ASPECTE REFERITOARE LA CONDUITA ETICA A AUDITORILOR PUBLICI INTERNI

CUPRINS

INTRODUCERE CAPITOLUL I ASPECTE REFERITOARE LA CONDUITA ETICA A AUDITORILOR PUBLICI INTERNI Codul deontologic al auditorului intern CAPITOLUL. 2 Principii fundamentale A. Integritatea B. Independenta si obiectivitatea C. Confidenialitatea D. Competenta profesionala E. Neutralitatea politica

CAPITOLUL 3 STANDARDE DE AUDIT INTERN Standarde de calificare Standardele de realizare Standardele de implementare

CAPITOLUL 4 Concluzii

INTRODUCERE Auditul este o activitate independent i obiectiv care d unei entiti o asigurare n ceea ce privete gradul de control asupra operaiunilor, o ndrum pentru a-i mbunti operaiunile, i contribuie la adugarea unui plus de valoare. Auditul intern ajut aceast organizaie s i ating obiectivele evalund, printr-o abordare sistematic i metodic, procesele sale de management al riscurilor, de control, i de guvernare a organizaiei, i fcnd propuneri pentru a le consolida eficacitatea. Codul Etic al Institutului Auditorilor reprezint principiile relevante pentru profesia i practica de audit intern i regulile de conduit care descriu comportamentul ateptat din partea auditorilor interni. Codul Etic se aplic att persoanelor, ct i organismelor care furnizeaz servicii de audit intern. Scopul Codului Etic este promovarea unei culturi etice la nivel global n cadrul profesiei de audit intern. Elaborarea Codului are la baz faptul c obiectivele i principiile fundamentale sunt, egal valabile pentru toi auditorii financiari, indiferent dac activeaz n firmele de audit financiar de practic public, n industrie, comer, sectorul public sau nvmnt. O profesie este caracterizat prin cteva elemente, inclusiv: Deinerea unor abiliti intelectuale specifice, dobndite prin pregtire i educaie; Aderarea membrilor si la un cod comun de valori i conduit, cod elaborat de organismul reprezentativ specific, care s includ i meninerea unei imagini n mod esenial obiective; Acceptarea unei datorii fa de societate n ansamblul su (de obicei n schimbul unor restricii n utilizarea unui titlu sau n acordarea unei calificri). O caracteristic esenial a unei profesii o constituie acceptarea responsabilitii acesteia fa de public. Publicul profesiei de audit financiar l reprezint clienii, creditorii, guvernele, angajatorii, angajaii, investitorii, comunitatea de afaceri i financiar, precum i oricine altcineva care se bazeaz pe obiectivitatea* i integritatea auditorilor financiari n meninerea unei funcionari organizate a comerului. Acest fapt impune o responsabilitate a profesiunii de auditor financiar fa de interesul public. Interesul public este definit ca binele comunitii de indivizi i instituii pe care i deservete un auditor financiar. Auditorul intern este un salariat n subordinea managerului general, conform normelor dreptului comun, el nu poate fi considerat responsabil de activitile profesionale, cu excepia cazului n care responsabilitatea sa penal poate fi dovedit personal. Auditorul intern este tratat n mod deosebit fa de expertul contabil, de cenzorul extern independent sau auditorul financiar, care rspund disciplinar, material i chiar penal pentru activitatea desfurat. Totui, nu putem rmne la aceste interpretri simple ale responsabilitilor auditorilor interni. Aplicarea cu contiinciozitate a standardelor n practica

ntreprinderii se va afla n balan cu respectarea acestora. Auditorul intern poate fi sancionat pentru c nu a reuit s respecte standardele profesionale, n dou moduri: - mai nti, poate fi sancionat disciplinar de organizaia profesional din care face parte , sau chiar prin interzicerea practicrii profesiei - i apoi, poate fi sancionat administrativ de conducerea organizaiei prin afectarea salariului, a carierei profesionale i chiar prin desfacerea contractului de munc. Toate aceste situaii vor depinde de circumstanele n care a ajuns auditorul intern, dar riscul real exist i planeaz permanent asupra acestuia. Nu mai discutm de situaiile n care acesta este vinovat de nerespectarea standardelor profesionale. Spre exemplu, nerespectarea principiului confidenialitii informaiilor deinute, considerat drept o greeal grav, poate chiar de natur penal. n consecin, auditorul intern i, n special, responsabilul funciei de audit intern nu este protejat mpotriva acestor situaii n totalitate, prin contractul de munca. Howard Hughes afirma c nu putem avea n acelai timp i principii mree i beneficii mari"

