Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
1. Organizarea si functionarea Primariei Municipiului Vaslui........................................................................................pag 3 2. Etapele procesului decizional.................................................pag 10 3. Intocmirea documentelor.......................................................pag 1 !. Ela"orarea si adoptarea actelor administrati#e...................pag 1$ . Procedura contenciosului administrati#................................pag 21 %. &estiunea resurselor umane...................................................pag 2 '. C(eltuielile efectuate si efectele lor........................................pag 2$ $. )ne*e.........................................................................................pag 32
Av"nd o linie sinuoas# $n ceea ce prive%te evolu&ia, $n'lorirea, dec#derea %i apoi iar rena%terea s#, a%ezat ($n calea tuturor r#ut#&ilor), la o r#scruce de v"nturi aspre ale istoriei %i vremurilor, *asluiul, men&ionat prima oar# $n documente interne la 1 martie 1+! , pe vremea lui Alexandru cel ,un %i $n cele externe la 1 -., este pomenit, $n secolele trecute, doar $n $nsemn#rile de c#l#torie ale lui /arcus ,andinius, 0aul de Alep %i descris, cu multe am#nunte etno1ra'ice, de marele c#rturar de talie european# 2imitrie Cantemir, de ob"r%ie din acela%i triun13i ma1ic, $n opera Descriptio Moldaviae. Situat $n partea central# a podi%ului ,arladului pe una din cele mai vec3i %i importante artere de circula&ie din /oldova, *asluiul se bucura de o pozi&ie 1eo1ra'ic# 'avorabil#. 2epresiunea *asluiului $n care acesta se a'l# %i c#reia i4a transmis numele, reprezint# o zon# de contact 'izic# %i economico41eo1ra'ica, dintre podi%ul $nalt %i podi%ul 5os al ,arladului, %i totodat# o imprtanta arie de conver1en&# a principalului drum din partea de est a &#rii. Factorii naturali %i sociali4istorici au 'avorizat apari&ia %i dezvoltarea acestei a%ez#ri $nc# din cele mai vec3i timpuri $n str"ns# le1#tur# cu re1iunile $ncon5ur#toare ce au constituit din totdeauna importante zone de in'luen&a economic# . Folosirea resurselor naturale $n 'unc&ie de nivelul rela&iilor %i 'or&elor de produc&ie, este marcat# de importante etape de dezvoltarea a unor activit#&i economice %i totodat# a ora%ului ast'el , c#, ora%ul nu apare %i nici nu se dezvolt#, izolat ci cu le1#tura cu re1iuni mai mari apropiate sau mai $ndep#rtate, care, prin intermediul transporturilor %i sc3imburilor particip# direct la via&a material# %i spiritual# a acestuia. 6ra%ul *aslui ca t"r1, cu o vec3ime de peste .77 de ani a avut o serie de 'unc&ii printre care : punct de vam# %i important t"r1 medieval, centru administrativ de prim ran18 re%edin&a domneasc# pe vremea lui 9te'an Cel /are :, important punct de ap#rare, $n special $n perioada expansiunii otomane, centrul administrativ, industrial %i de servicii $n ultimul secol. Aceste 'unc&ii au imprimat un anumit ritm de dezvoltarea ora%ului de4a lun1ul timpului. ;n 'unc&ie de ele, *asluiul are o evolu&ie 'oarte interesant# care $nscrie c"teva etape deosebite: $n secolele <*I4<*II o perioad# de $n'lorire economic# %i urbanistic# a acestei a%ez#ri= secolele <*II4<I< %i prima 5um#tate a secolului << o perioad# de
sta1nare %i c3iar de re1res, $ncep"nd cu anul 1>?- o perioad# de dezvoltare a ora%ului cu un ritm ridicat, iar $n prezent *asluiul se a'l# $ntr4o perioad# de criz# economic# , care e determinat# de di'eri&i 'actori economici %i sociali. /unicipiul *aslui este localitate urban# de ran1ul II, $ndeplinind condi&iile prev#zute de le1e. Sediul autorit#&ilor administra&iei publice din municipiu este situat $n strad# 9te'an cel /are nr.->.
'unc&ia de or1anizare a execut#rii %i executarea $n concret a le1ii, prin asi1urarea realiz#rii interesului 1eneral, $n plan local %i armonizarea acestuia $n interesul local=
'unc&ia economico4'inanciar# prin administrarea patrimoniului local %i stabilirea de impozite %i taxe locale. Administra&ia public# la nivelul unit#&ilor administrativ4teritoriale se
or1anizeaz# %i 'unc&ioneaz# pe baza principiilor autonomiei locale, al descentraliz#rii serviciilor publice, eli1ibilit#&ii autorit#&ilor administra&iei publice locale %i consultarea cet#&enilor $n probleme de interes local.
