Sunteți pe pagina 1din 5

Miercuri, 23.09.2009 Curs II TMK - SIDENCO SISTEMUL ARTICULATIEI UNICE (con inu!

re" Particularitatile reparatiei osului Reparatia osului este o problema importanta in kinetoterapie si ne referim in acest sens in primul rand la programele de recuperare in cazul sechelelor dupa fracturi. Exista riscul de a fi prea conservatori, in care caz putem intarzia sau chiar compromite, procesul de remodelare osoasa, sau invers; in cazul unei actiuni prea impetuoase putem bloca consolidarea fracturii. Din pacate nu exista inducatori precisi ai stadiului de consolidare precum si de precizarea momentului optim de incepere a activitatii fizice. Orientarea se face tinand cont de un cumul de factori si, bineinteles, de experienta. Principalii factori de care tinem cont in consolidarea unei fracturi sunt !. varsta " durata consolidarii creste odata cu varsta; #. sediul fracturii " respectiv oasele spongioase se refac de # ori mai repede dacat osul compact. $onele osoase bine acoperite de muschi consolideaza mai repede decat cele subcutanate sau intraarticulare; %. aspectul fracturii: & fracturile oblice 'spiralate( se refac mai repede decat cele transversale; & fracturile fara deplasare, avand periostul intreg, consolideaza de # ori mai repede decat cele cu deplasare si periost decolat 'desprins( ). starea de sanatate al fragmentului fracturii & respectiv existenta tulburarilor de circulatie locala, osteoporoza locala, infectia locala, leziunile tesutului moale *+PR,-,.E/0 'de deasupra fracturii(, toate acestea intarzie calusarea 1. aspectele iatrogene 'care tin de medic( & distantarea prea mare a capetelor de fractura 'ex in cazul extensiilor prelungite(; & imobilizarea imperfecta sau pe durata prea scurta; & materialul de osteosinteza metalica, care inhiba activitatea osteoblastelor prin interpunerea de tesut moale intre capetele de fractura 2. starea de sanatate generala a pacientului 'ex existenta unor boli cronice, metabolice" cum ar fi diabetul zaharat, sau cardio"circulatorii(
Pag ! din 1

ca mi3loc relativ"obiectiv de apreciere a consolidarii osului utilizam radiografia, computerul tomograf sau rezonanta magnetica. Pe baza experientei clinice, exista anumite termene variate pentru diverse fracturi in functie de nivelul focarului de fractura. ,ceste termene sunt doar orientative, important este ca introducerea activitatii fizice sa fie progresiva sub observatie medicala permanenta, putandu"se asigura precocitatea inceperii kinetoterapiei, cu limitarea maxima a eventualelor neplaceri. CARTILA#UL & a doua structura a sistemului articulatiei unice .artila3ul are o structura hialina, neteda, lucioasa si el acopera capetele osoase la nivel articular. Este format dintr"o masa de fibre colagenice, orientate reticular, prinse intr"o solutie concentrata de PRO0EO45-.,/- si au ca elemente celulare .O/DRO.-0E5E, care sunt asezate in % straturi, cartila3ul fiind organizat, in mod deosebit, pentru rolul de amortizor de presiune. .artila3ul este un material vascoelastic 'isi modifica grosimea atunci cand este supus presiunii prin schimbari ale repartitiei apei continute(. .artila3ul este lipsit de circulatie si inervatie proprie, ceea ce inseamna ca nu are capacitate de regenerare, iar lezarea lui nu este dureroasa. .artila3ul este ,/E+R,5, ,5-67,0-. si ,8,*.+5,R, fiind o structura 9R,D-0RO7,, dar rezistand la factorii agresivi mai bine chiar decat osul. Desi contine intre 2: si ;:< apa, ramane cu o mare afinitate de imbibatie cu apa. ,cest proces de imbibatie sta la baza hranirii cartila3ului. *ursa de hranire o constituie lichidul sinovial prin miscarea continua a apei din interiorul sau, determinata de presiunile si mobilizarea permanenta la care este supus. *"a formulat chiar o lege conform careia mobilizarea articulara este necesara vietii cartila3ului. =ranirea cartila3ului se face si din zona osului subcondral, existand practic o circulaie hidrica permanenta intre osul subcondral si cartila3. .artila3ul are o lubrifiere exceptionala, care realizeaza un coeficient de frecare extrem de mic. Pentru o comparatie, frecarea pe o suprafata metalica, lucioasa, data cu ulei, are un coeficient de cca. :,:1. O patina neincarcata, care aluneca pe gheata, are un coeficient de cca :,:%. 7recarea cartila3ului are un coeficient variind de la :,::1 pana la :,::!. ,ceasta lubrificare se realizeaza in # miduri !. lubrificarea de interfata data de absorbtia 45-.OPRO0E-/E- prin prin suprafata cartila3ului articular. ,cest proces este pus in valoare mai ales atunci cand contactul suprafetelor este sustinut printr"o incarcare mare pe o perioada lunga. #. lubrificarea prin filmul fluid, lubrifiant format din amestecul .O/DRO6+.OPRO0E-/E- secretata de condrocite si ,.-D+5 =-,5+RO/-. din lichidul sinovial.
Pag # din 1