CAPITOLUL I ASPECTE REFERITOARE LA CONDUITA ETICA A AUDITORILOR PUBLICI INTERNI

Codul privind conduita etica a auditorului intern reprezinta un ansamblu de principii si reguli de conduita care trebuie sa guverneze activitatea auditorilor interni. Prevederile Codului privind conduita etica a auditorului intern se aplica salariatilor care ocupa functia de auditor intern in cadrul entitatilor publice care au obligatia de a organiza structuri de audit public intern conform prevederilor Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern. Scopul Codului privind conduita etica a auditorului intern este crearea cadrului etic necesar desfasurarii profesiei de auditor intern, astfel incat acesta sa isi indeplineasca cu profesionalism, loialitate, corectitudine si in mod constiincios indatoririle de serviciu si sa se abtina de la orice fapta care ar putea sa aduca prejudicii institutiei sau autoritatii publice in care isi desfasoara activitatea. Realizarea scopului prezentului cod privind conduita etica a auditorului intern presupune indeplinirea urmatoarelor obiective: a) performanta - profesia de auditor intern presupune desfasurarea unei activitati la cei mai ridicati parametri, in scopul indeplinirii cerintelor interesului public, in conditii de economicitate, eficacitate si eficienta;

b) profesionalismul - profesia de auditor intern presupune existenta unor capacitati intelectuale si experiente dobandite prin pregatire si educatie si printr-un cod de valori si conduita comun tuturor auditorilor interni; c) calitatea serviciilor - consta in competenta auditorilor interni de a-si realiza sarcinile ce le revin cu obiectivitate, responsabilitate, sarguinta si onestitate; d) increderea - in indeplinirea sarcinilor de serviciu, auditorii interni trebuie sa promoveze cooperarea si bunele relatii cu ceilalti auditori interni si in cadrul profesiunii, iar sprijinul si cooperarea profesionala, echilibrul si corectitudinea sunt elemente esentiale ale profesiei de auditor intern, deoarece increderea publica si respectul de care se bucura un auditor intern reprezinta rezultatul realizarilor cumulative ale tuturor auditorilor interni; e) conduita - auditorii interni trebuie sa aiba o conduita ireprosabila atat pe plan profesional, cat si personal; f) credibilitatea - informatiile furnizate de rapoartele si opiniile auditorilor interni trebuie sa fie fidele realitatii si de incredere. Codul privind conduita etica a auditorului intern este structurat in doua componente esentiale: a) principiile fundamentale pentru profesia si practica de audit public intern; b) regulile de conduita care impun normele de comportament pentru auditorii interni.

Codul deontologic al auditorului intern Codul deontologic reprezint o declaraie asupra valorilor i principiilor care trebuie s cluzeasc activitatea i practica cotidian a auditorilor interni. Codul deontologic este singura component n care se enun principiile i modul de aplicare pe care auditorul intern trebuie s le respecte, pentru a nu se ndeprta de prevederile standardelor, n realizarea misiunilor de audit intern. Codul deontologic enun patru principii fundamentale, i anume: - integritatea, constituie baza ncrederii acordate auditorilor interni; - obiectivitatea, legat direct de independen; - confidenialitatea, absolut necesar cu excepia situaiilor prevzute de lege; - competena, care implic permanenta actualizare a cunotinelor teoretice i practice.
Principiile deontologice prezentate mai sus au la baz 12 reguli de conduit care
1

pot fi rezumate astfel: - a ndeplini ntr-un mod corect misiunile; - a respecta legea; - a nu participa la activiti ilegale; - a respecta etica; - a fi imparial; - a nu accepta nimic care poate s compromit sau s
1

Jacques Renard, Teoria i practica auditului intern, editat de Ministerul Finanelor Publice printr-un proiect finanat de PHARE, Bucureti, 2002, pag.39-40.

influeneze deciziile; - a evidenia faptele semnificative; - a proteja informaiile; - a nu urmri beneficii personale; - a nu face dect ceea ce se poate face; - a urmri mbuntirea competenelor; - a respecta standardele n domeniu. Aceste reguli de conduit doresc s arate calea strict a rigorii profesionale pe care trebuie s o urmreasc auditorii interni. Desigur, nu este uoara aplicarea lor n practic, mai ales n perioada de tranziie de la un sistem la altul, cnd problemele legate de moral sufer i au prioritate cele legate de constituirea capitalului primar ntr-o economie de piaa concurenial, unde se afla n prezent i Romnia. Totui, auditorii interni nu trebuie s se abat de la cele patru principii fundamentale, pentru a nu se ndeprta de la scopul funciei de audit intern prevzut n standarde.

