Simptome functionale in cardiologie:

Dispneea=greutate in respiratie. Cauza:insuficienta cardiaca stanga=IVs

(provocata de hipertensiune arteriala, valvulopatii aortice sau mitrale, ateroscleroza coronariana)ce incarca cu lichid plamanii.Dispneea cardiaca este inspiratorie si se caracterizeaza prin respiratii frecvente (polipnee=50-60/min;normal=14-18/min) si superficiale. Se clasifica in: A.dispnee cu evolutie cronica: Dispnee de efort-dispneea de grad I= la eforturi fizice mari -dispneea de gradul II: apare la eforturi moderate; -dispneea de gradul III: eforturi fizice mici=imbracat. O varietate de dispnee de efort este dispneea vesperala, care se accentueaza seara. -dispneea de gradul IV (de repaus)=dispnee permanenta cu ortopnee=dispnee de decubit este forma de dispnee de repaus ce nu permite bolnavului sa ia pozitia clinostatica (culcata). Pacientul adopt o poziie seznd sau semieznd, de asemenea prezint vorbire ntrerupt. B.Dispneea paroxistica sau paroxistica nocturna=astm cardiac, apare cand bolnavul este in repaus si decubit.Poate apare in forme cronice,agravate de insuficienta cardiaca stanga sau in forme acute de insuficienta cardiaca stanga ca in infarct.Forma majora de dispnee acuta este edemul pulmonar acut, caracterizat prin dispnee intensa, continua cu ortopnee, cu stare de anxietate, tuse, expectoratie seroasa, spumoasa, aerata, uneori rozata, reprezentata de transsudat alveolar. C.Alte dispnei acute apar cu anxietate, dureri toracice, tuse si sputa hemoptoica, rezultand diagnosticul de tromembolism pulmonar =infarct pulmonar=cheag de sange in arterele plamanului,cheag ce provine din inima sau din membrele inferioare= tromboflebita profunda. D.Dispneea periodica=Cheyne-Stockes, apare la hipertensivi sau la coronarieni si consta in perioada de tahipnee, alternand cu perioade de bradipnee.

Durerea precordiala.Cauze:
-extracardiace pot fi provocate de embolii pulmonare, pneumotorax, pleurezie, nevralgii intercostale, herpes, zoster, artroza condrocostala.Diagnostic radiologic,clinic.Atentie la:

durerile radiculare, provocate de compresiunea nervilor rahidieni. Au caracter de arsuri, sunt bine delimitate de bolnav, apar brusc in spate si iradiaza in fata (in centura). durerile din astenia neurocirculatorie nu au substrat organic; apar la persoane nevrotice cu psihic mai labil, in special la femei. Au un caracter de intepatura sau arsura, sunt localizte precis de bolnav cu degetul in punct in regiunea mamelonara stanga (spre varful inimii), nu iradiaza, nu au legatura cu eforturile si pot dura ore intregi. Durerile precordiale cardiace sunt dureri organice, si se intalnesc in pericardite, anevrismul aortic, aritmii cu ritm rapid, dar in special in cardiopatiile ischemice coronariene. Dat fiind frecventa si gravitatea durerii
1

coronariene, in fata unei dureri precordiale, primul gest diagnostic il constituie confirmarea sau infirmarea acestei cauze.

