatice, a resorbtiei substantelor nutritive. Anorexia, lipsa poftei de mncare, este combatuta cu plante tonic-amare si plante aromatice, vinuri medicinale pentru adulti, dar acestea nu se vor administra celor care cu hiperaciditate sau ulcer gastric sau duodenal. ghintura, Gentiana lutea, G puntata si G asclepiadea au compozitie chimica asema natoare, heterozide cu structura lactonica, gentiamarina sau amarogentina (o substanta am ara), taninuri, lipide, steroli si minerale, substantele amare stimuleaza celulele glandulare al e organelor digestive, grabesc tranzitul intestinal prin marirea peristaltismului, dar au si actiune as upra sistemului imunitar, stimulnd nmultirea leucocitelor si fagocitoza, asupra sistemului nervos (stimulant), coleretic-colagog, dar este si iritant digestiv, fiind necesara supraveghere med icala. Tintaura, Centaurium umbellatum, contine o substanta similara celor din gentiana, cu efect e asemanatoare, desi mai puternic stimulent al SNC. anghinarea, Cynara scolymus, se recomanda si pentru stimularea apetitului, dar s i celor care sufera de insuficienta biliara, colecistite subacute sau cronice si hipercoleste rolemie. Alte plante utiizate ca tonice amare sunt papadia, obligeana, coada soricelului, albastrelele, hameiul (acesta fiind util si pentru efectele sedative), alaturi de stimulente a le secretiilor gastrice ca plantele cu uleiuri esentiale (anason, fenicul, coriandru, cimbru, cimbrisor, pe lin, ardei iute, hrean, leustean, patrunjel, telina). Varsaturile si senzatia de greata nu pot fi considerate boli, ele sunt simptome ale unor afectiuni intoxicatii, afectiuni gastrice, hepatice, biliare, renale, ele pot ap area si n anumite faze ale graviditatii, n reactii brutale la emotii puternice, rau de miscare, la perce

perea unor mirosuri dezagreabile sau ca efecte ale exceselor alimentare sau a consumului de alcool. Tratamentul fitoterapeutic recomanda plante cu proprietati calmante si/sau antivomitive: men ta, roinita, valeriana, pelin, cerentel, belladonna). Sindroame dispeptice apar n cazul lipsei sau al unei concentratii reduse de acid clorhidric, ceea ce duce la o activitate digestiva redusa, mai ales n metabolismul proteinelo r. Se asociaza plante amare cu cele caer contin uleiuri esentiale. Gastrita hiperacida si ulcerele gastric si duodenal sunt afectiuni datorate hipe rsecretiei si hiperaciditatii sucului gastric, un rol important avnd bacteria Helicobacter pylo ri. Ca ajutor fitoterapeutic, pe lnga tratamentul alopat de eradicare a acestei bacterii si un regim igieno-dietetic destul de strict, se recomanda plante cu substante active care contribuie la neu tralizarea aciditatii si au actiune antiinflamatoare, calmanta si cicatrizanta. n faza acuta, flori de sal cm (Robinia pseudaccacia), care contin robinina, acaciina, glicozide de natura flavonoidica, ulei esential, vitamine, minerale, sau coaja de salcm ce contine toxalbumine si taninuri, dar e toxica n doze mari, acestea calmnd senzatia de arsuri . Frunzele de zmeur (Rubus idaeus) contribui e la diminuarea secretiei si reduc sngerarile, galbenelele, sunatoarea si obligeana au efect cicatrizant si calmant. Radacina de lemn dulce (Glycyrrhiza glabra) si patlagina sunt emoliente , cicatrizante sibacteriostatice, coada calului e utila n neutralizarea aciditati i gastrice. n varza alba (Brassica alba) s-a descoperit vitamina U, factorul antiulceros, util chiar n cazul niselor desch ise.Se mai utilizeaza sedative, valeriana si roinita, pentru reducerea stresului, antiinflamatoare (gh eara mtei). Bolile diareice, enterite si enterocolite, sunt afectiuni inflamatorii ale intes tinului subtire si gros, carcaterizate prin prezenta scaunelor diareice nsotite sau nu de febra, var saturi, colici abdominale, anorexie, deshidratare. Cauzele pot fi infectioase (bacteriene, mico tice, parazitare) sau

alergice, o forma particulara fiind perturbarea florei saprofite prin antibioter apie. Tratamentul este att medicamentos, ct si igieno-dietetic, plantele avnd si ele un rol important. Mus etelul, coada soricelului, cimbrul, cimbrisorul, cerentelul, menta, sunatoarea, menta, chimen, anason, tatneasa au efecte antibacteriene, plantele bogate n mucilagii (nalba) au efecte calmante, an tiinflamatorii. Frunzele de dud, troscot si zmeur au de asemenea efect antidiareic. Meteorismul si disconfortul abdominal, balonarea si flatulenta sunt si ele simpt ome si pot fi datorate fermentatiei intestinale, aerofagiei, gastritelor hipo-acide, entero colitelor sau unor afectiuni ale colecistului sau pancreasului. Plantele folosite pentru combaterea meteorismului sunt denumite generic carminative, contin uleiuri esentiale si taninuri, ale caror pr oprietati antiseptice mpiedica procesele fermentative. Infuziile si decocturile carminative se beau de obicei nendulcite (zaharul favorizeaza dezvoltarea bacteriilor). Anason, coriandru, fenicul, chimi on, menta, musetel, coada soricelului, roinita, salvie, busuioc, maghiran sunt des folosite, ele sau uleiurile extrase din ele, dar li se pot adauga n special n cazul distoniilor vegetative, valeriana, tal pa gstii, levantica. Durerile abdominale la adulti (n enterocolite, apendicite, pencreatite tulburari neurovegetative cauzate de contractii gastrice sau intestinale spasmodice) se mai pot trata cu m ac (Papaver somniferum, antialgic, antidiareic cu mecanism central) sau antispastice si, de asemenea, sedative. La copii, durerile abdominale apar ca urmare a spasmelor intestinale sau a acumu larii de gaze n stomac si intestine, plantele recomandate fiind cele cu actiune antispastica si carminativa, n special Labiatae si Umbelliferae Constipatia nu constituie o boala, ci o stare patologica datorata unor boli. n co nstipatia acuta se folosesc purgative saline sau uleioase (ulei de ricin) alaturi de plant e, dar n constipatia cronica se pune accentul pe regimul igieno-dietetic si pe tratamentul etiologic (nlaturarea cauzei). nlesnirea defecatiei se poate obtine prin cresterea peristaltismului intestinal ( antracenozide: volbura Convolvulus avensis, mustar alb Sinopis alba, crusin Rhamnus frangula, stevie), marirea bolului fecal (mucilagii seminte de in, soc, lemn dulce, pir), stimularea chemor eceptorilor din mucoasa intestinului subtire (ulei de ricin, aloe, senna, revent). Helmintiazele , infectarea cu paraziti, sunt tratate cu plante cu actiune vermif uga (cimbru, cimbrisor, coada soricelului, anaon, coriandru, ghintura, musetel, pelin, iarba mare (Inula hellenium), ipcarige (Gypsphylla panicullata), sapunarita (Saponaria off), dovle ac, usturoi. Rizomul de feriga este eficient n combaterea teniei, dar este toxic. Se recomanda si o al

imentatie care sa contina fructe si seminte (afine, fragute, alune, capsuni, lami, piersici) si leg ume (hrean, ceapa, usturoi, varza, patrunjel). Fitoterapia disfunctiilor hepato-biliare ocupa un loc de frunte n aceasta ramura a terapeuticii. Ficatul este unul dintre cele mai importante organe ale digestiei, fiind si locu l neutralizarii toxinelor ajunse n organism. Formele cele mai grave de suferinta hepatica sunt hepatitele v irale, iar dintre acestea forma cea mai grava este hepatita B. Regimul alimentar joaca un rol impo rtant, dar si fitoterapia are o mare pondere n vindecarea lor. Hepatotroficele, antihepatotoxicele si stimulantele functiei hepatice sunt cele care sustin sau accelereaza procesul de vindecare a celulelor hepatice lezate, sau sunt antagoni ste ale substantelor care provoaca aceste leziuni. Ca antihepatotoxice, pe primul loc se afla armurar iul, Silybum marianum, de la care se utilizeaza fructele. Substantele active sunt trei izomer i de natura flavonica: silibina, silidianina si silicristina, cunoscute sub denumirea de silimarina. To ate au activitate antihepatotoxica, dar se potenteaza una pe alta, combinatia fiind mai eficienta dect suma efectelor luate n parte. Silibina stimuleaza sinteza proteica, accelernd formarea de celule noi, dupa care este eliminata de bila , o parte din substanta activa reintrnd n circuitul enterohepati c.Se utilizeaza infuzia, 1-2 lgte/cana, 1-2 cani/zi, sau preparate tipizate. Alte plante utile p entru stimularea functiei hepatice sint cimbrisorul, cimbrul, sunatoarea, musetelul, coada soricelului, ro stopasca contine alcaloizi care pot deveni toxici daca e folosita mai (Chelidonium majus mult de 7 zile). Colicile si calculozele biliare sunt de obicei tratate alopat sau chirurgical, d ar exista plante cu actiune antispastica si colagoga (stimuleaza drenajul biliar). Rostopasca are ef ecte foarte bune antispastice, de tipul papaverinei, datorate alcaloizilor chelidonina si homoche lidonina, cu actiune similara morfinei. Actiuni favorabile au si mateasea de proumb (Stigmata Maydis) , menta, turita

mare, macesele, brusturele, sunatoarea, alaturi de sedative ca valeriana si talp a gstii. Dischinezia biliara este un termen care desemneaza alterarea mecanismelor de reg lare a activitatii motorii a diferitelor segmente ale tubului digestiv, manifestata prin dureri abd ominale, greturi, varsaturi, afectnd fie vezicula biliara si sfincterul sau, fie canalul coledoc. F itoterapia este utilizata cu succes, indiferent daca dischinezia biliara are la origine atonia, hipotonia sau hipertonia veziculei biliare, folosind plante cu actiune colagoga si/sau coleretica, cu substante act ive care favorizeaza eliminarea bilei prin stimularea contractiilor, stimuleaza secretiile celulei he patice si prin aceasta volumul de bila secretata. Anghinarea, rostopasca, papadia, salvia, sunatoarea, tintaura, volbura, cicoarea, macesul, iarba mare, roinita, sapunarita, teiul au proprietati colagog e, fiind utilizate alaturi de regimul igieno-dietetic special. Fitoterapia aparatului uro-genital Afectiunile renale si ale aparatului genitalsunt consecinta fie a unor infectii si inflamatii locale, fie a unor tulburari genetice (cu urmari directe asura eliminarii renale si apoi acumularii de produse ale metabolismului toxice pentru organism). Fitoterapia intervine direct prin plante cu efect diuretic, antispastic, emolient si antiinfectios, fiind utila si n tulburarile ap aratului genital, n afectiuni infectioase-inflamatorii, tulburari de menopauza, andropauza, ale sper matogenezei, de libido sau n scop contraceptiv. Afectiunile aparatului urinar se pot trata cu plante care contin substante cu pr oprietati antiseptice (n nefrite, pielite, pielonefrite, cistite), singure sau asociate cu specii cu pr oprietati antiinflamatorii si emoliente), iar n caz de litiaze se utilizeaza pentru prevenirea calculozei si chiar pentru favorizarea eliminarii calculilor. Afectiunile inflamatorii ale rinichilor, vezicii si cailor urinare sunt n special tratae cu antiinflamatorii, diuretice si emoliente. Exista plante cu efect diuretic dar ca re sunt iritante pentru epiteliul renal (pseudofructele de ienupar, frunzele de merisor si afin), motiv pentru care sunt contraindicate n afectiunile inflamatorii. Se recomanda, n special n pielite, urete rite si uretrite, mugurii de pin (Pinus silvestris, Turiones Pini), infuzie, 1 lgta/cana, 2-3 cani /zi, muguri de plop (Populus sp., Gemmae Populi), 1-2 lgte/cana, 2-3 cani/zi frunze si radacini de nalba (Althaea off.), dar si nalba de gradina (Althea rose a) sau nalba de padure (Malva sylvestris, care contin mucilagii cu efecte emoliente infuzie din flori si frunze, 1