precizarea sarcinilor pe care le presupune 'iecare 'unc&ie de execu&ie, prin elaborarea pentru 'iecare subordonat, a 'i%elor de post, 'i%e actualizate con'orm or1ani1ramei aprobate= au ini&iative %i iau m#suri, dup# caz, $n rezolvarea problemelor speci'ice domeniilor de activitate ale compartimentelor pe care le conduc= asi1ur# cunoa%terea de c#tre personalul din subordine a le1isla&iei $n $ndruma, urm#resc %i veri'ic# permanent utilizarea e'icient# a pro1ramului
vi1oare, speci'ic# 'iec#rui domeniu de activitate= de lucru, preocuparea 'iec#rui an1a5at $n rezolvarea le1al#, competen&a %i de calitate a tuturor sarcinilor increndintate, $n raport cu pre1#tirea, expierenta %i 'unc&ia ocupat#= repartizeaz# coresponden&a, r#spund de solu&ionarea problemelor curente, asi1ur# %i r#spund de rezolvarea $n termen, cu respectarea le1isla&iei $n
semneaz# lucr#rile compartimentului= vi1oare, a cererilor, sesiz#rilor %i scrisorilor popula&iei= propun, %i dup# caz, iau m#suri $n vederea $mbunat#&irii activit#&ii $n particip# %i stimuleaz# activitatea $ntocmirii de pro1rame, cu 'inan&are
cadrul compartimentului, colaboreaz# %i conlucreaz# cu celelalte compartimente= extern# sau social#, colabor"nd cu compartimentul specializat $n lansarea de pro1rame %i pro1noze, cu deosebire $n domeniul social, protec&ie, bene'icii 'inanciar4economice %i edilitar 1ospod#re%ti= semestrial, %e'ii de direc&ii %i servicii vor raporta $n scris stadiul $ntocmirii
de pro1rame $n domeniile de responsabilitate, iar executivul va in'orma Consiliul @ocal $n vederea asi1ur#rii condi&iilor de aprobare %i derulare a acestor pro1rame %i e'icient# acestora. 2irectorii executivi trans'orm# pro1ramele %i strate1iile stabilite de autorit#&ile administra&iei publice $n sarcini de lucru %i asi1ur# c# acestea s# 'ie $ndeplinite, prin colaborarea cu celelalte compartimente. Colaborarea dintre compartimentele 0rim#riei se 'ace prin conduc#torii acestora.
Conduc#torii compartimentelor prezint#, la cererea conduc#torului iear3ic superior sau conduc#torului 0rim#riei, anual %i ori de c"te ori este nevoie, rapoarte privind activitatea compartimentelor pe care le conduc. Conduc#torii compartimentelor vor colabora permanent $n vederea $ndeplinirii la timp %i $n mod corespunz#tor sarcinilor ce le revin. ;n 'unc&ie de speci'icul activit#&ii %i $n scopul $ndeplinirii atribu&iilor ce le revin, compartimentele $ntocmesc re'erate %i proiecte de dispozi&ii pe care le prezint# 0rimarului $n vederea emiterii acestora. Conduc#torii compartimentelor pot stabili E prin dispozi&ia primarului E %i alte sarcini dec"t cele prev#zute $n De1ulament, pentru personalul din subordine. Aceste sarcini vor 'i prezentate $n scris %i asumate sub semn#tura de c#tre cei $ndrept#&i&i s# le aduc# la $ndeplinire.
;n ceea ce prive%te or1anizarea intern# aparatul propriu al 0rim#riei /unicipiului *aslui, este 'ormat din 11? persoane, dintre care 11 $n 'unc&ii de conducere, >! persoane $n execu&ie , 1 personal contractual, av"nd urm#toarea structur# pe compartimente: 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 SED*ICIU@ ,UGEF C6JFA,I@IFAFE ,ID6U 6DGAJIKADE DESUDSE U/AJE SED*ICIU@ UD,AJIS/ 9I A2/IJISFDADE A 26/EJIU@UI 0U,@IC 9I 0DI*AF C6D0U@ 2E C6JFD6@ A@ 0DI/ADU@UI SED*ICIU /ASS4/E2IA , 0D6F6C6@ 6FICIU@ 0D6FECLIE CI*I@M SED*ICIU@ G6S062MDIE C6/UJA@M 9I IJ*ESFILII ,ID6U@ A2/IJISFDAFI* SE*ICIU@ A2/IJISFDALIE 0U,@ICM @6CA@M, SECDEFADIAF, DE@ALII CU 0U,@ICU@ 9I SFADE CI*I@M SED*ICIU@ FIJAJCIAD Sc3ematic structura or1anizatoric# a aparatului propriu al Consiliului @ocal al /unicipiului *aslui poate 'i reprezentat# printr4o or1ani1ram# .