Dupa aspectul clinic si anatomopatologic, in cadrul cardiopatiilor ischemice coronariene se deosebesc: angina pectorala, infarctul miocardic si sindroamele intermediare. Durerea coronarian ischemic are localizare retrosternal profund, difuz,indicat cu palma, NU CU UN DEGET, iradiaz n membrele superioare (cubital stng), n umeri, sau cervical,mandibular, scapular, n epigastru; ntotdeauna supraombilical . A r e c a r a c t e r c o n s t r i c t i v ( s t r n g e r e , g h e a r ) , s a u compresiv (apsare, greutate), poate fi prezent senzaia morii imediate. Dureaz minute- pna la 20 de minute, n angina pectoral, orepn la 30 de ore (6-8 ore) ninfarctul miocardic. Intensitatea este mare n angina pectoral, crete odat cu efortulinimii i scade/dispare la administrarea de nitroglicerin; este extrem n infarct m i o c a r d i c acut, crete i se menine, scade la administrarea de o p i a c e e . E f o r t u l , emoiile, frigul sunt factori declanatori; durerea nu dispare la repaus n infarctulmi ocardc acut. Se nsoete de dispnee, anxietate n angina pectoral i transpiraii, grea, paloare n infarctul miocardic acut. n angina spastica=nu exista ateroscleroza, (Prinzmetal)=angina cu orar fix,in general nocturn apare numai nrepaus in disecia de aort ascendent durerea este localizat toracic anterior, iradiaz n umericontinund interscapulovertebral spre lombe, este atroce, constant, dureaz ore pn lazile in pericardite localizarea durerii este toracic anterioar, durerea este surd, moderat,continu, accentuat de presiune, respiraie i de micrile trunchiului si amelionata in pozitia genupectorala=sezand,aplecat in fata Durerea ap cardiovascular din arterio si veno patii. In arteriopatii cronice= claudicaia intermitent . Are caracter de cramp, greut ate, apare la efort, frig, cedeaz larepaus, este localizat la nivelul musculaturii ischemice situate sub obstacolul arterial(ex.: crampa ngamba=molet la mers.In st IV apare in repaus si scade in pozitia decliva a piciorului Durerea acut. Durerea este intens, sfietoare, instalat brusc, se a c c e n t u e a z progresiv n minute, ore, determinat de embolii arteriale de la nivelul inimii stngi (stenoz mitral, endocardit bacterian, fibrilaie atrial) DUREREA DIN VARICE SI TROMBOFLEBITE:in varice=senzatie de greutate si jena dureroasa in gambe,intromboflebita superficiala-durere pe cordonul venos inflamat;in tromboflebita profunda-durere intensa in membrul inferior edematiat

Palpitatiile
2

Palpitatiile sunt batai ale inimii resimtite la bolnav ca senzatii neplacute, suparatoare, sub forma unor lovituri repetate in regiunea precordiala. In mod normal, activitatea inimii nu este perceputa. Cand un bolnav acuza palpitatii, trebuie precizata natura lor: daca apar izolat sau in accese, daca dureaza putin sau un timp mai indelungat, daca sunt regulate sau neregulate. Palpitatiile neregulate apar in aritmia extrasistolica, cauza cea mai frecventa a palpitatiilor, si in fibrilatia atriala.

Cianoza

Cianoza este o coloratie violacee a tegumentelor si a mucoaselor, datorita cresterii hemoglobinei reduse in sangele capilar( p e s t e 5 g % ) , . Dupa cum dispneea este simptomul dominant in insuficienta cardiaca stanga, cianoza este cel mai important simptom al insuficientei cardiace drepte,deci si globale si in bolile congenitale de cordse manifasta ca o cianoza generalizata..Mai apare localizat la nivelul membrelor in arterio sau venopatii.In general este evidenta la nivelul obrajilor, nasului, buzelor si al

degetelor. Cianoza cardiaca este de tip periferic este dat de vasoconstrictie i staza, care permit o extragere crescut a oxigenului de catre esuturi din sngele arterial. Poate fi generalizat i localizat: Caracterele semiologice ale cianozei periferice: -este rece,diferit fata de cianoza centrala ce apare in bolile pulmonare si care e calda -intereseaz doar tegumentele nu si mucoasele ca cea centrala -dupa presiune digital se reface printr-o etapa intermediar de roea;cea centrala nu trece prin roseata intermediara -dispare dupa masajul lobului urechii iar cea pulmonara centrala nu dispare=proba Lewis PULS: Pulsul arterial:-normal: frecvena: 60-90/min.-modificri fiziologice: crescut: copii, efort fizic, digestie, emoii scazut: somn, atlei frecventa :-tahicardie sinusal:90-min. data de: miocardit, infarct, pericardit, endocardit, v a l v u l o p a t i i , insuficien cardiac congestiv, febr, anemii, hipertiroidism, colaps, intoxicaii, etc. - tahicardia paroxistic:160-220/min,c e d e a z l a m a n e v r e v a g a l e : a p s a r e g l o b i oculari, excitarea f a r i n g e l u i , manevra Valsalva,COMPRESIE SINUS CAROTIDIAN -bradicardia sinusal : < 60/min; survine in: supradozaj digitalic, mixedem, icter mechanic, hipervagotomie, atlei, hipertensiune intracranian, saturnism -bradicardia din BAV complet grad III : 20-50-min., fix, regulat, neinfluenat dee f f o r t , c o m p r e s i a s i n u s u l u i c a r o t i d i a n , c r i z e A d a m S t o c k e s , I M A , m i o c a r d i t (difterie), intoxicaie digitalicregularitatea / ritmicitatea neregulat/aritmic