lg/cana, 1-2 cani/z, sau macerat la rece din radacini, 1 lg/cana/zi frunze de anghinare (Cynara scolymus), infuzie, 1lgta/cana, 2-3 cani/zi frunze de mesteacan (Betula verucosa), n special n nefrite cronice, infuzie, 2-3 l g/cana/zi schinduf (Trigonella foenum graecum), macerat apos din seminte, 2 lg/cana/zi n afectiunile cu cauze microbiene e utila Tropaeolum majus -caltunasi (conduras, creson, condurul doamnei) cu proprietati bacteriostatice si fara actiune asupra rinichil or, merisorul (Vaccinium vitis-idaea), decoct, 1lgta/cana, doua cani/zi, cimbrisorul (Thymus s erpyllum) si cimbrul (Thymus vulgaris), fructele de afin (Vaccinium myrtillus), ca dezinfecta nte ale cailor urinare. Uneor sunt indicate si plante cu efect diuretic, cozi de cirese, matase de porumb etc, sau plante pentru ntarirea imunitatii naturale. n calculoza si colicile renale sunt utile plantele cu actiune diuretica, dar exis ta si plante cu actiune litotritica (de dezintegrare a calculilor). n cazul colicilor se folosesc antispa stice, n litiaze tratamentul se asociaza cu regim dietetic sever. Merisorul este dezinfectant al cailor urinare dar are si actiune litotritica dat orita unor glicozide ale hidrochinonei (arbutozid, metilarbutozid) flavonoidelor, acidului chinic si ursolic. O specie apropiata, Arctostaphylos uwa-ursi (strugurii ursului), ocrotita de lege, are acelasi continut de derivati de hidrochinona, dar contine mai multe taninuri, fiind toxica. Mesteacanul are efect antispastic si actiune diuretica, urzica (Urtica dioica), menta (Mentha piperita), matasea de porumb (Zea mays, stigmata maydis), pirul (Agropyron repen s), frunzele de par paduret (Pyrus pyraster -contin si arbutozid) varza alba (Brassica oleracea) sau patrunjelul

(Petroselium hortense). Pentru prevenirea formarii calculilor renali sunt utile turita mare (Agrimonia e upatoria), infuzie (herba,1lg/cana, 2-3 cani/zi, 2-3 luni) si coada racului (Anserina poten tilla, decoct din herba, 1lg/cana, 2 cani/zi). Diureticele sunt utile n toate afectiunile aparatului urinar, n special n cele cron ice, actioneaza datoruta saponizidelor, flavonoidelor, uleiurilor esentiale, sarurilor de potasi u pe care le contin stimulnd diureza. Pot fi adjuvante si n alte afectiuni (cardiace, edeme, afectiuni metabolica ca obezitatea si guta), se folosesc n combinatii sau singure n functie de reactivitat ea individuala. cozile de cirese (stipites Cerasorum, Prunus cerasus) contin dioxizi de siliciu, saponine, flavonozide si uleiuri esentiale, sunt recomandate pentru actiunea lor diuretica neta, dar si n boala reumatismala, poliartite cronice, eczeme (bai locale), ulceratii cutanate cronic e si pentru activarea circulatiei periferice coada calului (Equisetum arvense) e utila n litiazele urinare nsotite de hemoragii secundare migrarii calculilor, insuficiente cardiace sau insubiciente renale care duc la t ulburari metabolice. ienuparul este dezinfectant si diuretic, dar nu re recomanda n cazurile cu leziun i renale sau ale cailor urinare mesteacanul stimuleaza diureza si favorizeaza eliminarea toxinelor din snge, n spe cial a acidului uric diuretice moderate sunt pirul, troscotul, frunzele de frasin, matasea de porumb, urzica, ciubotica cucului, porumbarul, anghinarea, papadia, trei frati patati n starile a lergice, brusturele, fasolea si dudul cnd e necesara si scaderea glicemiei si florile de albastrele. Sindromul de retentie azotata este caracterizat de cresterea n snge si urina a ure ei si a altor substante azotate, neproteice, datorita incapacitatii de a elimina compusii toxi ci rezultati din metabolismul celular. Se poate instala brusc (socuri traumatice si arsuri ntinse) sau lent (prostatite, nefrite cronice), manifestndu-se cu stare de excitatie nervoasa. Stari de voma, a meteli, astenie, dispnee cu respiratie profunda. Este indicat un regim fara proteine (vegetarian) cu aport suficient de lichide, depunerile de acid uric si urati pot duce la guta sau calculi renali sa u biliari. Tratamentul fitoterapeutic este doar adjuvant, de durata lunga, cu osul iepurelui (Ononis sp inosa), dracila (Berberis vulgaris), papadie, urzica, cretusca, soc, mesteacan, matase de porumb , turita mare. Enurezisul infantil, emisia necontrolata de urina n pat sau lenjeria de corp la c

opiii mai mari de trei ani. S-a constatat ca una din cauzele imortante este mediul familial si amb iental, pe lnga malformatii ale cailor urinare, ntrziere n dezvoltarea neuropsihica a copilului, bo li nervoase acute, parazitoze etc, si de obicei nceteaza la instalarea pubertatii. Fitoterapi a recomanda infuzii de coada soricelului, sunatoare, valeriana (amestec de parti egale, 2 lgte/cana). Afectiunile aparatului genital sunt mai frecvente la femei (exceptnd bolile micro biene, virale si fungice) datorita complexitatii aparatului genital feminin. Multe dintre ele pot fi nu numai ameliorate dar si vindecate cu ajutorul fitoterapiei, plante cu proprietati dezi nfectante, bacteriostatice sau bactericide, hemostatice si calmante, administrate n cura int erna sau externa. Aparatul genital feminin Infectii si inflamatii pot aparea din mai multe cauze (candidoze, tricomoniaze, infectii streptococie, stafilococice, cu bacili coli, toxoplasmoze). Utile sunt infuziile de Urzica moa rta alba (Lamium antiinflamator), troscot, co album), traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris ada soricelului, musetel, salcm, coada calului, menta, administrate intern, sau spalaturi locale c u infuzii de musetel, galbenele, coada racului, urzica moarta alba, frunze de mur (Rubus fruc ticosus), frunze de nuc (Juglans regia), conuri de hamei (Humulus lupulus, strobuli), stejar si tata neasa (Symphytum off). Dismenoree, hipermenoree, metroragii, tulburari ovariene sunt tratate fitoterape utic cu plante cu actiune spasmolitica, antiinflamatoare, care contribuie la restabilirea funct iei ovariene (coada soricelului, rostopasca, iarba mare, ienupar, musetel, iedera, melisa, menta, co ada racului, cretisoara, galbanele), utile si n sindroamele premenstruale manifestate psihosom atic (oboseala, tensiune nervoasa accentuata, dureri de cap, inflamarea snilor) n acestea se pot f olosi frunzele

de lucerna (Medicago sativa), sunatoare, salvie, ovaz, talpa gstii, datorita cont inutului de fitoestrogeni. n amenoree sunt utile splinuta (Solidago virgaurea), garofita de m unte (Dianthus superbus), frunzele de susan, traista ciobanului, coada racului, cerentel, salvi e, urzica. Frunzele de zmeur au proprietati tonice uterine, extractul glicero-alcoolic din mladite de z meur fiind extrem de util. Tulburarile de menopauza sunt fiziologice, dar pot fi mai mult sau mai putin gra ve, afectnd calitatea vietii. Cicluri menstruale neregulate, astenie, irascibilitate, anxiet ate, depresii, uneori senzatii de ameteala sau letin, transpiratii nocturne, bufeuri, tulburari cardia ce si respiratorii, tulburari ale tensiunii arteriale, edeme, ingrasare etc, pot fi tratate profilac tic si curativ cu coada soricelului, pelin, arnica, paducel, sunatoare, rozmarin, valeriana, talpa gstii, paducel. Pentru ameliorarea tulburarilor hormonale sunt indicate salcmul, socul, pelinul, lemnul dulce, coada racului, hameiul, sunatoarea si soia. Contraceptive, avortive, combaterea sterilitatii. Exista plante care au efecte c ontraceptive att la Gossypium species), ct si la femei (camforul chinezesc -Blumea ba barbati (bumbac lsamifera, laurul ghimpus -Ilex aquifolium), plante cu efecte avortive (dar aici dozele tox ice sunt extrem de apropiate de cele utile, Juniperus sabina, Ruta graveolens pot duce la moarte; s caietele Dipsacus japonicus, vita de vie Vitis vinifera, susanul Sesamum indicum si coltii babei T ribulus terestris fiind mai putin toxice daca sunt administrate n primele 3-6 zile de ntrziere a cicl ului menstrual). Pentru combaterea sterilitatii sunt utile, pentru sterilitatea feminina, limbari ta (patlagina de apa Alisma plantago-aquatica: planta ntreaga combate sterilitatea, favoriznd ovulatia si fertilizarea ovulului, dar semintele produc sterilitate), floarea soarelui, alunele, arahidel e, fisticul, miezul de nuca si curmalele. Aparatul genital masculin Infectii ale organelor genitale externe apar n general dupa contacte sexuale infe ctioase. Ca urmare, se recurge imediat dupa la spalaturi locale si eventual instilatii uretr ale cu flori de musetel, cimbru, cimbrisor, coaja de stejar, asociat cu o cura interna cu merisor, mestea can, caltunasi si coada racului. Prostatita este o infectie acuta a prostatei, poate fi provocata de diversi germ eni bacterieni, se recomanda deci musetel sau coada racului si bai de sezut sau clisme cu aceleasi plante, asociate saunu cu antispastice (beladona). n adenomul de prostata sau n tu mori ale prostatei se constata dificultati de emisie a urinei si de golire completa a vezicii urinare, chiar bl ocaj renal. Se trateaza si extern, bai de sezut cu paie de ovaz, coada calului, valeriana, si intern, cu ro inita, merisor, talpa

gstii, cimbru, cimbrisor. De asemenea, plantele cu continut mare de zinc (rosii, patrunjel, palmier pitic -Serenoa repens) sau fitohormoni (semintele de dovleac) de dovedesc utile. n inflamatiile prostatei si hipertrofia de prostata sunt de ajutor urzica moarta alba sau galbe na, coada calului, extractul de ghimpe (Xanthium spinosum actiune antiinflamatoare, contine complec si flavonoidici, xantina si un fitohormon, beta-sitosterol). Impotenta si sterilitatea masculina sunt distincte una de alta, sterilitatea putn d aparea si datorita unor tulburari ale spermatogenezei. Sunt importante vitaminele A, E si F care pr evin hipotrofia testiculara, unele boli infectioase pot mpiedica dezvoltarea funtiilor testicular e (gonoreea, febra tifoida, tuberculoza, oreionul), tratamentul constnd pe ct posibil n suplimentarea cu aminoacizi (acid para-amino-benzoic), vitamine, minerale, plante care contin steroli pentru a mbunatati troficitatea musculara a organismului (lemn dulce, ghimbir, astragalus). Impoten ta poate fi datorata unor probleme circulatorii (ginseng, ginko biloba), ale prostatei sau unor tulbu rari de natura psihica (sedative ca valeriana, roinita). Fitoterapia sistemului nervos Starile nervoase, stress-ul, pot avea efecte negative la cei cu predispozitii sp re alte afectiuni (gastrointestinale, cardoivasculare, renale, metabolice, sexuale). Din fericire, odata recunoscuta b oala, avem la dispozitie o gama larga de plante cu actiune asupra sistemului nervos ce ntral care pot fi folosite fie ca adjuvante, fie catratament n tulburarile neuropsihice.