CAPITOLUL. 2 Principii fundamentale In desfasurarea activitatii auditorii interni sunt obligati sa respecte urmatoarele principii fundamentale: B. Integritatea Conform acestui principiu, auditorul intern trebuie sa fie corect, onest si incoruptibil, integritatea fiind suportul increderii si credibilitatii acordate rationamentului auditorului intern. Integritatea implic corectitudine n desfurarea misiunii de audit intern, onestitate n realizarea aciunilor specifice i sinceritate n dialogurile purtate cu cei auditai. Relaiile cu colegii i relaiile externe trebuie s se bazeze pe aceleai valori. Pentru a realiza activitatea de audit intern, n consens cu valorile de corectitudine, onestitate i sinceritate, trebuie dezvoltat un mediu care s ofere baza pentru ncrederea general n toate activitile desfurate de echipa de audit intern, care trebuie s le exercite n mod profesional.Integritatea presupune s nu avem standarde duble. n acest sens, trebuie s avem n vedere s spunem ce facem i s facem ceea ce am spus", adic s vorbim aceeai limba, s transmitem acelai mesaj. Integritatea n abordarea practic presupune s avem ncredere n oameni. Ei trebuie s simt c auditorul intern trateaz toate problemele n mod egal, pentru toi angajaii la fel, nu face concesii. n aceste condiii, sfaturile i recomandrile auditorilor interni vor fi acceptate, altfel oamenii vor afirma, mai devreme sau mai trziu, nu este

ceea ce spune", are sisteme de valori duble.Desigur nu este uor, dar este aproape obligatorie aceasta practica, care este valabil pentru toi oamenii, dar n mod special pentru auditorii interni. De asemenea, i n colectivul nostru trebuie s crem un mediu n care s putem mprti aceste valori. Integritatea este un principiu foarte complex, cu multe lucruri n spatele su. Aceste lucruri sunt valabile pentru auditorii interni, dar i pentru structurile de audit din care fac acetia parte. Toi membri echipei de audit intern trebuie s demonstreze integritate n toate aspectele muncii lor i aceasta nseamn s fie o echipa. Relaiile cu colegii, ca i cu prietenii, trebuie s fie bazate pe corectitudine, onestitate i sinceritate. Aceasta nseamn c auditorii interni pot s-i ceara scuze sau s recunoasc c lucrul respectiv trebuia fcut n alt mod. n activitatea noastr, trebuie s vedem lucrurile pe care vrem s le spunem i s gsim momentul potrivit pentru a le spune, respectiv nu putem aborda oricnd toate lucrurile i in orice moment. Este nevoie de dialog n echip i discuie cu eful structurii de audit intern.

B. Independenta si obiectivitatea 1. Independenta. Independenta fata de entitatea auditata si oricare alte grupuri de interese este indispensabila; auditorii interni trebuie sa depuna toate eforturile pentru a fi independenti in tratarea problemelor aflate in analiza; auditorii interni trebuie sa fie independenti si impartiali atat in teorie, cat si in practica; in toate problemele legate de munca de audit independenta auditorilor interni nu trebuie sa fie afectata de interese personale sau exterioare; auditorii interni au obligatia de a nu se implica in acele activitati in care au un interes legitim/intemeiat. 2. Obiectivitatea. In activitatea lor auditorii interni trebuie sa manifeste obiectivitate si impartialitate in redactarea rapoartelor, care trebuie sa fie precise si obiective; concluziile si opiniile formulate in rapoarte trebuie sa se bazeze exclusiv pe documentele obtinute si analizate conform standardelor de audit; auditorii interni trebuie sa foloseasca toate informatiile utile primite de la entitatea auditata si din alte surse. De aceste informatii trebuie sa se tina seama in opiniile exprimate de auditorii interni in mod impartial. Auditorii interni trebuie, de asemenea, sa analizeze punctele de vedere exprimate de entitatea auditata si, in functie de pertinenta acestora, sa formuleze opiniile si recomandarile proprii; auditorii interni trebuie sa faca o evaluare echilibrata a tuturor circumstantelor relevante si sa nu fie influentati de propriile interese sau de interesele altora in formarea propriei opinii. Obiectivitatea este o stare de spirit, o atitudine ce ne va permite s privim informaiile i s le examinam cu imparialitate, fr a fi influenai de prerile personale, interesele personale sau aprecierile altora. Auditorii interni trebuie s vad lucrurile aa cum sunt ele, independente de fapte colaterale i s-i formeze propria prere.Membrii