aritmia extrasistolic: efortul fizic poate suspenda e x t r a s i s t o l i a ntmptoare / bi -, tri-, cvadrigeminism; apare n: cardiotireoz,emoii, exces cafea, alcool, tutun113 aritmia complet: ritm neregulat, amplitudine diferit, frecvendiferit, deficit de puls; Fibrilaie atrial: n cardiopatie ischemic, stenoz mitral, IMA; Fibrilaie atrial paroxistic: cardiotireozamplitudinea (volumul puls amplu (mare): dilatarea VS: cardiomiopatii d i l a t a t i v e , insuficien aortic, insuficien mitral, coarctaia de aort (n inferioar a corpului) puls mic: stenoz aortic, stenoz mitral, insuficien c a r d i a c congestiv, tahicardii TA.HTA=peste 140/90.St I=usoara-140-159/90-99,stII=moderata:160-179/100-109,st III=severa:180-209/110-119

Febra=cresterea temperaturii corporale peste 37 grade.Subfebra=cresterea

temperaturii intre 37-38 grade.Febra moderata=intre 38-39 grade.Apare in endocardite bacteriene sau reumatismale,miocardite,pericardite.

Simptome din partea altor aparate Simptome respiratorii: tusea cardiaca si hemoptizia.

Tusea insoteste uneori dispneea. Tusea poate fi seaca sau productiva. Se insoteste de sputa aerata si rozacee=hemoptizie in edemul pulmonar acut si in tromembolismul pulmonar. Tusea nocturna este un semn de insuficienta ventriculara stanga; in cazul acestui simptom se realizeaza diagnosticul diferential cu cel din afectiuni respiratorii sau neurologice. Hemoptizia

Hemoptizia este un semn nespecific. Poate avea grade variate de la o sputa rozata la una hemoptoica pana la gradul de sputa hemoragica. Se intalneste in edemul pulmonar acut.

Insotita de junghi toracic si dispnee brusc instalata sugereaza un infarct pulmonar prin tromemboliza. Diagnosticul diferential trebuie realizat cu boli bronhopulmonare, bronsiectazii, neoplasme, tuberculoza sau cu sindroame hemoragipare (apar in tulburarile de coagularE). Fenomene prodromale ale hemoptiziei: senzatia de caldura retrosternala "gadilitura" traheala laringiana stare generala alterata cu anxietate, cefalee, ameteli tensiune toracica dureroasa gust metalic sau gust de sange n gura Hemoptizia propriu-zisa: eliminarea brutala a sangelui dupa efortul de tuse (expectoratie)

sangele este rosu, aerat, spumos si/sau amestecat cu sputa, lichid, putin coagulabil bolnav palid, anxios, cu transpiratii reci, dispnee variabila, tahipnee si/sau lipotimies i / s a u t a h i c a r d i e , T A p r o p o r t i o n a l a c u e x p e c t o r a t i a s i / s a u f e b r a ( p r e c e d e , c o e x i s t a , urmeaza, hemoptizia) (valoare diagnostica) cantitatea de sange variaza (mica, medie, abundenta), hemoptizia se poate repeta de maimulte ori pe zi timp de mai multe zile la sfarsitul hemoptiziei expectoratia diminua, devine mai hegricioasa (datorita evacuariisangelui ramas din bronhii ("coada hemoptiziei") (valoarea diagnostica)

Simptome digestive (dureri) in epigastru si hipocondrul drept, greturi,

varsaturi, balonare epigastrica etc.), datorate insuficientei cardiace drepte sau globale.