Sedativele si datoreaza actiunea fie uleiurilor esentiale, fie unor alcaloizi sau unor flavonoide. hameiul (Humulus lupulus), infuzie 1-2 lg/ cana, 2 cani pe zi, e util n insomnii si are actiune sedativa generala datorita unor oleo-rezine volatile tei sau levantica, infuzie, 2lgte/cana, nainte de culcare sulfina (Mellilotus off.) infuzie, 1 lgta/cana, nainte de culcare maghiran (Origanum majorana ), infuzie, 1 lga/cana, 2-3 cani/zi iarba mare (Inula helenium), decoct, 3-4 radacini la o cana cu apa, 2-3 linguri seara paducel, infuzie, 1 lgta flori sau 2 lgte fructe/cana la culcare sau tinctura di n flori, 10-15 pic seara talpa gstii, infuzie, 3 lg/cana, 3-5 linguri/zi valeriana, infuzie, 1 lgta /cana/zi coada soricelului, roinita, salvie, porumbar, anason, soc, tei. Neuropatiile infantile, manifestate prin muscari dezordonate, tivuri, agitatie, hiperexcitabilitate, scaderea puterii de concentratie raspund bine la tratamente cu tei, levantica, r oinita, hamei, alaturi de miscare si regim igieno-dietetic vitaminizant. Cefaleea, migrenele si nevralg iile faciale se pot trata si ele cu tei, melisa, rozmarin, coada soricelului, talpa gstii, musetel, m enta (cataplasme reci), levantica, paducel, valeriana. n plus, Aconitum napelus, n dilutii homeopate, e ut il n nevralgiile de trigemen, alcaloizii din cornul secarii (Claviceps purpurea) se folosesc cu s ucces n tratarea migrenelor. Pentru stress fizic si psihic sunt folosite plante ca ginseng (Panax ginseng), ginseng siberian (Eleutherococcus senticocus), sunatoarea (Hypericum perforatum). Excitantele si euforizantele sunt utilizate pentru tratamentul starilor de obose ala si pentru mbunatatirea randamentului intelectual. Arborele de cacao (Theobroma cacao) este folosit de foarte mult timp (fructele si semintele), derivatii xantinici (teobromina, teofilina, c ofeina) pe care i contine vnd efecte energizante nete, stimuleaza SNC, miocardul, diureza, relazeaz a musculatura neteda, coronariana si a bronhiilor, efectele acestora fiind potentate de flavon ele, glucidele si aminoacizii pe care i mai contine. Efecte si compozitie asemanatoare are arborele de cafea (Coffea arabica) si ceai (Thea sinensis). Tulburarile neurovegetative, cele care duc la un dezechilibru n ceea ce priveste corelarea diverselor functii ale orgainsmului, se pot manifesta sub forma de angoase, neur astenie, distonii neurovegetative si este recomandat, pe lnga tratament, si un regim igieno-dieteti c adecvat. Sunt

utile plante ca pelinul, talpa gstii, arnica, paducelul, salvia, menta, coada sor icelului, levantica, sunatoarea, hameiul, musetelul. Rauwolfia, asociata cu valeriana si musetelul po ate scadea frecventa crizelor de epilepsie. Astenia nervoasa, cu lipsa poftei de mncare si n evroze gastrice ( nervi la stomac ) se pot ameliora cu obligeana, gentiana, talpa gstii, pelin, gingk o biloba, ginseng; asteniile de primavara, cauzate n special de hipovitaminoze (C, A), lips a de minerale (calciu, fier, magneziu), si sedentarism sunt tratate cu urzica, coada calului, soc, mesteacan, maces, catina, alimentatie bogata n elementele lipsa (sparanghel, patrunjel, varza, urzi ci, papadie, spanac, leurda). Neurotroficele sunt stimulente ale celulei nervoase, iar multe plante contin pri ncipii active care actioneaza n acest sens. Fie ca e vorba de fructe si seminte, plante bogate n lipi de si fosfolipide (nuci, alune, soia), minerale si vitamine (fructe de padure, rosii, macese, bana ne, morcovi, telina, cereale), fie ca folosim plante ca paducelul, frunze si flori, ginseng si gingko biloba, proprietatile tonifiante ale acestora se dovedesc de mare ajutor, alaturi de tonice amare ca g entiana, pelinul, obligeana si stimulante ale SNC (ceai, cafea, cacao). Afrodisiacele sunt plante care, desi se adreseaza organelor sexuale, actioneaza la nivel central. Obligeana, n combinatie cu piperul negru, stimuleaza circulatia periferica, ustur oiul si sparanghelul (Asparagus racemosus) sunt utile pentru cresterea libidoului, telina (semintele) , coriandrul, prazul, ceapa, papadia pentru cresterea potentei si prelungirea duratei actului sexual, ardeii rosii, busuiocul, vanilia, scortisoara, lavanda, sunt iritante pentru uretra dnd o stare de excitat ie; ginsengul, cola, cafeaua, cacao, avocado sunt tonice, fortifiante, usor vasodilatatoare n cantitat i mici; dovleacul stimuleaza productia de hormoni masculini, alaturi de usturoi. Planta yohimbe (P ausinystalia yohimbe) contine alcaloidul yohimbina, cosiderat cel mai activ excitant masculin , dar s-a constat ca

poate duce la epuizarea functiei sexuale cu instalarea impotentei definitive. An afrodisiacele au capacitatea de a diminua apetitul sexual si de a calma libidoul, printre acestea numarndu-se hameiul si unele dintre plantele cu efect sedativ central (talpa gstii, valeriana ), sau plante care contin cantitati mari de vitamina C (rosii, citrice, ardei verde). Alcaloizii Alcaloizii sunt un grup de substante azotate cu caracter bazic, rezultate din me tabolismul secundar al plantelor, care administrate la om sau la animale determina actiuni farmacodinamice si de cele mai multe ori au o toxicitate crescuta. Exista mai multe grupuri mari: a lcaloizi propriu-zisi (substante naturale provenite din aminoacizi cu cel putin un atom de azot cuprin s n heterocicluri), pseudoalcaloizi (provin din precursori biosintetici diferiti de aminoacizi, de e x. terpene sau steroli), protoalcaloizi (amine simple, primare sau secundare, deci nu contin azot heteroc iclic: efedrina colchicina, muscarina, capsaicina) si N-oxizii alcaloizilor (genalcaloizi). alcaloizi secundari, de obicei fara importanta terapeutic Alcaloizi pirolidinici a. Se ntlnesc n Solanaceae (higrina), Erythroxylaceae, Chenopodiaceae, Fabaceae, Lamiaceae si Ru taceae. Alcaloizii nicotinici sunt pirolidine substituite cu piridina, se gasesc n Solana ceae (nicotina, excitant SNC, stimuleaza ganglionii colinergici si simpatici), Erythroxylaceae, Cannabaceae, Asclepiadaceae. Alcaloizii tropanici rezulta din condensarea pirolidinei cu piperidina, se gases c n Solanaceae (Atropa, Datura, Hyosciamus), Erythroxylaceae. Cei mai cunoscuti si utilizati su nt atropina (antagonizeaza acetilcolina), scopolamina (asemanator cu atropina), hioscina, hi osciamina, cocaina (anestezia mucoaselor, stupefiant). Alcaloizi pirolizidinici prezenti n Asteraceae, Boraginaceae, Fabaceae, hepatotox ici, pneumotoxici, cancerigeni. Alcaloizii chinolizidinici sunt baze tertiare, se ntnlnsc n Fabaceae (sparteina), E ricaceae, Euphorbiaceae, Lauraceae, majoritatea sunt toxici. Alcaloizii izochinolinici Berberidaceae (berberina), Cactaceae (mescalina), Faba ceae, Papaveraceae (papaverina, morfina, codeina, chelidonina), Ranunculaceae (noscapi na), Menispermaceae (curarina), au ntrebuintari diverse, pot da dependenta. Alcaloizii indolici provin de la triptofan, se gasesc n plante din familia Fabace ae (fizostigmina, parasimpatomimetic, toxic), Apocynaceae (ajmalina, rauwolfina, vincamina, vincri stina, vinblastina), Rubiaceae (chinina, chinidina, reserpina, yohimbina), Loganiaceae (stricnina)ciuperci din genul Claviceps (acidul lisergic, nicergolina, ergometrina, ergotamina, ergo toxina) Alcaloizi proveniti de la histidina (nucleu imidazolic) au ca reprezentant mai c

unoscut pilocarpina, la plante din genul Pilocarpus (Rutaceae), util n glaucom. Alcaloizii purinici, proveniti de la xantina, au o raspndire restrnsa la Theaceae (cofeina, teofilina, teobromina), Rubiaceae (cofeina), Sterculiaceae (teobromina), sunt stimulante SN C, simpatomimetice). Droguri Desi notiunea de drog se poate referi la orice substanta farmaceutica de origine v egetala, animala, minerala sau de sinteza, n prezent avem n vedere substantele nocive, peri culoase, care dau dependenta, plante cu efecte psihotrope, halucinogene, psihodisleptice, psih oanaleptice. Cel mai cunoscut drog este probabil opiul, extras din mac (Papaver somniferum), care contine mai multi alcaloizi (morfina, heroina, codeina), da usor obisnuinta si dependenta, p rivarea de drog declanseaza sindrom de sevraj, cu anxietate, neliniste, agitatie, tulburari dige stive, cardiovasculare. Locul lui a fost luat de derivati sintetici, petidina, metadona sau thiambuten. Planta Erythroxilon coca are frunze care contin unul dintre cei mai nocivi alcal oizi, cocaina, care la administrare repetata duce la cocainomanie. Frunzele de coca, spre deose bire de opiacee,