echipei de audit intern trebuie s afieze obiectivitate profesional adecvat, pe parcursul desfurrii misiunii, pentru a fi credibili atunci cnd i prezint propriile constatri, recomandri i concluzii. Auditorii interni au obligaia de a se abine de la orice activitate n care au un interes personal i care, astfel, le poate afecta obiectivitatea. n practic, se impune ca auditorii interni s fac dovada obiectivitii i imparialitii lor n ntreaga activitate i, n mod deosebit, n etapa de redactare a rapoartelor, de formulare cu corectitudine i onestitate a constatrilor i recomandrilor reieite din evaluarea entitii auditate. Obiectivitatea lor trebuie s se bazeze exclusiv pe dovezile de audit obinute n conformitate cu metodologia specific. C. Confidenialitatea Membrii echipei de audit intern trebuie s pstreze informaiile pe care le primesc n cadrul activitilor desfurate. n practic, nu trebuie s existe nici o divulgare neautorizat a informaiilor, dect dac exist o cerin profesional sau legal pentru aceasta. Auditorii interni sunt obligai s pstreze informaiile n posesia crora intr prin atribuiile ce le revin. Ei au acces la orice informaii, unele chiar foarte personale,conform procedurilor, dar aceste informaii le primesc n funcie de modul cum vor lucra,altfel nu le vor mai primi. Toi facem i lucruri pe care ulterior le regretm. Aceste informaii nu trebuie divulgate sau comentate, ci trebuie utilizate, eventual discutate,n echip.Informaiile confideniale obinute n cursul desfurrii misiunilor de audit este obligatoriu s nu fie folosite n interes personal.Practica noastr trebuie s ne spun cnd am mers prea departe i s ne corectm, sau unele lucruri mai complexe s le discutm cu eful structurii de audit intern. Astfel, auditorii interni trebuie s fie capabili s discute cu persoanele care au greit i i-au recunoscut greeala, absolut normal, n ziua urmtoare, ca i cum nu s-ar fi ntmplat nimic. Confidenialitatea mai nseamn i atenia pe care trebuie s o aib auditorul intern cu documentele colectate i mai ales cu documentele cu coninut negativ. Acestea nu trebuie s fie disponibile oricnd i la dispoziia oricui. Auditorii interni sunt obligati sa pastreze confidentialitatea in legatura cu faptele, informatiile sau documentele despre care iau cunostinta in exercitarea atributiilor lor; este interzis ca auditorii interni sa utilizeze in interes personal sau in beneficiul unui tert informatiile dobandite in exercitarea atributiilor de serviciu.In cazuri exceptionale auditorii interni pot furniza aceste informatii numai in conditiile expres prevazute de normele legale in vigoare. D. Competenta profesionala Auditorii interni sunt obligati sa isi indeplineasca atributiile de serviciu cu profesionalism, competenta, impartialitate si la standarde internationale, aplicand cunostintele, aptitudinile si experienta dobandite.Auditorii interni trebuie s se comporte profesional i s aplice standardele, n literai sensul lor, n cadrul misiunilor desfurate. De asemenea, membri echipei de audit s aplice cunotinele, experiena i priceperea dobndit n comun, pentru a se achita de ndatoririle ce le revin. Auditorii interni trebuie s cunoasc standardele i normele profesionale i s