%onsiliul %onsiliul Judeean Judeean Vaslui Vaslui Persoane fizice Persoane fizice
Postul local de Postul local de radio !i radio !i tele"iziune# tele"iziune# publicaii locale publicaii locale !i!i $udeene $udeene
>
17
0rocesul decizional poate 'i de'init ca 'iind procesul prin care un sistem inteli1ent stabile%te oportunitatea %i pertinen&a unei anumite modi'ic#ri a comportamentului s#u %i elaboreaz# alternative posibile $n acest sens, ale1"nd pe una dintre acestea ca ac&iune $ndreptat# con%tient c#tre atin1erea scopului propus. Cele mai multe procese decizionale implic# un 1rad de incertitudine. 2e exemplu, atunci c"nd se utilizeaz# termenul de proces de luare a deciziei, se sub$n&ele1e %i alternativa lu#rii deciziei %i nerezolv#rii problemei. Se spune c# problemele au 'ost atacate. /odelele de conducere trebuie s# o'ere ipoteze de lucru privind reprezentarea obiectivelor ce trebuie atinse. 6r1anele %i institu&iile de la nivel local cunosc cel mai bine nevoile comunit#&ii este necesar ca acestea s# adopte deciziile $n le1#tur# cu solu&ionarea problemelor locale. Este necesar ca 'unc&ionarii publici din administra&ia central#, respectiv din institu&ii locale s# aib# o viziune sistemic#, asupra realit#&ilor din sistemul administrativ %i o capacitate ridicat# de analiz# %i sintez# a in'orma&iilor provenite de la administra&ia local# %iAsau de la cet#&eni. 0roblemele cu care se con'runt# institu&iile publice sunt 'oarte diverse. Ele pot 'i statice sau dinamice, structurate sau nestructurate, neprev#zute sau latente. Dezolvarea lor impune $n primul r"nd, existen&a unui set de in'orma&ii pertinente %i su'iciente. 2ac# dup# adoptarea deciziei se observ# o $mbun#t#&ire a situa&iei ini&iale, $nseamn# c# etapele procesului decizional au 'ost respectate %i s4au derulat corespunz#tor, deci decizia luat# este una bun#. Succesul deciziei este condi&ionat %i de luarea $n considerare a in'luen&ei 'actorilor de mediu, care ac&ioneaz# din a'ara administra&iei %i care se re'er# la sc3imb#ri ale situa&iei politice sau economice, sau la rezultatele pe care le a%teapt# cet#&enii. 6 decizie poate su'eri unele trans'orm#ri la aplicarea sa $n practic#, pentru c# mediul $n care ac&ioneaz# este $ntr4o continu# trans'ormare. Cet#&eanul nu poate 'i indi'erent 'a&# de contextul social %i economic $n care tr#ie%te, ca %i 'a&# de modul $n care administra&ia local#, ca serviciu public, este preocupat# de $mbun#t#&irea acestuia. 2e asemenea, cred c# $n sistemul administrativ rom"nesc trebuie s# se acorde prioritate cre#rii condi&iilor necesare asum#rii responsabilit#&ilor care privesc dezvoltarea localit#&ilor, precum %i a tuturor serviciilor publice de interes local, $n special prin accentuarea descentraliz#rii %i a trans'erului 1estiunii responsabilit#&ilor, pe de o parte din planul central $n planul local, iar pe de alt#
11
parte, de la administra&ia public# la cet#&eni. Un accent deosebit cade pe transparen&a deciziilor %i in'ormarea c"t mai exact# de la v"r' c#tre baz# %i invers. 0articiparea cet#&enilor la luarea deciziilor $ntr4o democra&ie cu tradi&ie este un proces 1radat, care presupune parcur1erea anumitor etape. Aceste etape se suprapun peste cele dou# niveluri de participare, ca parte a unui model ideal de implicare a cet#&enilor. Primul ni#el al particip#rii este in'ormarea, care presupune e'orturi at"t din partea cet#&enilor, c"t %i din partea administra&iei locale. Administra&ia public# este datoare s# emit# in'orma&ii c#tre cet#&eni privind activitatea %i planurile sale pentru ca ace%tia s# poat# $n&ele1e direc&iile prioritare ale politicii administrative a ale%ilor locali. )l doilea ni#el se re'er# la consultarea cet#&enilor, aceasta 'iind ac&iunea autorit#&ilor pentru identi'icarea necesit#&ilor cet#&enilor, pentru evaluarea priorit#&ilor unor ac&iuni sau colectarea de idei %i su1estii privind o anumit# problem#. . ;n climatul social actual aceast# ini&iativ# $nt"mpin# multiple di'icult#&i ce decur1 din ne$ncrederea 1eneral# a cet#&enilor $n institu&iile statului, de aceea administra&ia public# local# trebuie s#4%i re'ac#, $n primul r"nd, propria ima1ine. ;n aceste condi&ii, revine administra&iei publice %i institu&iilor de pre1#tireA'ormare $n domeniu, rolul identi'ic#rii %i aplic#rii $n practic# a acelor instrumente care pot 'avoriza o dinamic# pozitiv# a rela&iei administra&ie public# E cet#&ean. ;n ciuda ne$ncrederii pe care cet#&eanul o are $n institu&iile publice, participarea cet#&eneasc# 8un rezultat 'iresc al re1imurilor democratice: poate avea un rol destul de important $n adoptarea solu&iilor de rezolvare a unor probleme. 0articiparea cet#&eneasc# este deci, un instrument e'icient de impulsionare a dezvolt#rii locale, mai bine zis a solu&iilor pe care autorit#&ile locale le adopt# cu privire la o anumit# problem# sporind calitatea procesului decizional. Evaluarea unui proces decizional $n 'unc&ie de consecin&ele sale este o abordare 1re%it#, tocmai din cauza ne1li5#rii 'actorilor de mediu. 2e asemenea este necesar# analiza 'actorului uman asupra procesului decizional, deoarece in'orma&ia prelucrat# cu a5utorul computerelor este un 'actor exo1en. E'ectele deciziei administrative sunt consecin&ele pe care aceasta le 1enereaz# prin simplul 'apt al adopt#rii sale. 2up# adoptare decizia devine obli1atorie pentru to&i aceia c#rora li se adreseaz#. ;n consecin&# 'unc&ionarii urmeaz# s#4%i realizeze activitatea
1!