sunt puternic excitante, dnd consumatorului senzatia unei rezistente fizice si pr ihice marite, care, nsa, ascude adevaratele efecte: tulburari psihice diverse, slabirea vointei, a ca pacitatilor intelectuale, tulburari neurologice, cardiovasculare, neurologie, leziuni ale fo sei nazale (datorate prizarii), stara anorexice. Cnepa indiana (Canabis indica), din care se extrage hasisul sau marijuana si dator eaza efectele rezinei care contine compusi triterpenici, acizi canabinolici, tetrahid rocanabinol, si produce, n doze moderate, o betie intelectuala care se manifesta fie prin crize de ilaritate , fie prin depresie nsotita de plns. La doze mari apar simptome de intoxicatie, anestezia tegumentelor , lipsa de coordonare a miscarilor, transpiratie si diureza crescute, uscarea mucoaselor bu cale si nazale, dilatarea pupilelor, halucinatii, delir, bradipnee, tahicardie. Dependenta se in staleaza lent la administrare repetata de doze mici, consumatorii avnd o rezistenta foarte mica la infectiile virale. Cola nitida si Cola acuminata contin drogul numit cola, cu continut mare de cofe ina, potentat de restul componentilor, fiind utilizate ca energizante. Specia Yerba m ate contine si ea cofeina. Betelul este un amestec vegetal de fragmente mici de nuci de betel, Pip er betle sau P. chavya nfasurate n frunzele aceleiasi plante. Contine cofeina, alunga starea de ob oseala, dar produce tulburari digestive. Efedrina si derivatii sai (amfetaminele) au acelasi efect, mult mai puternic nsa. Unele plante sunt utilizate ca psihotrope, de exemplu peyotl (Echinocactus willi amsi), care contine alcaloizi (mescalina, peyotlina) ce induc o stare de euforie pna la haluc inatii si viziuni cu deformarea perceptiei de spatiu-timp, cornul secarii (claviceps purpurea) ce con tie acid lisergic, precursor al LSD, anumite ciuperci (Psilocybe mexicana, P. Aztecorum) psilocibin a si psilocinina, cu nucleu indolic si actiune halucinogena, Amanita muscaria (muscar ina si psilocina). Alcoolul etilic este frecvent utilizat si acceptat de societate, obtinut prin fe rmentarea fructelor sau cerealelor si prin distilare (procesul de fermentatie se opreste l a 16% concentratie de alcool), si poate da dependenta, initial mica, apoi cu afectare generala. Tutunul (Nicotiana tabacum)este util ca planta medicinala, mai ales extern (comb aterea pediculozei, insecticid) sau pentru obtinerea acidului nicotinic (vitamina PP) c are se foloseste in sindromul Tourette (administrat sub forma de guma de mestecat cu continut de nic otina reduce frecventa si intensitatea ticurilor) sau tulburari vasculare periferice (nicotin

a stimuleaza memoria si procesele de nvatare, probabil datorita ameliorarii circulatiei), sau a nicotinat ului de metil cu efect revulsiv, antiinflamator, antireumatic. Ultimele cercetri arata ca tutunul are s i actiune imunologica, ndreptata n special asupra bacteriei Streptococcus mutans responsabila cel putin n parte de aparitia cariilor dentare, si efecte antitumorale nca insuficient demonstrate. Ef ectul malefic nu apartine tutunului, ci fumului de tigara care contine multi alti constituenti ch imici. Boli de nutritie si metabolism Bolile de nutritie sunt consecinte ale unei alimentatii dezechilibrate, excesele sau deficientele alimentare producnd perturbari n buna functionare a organismului. Bol ile metabolice, cum ar fi diabetul, au probabil si un substrat genetic, o anume sensibilitate mo stenita, dar cu ajutorul unui regim de viata adecvat pot fi tinute sub control cu succes. Tulburarile metabolismului fosfo-calcic apar mai ales la copii, ntrziind osificare a. Este necesar un supliment de vitamina D, A si C, continute n catina, maces, roinita, c iubotica cucului, morcovi, eventual suplimente de minerale (coada calului), n special calciu. Pancreatitele sunt afectiuni ale pancreasului, acute (de obicei infectii microbi ene sau virotice, cu evolutie grava, rapida) sau cronice (degenerare lenta a tesutului p ancreatic, n litiaza biliara, alcoolism cronic, colecistopatii cronice, ulcere gastro-duodenale). Dac a formele acute necesita terapie intensiva, de multe ori chirurgicala, formele cronice pot fi tr atate fitoterapeutic, asemanator cu afectiunile hepato-biliare sau cu tratamentul n diabet, asociat cu un regim alimentar corectat (grasimile stimuleaza secretia biliara, se pot suplimenta sau micsora c antitatile de glucide etc). Cnd survin si tulburari neurovegetative, sunt utile plantele cu actiune sed ativa.

Diabetul zaharat e cea mai frecventa suferinta pancreatica, fiind o tulburare a mecanismului glucoregulator (lipsa sau insuficienta secretorie a celulelor pancr eatice care controleaza metabolismul glucozei cu ajutorul insulinei), caracterizat la debut de o triada de simptome (cei trei P): polifagie (mannca mult), polidipsie (sete) si poliurie(uri neaza mult). Tratamentul alopat este substitutiv (insulina sau antidiabetice orale), pe viata , asociat cu regim sever. Acest regim poate fi mblnzit cu ajutorul plantelor medicinale, care se dovede sc utile nu numai pentru scaderea glicemiei, ci si pentru prevenirea sau tratamentul complic atiilor diabetului. Vinca rosea (brebenoc, trandafir de Madagascar), contine alcaloizi care au aprox imativ aceeasi actiune ca tolbutamida, Momordica foetida are proprietatea de a reface functia p ancreatica diminuata progresiv, substante din usturoi, ceapa, varza, fasole contin grupari SH, similare cu ale insulinei, cu aproximativ 75 % din actiunea tolbutamidei n doze de 0,5g/priza. Af inul, datorita mirtilinelor a si B are de asemenea actiune hipoglicemianta, n timp de antocianoz idele au efecte favorabile asupra circulatiei, afectiunilor coronariene, regenerarii purpurii re tiniene, sunt usor bateriostatice. Anghinarea contrbuie la scaderea glicemiei, posibil datorita une i oxidaze, dudul (Morus alba, M. nigra), datorita unei glicozide cu aglicon fitosterolic, tecile de fasole (Phaseolis vulgaris) sunt capabile sa neutralizeze chimic factorii care inactiveaza insulin a (antagonism competitiv). Salvia, nucul, urzica, brusturele sunt si ele utile n prevenirea com plicatiilor diabetului. Obezitatea este definita ca o acumulare de grasime si exces ponderal de pesrte 2 0% fata de valorile normale ale mediei indivizilor de aceeasi vrsta si sex. Poate fi de orig ine exogena (abuz alimentar) sau endogena (predispozitii genetice, boli metabolice, dereglari glan dulare), ambelecombinate cu sedentarismul. n medicina clasic, tratamentul consta n scaderea aportului caloric si marirea consumului caloric, cu sau fara administrare concomitenta de extracte ti roidiene, hormoni sexuali, antidepresive etc. Fitoterapia nu dispune de o planta minune care sa aj ute singura la scaderea greutatii, dar exista multe combinatii care accelereaza tranzitul intes tinal, sunt laxative, purgative, diuretice, anorexigene sau care ajuta la echilibrarea functiilor glan dulare. Cicoarea, papadia, matasea de porumb, mesteacanul, socul, frunzele de Senna, scoarta de cr usin, anasonul, feniculul, coada soricelului, nalba etc, satisfac senzatia de foame (mucilagii, fibre), asigura un tranzit intestinal accelerat si eliminarea surplusului de apa din tesuturi, anan asul contine enzime digestive care amelioreaza digestia si favorizeaza arderea grasimilor, Garcinia cambogia ajuta la controlul poftei de mncare, iedera (Hedera helix), castanul (Aesculus hippocastan um), ardeii iuti

(Capsicum anuum) si cofeina au actiune anticelulitica mobiliznd depozitele grasoa se. Desigur, dieta alimentara si miscarea sunt extrem de importante, si de multe ori e necesa ra suplimentarea cu vitaminele si mineralele pierdute datorita diurezei crescute si tranzitului acce lerat. Cura de ngrasare este necesara n starile ponderale deficitare, care pot fi determi nate de afectiuni digestive (malabsorbtii, ulcere, anaciditate), infectii cronice (tuber culoza) cancer, etc. Este necesar un regim adecvat de miscare pentru cresterea masei musculare, asociat cu un regim alimentar cu multe fructe si seminte dulci (mere dulci, coacaze, caise, pere, pe pene galben, smochine, stafide, nuci, alune), dar si paste fainoase (alimente bogate n glucide ), brnzeturi grase, miere de albine. Plantele tonic-amare (tintaura, pelin, anghinare, papadie, hame i, lumnarica pamntului, nalba mare) se dovedesc utile pentru marirea apetitului, sedative pent ru scoaterea bolnavului din starea de stress, maces si catina n convalescente. Daca starile ca sectice sunt datorate excesului de alcool sau tutun, tinctura de ardei iute, valeriana , hamei si talp a gstii n parti egale, mpreuna cu psihoterapia si terapia cognitiva, pot fi folosite pentru ndepartarea c auzei. Fitoterapia n dermatologie Pielea e un nvelis care acopera corpul n ntregime, grosimea ei variaza n functie de vrsta, sex sau regiune, si e formata din trei straturi: epiderm, derm si hipoderm care contine si anxe (aparatul pilo-sebaceu si glandele sudoripare). Epidermul, la rndul lui, are cinc i straturi: cornos (strat protector, rezultat din suprapunerea unor celule usor disociabile, fara n ucle, turtite, reduse la un nvelis periferic de keratina), stratul lucid (celule fusiforme, turtite, tranl ucide, cu granulatii fine de grasimi), stratul granulos (celule plate), stratul spinos sau filamentos (cce lule relativ sferice,

asemanatoare celor din stratul granulos, usor aplatizate spre suprafata) si stra tul bazal, constituit dintr-un singur rnd de celule cilindrice. Producerea materialului cornos are loc n mod inegal n diferite zone ale corpului, celule cornoase sunt exfoliate de pe suprafata pieli i fara sa afecteze grosimea stratului cornos. Dermul e alcatuit dintr-o retea de fibre proteice (co lagen, elastina, reticulina), avnd si el doua straturi, dermul papilar (tesut conjunctiv), separat de epiderm printr-o linie sinuasa cu proeminente (papile dispuse neregulat si mai frecvent n regiunil e cu sensibilitate mare) n carese gasesc terminatii nervoase (corpusculi tactili) si dermul reticula r (patru cincimi din grosimea totala a dermului), format dintr-un numar mare de fibre de colagen groa se, dispuse n fascicule, fibre si lame elastice, fiind tesutul de rezistenta al pielii. Dermul e strabatut de segmentele secretorii lae glandelor sudoripare, contine glandele sebacee, partea superioara a foliculilor pilosi, vase si nervi. Hipodermul este alcatuit din tesut conjunctiv lax, cu rol n termor eglare si depozitarea grasimilor, contine glomerulii glandelor sudoripare, partea profunda a foliculil or pilosi, vase, nervi, si n unele regiuni muschi pielosi. n dermatologie se folosesc mai multe tipuri de preparate: -cu actiune antimicrobiana -pentru dezinfectia pielii sanatoase sau lezate si n tratamentul unor afectiuni (ulcere, acnee, psoriazis), contin fie substante oxid ante (peroxid de elibereaza oxigen, hipocloriti elibereaza clor, hidrogen, permanganat de potasiu substante care elibereaza iod, anumiti coloranti pioctanina, albastru de metilen, fucsina, etac ridina; compusi metalici ca azutoatul de argint,sau argint coloidal, compusi de mercur ca boratu l fenil-mercuric, sulfamide, antibiotice sau saruri cuternare de amoniu, ichtiol, acid boric). Exi sta si plante cu efect dezinfectant, cele care contin uleiuri volatile (cimbru, menta, levantica, tatan easa, musetel), sau taninuri. -cu actiune antimicotica iod, sulf, compusi mtalici, derivati de mercur, saruri cuatrenare de amoniu, antibiotice antimicotice, alaturi de plantele cu uleiuri v olatile si taninuri mentionate mai sus -antiinflamatoare, -hormoni corticosteroizi, AINS; gheara mtei, Arnica, sulfina, ruscuta de primavara -antipruriginoasa, -antialergice, corticosteroizi, astringente, anestezice, cuis oare, cimbru, levantica, scortisoara -astringenta, -sulfat de Cu, Al sau Zn, compusi de Bi, Pb mesteacan, nuc, papadie aplicate extern taninuri, stejar,