,cest al doilea mod de lubrificare, actioneaza atunci cand incarcarea este mica si capetele articulare se misca repede. .ompresibilitatea si elasticitatea cartila3ului sunt cele # proprieteti care asigura rolul de amortizor pentru osul subiacent. O copmpresie prelungita aduce mari pre3udicii hranirii cartila3ului, grabind procesul degenerativ. 4rosimea cartila3ului variaza intre ! si > mm, in functie de gradul de congruenta 'potrivire( a suprafetelor articulare. 4rosimea si rezistenta cartila3ului variaza cu gradul de incarcare, fiind evident mai mare in zonele cu incarcare mai importanta. Rolul de amortizor ste dat si de celulele cartilaginoase. *e pare ca importanta biologica a condrocitelor este mai ales de a regla tensiunile in masa cartilaginoasa, exact pe principiul unor pneuri celulare. .artila3ul dureaza toata viata, el nu se regenereaza. 5ezarea lui este ireversibila, determinand aparitia unor cicatrici con3unctive de tesut nediferentiat, care chiar daca ia forma cartila3ului, nu are proprietatile de amortizare si alunecare ale cartila3ului. .ondrocitele distruse nu se mai refac niciodata. RA$ORTUL INTRE $ATOLO%IA CARTILA#ULUI SI KINETOTERA$IE ,cest raport se reduce la % aspecte !. mena3area incarcarii articulare & ne referim in mod deosebit la articulatiile portante 'care sustin greutatea organismului( sold, genunchi, picior. -n acest caz apare un conflict intre incarcare si rezistenta cartila3ului. Daca acest conflict exista, rezolvarea presupune purtarea unui spri3in 'baston, car3a cu spri3in antebrahial"car3a canadiana(, sau reductia greutatii 'slabit(, sau evitarea ortostatismului prelungit, ale pozitiilor fixe prelungite, inainte si dupa interventiile operatorii corectoare ale deposturarilor; #. profilaxia degradarii cartila3ului care se face prin mobilizari articulare si prin scaderea incarcarii; %. consolidarea stabilitatii 'congruentei( articulatiei prin antrenarea stabilitatii musculare pentru a evita uzura cartila3ului la nuvelul articulatiilor instabile. ARTICULATIA (&ro&riu'is!" ( ! rei! s ruc ur! ! sis e)u*ui !r icu*! iei unice ,rticulatia este definita ca un ansamblu de elemente moi, prin care se unesc # sau mai multe oase vecine.
Pag % din 1