pro'esional# $n con'ormitate cu deciziile luate. 2ecizia poate atra1e sanc&iuni asupra celor care nu se con'ormeaz# prevederilor sale. ;n cazul $n care decizia se dovede%te a 'i inoportun#, administra&ia poate s# o anuleze sau retracteze tot printr4o decizie unilateral#, '#r# s# 'ie necesar consim&#m"ntul p#r&ilor. Av"nd $n vedere c# or1anele %i institu&iile de la nivel local cunosc cel mai bine nevoile comunit#&ii este necesar ca acestea s# adopte deciziile $n le1#tur# cu solu&ionarea problemelor locale. Este necesar ca 'unc&ionarii publici din administra&ia central#, respectiv din institu&ii locale s# aib# o viziune sistemic#, asupra realit#&ilor din sistemul administrativ %i o capacitate ridicat# de analiz# %i sintez# a in'orma&iilor provenite de la administra&ia local# %iAsau de la cet#&eni. Dezolvarea situa&iilor din unitatea administrativ4teritorial# prin decizii ale or1anelor administrative centrale, ierar3ic superioare, comport# riscul unor solu&ii neadecvate, datorit# cunoa%terii, nu totdeauna su'iciente de c#tre acele or1ane, a problemelor care privesc colectivit#&ile locale. Ierar3izarea din sistemul administrativ impune executarea deciziilor, luate de or1anele de la nivelurile superioare, de c#tre or1anele de la nivelurile in'erioare. Este important ca rezolvarea problemelor de interes pentru comunit#&ile locale s# se 'ac# din ini&iativa administra&iei locale. 2eciziile administrative vizeaz# ,prin con&inutul lor activitatea or1anelor administra&iei $n raport cu subiectele de drept exterioare acestora,rela&iile or1anelor administra&iei cu 'actorii din mediul social ,$n care sunt inte1rate. E'icien&a %i valoarea unei decizii administrative depinde de modul $n care este $n&eleas# problema care trebuie rezolvat# ,de realismul solu&iei adoptate,de oportunitatea acesteia %i de $ndeplinirea la timp a ac&iunii. Activitatea din s'era administra&iei publice se realizeaz# prin intermediul unei multitudini de decizii.2e la cele mai m#runte sarcini %i activit#&i ale unui 'unc&ionar %i p"n# la documente o'iciale semnate de un ministru , conduc#tor sau pre%edinte de stat, procesul decizional este prezent= el se concretizeaz# prin elaborarea %i executarea de decizii administrative corespunz#toare atribu&iilor $ndeplinite. ;n s'era administra&iei publice,ca %i $n alte domenii ,deciziile presupun un anumit 1rad de autonomie al deciden&ilor.Aceast# autonomie are un caracter relativ, mai pronun&at %i mai restrictiv,datorit# prezen&ei cadrului normativ $n care se deruleaz#
activit#&ile publice.;n principiu administra&ia e'ectueaz# o ale1ere $ntre mai multe solu&ii posibile=dar acolo unde le1ea stabile%te ce trebuie s# se $ntreprind# de c#tre persoanele Ainstitu&iile publice %i care sunt mi5loacele concrete de ac&iune ,nu se mai pune problema autonomiei de adoptare a unei decizii administrative ,ci doar de a executa dispozi&ii le1ale.Esen&a deciziei administrative o reprezint# satis'acerea drepturilor %i intereselor cet#&enilor .Ju este su'icient# unirea elementelor de $n&ele1ere %i de voin&# pentru ca decizia s# produc# e'ecte=mai este necesar ca cei care adopt# decizia s# 'ie convin%i c# aceasta corespunde %i satis'ac cerin&ele vie&ii sociale. Execu&ia unei decizii se $mplete%te cu activitatea de control ,care veri'ic# at"t derularea procesului decizional,c"t mai ales ,rezultatele ob&inute.Controlul 'urnizeaz# in'orma&ii necesare $n elaborarea deciziilor viitoare %i,$n 'ond,marc3aza dinamica deciziei administrative. PROP12ERI 0entru a putea 'i reduse erorile $n materie decizional# sunt necesare cunoa%terea %i respectarea unor cerin&e. Una dintre aceste cerin&e se re'er# la 'aptul c# de multe ori cel care decide invit# pe al&i 'unc&ionari.Este un mod u%or %i des $nt"lnit $n practic#,dar nerecomandabil, deoarece complexitatea vie&ii sociale prezint# o mare diversitate $n situa&ii care nu sunt identice. 6 alt# cerin&# de reducere a erorilor $n materie decizional# o reprezint# decizia luat# pe baza experien&ei altora . Ar 'i indicat c# cel care decide s# se bazeze pe propria experien&#. ;n practic#, de re1ul#, administra&ia respect# concep&ia puterii politice,exprim# %i realizeaz# voin&a acesteia . Ju exist# decizii administrative pure ,deoarece toate ac&iunile institu&iilor publice concretizeaz# op&iunile e'ectuate de puterea politic#.