nu accepte misiuni pentru care nu au competena necesar. n practic, auditorii interni se confrunt ntotdeauna cu auditaii care tiu mai multe dect ei, deoarece n primul rnd ei fac zilnic aceste lucruri i poate de ceva timp. Auditorii interni trebuie s fie experi n audit intern, n evaluarea riscurilor, n management i control, dar mai ales n comunicare, i s exploateze, corect i eficient, informaiile pe care le primesc. Auditorii interni trebuie n mod obligatoriu s aib cunotine de baz privind contabilitatea i sistemul de tehnologie a informaiei (IT) i s tie lucrurile pe care trebuie s le tie i s poat aplica ceea ce tiu. Cunotinele nseamn teorie, dar i practic. Cunotinele, abilitile, experiena i priceperea, toate nseamn la un loc competen profesional. Aceasta este foarte complex de aceea trebuie ca echipa, n ansamblu, s dobndeasc cunotinele i abilitile necesare i s se completeze reciproc n activitile de derulare a misiunilor de audit intern. Lucrurile pe care ni le-am propus s le schimbm n practica noastr trebuie s fie clare, concrete i chiar ambiioase i s fim siguri c le putem aplica. Astzi schimbam un lucru, mine altul .a.m.d., i astfel putem zice: ntr-adevr mi-ar plcea i acest lucru s l pot schimba n activitatea mea. Auditorii interni nu au i nici nu pot avea toate competenele, de aceea trebuie s nvm unii de la alii, s lucram n echip pentru a fi mai bogai" cu fiecare misiune realizat. n Romnia, n anul 2002, a fost elaborat Codul privind conduita etic a auditorului intern, care apoi a fost modificat i completat n anul 20042.

E. Neutralitatea politica 1. Auditorii interni trebuie sa fie neutri din punct de vedere politic, in scopul indeplinirii in mod impartial a activitatilor; in acest sens ei trebuie sa isi mentina independenta fata de orice influente politice. 2. Auditorii interni au obligatia ca in exercitarea atributiilor ce le revin sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice.

CAPITOLUL 3 STANDARDE DE AUDIT INTERN Standarde de calificare Standardele de calificare enun caracteristicile structurilor de audit i ale persoanelor individuale implicate n efectuarea activitilor de audit intern i conin 4 standarde principale, i anume:
2

O.M.F.P. nr.252 din 3 februarie 2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etica a auditorului intern, publicat n Monitorul Oficial nr. 128 din 12 februarie 2004

1000 Scopul, autoritatea i responsabilitatea; 1100 Independen i obiectivitate; 1200 Atenia acordat competenei i obligaiilor profesionale; 1300 Program de asigurare i mbuntire a calitii. Standardele de calificare principale sunt dezvoltate i completate prin Standardele de implementare practic, prezentate n Anexa nr.1 - Standardele de audit intern. Standardele de realizare Standardele de realizare descriu activitile de audit intern i definesc criteriile de calitate pentru msurarea acestora i se compun din 7 standarde principale, i anume: 2000 Conducerea auditului intern; 2100 Natura activitii; 2200 Planificarea misiunii; 2300 ndeplinirea misiunii; 2400 Comunicarea rezultatelor; 2500 Supravegherea progresului; 2600 Acceptarea riscurilor de ctre management. Standardele de realizare principale sunt dezvoltate i completate prin Standardele de implementare practic, prezentate n Anexa nr.1 Standardele de audit intern. O.M.F.P. nr.252 din 3 februarie 2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etica a auditorului intern, publicat n Monitorul Oficial nr. 128 din 12 februarie 2004

Standardele de implementare Standardele de implementare reprezint transpunerea n practica a Standardelor de calificare i a Standardelor de realizare pentru misiuni specifice, cum ar fi: realizarea unui audit de conformitate/regularitate, realizarea unei misiuni de consiliere, realizarea unui audit de sistem, realizarea unui audit de performan. Anexa nr.1 Standardele de audit intern ale Institutului Auditorilor Interni - I.I.A. din S.U.A., conine Standardele de calificare i Standardele de realizare, completate cu Standardele de implementare, notate cu literele A (Asigurare) i C (Consultan). Standardele de audit intern sunt prezentate n limba englez i n limba romn, avnd n vedere c orice traducere ar fi, nu poate reda cu fidelitate coninutul, datorit diferenelor lingvistice, dar mai ales culturale, organizaionale i naionale specifice fiecrei ri. Standardele prezentate n original vor da posibilitatea cititorilor i practicienilor s evalueze traducerea autorului i eventual s o perfecioneze. Exist practicieni din diferite ri care din dorina de a aplica standardele ct mai corect, le utilizeaz pe cele elaborate de I.I.A., n limba englez, ceea ce asigur un acces direct la practica internaional recunoscut n domeniu. n acest sens, exemplificm rile nordice din Europa: Suedia, Norvegia i Danemarca, care din 1951 de cnd au introdus Standardele de audit intern le utilizeaz n limba englez, considernd c translaia ntr-o alt limb ar denatura sensul i acurateea acestora.