-keratolitica, - acid salicilic, rezorcina, crisarobina, papadia, mesteacanul

-epitelizanta, -vit. A, alantoina, saruri de argint, enzime, heparina, clorofila , ulei de peste, ulei din germeni de porumb, extract de placenta, galbenele (ung 10%), pro polis, coada soricelului (1%), sunatoare, tataneasa, musetel, catina, -antiparazitara, - sulf si derivati, saruri de mercur, benzoat de benzil, cimbru , -decoloranta, -borax, saruri de mercur, hidrochinona, acid salicilic, salcie, me steacan -vasculotropa, -tripsina, alfachimotripsina, heparine, enzime, plante care conti n flavonoide si antocianozide, extracte din castan (Aesculus hippocastanum), Hamma melis virginiana, Arnica montana, Achilea millefolium -revulsiva, - acid acetic, alcool, acid salicilic, rezorcina, mustar, varza, ule iuri volatile de pin, menta, extracte de chinina, ardei iute -anestezica, anestezice locale, revulsive, ulei de cuisoare -vitamine, enzime si hormoni, -vit A, B1, B2, B6, C, D, F, H, P, PP; penspina, tripsina, chimotripsina, hialuronidaza; hormoni estrogeni, progesteroni, androge ni, catina, morcovi, fructe, macese, paducel -antiseboreice si antiacneice, -astringente, dezinfectante, ichtiol, corticoizi, borax, sulf, gudroane, rezorcina, hidrochinona, papadie, castraveti, rosii, piersici, m usetel, tei, levantica, iaurt, drojdie de bere, suc de rosii, caolin, -protectoare contra factorilor chimici, fizici, biologici, fotoprotectoare, ulei de ricin, masline, arahide Afectiunile dermatologice au doua grupe principale de boli, cele inflamatorii sa u

degenerative (acnee, eczeme, verucoze, furunculoze, n care se recomada asocierea tratamentului extern cu cel intern, diuretice, vitaminizante, antialergice) si cele accidental e (arsuri, degeraturi, contuzii, plagi antiseptice, dezinfectante, hemostatice, cicatrizante, emoliente extern) Acneea apare n mod curent odata cu pubertatea, poate fi favorizata de tulburarile genitale (ovariene sau testiculare) si gastrointestinale, deci e nevoie de trataea cauzei , de obicei alopat, mpreuna cu impunerea unui regim igieno-dietetic adecvat. Plantele folosite extern , pentru comprese, sunt musetelul, pelinul, mugurii de pin, porumbarul (Prunus spinosa, a stringent, vitaminizant, contine antocianozide), mesteacanul, coada soricelului, coada calu lui, galbenelele, urzica, ghintura, cicoarea, papadia si castraveti, rosii, piersici aplicate dire ct pe piele, iar intern, trei frati patati (alergii, 1lg/cana, 3-4 cani), brusturele(remineralizant, diuretic, decoct 3lg la 1 l apa/zi), hameiul. Eczemele au cauze variate, cel mai des infectioase sau alergice. Trei frati pata ti, brusture, papadie intern, cu regim pentru eliminarea cauzei, vitamine A si E pentru grabirea vinde carii leziunilor, uleiuri volatile local pentru efectele antipruriginoase, calmante si antiseptice (cuisoare, cimbru, levantica, menta), eventual plante cu efect diuretic si de grabire a tranzitului intestinal. Infectiile cutanate sunt tratate de obicei alopat, fiind nevoie de o abordare ma i agresiva, dar stimularea imunitatii bolnavului poate fi utila, la fel cu tratarea pentru alte boli care ar putea favoriza respectiva infectie (diabet, hipovitaminoze, subnutritie). Extern, se p ot folosi faina de in, sub forma de cataplasme pentru efectul de drenare a coletiei purulente, florile de soc (grabesc coacerea colectiei), nalba si sapunarita (emoliente), iar pentru grabirea refaceri i pielii plante cu efect epitelizant. Arsurile grave vor fi tratae de ctre medic, n spital, pentru depasirea socului tra umatic, dar si n acest caz pot fi recomandate plante care contin rutozid (pentru ameliorarea perm eabilitatii capilare), vitamina A, C, complex de B-uri, calciu si magneziu, diuretice. Arsurile mai uso are sunt tratate n general topic, spalaturi si comprese cu musetel, coada soricelului, galbenele, s oc, arnica, sunatoare, muguri de plop, catina, coada calului si aloe. Degeraturile necesita timp si medicatie, de aceea e necesara preventia (uscarea completa a zonelorexpuse si masaj pentru stimularea circulatiei n zonele respecti ve). n general se trateaza la fel ca si arsurile, dupa depasirea socului si ncalzirea zonei. Contuziile sunt traumatisme, inflamatii post-traumatice rezultate n urma impactul ui cu corpuri dure, nsotite sau nu de edeme (umflaturi) sau echimoze (vnatai). Ca prim ajutor se recomanda plane cu proprietati decongestive, Arnica montana, coada soricelului, talpa gstii , tataneasa,

patlagina. Negii sau verucile sunt excrescente cutanate de forma rotunda, aplatizata, putin proeminente, se pare ca sunt datorate unui virus si contagioase. Se recomanda atingerea negilor cu suc proaspat de rostopasca sau laptele cucului (Euphorbia sp.), de cel putin trei ori pe zi, min im 7 zile, tratamentul putnd dura cteva luni. Se mai poate folosi tinctura de armurariu (Sylibum marianum ) si conuri de tuia (Thuja occidentalis), dar pentru negii mari, voluminosi, poate fi necesara interventia chirurgicala. Ranile (lovituri, taieturi, ntepaturi, arsuri chimice etc) se pot trata, n afara t ratamentului alopat, cu plante antiseptice, antiinflamatoare, cicatrizante, care contin n general uleiuri volatile si taninuri (musetel, coada soricelului, urzica, arnica, coada calului, cimbru, plop, tatane asa, stejar, ciubotica cucului, nuc, patlagina, sunatoare) Fitoterapia n cancer Boala canceroasa include o mare varietate de boli neoplazice, cu cauze, manifest ari, tratamente si prognoze diferite. Depistate n fazele incipiente, aceste boli pot f i curabile, asigurnd o supravietuire de 80-90%, dar tratamentul preventiv este extrem de important, evi tarea noxelor favorizante (fumat, poluare, abuzuri alimentare, stress, expunere la virusuri) p ot mari sansele de supravietuire. Fitoterapia este nsa doar complementara, nu poate n nici un caz nloc ui tratamentul alopat, cu att mai mult pe cel chirurgical, desi multe dintre citostaticele utili zate frecvent n

oncologie sunt extrase din plante (vincristina, vinblastina). Este nsa posibila mb unatatirea calitatii vietii bolnavului de cancer, si, datorita acestui lucru, si pe cea a familiilor lor, cu ajutorul plantelor care combat efectele chimioterapicelor si radioterapiei sau cu ajutorul plantelo r sedative si calmante, scurtarea convalescentei dupa operatii, marirea poftei de mncare etc. Flavonoidele si unii produsi obtinuti din acestea prin semisinteza pot inhiba ca rcinogeneza prin stimularea efectelor unor enzime, sesquiterpenele (n uleiuri volatile, alatu ri de triterpene si monoterpene care au efecte mai reduse) n doze mici opresc diviziunea celulara n in terfaza, fiind deci citotoxice. Alcaloizii cu nucleu indolic continuti de planta Catharanthus roseus (Vinca rose a) scad drastic numarul de leucocite, cei mai eficienti fiind vincristina si vincaleucob lastina, cu efecte citostatice certe prin blocarea mitozei n stadiul de metafaza, inhibnd sinteza de ADN. Sunt utilizati pe scara larga n tratamentul leucemiilor limfocitare, maladia Hodgkin, cancer bronhopulmonar, reticulosarcom, linfoame maligne, neoplasm mamar si ovarian. Din fructele speciei Maytenus ovatum (arbori din America de sud) au fost obtinute o clasa de alcaloizi denumiti maytanoside, cu actiune citostatica mai puternica dect a vincristinei, care inhib a sinteza ADN fara a afecta sinteza ARN si a proteinelor, utilizate n cancer pulmonar, de sn, melanoa me, sarcoame. Din plante apartinnd familiei Amaryllidaceae (ghiocei, narcise) s-au extras alti alcaloizi citotoxici precum licorina, tazetina, galantamona. Camptotheca acuminata, planta ornamental a chinezeasca introdusa n culturi n California contine camptotecina si derivati, care este antit umoral n leucemia limfocitara si cancere gastrice, laringiane si cerebrale; acronicina, din Achron ichia baueri este un 9-metoxieliptic potential remediu antitumoral. Ochrosia elliptica, O. bourbonica ina, din cortex antineoplazic care se intercaleaza n catena ADN cancer de sn metastazat, leucemie mieloblastica, Hodgkin, emetina (Ipecacuanha) inhiba sinteza proteica si de ADN si stimuleaza fagocitoza, Chelidonium majus -chelidonina si sanguinarina, stimuleaza sistemul imunitar prin stimularea cresterii limfocitelor T efecte antitumorale; colchicina inhiba mitoz a n metafaza dar nespecific (inclusiv diviziunea celulelor sanatoase), induce fenomene de poliplo idie la plante. Se utilizeaza extern pentru prevenirea tumorilor dermice, rar intern n leucemii; ghe ara mtei inhiba diviziunea catenelor ADN pe lnga faptul ca reduce efectele adverse ale chimiotera piei. Ricinul, datorita prezentei unor glicoproteine (lectine) numite ricine, care dup a venirea n contact cu glucidele de pe peretele unui organ deregleaza membrana si creaza o c