1+
3. 3ntocmirea documentelor
@iteratura de specialitate, analiza materialelor 'aptice, precum %i tradi&iile rom"ne%ti $n domeniu ne conduc la concluzia c# apari&ia %i evolu&ia institu&iei administra&iei publice locale $n &ara noastr# s4au des'#%urat $ntr4o rela&ie direct# cu complexul economic %i politico45uridic al societ#&ii rom"ne%ti. Jumai $n acest mod se explic# %i tendin&ele de autonomie local# care, ca orice alt 'enomen, sunt supuse in'luientelor %i re'ormelor timpului, iar uneori c3iar momentului. ;n 'apt, ori1inile (administra&iei locale) se pierd undeva $n istoria $ndep#rtat#. Ast'el, $ntr4o lucrare recent ap#rut#, cu titlul (Administrate public# local# $n Dom"nia), autorii arat# c#: (Apari&ia vie&ii administrative locale a precedat cu mult pe aceea acelei 1enerale pentru c#, $n ordinea istoric# a lucrurilor, comuna cu nevoile ei proprii a ap#rut $nainte de na%terea statului) . At"t autorit#&ile deliberative c"t %i cele executive $%i des'#%oar# activitatea av"nd la baz# un pac3et le1islativ a'erent administra&iei publice locale, dar %i norme proprii emise de autorit#&ile administrative. Acestea sunt Bot#r"rea de Consiliu $n cazul deliberativului %i 2ispozi&ia $n cazul institu&iei primarului. Aceste acte pot 'i contestate de pre'ect $n 'a&a instan&ei de conten1ios administrativ $n caz c# acesta consider# c# sunt ile1ale. Un rol important $n rela&ia consiliu 4 institu&ia primarului E pre'ectura, $l are Secretarul /unicipiului. Acesta avizeaz# proiectele de 3ot#r"ri, asum"ndu4%i r#spunderea pentru le1alitatea acestora. 2e asemenea asi1ur# bun# 'unc&ionare a compartimentelor %i activit#&ilor cu caracter 5uridic la nivelul prim#riei %i al consiliului, dar %i convoac# %edin&ele Consiliului local. Aceste %edin&e pot 'i ordinare sau extraordinare, acestea din urm# put"nd avea loc ori de c"te ori este nevoie, la cererea primarului sau a cel pu&in o treime din num#rul de consilieri. Analiza proiectelor de 3ot#r"ri $n vederea aprob#rii, precum %i interpel#rile consilierilor au o pondere semni'icativ# $n activit#&ile des'#%urate $n cadrul %edin&elor ordinare, 'apt ce concretizeaz# 'unc&ia deliberativ# a Consiliului. 0rin procedura interpel#rilor se realizeaz# $n parte 'unc&ia de control a Consiliului asupra tuturor activit#&ilor administrative. 6rice proiect de 3ot#r"re ce se $nainteaz# spre dezbatere %i aprobare Consiliului local trebuie s# con&in# urm#toarele documente:
1.