I.F.A.C.I. din Frana a elaborat, n anul 1999, Normele profesionale ale auditului intern care cuprind Modaliti Practice de Aplicare M.P.A., opionale pentru auditorii interni practicieni, dar acceptate ca autoritate i reprezint buna practic recunoscut n domeniu", publicate si in Romnia, in anul 2004, de ctre Ministerul Finanelor Publice in cadrul unui program finanat de PHARE. M.P.A. propuse de I.F.A.C.I. nu sunt standarde, ci sunt considerate ca sfaturi practice pentru aplicarea standardelor. Autorii au demonstrat i practicieni au confirmat c acestea reprezint rspunsurile cele mai potrivite la ntrebrile care apar n activitatea practic, dar n acelai timp, sunt contieni c, aplicarea lor n diferitele culturi ale diferitelor organizaii sau ri, pot promova i soluii originale, cu respectarea principiilor fundamentale ale profesiei. Normele profesionale elaborate de I.F.A.C.I. fac parte din Cadrul de Referin al Practicilor Profesionale, aprobat de Board-ul directorilor I.I.A., n iunie 1999, i cuprind: ultima definiie a conceptului de audit intern prezentat i n Legea nr.672/2002 privind auditul public intern; Codul deontologic al auditorului intern; Normele profesionale i alte orientri, care nu sunt obligatorii; Glosar de termeni, folosii cu accepiuni speciale n cadrul normelor. Organizaiile/ntreprinderile/entitile publice, pe baza acestui Cadru de Referin al Practicilor Profesionale, trebuie s i realizeze propriul cadru normativ compus din codul deontologic, standarde profesionale specifice, manuale,ghiduri .a., care vor fi preluate n Carta auditului intern a organizaiei. Standardele de audit intern constituie Biblia auditorului intern, care aplicate i implementate n practic, pas cu pas, cu respectarea particularitilor specifice fiecrei culturi organizaionale, vor conduce la rezultatele ateptate.Normes pour la pratique professionnelle de l'audit intern - I.F.A.C.I., 1999, Paris n concluzie, putem considera c aplicarea Standardelor de audit intern vor aduce o valoare adugat efectiv organizaiilor n domeniile: orientarea ctre servicii cu valoare adugat; consilierea managementului; analiza i evaluarea riscurilor; asigurarea managementului general privind funcionalitatea sistemului de control intern; orientarea muncii auditorului intern; evaluarea performanei muncii de audit intern. intele de mai sus, vor putea fi atinse numai dac, n activitatea concret de audit intern, vom aplica linia standardelor internaionale i a standardelor proprii, buna practic recunoscut n domeniu, vom avea preocupri pentru perfecionarea continu a modului de abordare al auditului intern i vom fi critici cu noi nine. n Romnia, n baza Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, au fost elaborate Normele generale privind exercitarea auditului public intern , care reprezint Manualul de audit intern utilizat de entitile publice pentru elaborarea normelor specifice, proprii, de exercitare a auditului intern. Dac n anul 1974, cnd au aprut primele standarde internaionale, exista riscul ca auditorul intern s fac o evaluare greit, astzi riscul este ca auditorul intern s concluzioneze c obiectivele organizaiei au fost realizate i ele n

realitate s nu fi fost atinse.Desigur, practicarea meseriei de auditor intern cu un profesionalism impecabil, respectarea standardelor profesionale, aplicarea bunei practici recunoscute n domeniu i aderarea la un I.I.A. sunt garanii de care auditorul intern trebuie s profite n msura posibilitilor. Din aceste considerente, exist o schimbare care nu trebuie limitat, cu privire la Standardele de audit intern, elaborate n 2002, i anume: preocuparea principal a auditorilor interni de a nu face greeli, n sensul de a evalua o activitate, un program, o entitate i a da un calificativ satisfctor i n realitate acolo s existe probleme s-a transferat asupra managerului general al organizaiei cruia i revine obligaia atingerii obiectivelor fixate; dac obiectivele nu au fost atinse, dar s-a inut cont de recomandrile auditorilor interni, responsabilitatea revine tot managerului general innd cont c el este cel care a coordonat implementarea recomandrilor i a condus procesul managerial. n Romnia, legislaia respect standardele internaionale n problemele legate de angajarea, schimbarea din funcia de auditor intern i numirea efului compartimentului de audit intern, n sensul c, pentru finalizarea tuturor acestor aciuni, entitatea public are nevoie de avizul U.C.A.A.P.I. din cadrul Ministerului Finanelor Publice.