ascada de evenimente imune si autoimnune care conduc la moartea celulei, uneori specific ( aglutineaza celule tumorale si embrionare, inhiba diviziunea acestora), are proprietati anticanceri gene prin amplificarea aparitiei de anticorpi monoclonali care se cupleaza cu o catena a a cesteia si sunt dirijati specific. Vscul contine si el lectine (viscumina) cu actiune antimitotica similar a cu a ricinei, usturoiul, prin intermediul aliinei si alicinei, plantele ornamentale Aralia ela ta si Aralia chinensis sunt si ele utilizate n medicina chineza din acelasi motiv. Ceaiul, Thea sinensis (polifenolii sunt antioxidanti, antimutagenici si inhibito ri cancerizarii produse de substantele chimice) este util si datorita efectului antidepresiv si diuretic al cafeinei. Polizaharidele sunt capabile sa recunoasca specific membrana celulelor imunocomp entente printr-un mecanism similar cu cel al glicoproteinelor (Echinaceea, Tropaeolum). Acizi aristolochici din Aristolochia clematitis (marul lupului) activeaza metabo lismul, fagocitoza, productia de limfokine, au efecte mitogene (favorizeaza mitoza) dar au efecte cancerigene la administrare repetata, au efecte antivirale pe Herpes simplex cu localizare oculara. De altfel, multe plante care ar putea fi de mare ajutor n bolile canceroase nu po t fi folosite n practica din cauza ca substantele utile au efecte toxice iar dozele terapeutice sunt foarte apropiate de cele toxice (marul lupului, spnz, brndusa, omag, uleiurile volatile de pelin, busu ioc). Pe lnga tratamentele cu antitumorale propriu-zise e nevoie si de tratamente care sa ajute bolnavul sa se simta mai bine, fie reducnd efectele adverse ale chimioterapiei si radioterapiei (greata, vome, artralgii, arsuri, stari de slabiciune, lipsa poftei de mncare, im unitate scazuta etc), fie mbunatatindu-i starea de spirit (sedative), circulatia periferica (favonoide, antocianozide, revulsive), digestia, tonusul muscular. De exemplu, administrarea de silimarina n ainte reduce efectele toxice datorita anctiunii antioxidante asupra lipidelor membranelor hep atocitare, protejarea

rezistentei membranare si scaderea permeabilitatii fata de substantele toxice. Imunologie Unele plante, inferioare sau superioare, sunt capabile sa stimuleze capacitatea de aparare a organismului uman la agresiuni (unele chiar din partea celulelor tumorale), cu a jutorul unor substante specifice, polizaharide, glicoproteine, de exemplu, care au capacitate a de a se lega de membrana celulelor imunocompentente sau de a celor agresoare pentru a dirija ant icorpii. Altele, precum alcaloizii, pot interveni n sinteza proteica sau a acizilor nucleici bacte rieni sau virali, actionnd asemanator antibioticelor si antiviralelor. Ciupercile Shiitake si Reish i, Enokidake, Maitake, Zu-ling sunt utilizate n cultura orientala datorita polizaharidelor. Exi sta plante care stimuleaza cresterea numarului de leucocite (lemnul cinesc, fasolea, lintea, gent iana). Echinaceea este de mult cunoscuta si utilizata ca imnostimulator, gheara mtei are si afecte antiinflamatoare, antispastice si sedative, dar are si efecte antivirale, iar poate cel mai utiliz at la noi este usturoiul. Cosmetica Interesul pentru estetica exterioara a dus la dezvoltarea cosmetologiei, stiinta care se ocupa cu mentinerea si asigurarea frumusetii maxime a corpului omenesc, n special a epi dermei. Este bazata pe notiuni de fizico-chimie, anatomo-fiziologie si completata permanent c u descoperiri din domenii medicale, cum ar fi dermatologia. Are doua parti importante, cosmetica i ntegrala (mentinerea n stare corespunzatoare a pielii) si cosmetica decorativa (uzeaza tra tamente si produse cosmetice si de machiaj), ambele ocupndu-se de ngrijirea pielii sanatoase. Preparatele cosmetice se pot clasifica n preparate cu actiune de intretinere, cur atire si protectie, cele care se folosesc n retusarea aspectului exterior, si farmaco-cosm etice care contin hormoni, vitamine, enzime, antibiotice, dezodorizante, protectoare etc. Principa lele actiuni urmarite sunt mentinerea hidratarii normale, a gresarii fiziologice a tegumentelor, revit alizarea pielii, parului, unghiilor. Se mai clasifica si n functie de vrsta: preparate pentru nou-nascuti (o bligatoriu sterile), diferite de cele pentru adulti deoarece pielea lor are alte caracteristici struc turale si fiziologice, preparate pentru adolescenti (n special datorita schimbarilor specifice, hipersec retia glandelor sebacee), pentru adulti si pentru perioada de mbatrnire (apare atrofia si degenere scenta tisulara, metabolismul este modificat, pielea se schimba la culoare, crapa, si pierde elast icitatea etc) Pentru o ngrijire rationala e necesara auto diagnosticarea cosmetica, identificar

ea tipului de de ten, (dupa continutul de lipide al pielii avem ten normal, uscat, gras sau mi xt, dupa continutul de apa avem ten normal hidratat, superhidratat si deshidratat. Tenul gras poate fi alipic (lipsa continut de lipide) sau deshidratat (lipsa apa)). Masti pentru destinderea muschilor, disparitia urmelor de oboseala, a ridurilor. Se aplica dupa demachiere si curatare, contin oua, uleiuri, lapte, unt, caolin, parafina, namoluri, sucuri de legume, fructe, cereale, alge, produse apicole. -absorbante (caolin, guma tragacantha, cafea), astringente (hamamelis, lamie, ros ii, coada soricelului, albus de ou, cafea, alge, brad), emoliente (lapte, musetel, g albenele, miere), hidratante (castraveti), nutritive (drojdie de bere, ulei de porumb, galbenus de ou, miere, unt, brnza de vaci, smntna), pistrui (lamie, faina de secara, tarte de orz), piele sensibila (m orcov, musetel, albastrele, galbenus, brnza de vaci) Bai de aburi pentru curatirea si ngrijirea obrazului, pentru nlaturarea comedoamel or -podbal, musetel, tei, trifoi flori, levantica, trandafiri, coada soricelului, p anselute, salcie frunze, paducel, muguri de brad, sunatoare, menta, cimbrisor, rozmarin Comprese- tenuri deshidratate, ridate, iritate -musetel, naba, sunatoare, tei, coada soricelului, spanac, cimbrisor, hamei, ape minerale sau de ploaie, lamie, castraveti, uleiuri vegetale Lotiuni cosmetice activarea circulatiei si stimularea functiilor biologice ale p ielii, astringente (citrice, rosii), acide (citrice, rosii), alcaline(nalba, tei), hidr atante(castraveti, miere,

lapte, apa de ploaie), antirid(unt, smntana, miere, tei, hamei), antiseboreice(la mie, rosii, castravei), pentru albirea tenului(lamie, salcie) Emulsii cosmetice pentru demachiere, curatire (lapte de migdale), hidratare (cas traveti), emoliere (lapte, ulei de masline, fragi), nutritie (lactate, ou,miere) Unguente si creme cosmetice dupa compozitie: emoliente, coldcreme(uleiuri, ceara), cu lanolina, acide, color ate, nutritive, cu substante bioactive dupa scop: nutritive, demachiante, antirid, solare, bronzante, de masaj, revitalizante)fitohormoni, vitamine, apicole), de zi, de noapte, hidratante, de albire Paste si prafuri de dinti-au substante abrazive, arome (menta, anisi, fenicul, c oriandru dezinfectante si astringente, usor revulsive, scortisoara, cuisoare anestezic lo ca)) Ape de gura -racoritoare si aromatice, antiseptice, medicinale (uleiuri volative dezinfectante, salvie telizante) astringent, cicatrizante galbenele, coada soricelului, epi

Sampoane antiseboreice (lamie, salvie, sulf, bismut), revulsive (chinina, ardei i ute, brusture, urzica), tratament pentru alopecii (chinina, urzica, brusture), nutrit ive (galbenus, hamei, nalba, placenta) Fixative, preparate pentru decolorare si vopsirea parului hinina, bere, tragacantha musetel, nuc, henna; c

Lotiuni si ape de par -tonice (chinina, arnica, brusture, urzica, mesteacan, ule i de ricin, galbenus), contra caderii parului(colesterol, vitamine, polen, placenta, hormoni estrogeni, urzica, ardei iute, musetel, muguri de mesteacan, eucalipt), contra matretii (sulf, rezo rcina) Lotiuni si creme de mini protectoare (uleiuri), de ngijire, hidratante, nutritive (miere, capsuni, piersici, lactate), pentru piele crapata (lanolina, ulei de bergamot, u nt, smntna), contra transpiratiei (acid boric, lamie) Unghii pentru ndepartarea pielitelor (emolienti, uree), lustruirea unghiei (uleiu ri), albirea pielii de sub unghii (lamie, salcie), combaterea fragilitatii unghiilor (vitamine , uleiuri), lacuri de unghii Picioare - bai cu saruri, sicative (talc, acid boric, formol, taninuri), antimic otice, antisudorale (taninuri), masaj (coldcreme), bataturi (emoliente, acid salicilic, lamie), caloz itati, calcie (emoliente, uleiuri), negi, depilatoare (sulfuri metalice, rasini, ceara, uree) Degeraturi -vasodilatatie periferica, epitelizante, vitamine

Deodorante si antisudorifice eacan), lotiuni acide

uleiuri volatile, clorofila, taninuri (stejar, mest

Cosmetice masculine - creme de ras, preparate utilizate dupa barbierit, pentru nt retinere cosmetice pentru copii: uleiuri (arahide, masline, susan), lotiuni (musetel, tart e,galbenele), unguente, creme, pudre (porumb), sapunuri (ph neutru, neiritante) Preparate pentru baie: saruri, spumanti, parfumuri, uleiuri volatile (pin, rozma rin efect de slabire) Sapunuri de toaleta, medicinale (uleiuri, arome, sulf, borax, glicerina)

Parfumuri uleiuri eterice (bergamot -Citrus bergamia, cuisoare, eucalipt, portoc al, lavanda, ylang-ylang, trandafiri, geranium, menta, iasomie Jasminum off., santal -Santalum alba, lanceolata, spicatum, brad, mosc, ambra) alcool, solventi organici, apa. Fitobalneologie Baile de plante sunt destinate uzului extern si actioneaza la nivelul tegumentel or prin substantele active pe care le contin, recomandate fiind cele care contin uleiuri esentiale, taninuri, dezinfectante, emoliente si calmante. Procedurile fitobalneologice pot fi asocia te cu tratamente interne cu plante medicinale, n starlie de boala nsotite de surmenaj, astenie, tul burari nervoase, circulatorii si dermatoze. Datorita structurii tegumentului acesta este destul d e permeabil la principiile active din plante care pot ajunge n zone subadiacente uneori de mare profunzime, justificnd astfel utilizarea lor n guta, reumatisme sau tulburari glandulare.