4 Fextul 3ot#r"rii propuse= 4 Expunerea de motive, temeiul le1al %i documentele necesare sus&inerii proiectului $n anexe= 4 Daportul compartimentelor de resort din cadrul 0rim#riei /unicipiului *aslui= 4 Avizele comisiei de specialitate= 4 Avizul de le1alitate al Secretarului /unicipiului *aslui= 0roiectele de 3ot#r"ri se prezint# Consiliului de c#tre 0re%edintele de 9edin&#. 2up# $nc3eierea dezbaterilor, pre%edintele de %edin&# supune la vot modi'ic#rile ap#rute iar $n 'inal $ntre1 proiectul de 3ot#r"ri. Activit#&ile mai importante privind or1anizarea des'#%urate de or1anul executiv sunt: 4 ;ntocmirea planurilor de or1anizare %i dezvoltare urbanistic# a localit#&ii= 4 Dealizarea planurilor de amena5are a teritoriului= 4 ;ntocmirea documentelor te3nico 4= economice pentru lucr#rile de investi&ii de interes local= 4 ;ntocmirea planurilor de m#suri pentru re'acerea %i protec&ia mediului, protec&ia %i conservarea monumentelor istorice %i de ar3itectur#, parcurilor %i rezerva&iilor naturale= 4 ;ntocmirea bu1etului local= ;n ceea ce prive%te activit#&ile de or1anizare realizate de institu&ia primarului, distin1em dou# componente: cea intern# 4a'erenta aparatului propriu %i cea exterioar# 4 din a'ara prim#riei. 0rimarul poate numi 8pe baz# de concurs: %i elibera din 'unc&ie personalul din aparatul propriu, cu excep&ia Secretarului, poate propune consiliului local eliberarea din 'unc&ie a conduc#torilor a1en&ilor economici %i ai institu&iilor de interes local, care se a'l# sub autoritatea consiliului local respectiv. ;n ceea ce prive%te 'unc&iile de coordonare %i control, primarul mai are obli1a&ia de a $n druma activitatea 1ardienilor publici %i de a suprave13ea t"r1urile, pie&ele, locurile de parcare, parcurile de distrac&ii, etc Actul administrativ prin care pre'ectul $%i exercit# atribu&iile este ordinul. 6rdinul devine executoriu dup# ce a 'ost adus la cuno%tin&a publicului, atunci c"nd con&ine dispozi&ii nornative, sau de la data comunic#rii $n celelalte cazuri. 0re'ectul are la
1?
dispozi&ie un aparat te3nic de specialitate 4= pre'ectura 4= ale c#rui atribu&ii %i structura sunt stabilite prin 3ot#r"re de Guvern. 0rincipalele atribitii ale aparatului te3nic de specialitate sunt 1rupate pe trei cate1orii dup# cum urmeaz#: 1. ;n prima cate1orie inra atribu&iile le1ate de controlul actelor: 4 *eri'icarea le1alit#&ii actelor adoptate %i emise de autorit#&ile administra&iei publice locale= 4 Controlul privind obli1a&ia de transmitere a actelor $n termenul stabilit de le1e= 4 ;ntocmirea documenta&iei necesare sesiz#rii instan&ei de contendios administrativ= 4 Urm#rirea pre1#tirii %i aducerii la $ndeplinire a m#surilor de ap#rare ce nu au caracter militar= !. ;n cea de4a doua cate1orie de atribu&ii intr# cele cu privire la coordonarea serviciilor publice ale ministerelor $n 5ude&e: 4 prezentarea periodic# sau ori de c"te ori este necesar a in'orma&iilor cu privire la respectarea le1ii %i a ordinii publice 4 realizarea unui contract permanent cu auturitatile minitare %i poli&iene%ti $n probleme ce prezint# importan&# pentru cet#&eni sau patrimoniu 4 in'ornatii periodice asupra activit#&ii serviciilor publice ale ministerelor . 2in cea de4a treia cate1orie de atribu&ii ale aparatului te3nic de specialitate amintim: 4 asi1urarea convoc#rii consiliilor $n %edin&ele de constituire= 4 'urnizarea trimestrial# a principalelor date statistice cu privire la starea 1eneral# economic#, social#, cultural# %i administrativ# , iar annual $ntocmirea unui raport= 4 urm#rirea modului $n care se $ntocmesc %i se reactualizeaz# listele electorale= 4 in'ornarea pre'ectului privind inventarierea patrimoniului public %i privat al statului la toate nivelurile licale 8comun#, ora%, 5ude&:= 4 spri5inirea activit#&ii comisiei 5ude&ene de aplicare a @e1ii 'ondului 'unciar= 4 asi1urarea secretariatului te3nic al comisiei administrative= ;ndrumarea metodolo1ic# a aparatului te3nic de specialitate al pre'ecturilor se asi1ur# de Guvern prin 2epartamentul pentru Administra&ie 0ublic# @ocal#.