CAPITOLUL. 3 Concluzii Regulile de conduita sunt norme de comportament pentru auditorii interni si reprezinta un ajutor pentru interpretarea principiilor si aplicarea lor practica, avand rolul sa indrume din punct de vedere etic auditorii interni. Integritate inseamna: responsabilitate; profesiei; - respectarea si contributia la obiectivele etice legitime ale entitatii; se interzice auditorilor interni sa ia parte cu buna stiinta la activitati ilegale si angajamente care discrediteaza profesia de auditor intern sau entitatea publica din care fac parte. Independenta si obiectivitatea: a) se interzice implicarea auditorilor interni in activitati sau in relatii care ar putea sa fie in conflict cu interesele entitatii publice si care ar putea afecta o evaluare obiectiva; b) se interzice auditorilor interni sa asigure unei entitati auditate alte servicii decat cele de audit si consultanta; - exercitarea profesiei cu onestitate, buna-credinta si -respectarea legii si actionarea in conformitate cu cerintele

c) se interzice auditorilor interni, in timpul misiunii lor, sa primeasca din partea celui auditat avantaje de natura materiala sau personala care ar putea sa afecteze obiectivitatea evaluarii lor; d) auditorii interni sunt obligati sa prezinte in rapoartele lor orice documente sau fapte cunoscute de ei, care in caz contrar ar afecta activitatea structurii auditate. Confidentialitate inseamna:- mbuntirea stilul de lucru i de comunicare n echip, - adoptarea i respectarea principiilor sntoase i buna practic recunoscut n domeniu. Se interzice folosirea de catre auditorii interni a informatiilor obtinute in cursul activitatii lor in scop personal sau intr-o maniera care poate fi contrara legii ori in detrimentul obiectivelor legitime si etice ale entitatii auditate. Competenta profesionala inseamna; a) auditorii interni trebuie sa se comporte intr-o maniera profesionala in toate activitatile pe care le desfasoara, sa aplice standarde si norme profesionale si sa manifeste impartialitate in indeplinirea atributiilor de serviciu; b) auditorii interni trebuie sa se angajeze numai in acele misiuni pentru care au cunostintele, aptitudinile si experienta necesare; c) auditorii interni trebuie sa utilizeze metode si practici de cea mai buna calitate in activitatile pe care le realizeaza; in desfasurarea auditului si in elaborarea rapoartelor auditorii interni au datoria de a adera la postulatele de baza si la standardele de audit general acceptate; d) auditorii interni trebuie sa isi imbunatateasca in mod continuu cunostintele, eficienta si calitatea activitatii lor; seful compartimentului de audit public intern, respectiv conducatorul entitatii publice, trebuie sa asigure conditiile necesare pregatirii profesionale a auditorilor interni, perioada alocata in acest scop fiind de minimum 15 zile lucratoare pe an; e) auditorii interni trebuie sa aiba un nivel corespunzator de studii de specialitate, pregatire si experienta profesionale elocvente; f) auditorii interni trebuie sa cunoasca legislatia de specialitate si sa se preocupe in mod continuu de cresterea nivelului de pregatire, conform standardelor internationale; g) se interzice auditorilor interni sa isi depaseasca atributiile de serviciu.

Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern/organul ierarhic superior verifica respectarea prevederilor Codului privind conduita etica a auditorului intern de catre compartimentele de audit public intern si poate initia masurile corective necesare, in cooperare cu conducatorul entitatii publice in cauza. In conformitate cu art. 19 alin. (6) din Legea nr. 672/2002, prevederile Codului privind conduita etica a auditorului intern sunt obligatorii pentru toti auditorii interni din entitatile publice, care au obligatia de a organiza structuri de audit public intern. Conducatorul structurii de audit public intern are responsabilitatea sa se asigure ca toti auditorii interni cunosc valorile si principiile continute in Codul privind conduita etica a auditorului intern si actioneaza in consecinta.

BIBLIOGRAFIE

Jacques Renard, Teoria i practica auditului intern, editat de Ministerul Finanelor Publice printr-un proiect finanat de PHARE, Bucureti, 2002, pag.39-40.

O.M.F.P. nr.252 din 3 februarie 2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etica a auditorului intern, publicat n Monitorul Oficial nr. 128 din 12 februarie 2004 Legea 672/ 19.12.2002 privind auditul public intern Monitorul oficial 953/24.12.2002