Pregatirea bailor se poate face n mai multe feluri, fie prin asezarea ntr-un sacul et a cantitatii de plante recomandate, umectare si prepararea unei infuzii care se pu ne fierbinte n cada de apa, fie prin prepararea unui ectract de baza (macerare la rece, tinctura, am estec de uleiuri volatile). In distoniile neuro-vegetative, degeraturi, tulburari de menopauza, unele boli a le organelor pelvine se recomanda coada soricelului, lavanda, rozmarin, tei, talpa gstii. n tul burarile circulatorii, centrale sau periferice, se pot folosi coada soricelului, menta, s unatoarea, arnica, n cele nsotite de surmenaj, sulfina, lavanda, valeriana, lemn dulce, melisa, tei, musete l, coada sroicelului, talpa gstii, n scop analgetic -salcia, castanul salbatic, cretusca, coada calului, arnica, antialergic rostopasca, trei frati patati, salvie, busuioc, menta, tei, musetel, n dermatoze si hemoroizi musetel, galbenele, plop, tozmarin, tarte de gru, coada soricelului, galbenele, nu c, podbal, cimbru. Gemoterapie Gemoterapia este o terapie naturala care utilizeaza extracte obtinute din tesutu ri vegetale aflate n faza de crestere, utilizeaza deci tesuturi embrionare (n faza de diviziun e, mugurii, vlastarele, ramurile tinere, amentii, bobocii, radacinile tinere, scoarta ramuri lor tinere, semintele, seva), prelucrate n stare proaspata. Prescrierea produselor gemoterapice tine con t de mecanismele fiziopatologice de producere a mbolnavirii. Administrarea trebuie sa se realizeze pe o perioada de 2- 3 luni pentru a se constata att clinic ct si paraclinic schimbarile n bine ale s tarii de sanatate. Un mare beneficiu pe care l aduce gemoterapia este faptul ca actioneaza profund, non violent si fara reactii adverse. Toate tesuturile meristematice utilizate pentru obtinerea gemoderivatelor sunt substante vegetale de origine embrionara care contin mai mu lte substante si principii active dect exista n planta adulta. Astfel, mugurii, mladitele, radacini le tinere, scoarta radacinilor, scoarta ramurilor tinere si semintele sunt bogate n enzime, factori de crestere, vitamine, proteine, aminoacizi, micropolipeptide, acizi nucleici (ADN ARN), auxine, gibere line, cinetina si hormoni vegetali, care au o actiune deosebita si propietati terapeupice speciale , maceratele glicerinice (gemoterapice sau gemoderivate) sunt preparate lichide din fitocompl exe de plante medicinale, care rezulta din extractia materiei prime de origine vegetala (mugur i, boboci, radacini tinere, mladite, seminte etc.) cu un amestec echilibrat de alcool etilic si glic erina. Solutia face extractia completa a componentelor fara denaturarea principiilor active nobile s

i delicate continute de planta medicinala. Toate maceratele glicerinice sunt indicate cu prescurtarea M.G. si se folosesc n prima dilutie decimala (1DH), se administreaza de obicei dimineata, n apa, dozel e fiind diferite n functie de vrsta, asociate sau nu cu tratamente alopate si remedii homeopate. Principiile active continute n tesuturile embrionare sunt n mare parte aceleasi ca n celelalte organe ale plantei, mai concentrate nsa, deci si utilizarile sunt similare. abcese, acnee - smochin, nuc acnee rozacee - platan, vita de vie agitatie - tei argintiu alergie - mesteacan pufos, fag, ienupar, stejar, coacaz, rozmarin alopecie - mesteacan pufos, castan comestibil, rosmarin, tuia anemie - brad alb, alun, porumbar, maces, salcie alba, catina artroza - arin alb, mesteacan alb, pin, plop , coacaz, salcie, merisor de munte, vita de vie astm bronsic - arin negru, caprifoi negru, dud negru, cais, piersic, coacaz, mac es, calin bronsita acuta - arin negru, carpen, caprifoi negru, coacaz negru bronsita cronica - alun alb, fag, nuc, lemn cinesc, plop negru, porumbar, zmeur, tuia, calin cefaleea - coacaz negru, maces, tei cistita cronica - mesteacan alb, merisor de munte

colica biliara - salcie alba, rozmarin, tei argintiu depresie nervoasa - mesteacan alb, smochin, caprifoi negru diabet - artar, nuc, ienupar, dud, maslin, rozmarin, mur, merisor de munte diaree -afin, merisor dislipidemie - maslin , rozmarin dismenoree-castan, piersic, rozmarin, zmeur, salcie, tei diuretice - mesteacan pufos, frasin febra - brad alb, arin negru, mesteacan pufos, coacaz negru, salcie fibrom uterin (miom si fibromiom) - arin alb, frasin, coacaz negru, mur, zmeur, merisor de munte flebite (tromboflebite) - arin alb, mesteacan pufos, castan comestibil gastrita - smochin, coacaz negru, tei argintiu guta - mesteacan, frasin, ienupar, coacaz negru, rozmarin, salcie alba, afin, me risor de munte hemoroizi sngernd - castan salbatic, castan comestibil, ginkgo biloba, scorus hipercolesterolemie - mesteacan, lami, frasin, ienupar, maslin, migdal, rozmarin hiperglicemie - nuc, ienupar, dud negru, maslin, zmeur, afin hiperlipidemie - lemn cinesc, maslin, migdal hipertensiune arteriala - paducel, maslin, migdal, mur, tei argintiu, merisor, vs c hipertiroidism - snger, paducel, tei argintiu, calin hiperuricemie - dracila, mesteacan, lami, alun, frasin, plop negru, rozmarin, sal cie, afin hipoacuzie - gingko biloba , frasin, calin, vsc hipotensiune - porumbar, stejar, coacaz negru, rozmarin hipotiroidism (incipient) - mesteacan pufos impotenta - mesteacan pufos, mesteacan alb, gingko biloba, stejar, rozmarin indigestie - lami, smochin, infectie urinara - iarba neagra, plop negru, afin, merisor infectii respiratorii (gripa) - arin negru, mesteacan pufos, caprifoi japonez, c oacaz negru inflamatie - coacaz negru insomnia-paducel, smochin, salcie, tuia, tei argintiu insuficienta biliara -rozmarin insuficienta cardiaca - mesteacan pufos, paducel leucoree - arin, nuc, lemn cinesc, stejar, ulm litiaza biliara - artar , dracila, lami, frasin, rozmarin litiaza renala - dracila, mesteacan alb, lami, fag, ienupar, piersic, zmeur menopauza - stejar, rozmarin, merisor de munte nevralgie - maces, tei argintiu obezitate - mesteacan pufos, mesteacan alb, lami, fag, frasin, ienupar, rozmarin, tei raceala - coacaz negru, maces

reumatism cronic - mesteacan alb, pin , coacaz negru, mur, vita de vie rinofaringita - brad alb, arin negru, mesteacan pufos, coacaz negru, maces sedativ - salcie alba , tei argintiu slabire - mesteacan pufos, porumbar tabagism - lemn cinesc tuse - carpen, castan comestibil, caprifoi negru, dud negru , migdal ulcer varicos - arin negru, castan comestibil, nuc, scorus varsaturi - lami, smochin Dietoterapie Foarte multe boli apar din cauza unei alimentatii deficitare si pot fi prevenite , uneorivindecate, cu putina atentie si grija la alimetatie. ngrasamintele azotat e, pesticidele, antibioticele, metalele grele existente n mediu pot fi daunatoare daca se acumuleaza. Nitratii s e transforma n organism n nitriti si apoi n nitrozamine, substante cancerigene; antibioticele si stimulatorii biologici folositi n zootehnie si apicultura pot duce si ei la perturbari grave a le starii de sanatate, plumbul este hematotoxic, cadmiul antreneaza calciul favoriznd aparitia fracturil or, mercurul este responsabil de unele boli cardiovasculare, digestive si neurologice, aluminiul a fost incriminat n aparitia bolii Alzheimer. Este bine ca alimentatia sa se bazeze pe capacitatea de agreere si reactie a bol navului, sa fie schimbata n functie de evolutia acestuia si sa nu se exagereze n nici un fel (cali tativ sau cantitativ) pentru a evita probleme digestive (colecistite, litiaze, carii dentare, obezitat e), renale, diabetul, ateroscleroza. Ritmul meselor este de asemenea foarte important, evitarea E-urilo r (edulcoranti, coloranti, acidifianti, emulgatori, conservanti, antioxidanti) si a alimentelor modificate genetic. Organismul uman are nevoie de proteine(carne, lactate, oua, soia, fasole, mazare , linte, alge, 60-100 g zilnic), lipide (animale sau vegetale), glucide ( faina), vitamine si m inerale (fructe, legume), fibre (cereale). Necesarul alimentar e diferit n functie de sex, vrsta, e forul depus zilnic, clima, anotimp, latitudine, longitudine etc. Hidratarea corespunzatoare este si ea foarte importanta. Afectiuni respiratorii: morcovi, usturoi, salata verde, hrean, praz, varza rosie , ceapa, telina, ghimbir, cimbru Afectiuni cardiovasculare: sparanghel, leustean, afin, coacaz negru, maces, patr unjel, arahide, mere, lami, hrean, sfecla rosie, catina, spanac, morcov Afectiuni digestive: hrean, revent, leustean, ridiche neagra, marar -n anorexii,

hrean, leustean, tarhon, usturoi n hipoaciditate, varza alba n gastrite si ulcere alaturi de cartof i; ceapa, usturoi, morcovi, afin n enterocolite, marar, chimen, sparanghel n meterorism si colite, va rza, revent, parz, mere, pepene verde n constipatii, hrean, varza, cimbrupatrunjel, usturoi, dovleac n helmintiaze Afectiuni urinare -orez, paste fainoase, pere, ananas n afectiuni inflamatorii, s e vor evita spanacul, sfecla, varza, telina n cazul litiazei oxalice si cafeaua, carnea si apa minerala n litiazele fosfatice, se recomanda cartofi, conopida; n litiaza urica se recomanda un regim vegetarian. Sunt utile diureticele. Afectiuni dermatologice: fasole, napi, sfecla, varza pentru acnee, sfecla, morco vi, dovleac, la arsuri Aromaterapie Actiunea terapeutica a multor plante medicinale se bazeaza pe uleiurile esential e pe care acestea le contin, utilizate de foarte mult timp ca aromatizante, condimente, pa rfumuri sau medicamente. Foarte multe au actiune bacteriostatica si bactericida, chiar antiv irala, antimicotica si antiparazitara, cu toxicitate redusa la doze terapeutice si fara efecte secundar e. Unele au proprietati hormonale, efecte n special asupra corticosuprarenalelor, ovarelor, testiculelor, tiroidei, altele sunt