Simptome nervoase:

cefalee, ameteli, tulburari vizuale si auditive apar in hipertensiunea sau hipotensiunea arteriala, insuficienta aortica, ateroscleroza cerebrala; accidentele motorii trecatoare sau definitive (afazii, paralizii, hemiplegii, paraze etc.) se datoresc fie hemoragiei cerebrale (hipertensiuneaarteriala), fie trombozei (ateroscleroza), fie emboliei (stenoza mitrala, fibrilatie atriala etc.).

Semne fizice in cardiologie:

Inspectie:culoarea tegumentelor si a mucoaselor: -paloarea apare in endocardita l, cardita reumatica, insuficienta cardiaca (endocardita bacterian: paloare cu aspect de cafea cu lapte) -cianoza, -icterul Icterul reprezint coloraia galben a sclerelor, tegumentelor i m u c o a s e l o r d e t e r m i n a t d e creterea bilirubinei n snge peste valorile normale i depunerea ei n esuturi (valorile normale0,5 - 1 mg%).Coloraia galben a tegumentelor devine vizibil cnd bilirubina seric depete 2,5 - 3 mg%(50moli/l); subicterul conjunctival sau sublingual este vizibil la valori peste 1,5 - 2 g%.

pozitia bolnavului: ortopneea indica o insuficienta cardiaca stanga, iar

pozitia genu-pectorala, o pericardita cu lichid abundent;

Anorexia=lipsa poftei de mancare-apare in insuficienta cardiaca dreapta cu

ficat marit

Astenie=oboseala=datorita
insuficienta cardiaca stanga

oxigenarii

musculare

insuficiente

din

Anxietate=teama,apare
nu-si gaseste pozitia

in infarctul miocardic in care pacientul e agitat si

Tulburari de diureza:oligurie

cu nicturie in insuficienta cardiaca

stanga,poliurie dupa terminarea unei tahicardii paroxistice

dansul arterial (artere hiperpulsatile) indica o insuficienta aortica sau un

hipertiroidism; dans arterial, carotidian: insuficien aortic, coarctaie de aort, ateroscleroz, HTA Alte semne periferice de insuficien aortic: Musset (micri ritmice ale capului sincronecu pulsul); Muller: ale istmului; "pulsul amigdalian"; "pulsul lingual" Minervini; pulsul capilar unghial Quincke; hippus pupilar Landorfi; semnul farului

turgescenta venelor jugulare

semn de insuficienta cardiaca dreapta;

la nivelul regiunii cervicale este un

bombarea abdomenului ocul apexian

prin ascita sau hepatomegalie de staza

este un alt semn de insuficienta cardiaca dreapta;

poate fifoarte bine vizibil n hipertrofia/dilatarea ventricolului stng (pulsaii vizibile n s p a i u l V - V I I I intercostalstnginafaralinieimedioclaviculare),hipertrofia/dilatar e a ventricolului drept (pulsaii vizibile n spaiul III-IV intercostal drept, epigastru), dilatarea aorteiascendente, anevrism de aort (pulsaii vizibile n spaiul II-III parasternal drept). Palpare:socul apexian care, normal, predomina in spatiul al V-lea intercostal stang, putin inauntrul liniei medico-claviculare. Este limitat si punctiform. Uneori, socul sistolic apexian nu se percepe decat in decubit lateral stang sau chiar nu este palpabil. In stare patologica, prin marirea inimii, socul apexian se deplaseaza in jos si spre stanga (in hipertrofia ventriculara stanga) sau numai spre stanga (in hipertrofia ventriculara dreapta); freamatele (vibratii provocate de unele sufluri valvulare mai intense si mai aspre si care dau o senzatie tactila asemanatoare cu aceea perceputa aplicand palma pe spatele unei pisici care toarce) si frecaturile pericardice; Auscultatia se face cu urechea libera sau cu stetoscopul, bolnavul fiind asezat pe rand in decubit dorsal, apoi lateral stang, in sfarsit in picioare. La inima normala se percep doua zgomote: zgomotul I sau sistolic, surd si prelungit, datorat inchiderii valvulelor atrioventriculare si contractiei miocardului. Se aude mai bine la varf; zgomotul al II-lea sau diastolic, mai scurt si mai inalt, datorat inchiderii valvulelor sigmoide aortice si pulmonare; se aude mai bine la baza. Primul zgomot este separat de al doilea prin pauza mica (sistola), iar al doilea este separat de primul zgomot al revolutiei cardiace urmatoare prin pauza mare sau diastola. In stare patologica pot aparea modificari de zgomote, zgomote supraadaugate (sufluri), tulburari de ritm.
6