1-
1C
Emiterea actelor administrative presupune respectarea unor 'orme procedurale, care de%i $n ma5oritate nu produc e'ecte 5uridice prin ele $nsele, av"nd $n 1eneral natura 5uridic# de opera&iuni te3nico4 administrative, ini&iaz# %i men&in sistemul decizional administrativ.Sub aspect strict 5uridic, procedura administrativ# are ca element central mani'estarea voin&ei unilaterale a or1anului administrativ 8 decidentului :, re1lement"nd opera&iunile prealabile acestui moment precum %i cele ulterioare. 2e asemenea, $n special $n cazul or1anelor colective, procedura administrativ# reclam# re1ulile care trebuie respectate c# 3ot#r"rea adoptat# s# 'ie valabil#, prima dintre ele 'iind re1ula cvorumului de %edin&#. ;n 'unc&ie de momentul $n care intervin, identi'ic#m trei cate1orii de 'orme procedurale %i anume 'orme procedurale anterioare emiterii sa adopt#rii actului= 'orme procedurale concomitente cu emiterea sau adoptarea actului administrativ %i 'orme procedurale ulterioare momentului emiterii sau adopt#rii actului. Condi&iile sau re1ulile procedurale anterioare emiterii sau adopt#rii unui act administrative sunt numeroase %i de important# di'erit#. ;n activitatea autorit#&ilor administra&iei publice de or1anizare a execut#rii le1ii %i de executare $n concret a acesteia, necesitatea adopt#rii de acte administrative decur1e, $n unele situa&ii, din $ns#%i prevederile le1ii, $ntruc"t le1ea stipuleaz# c# pentru realizarea unor ac&iuni se vor adopta acte administrative de c#tre autorit#&ile administrative publice. ;n aceste cazuri, autorit#&ile administrative adopt# din o'iciu ori la sesizarea altor or1ane ast'el de acte, '#r# s# existe o sarcin# expres# $n acest sens, cuprins# $ntr4o dispozi&ie a le1ii. At"t $n primul, c"t %i $n cel de al doilea caz or1anele administra&iei publice des'#%oar# o activitate de pre1#tire a actului, care cuprinde o serie de opera&iuni de documentare %i prelucrare a datelor %i in'orma&iilor, menite a 'undamenta actul administrativ. Cule1erea %i prelucrarea in'orma&iilor reprezint#, practic, activitatea care are cea mai mare pondere $n des'#%urarea etapei de pre1#tire a actului normativ, $ntruc"t in'orma&iile culese stau la baza elabor#rii solu&iilor cuprinse $n act. @a elaborarea proiectului de act administrativ trebuie avute $nsa $n vedere %i $ntocmirea unor acte premer1#toare, precum %i s#v"r%irea unor opera&iuni te3nico4 materiale de c#tre 'unc&ion#rii publici ai or1anului care adopt# ori emite actul administrativ de autoritate sau de c#tre 'unc&ionarii publici ai altor or1ane ale
1>
administra&iei publice. 2up# analiza proiectului de act administrativ de c#tre autoritatea deliberativ# %i aprobarea lui cu votul ma5orit#&ii, actul administrativ se consider# adoptat. 0entru ca acesta s#4%i produc# e'ectele, mai sunt necesare o serie de activit#&i care conver1 spre acest scop. /ai $nt"i, actul este prezentat pentru semnare conduc#torului or1anului administrativ respectiv. 2e exemplu: 'ormalit#&ile procedurale posterioare adopt#rii 3ot#r"rilor consiliilor locale constau $n: semnare, comunicare %i publicarea 3ot#r"rilor. Semnarea 3ot#r"rilor reprezint# o 'ormalitate procedural# posterioar#, nu concomitent#, $ntruc"t este vorba de (3ot#r"rile consiliilor locale), adic# are loc dup# adoptare. Comunicarea este operatiuneea prin care or1anul administrativ emitent aduce la cuno%tin&# celui interesat un act administrativ, 'ie prin predare direct# acestuia, 'ie prin a'i%are la domiciliul lui, 'ie prin alte mi5loace. Formele procedurale stabilite de le1e cu ocazia elabor#rii actelor administrative au importan&# di'erit#. Unele dintre ele, denumite esen&iale, urm#resc asi1urarea le1alit#&ii %i oportunit#&ii actelor administrative, iar ne$ndeplinirea lor atra1e nulitatea sau anulabilitatea acestor acte= $n sc3imb altele, denumite neesen&iale, au ca scop doar asi1urarea operativit#&ii activit#&ii administrative sau o anumit# te3nic# de elaborare a actului administrativ, nerespectarea lor nein'luen&"nd valabilitatea actului. 6pera&iunile te3nico4 administrative nu pot 'orma obiectul unei ac&iuni $n 5usti&ie, potrivit @e1ii nr. ..+A !77+, ceea ce nu exclude, dimpotriv#, presupune luarea lor $n considerare c"nd se solu&ioneaz# liti1ii de contencios administrativ. C"nd suntem $n prezen&a actelor administrative complexe 8 dup# F. 2r#1anu : sau a actelor administrative complementare 8 dup# 2. Dusu:, de 1enul con'irm#rii, problema le1alit#&ii lor &ine de esen&a unei ac&iuni potrivit dispozi&iilor @e1ii nr. ..+A !77+. 2e vreme ce este vorba de un act administrativ, ac&iunea va 'i introdus# %i $mpotriva or1anului care a emis actul complementar. Elaborarea Codului de procedur# administrativ# r#m"ne un deziderat al procesului le1islativ din &ara noastr# $n aceast# perioad#, realiz"ndu4se ast'el un obiectiv la care au sperat 1enera&ii de teoreticieni %i practicieni.
