BAZELE MARKETINGULUI

Prep.univ.drd. Ivona Stoica

APARIIA, DEZVOLTAREA I DOMENIILE DE APLICARE ALE MARKETINGULUI

1. Condiiile apariiei i dezvoltrii

marketingului 2. Etapele marketingului 3. Universalitatea marketingului 4. Instituii i organisme

1. CONDIIILE APARIIEI I DEZVOLTRII MARKETINGULUI

Primele apariii aparinnd acestui secol, faptul c nceputurile marketingului i dezvoltarea lui ulterioar n spaiile unor ri dezvoltate economic, a determinat o serie de autori s explice apariia marketingului pe seama abundenei de bunuri i servici. Apariia i dezvoltarea marketingului trebuie pus nu pe seama apariiilor cantitilor de bunuri i servicii ci pe seama urmtoarelor condiii: dezvoltarea forelor de producie; adncirea specializrii n producie; mutaiile demografice; schimbarea condiiilor de munc i valut; dezvoltarea relaiilor economice internaionale; diviziunea internaional a muncii; dobndirea independenei unor state. Toi aceti factori constituie suportul dinanismului economic i comersial care au determinat dezvoltarea marketingului.

2. Etapele marketingului

Pe fondul dinanismului economic i social, tot mai pronunat au evoluat relaiile dintre ntreprinderi i totodat teoriile de marketing. S-a extins aria de promovare sau mrit numarul de ntreprinderi sau dezvoltat ntreprinderi de servicii, a avut loc o promovare extensiv dar si una intensiv respectiv trecerea de la o viziune limitat la o viziune integratoare. Aparitia marketingului este pus pe seama acestui secol. Primul deceniu a fost deceniul descoperirii. Al 2-lea deceniu - conceptualizarea. Al 3-lea deceniu - integrarea marketingului n viaa ntreprinderii. Al 4-lea deceniu - deceniul dezvoltrii. Al 5-lea deceniu - cel al evalurii. Perioada de dup 1930 a fost cea mai fecund perioad.

3. Universalitatea marketingului

n evoluia practic, marketingul a gsit teren de aplicare i de afirmare n cele mai variate domenii. Acest lucru i d nc marketingului caracterul de universalitate. Universalitatea marketingului este susinut de 3 argumente: - penetrarea lui treptat n toate sectoarele economice dar i n sectoarele neeconomice; - ptrunderea lui n economii aflate pe trepte diferite de dezvoltare dei el a aprut n rile dezvoltate economic. Ulterior s-a extins n rile aflate n curs de dezvoltare i n economii centralizate; - marketingul s-a afirmat n orice tip de economie, bineneles de economia de pia, apoi n economia dirijat sau centralizat dar si in cadrul unor limite.

Domeniile de specializare
Primele ntreprinderi care au utilizat tehnicile si metodele de marketing au

fost cele din domeniul bunurilor de larg consum. Treptat, marketingul a ptruns si n alte domenii de activitate, adaptndu-se la conditiile specifice pietelor respective.
Particularittile acestor piete au condus la aparitia si perfectionarea unor

modalitti specifice de abordare, care au creat noi specializri ale marketingului. Acest proces de specializare a debutat n perioada interbelic si continu s se afle n plin desfsurare.
Pentru identificarea tuturor domeniilor de specializare a marketingului pot fi utilizate mai multe criterii. Cele mai des ntlnite sunt: scopul activitii,

profilul activittii, aria geografic de desfsurare a activittii si nivelul de organizare a activittii.

Utilizarea primului criteriu, cel al scopului activittii, conduce la identificarea a dou domenii de specializare a marketingului: marketingul clasic si

marketingul activittilor nelucrative.

 Marketingul clasic reprezint marketingul practicat de ctre o

ntreprindere pentru a satisface nevoile si asteptrile clientilor si si a obtine profit. El reprezint trunchiul comun din care s-au dezvoltat diversele specializri ale acestuia n domeniul economic.
Ca sinonime ale termenului de marketing clasic, se ntlnesc n literatura de specialitate sintagme ca marketing conventional, marketing comercial, marketingul ntreprinderii, marketing economic etc. de marketing n afara domeniului economic, utilizarea metodelor si tehnicilor de marketing pentru rezolvarea unor probleme cu caracter social sau politic. El a aprut si s-a extins mai trziu, n perioada de dup cel ce-al doilea rzboi mondial.