Modificarile cele mai caracteristice ale zgomotelor sunt: intarirea primului zgomot la varf(stenoza mitrala); intarirea zgomotului al doilea la aorta (hipertensiunea arteriala) sau la pulmonara (stenoza mitrala; zgomot in trei timpi la varf (stenoza mitrala; zgomotul de galop este un ritm in trei timpi, datorit asocierii unui al treilea zgomot anormal la cele doua zgomote normale, care apare in diferite forme de insuficienta cardiaca.

Zgomotele supraadaugate sunt suflurile si zgomotele pericardice. Dupa cauzele care le determina, suflurile pot fi extracardiace (anorganice), cand apar accidental la persoane fara leziuni cardiace, si cardiace. Suflurile cardiace pot fi organice (leziune a aparatului valvular) sau functionale (dilatare a cavitatilor inimii sau a arterei aorte ori pulmonare). Ultimele apar frecvent in insuficienta cardiaca. Dupa timpul revolutiei cardiace in care apar, suflurile pot fi sistolice (insfuicienta mitrala, stenoza aortica) sau diastolice (stenoza mitrala, insuficienta aortica). nivelul cordului este lamelara. In cazul aparitiei unei curgeri turbulente apar suflurile cardiace. Suflurile cardiace pot fi organice, organafunctionale si functionale.

Suflurile cardiace organice presupun existenta unei leziuni (congenitale sau dobandite) la nivelul sistemului valvular.

Suflurile cardiace organafunctionale se produc din cauza dilatatiei cavitatilor cordului sau aparatului valvular in anumite boli ale inimii (insuficienta cardiaca, hipertensiunea arteriala).

Suflurile cardiace functionale sunt datorate unor cauze extracardiace care maresc viteza fluxului sanguin de la nivelul inimii (anemii, sarcina, hipertiroidii).Apar frecvent la copii si se ausculta doar in decubit,disparand in ortostatism

Auscultatia inimii permite uneori descoperirea frecaturii pericardiace =zgomot de pasi pe zapada inghetata semn important pentru diagnosticul pericarditelor. Edemul cardiac Edemul cardiac are urmtoarele caracteristici: apare n insuficiena cardiac congestiv i insuficiena ventricular dreapt intereseaz iniial prile declive ale corpului (membre inferioare, cu debut perimaleolar sau regiunea sacrat la cei imobilizai la pat) este vesperal - apare spre sear i dispare pn dimineaa n f a z e l e i n i i a l e , u l t e r i o r devenind permanent este simetric
7

iniial este alb, apoi cianotic din cauza stazei iniial este moale, ulterior devine rezistent la presiune Se face diagnostic diferential cu edemul din: 1.sindroamele posttrombotice ale membrelor inferioare , datorit distrugerii valvelor n "cuib de rndunic" care asigur segmentarea i curgerea antigravitaional a sngelui,edemul apare datoritei stazei. Este cianotic, se accentueaz n ortostatism, mai ales dac acesta este prelungit i se amelioreaz, dar nu dispare n repaus. Este dur, persist mult timp i frecvent este nsoit de tulburri trofice ale tegumentelor (ulceraii, fisuri). 2.varicele membrelor inferioare edemul este unilateral, apare perimaleolar. Iniial este alb, apoi devine violet i se accentueaz n ortostatism.