sedative, carminative, chiar anestezice etc. Se pot utiliza fie n lampi speciale (antrenare cu vapori de apa), fie la masaj, cataplasme si comprese, uleiurile esentiale se absorb uso r prin piele si difuzeaza apoi n organism (mai lent dect dupa administrare orala). Local (diluate n tr-un vehicul), au actiune antiseptica (cimbru, salvie, eucalipt, cuisoare, levantica, lami), ant iinflamatoare (geranium, musetel, coada soricelului, levantica), fungicida (ceai, levantica), cicatrizanta (levantica, musetel, trandafir), deodoranta (bergamot, levantica, cimbru, ienupar, salvie), antiparazitara si insecticida (usturoi, eucalipt, cuisoare, camfor), rubefianta )piper, mustar, ie nupar, rozmarin, maghiran), depurativa si antitoxica (n gute, artroze, eruptii: ienupar, lami, anas on, fenicul), vasculotrofica (coada soricelului), expectoranta (eucalipt, conifere, cimbru, an ason, santal), afrodisiaca (piper, cardamom, salvie, iasomie, trandafir, patchouli, ylang-ylang ), stimulatoare a sistemului imunitar (artemisia, geranium, scortisoara), sedativa (tei, levantica , bergamot, hamei, lamie), tonic nervos (iasomie, busuioc, menta, cuisoare) sau echilibranta a SNC ( musetel, salvie, levantica, rozmarin) etc. pin, cimbru, menta, fenicul, anason, eucalipt Afectiuni respiratorii Afectiuni digestive menta, cimbru, salvie, coriandru, musetel, busuioc, melisa, fenicul, rozmarin, chimen, ghimbir, cuisoare Afectiuni ale sistemului nervos lavanda, melisa, lamie, portocala, scortisoara , iasomie, rozmarin, salvie, busuioc Afectiuni cardiovasculare rozmarin, lavanda, eucalipt, menta, cimbru, isop, n cel ulita grapefruit, lami, mesteacan alb Afectiuni uro-genitale menta, bergamot, musetel, trandafir antiseptice, antibact eriene; iasomiwe, hamei, salvie, fenicul, anason fitoestrogeni; maghiran, iasomie, levantica disme noree; Numeroase uleiuri pot produce nsa iritatii dermice (scortisoara, fenicul, sulfina , mustar, tuia, cimbru), reactii alergice (busuioc, piper, ghimbir, hamei, cimbru, vanilie ) chiar reactii fototoxice (angelica, ghimbir, lami, chimion, portocal) si convulsii (fenicul, ci mbru, rozmarin, salvie)deci trebuie folosite cu precautie, n special la copii mici, gravide, boln avi cronici sau batrni. Plante toxice Atunci cnd un bolnav recurge la fitoterapie exista riscul od gresit, fiind vorba de doza, mode de preparare, de aministrare, de ceea ce poate duce la efecte nedorite, uneori mai severe dect boala pentru care atele. Calitatea unui preparat fitoteapeutic depinde n principal de timpul utilizarii plantelor n m calitatea plantelor, s-au administrat prepar optim de recoltare, de

metodele de uscare si depozitare, aceste influentnd direct continutul n principii active. Ca orice al te stiinte medicale, si fitoterapia se bazaza pe dovezi (nu pe descrieri subiective), rezulatatele tr ebuie sa fie reproductibile, iar terapia nu trebuie sa aiba si efecte nocive. Multe plante co ntin una sau mai multe substante toxice, dar datoreaza utilizarea lor exact acelor substante. Este deci obligatorie respectarea dozelor prescrise, nu se vor cumpara plante de la vnzatorii din piete, iar n cazul unei intoxicatii masurile de prim ajutor sunt de competenta medicului. -plante deosebit de toxice, a caror doza letala e de ordinul miligramelor: brndus a de toamna, omagul, matraguna, degetelul, maselarita -plante din care numai anumite parti sunt toxice sau sunt toxice doar n cantitati mari: cartoful, fasolea, inul, macul, tutunul, rostopasca, socul, sulfina -plante decorative caprifoi, castan salbatic, iedera, lemn cinesc, lacrimioara, m erisorul, narcisa, salcmul galben, tisa, tuia, asparagus, crini, ceapa de mare, ciclama, leandrul -plante toxice pentru pasari sau animale ceapa de mare -plante cu toxicitate incerta sulfina, soc

Fitoterapie speciala: Albastrele, Centaurea Cyanus, Compositae: se utilizeaza capitulele florale, cont in sunstante amare, tanin, antocianozide, saruri de potasiu, -astringent si diuretic. Cataplasme si spalaturi pentru diverse boli de ochi, intern n boli renale Amareala, Polygala amara, Polygalaceae se foloseste herba si radix, contin princ ipii amare, creste secretiie: expectorant n bronsite Anason, Pimpinella anisum, Umbelliferae-se utilizeaza fructele si semintele, con tine ulei volatil (anetol) carminativ, usurnd evacuarea gazelor, ajuta digestia, expectorante, stim uleaza secretia salivara, galactagoge Angelica (pelin), Angelica archangelica, Umbelliferae se foloseste rizomul, cont ine uleiuri volatile, este tonci amar, excitant al poftei de mncare n special n anorexia de nat ura psihica (datacidului valerianic) Anghinare, Cynara scolymus, Compositae se folosesc frunzele, contine cinarin, de rivati flavonici si principii amare, maresc secretia biliara, diureza, scad colesterolemia, efect antidiabetic- diuretic si coleretic n insuficiente hepatice, cardiace, renale, n nefrite cronice si acute Ardei rosu, Capsicum anuum, Solanaceae se folosesc fructele recoltate la maturit ate, contine capsaicina, vit B si C, flavonoide (vit P) au actiune rubefianta, dar nu vezican ta, purgativ n doze mari; intern ca excitant digestiv energic, extern ca rubefiant, revulsiv n dureri reumatice, nevralgii, lumbago, torticolis Armurariu, Silybum marianum, Compositae se folosesc fructele, la maturitate, con tien silimarina, o combinatie de substante cu efect hepatoprotector n tratamentul cirozei, insufic ientelor hepatice, hepatitelor, intoxicatii cu ciuperci Arnica, Arnica montana, Compositae se folosesc capitulele florale ercoltate la nc eputul nfloririi, contine ulei volatil, carotenoide, flavonoide, alcooli triterpenici, cu efect an tiflogistic n echimoze si contuzii, intern ca stimulent al sistemului nervos gargara n laringite, antisepti c si cicatrizant al ranilor. Atentie, tinctura aplicata local e iritanta. Brndusa de toamna, Colchicum autumnale, Liliaceae se recolteaza semintele si rizo mii, contin alcaloizi (colchicina) antigutoase si anticanceroase, se utilizeaza pentru obtin erea acesto alcaloizi. Toxic. Brusturele, Arctium lappa, Compositae se utilizeaza radacinile, recoltate nainte de nflorire, contine nitrat de potasiu, ulei volatil, acid cafeic, vitamine B, e diuretic, co leretic, hipoglicemiant, are proprietati antifurunculoase, extern plus frunze de mesteacan, prntru creste rea parului Busuioc, Ocimum basilicum, Labiatae herba, contine uleiuri volatile, e stimulent al digestiei, carminativ, expectorant, antiseptic intestinal n colici, balonari, bronsite

Calinul, Viburnum opulus, Caprifoliaceae scoarta, contine taninuri, rezine, flav onoide, este astringent, sedativ, antidismenoreic, se utilizeaza n accidente nervoase n sarcina , iminenta de avort Castan salbatic, Aesculus hippocastanum, Hippocastanaceae semintele recoltate la completa maturitate, contine saponozide triterpenice, flavonoide, oxicumarine, vit. B, C, K , au proprietati flebotonice, antiinflamatoare, dimineaza fragilitatea capilarelor n afectiuni hem oroidale, varice, flebite Catina, Hippophae rhamnoides, Eleagnaceae fructele mature, contin vit B1, B2, C, PP, carotenoide, acid folic -tonifiant general, antiscorbutic, astringent, vermifug anemii, convalescenta Cerentel, Geum urbanum, Rosaceae rizomi cu radacini, contin taninuri, geozida (g eina) care hidrolizeaza la eugenol bactericid, astringent, antidiaric, hemostatic, calmant in dispepsii gasrice, enterite infectioase, hemoragii, extren n stomatite si gingivite Chimen, Carum carvi, Umbelliferae fructele, ulei volatil (carvona) . Carminativ, colereticcolagog, somahic, galactagog, stimulent n anorexii, tulburari digestive, pentru marirea se cretiei lactice Cicoare, Cichorum intybus Compositae radacinile (substante amare triterpenice, t anin, rezine, ulei

volatil) si partile aeriene(inulina, cicorina, colina) sor diuretic si laxativ

eupeptic amar, colagog, u

mareste cantitatea de bila si o fluidifica Cimbrisor, Thymus serpillum, Labiatae herba, ulei volativ, acid cafeic, rozmarin ic, tanin si serpilina (principiu amar) -diaforetic, diuretic, colagog, coleretic, ahtihelmin tic, sedadtiv, antiseptic intestinal enterocolite, anorexii, antiastmatic, antidiareic, gargara, cicatriza nte Cimbru de cultura, Thymus vulgaris, Labiatae herba, ulei volatil, acid cafeic, f lavonoide, triterpenoide calmant al tusei convulsive, coleretic, antihelmintic, antiseptic. n cantitati mari poate provoca tuburari gastro-intestinale Cires si visin, Cerasus avium, C. Vulgaris, Rosaceae coditele fructelor, contin saruri de potasiu, saponine, flavonoide taninuri- diuretice Ciubotica cucului, Primula off., P. Elatior, Primulaceae rizom cu radacini si fl orile, contin saponozide triterpenice, vit c, flavonoide, sunt epectorante, secretolitice - n b ronsite Ciumafaia, Datura stramonium, Solanaceae -frunzele cu petiol, contin alcaloizi, hiosciamina si scopolamina, parasimpatolitice, antiastmatic, antispastic. Toxic. Coacaz negru, Ribes nigrum, Saxifragaceae frunze (tanin, vit C, rutozida, saruri de K, ulei volatil diuretice) si fructe mature (vit C, B, flavonoide, antocianozide n convalescente dupa boli infectioase, vitaminizant, pentru a mari acuitatea vizuala si elasticitatea capi larelor, pentru prevenirea accidentelor vasculare) Coada calului, Equisetum arvense, Equisetaceae herba, tulpinile sterile recoltat e vara, contin ulei volatil, minerale, saruri de K, saponozide triterpenice, flavonoide diuretic, us or expectorant, remineralizant, antireumatic Coada racului, Potentilla anserina, Rosaceae herba, contine tanin si flavonoide, e astringent, hemostatic, spasmolitic-n boli diareice, ca antihemoragic, extern n leucoree, ulce ratiile pielii si inflamatiile gingiilor Coada soricelului, Achillea millefolium, Compositae herba si florile, ulei volat il bogat n azulene, proazulene, taninuri, flavonoide, antibiotice naturale, colina antiinflamator, c almant, antiseptic se foloseste intern n afectiuni ale stomacului, enterocolite, anorexii, usureaza eliminarea viermilor intestinali, extern, antiinflamator, dezinfectant si calmant n arsuri, plagi puru lente, hemoragii Coriandru, Coriandrum sativum, Umbelliferae fructele, contin uleiuri volatile cu proprietati stomahice, carminative, stimulent aromatice, bactericide, fungicide Cretisoara, Alchemilla vulgaris, Rosaceae herba, contine taninuri, saponine, fla vonoide, este astringenta, antidiareica Crusin, Rhamnus frangula, Rhamnaceae scoarta, contine antracenozide si agliconii lor, e laxativa si purgativa n functie de doza, colagoga.

Degetel lnos, Digitalis lanata, Scrophulariaceae frunzele contin heterozide cardi otonice si flavonoide, are actiune cardiotonica si diuretica. Se utilizeaza numai n industri a farmaceutica, fiind toxica. Degetel rosu, Digitalis purpurea, Scrophulariaceae frunzele, heterozide cardioto nice, flavonoide, saponozide sterolice care maresc resorbtia heterozidelor cardiotonice produc cre sterea puterii de contractie a miocardului,