,ceste elemente moi sunt capsula ligamntele tendoanele muschii insertiile pe capetele osoase -n adevaratul sens al cuvantului articulatia reprezinta spatiul virtulal dintre capetele osoase, spatiu invelit de capsula si sinovie. -n corpul uman exista #:? oase si #:: de articulatii. ,rticulatia are # functii !. permite miscarea scheletului, a unui segment fata de altul; #. transmite forte de la un segment la altul CLASI+ICARILE ARTICULATIILOR !. clasificarea care are la baza modalitatea de unire a capetelor osoase; #. clasificarea in functie de forma capetelor osoase Pe baza modului de unire exista % categorii de articulatii !. articulatiile fibroase @ SINARTRO,ELE & unirea se face prin tesut con3unctiv fibros strans, capetele osoase avand o congruenta completa, ceea ce face sa dispara practic, aproape complet, orice miscare; #. articulatiile cartilaginoase &sunt AM+IARTRO,ELE & unirea se face prin fibrocartila3, care permite o oarecare miscare. -n aceasta categorie intra simfizele 'pubiana( sau articulatia sacro"iliaca; SINCONDRO,ELE & in care capetele osoase sunt unite printr" un cartila3 hialin ca in cazul articulatiilor care compun osul coxal. %. articulatiile sinoviale @ DIARTRO,ELE & sunt articulatii cu cavitatea articulara sinovie si capsula, prezentand cartila3 articular la nivelul capetelor articulare si avand posibilitati ample de miscare si mai multe directii. -n aceasta a %"a categorie, care intereseaza cel mai mult in kinetologie, se diferentiaza in functie de forma capetelor osoase ami multe tipuri de diartroze !. articulatiile plane @ ARTRODII 'ex articulatiile capului, tarsului( articulatii care realizeaza miscarea mai ales prin alunecare; #. articulatiile sferoide @ ENARTRO,E & au un capat osos modelat concav si celalalt capat osos convex; 'ex artic. soldului si artic.umarului( %. articulatii cilindroide 'in balama(
Pag ) din 1

trohleara 'ex artic.cotului( trohoida 'ex artic atlanto"axoidiana si artic. radio"cubitala superioara( ). articulatii elipsoide & care au condili 'ex genunchiul( 1. articulatiile selare & capatul osos are forma concava pe o directie si convexa in alta directie 'ex artic trapezo"metacarpiana la nivelul policelui(; 6iscarea articulara se realizeaza in planuri variate, aceste plane numindu"se %RADE DE LI-ERTATE. /umarul gradelor de libertate depinde de tipul diartrozeei. Din acest punct de vedere, articulatiile se clasifica in articulatii cu 1 grad de libertate & miscarea se realizeaza intr"un singur plan, ca in cazul articulatiilor cilindroide, elipsoide; articulatii cu 2 grade de libertate & articulatiile selare; articulatiile cu 3 grade de libertate & articulatiile sferoide. Primele # categorii, articulatiile fibroase si cartilaginoase, sunt implicate mai putin in programele kinetice. Diartrozele fac obiectul programelor kinetice. *ubgrupele articulatiei diartrozice prezinta din punct de vedere anatomo" patologic, functional si geometric, urmatoarele caracteristici nu exista nici o suprafata osoasa articulara care sa fie real plata. suprafetele articularesunt sau ovoide sau selare. Datorita acestor realitati geometrice articulare, s"a constatat ca miscarile voluntare fiziologice pe care le realizam la nivelul articulatiilor, sunt miscari oscilatorii sau pendulare care se realizeaza in 3urul unor axe mecanice 'miscari de flexie, extensie, abductie, adductie...( -n afara acestor miscari pe care le vedem, exista intracapsular o serie de miscari ale capetelor osoase in raport unul fata de altul, care formeaza A3ocul articularB si care se produc in momentul miscarilor oscilatorii. ,ceste miscari sunt rularea, alunecarea, rasucirea, compresia si tractiunea. '+rmeaza in cursul % .apsula articulara(

Pag 1 din 1