Marketingul activittilor nelucrative reprezint extinderea conceptiei

Cel de-al doilea criteriu, al profilului activittii, este si cel mai

important. Prin aplicarea lui, se contureaz patru domenii de specializare n sfera activittii economice (marketingul bunurilor de consum, marketingul industrial, agromarketingul si marketingul serviciilor) si dou n sfera activittilor nelucrative (marketingul social si marketingul politic).

 Din punct de vedere al ariei teritoriale: marketing intern; marketing internaional care abordeaz

probleme de import-export. Din punct de vedere al nivelului de organizare: macromarketingul; micromarketingul care contine activitatea de marketing la nivelul ntreprinderii.

 Marketingul bunurilor de consum a fost si rmne domeniul

de predilectie al marketingului. ntreprinderile care activeaz n acest sector sunt cele care au experimentat si au omologat instrumente, metode si tehnici de marketing, care au fost preluate si adaptate n celelalte domenii de specializare.
Marketingul industrial este practicat de ntreprinderile care

produc bunuri (materii prime, semifabricate, subansamble, echipamente, utilaje etc.) destinate nu consumatorului final, ci altor ntreprinderi, care le utilizeaz pentru a obtine propriile produse. Denumirea este oarecum improprie, ntruct cele mai multe produse industriale sunt destinate publicului larg, activittile de marketing utilizate de ntreprinderile n cauz integrndu-se n marketingul bunurilor de consum, nu n marketingul industrial.

FUNCTIILE MARKETINGULUI

1. Functia de investigare a pietei; 2. Functia de conectare dinamica a

intreprinderii la mediul sau extern;

3. Satisfacerea la maximum a nevoilor

de consum;
4. Maximizarea eficientei.

 1. FUNCTIA DE INVESTIGARE A PIETEI. Prin aceasta functie se urmareste cunoasterea

pietelor prezente si potentiale, motivatia nevoilor de consum, cunoasterea comportamentului consumatorilor fata de produs, dar si alte componente ale mediului. FUNCTIE PREMISA
2. FUNCTIA DE CONECTARE DINAMICA A

INTREPRINDERII LA MEDIUL ECONOMICOSOCIAL Aceasta functie presupune raportarea permanenta a activitatii intreprinderii la mediul economic si social. Ea urmareste cresterea capacitatii intreprinderii, adaptarea intreprinderii, diversificarea actiunilor proportionale. FUNCTIE MIJLOC

 3. SATISFACEREA LA MAXIMUM A NEVOILOR DE CONSUM. Aceasta functie asigura finalitatea activitatii firmei, recunoasterea

concordantei dintre produsele si serviciile pe care le realizeaza firma si destinatia acestora. Aceasta functie consta in producerea a numai ce este necesar, distribuirea numai in conditii optime a produselor, crearea posibilitatii de alegere a produselor conform gusturilor si preferintelor consumatorilor, dar si largirea gamei produselor. FUNCTIE MIJLOC

4. MAXIMIZAREA EFICIENTEI. Alocarea judicioasa a fondurilor, optimizarea structurii productiei,

optimizarea desfasurarii altor activitati economice. Marketingul asigura elementele de fundamentare, criteriile de evaluare, promovarea tehnicilor de rationalitate. Aceste functii acopera atat scopul cat si mijloacele atingerii lui. Ele nu sunt comparabile. Prezentarea lor s-a facut intr-o succesiune logica. Functiile marketingului trebuie sa se integreze in sistemul de ansamblu ale intreprinderii. FUNCTIE OBIECTIV

4. INSTITUTII SI ORGANISME
La promovarea practicilor de marketing un rol

insemnat l-au avut diverse institutii. Ele au ca obiect organizarea de manifestari stintifice, difuzarea conceptelor si actiunilor practicate de marketing. Cea mai veche asociatie de marketing a fost AMA 1937 in SUA. Ulterior au aparut asociatii si fundatii in Europa occidentala. ESOMAR - European Society for Opinion and Marketing Research (1962, Franta ) AROMAR - asociatia romana de marketing ( 1971 )