!7
4 asi1ur# aducerea la cuno%tin&a consilierilor a ordinii de zi, a proiectelor de 3ot#r"ri, avizate %i $nso&ite de rapoartele comisiilor de specialitate a consiliului %i compartimentelor de specialitate ale serviciilor administra&iei publice locale= 4 $nre1istreaz# %i &ine eviden&a dispozi&iilor 0rimarului= 4 r#spunde de respectarea normelor privind p#strarea secretului de stat %i de serviciu= 0rocedura de solu&ionare a cererilor $n contenciosul administrativ: 0l"n1erea prealabil# $n cazul ac&iunilor care au ca obiect contracte administrative are semni'ica&ia concilierii $n cazul liti1iilor comerciale, dispozi&iile Codului de procedur# civil# 'iind aplicabile $n mod corespunz#tor. ;n acest caz, pl"n1erea trebuie '#cut# $n termenul de ? luni care va $ncepe s# cur1#: a: de la data $nc3eierii contractului, $n cazul liti1iilor le1ate de $nc3eierea lui= b: de la data modi'ic#rii contractului sau, dup# caz, de la data re'uzului cererii de modi'icare '#cute de c#tre una dintre p#r&i, $n cazul liti1iilor le1ate de modi'icarea contractului= c: de la data $nc#lc#rii obli1a&iilor contractuale, $n cazul liti1iilor le1ate de executarea contractului= d: de la data expir#rii duratei contractului sau, dup# caz, de la data apari&iei oric#rei alte cauze care atra1e stin1erea obli1a&iilor contractuale, $n cazul liti1iilor le1ate de $ncetarea contractului= e: de la data constat#rii caracterului interpretabil al unei clauze contractuale, $n cazul liti1iilor le1ate de interpretarea contractului. 0ersoana v#t#mat# $ntr4un drept recunoscut de le1e sau $ntr4un interes le1itim printr4un act administrativ unilateral, nemul&umit# de r#spunsul primit la pl"n1erea prealabil# sau care nu a primit niciun r#spuns, poate sesiza instan&a de contencios administrativ competent#, pentru a solicita anularea $n tot sau $n parte a actului, repararea pa1ubei cauzate %i, eventual, repara&ii pentru daune morale. 2e asemenea, se poate adresa instan&ei de contencios administrativ %i cel care se consider# v#t#mat $ntr4un drept s#u interes le1itim al s#u prin nesolu&ionarea $n termen sau prin re'uzul ne5usti'icat de solu&ionare a unei cereri, precum %i prin re'uzul de e'ectuare a unei anumite opera&iuni administrative necesare pentru exercitarea sau prote5area dreptului sau interesului le1itim. Cererile prin care se solicit# anularea unui act administrativ individual, a unui contract !!
administrativ, recunoa%terea dreptului pretins %i repararea pa1ubei cauzate se pot introduce $n termen de ? luni de la: a: data comunic#rii r#spunsului la pl"n1erea prealabil#= b: data comunic#rii re'uzului ne5usti'icat de solu&ionare a cererii= c: data expir#rii termenului de solu&ionare a pl"n1erii prealabile, respectiv data expir#rii termenului le1al de solu&ionare a cererii= d: data expir#rii termenului calculat de la comunicarea actului administrativ emis $n solu&ionarea 'avorabil# a cererii sau, dup# caz, a pl"n1erii prealabile= e: data $nc3eierii procesului4verbal de 'inalizare a procedurii concilierii, $n cazul contractelor administrative. @a primirea cererii, instan&a dispune citarea p#r&ilor %i poate cere autorit#&ii al c#rei act este atacat s# $i comunice de ur1en&# acel act, $mpreun# cu $ntrea1a documenta&ie care a stat la baza emiterii lui, precum %i orice alte lucr#ri necesare pentru solu&ionarea cauzei. 2ac# autoritatea public# nu trimite $n termenul stabilit de instan&# lucr#rile cerute, conduc#torul acesteia va 'i obli1at, prin $nc3eiere interlocutorie, s# pl#teasc# statului, cu titlu de amend# 5udiciar#, 17N din salariul minim brut pe economie pentru 'iecare zi de $nt"rziere ne5usti'icat#. ;n cazuri bine 5usti'icate %i pentru prevenirea unei pa1ube iminente, dup# sesizarea autorit#&ii publice care a emis actul sau a autorit#&ii ierar3ic superioare, persoana v#t#mat# poate s# cear# instan&ei competente s# dispun# suspendarea execut#rii actului administrativ unilateral p"n# la pronun&area instan&ei de 'ond. ;n cazul $n care persoana v#t#mat# nu introduce ac&iunea $n anularea actului $n termen de ?7 de zile, suspendarea $nceteaz# de drept %i '#r# nicio 'ormalitate. Instan&a solu&ioneaz# cererea de suspendare, de ur1en&# %i cu prec#dere, cu citarea p#r&ilor.C"nd $n cauz# este un interes public ma5or, de natur# a perturba 1rav 'unc&ionarea unui serviciu public administrativ, cererea de suspendare a actului administrativ normativ poate 'i introdus# %i de /inisterul 0ublic, din o'iciu sau la sesizare, aplic"ndu4se $n mod corespunz#tor.
Bot#r"rea prin care se pronun&# suspendarea este executorie de drept. Ea poate 'i atacat# cu recurs $n termen de . zile de la comunicare. Decursul nu este suspensiv de executare.;n ipoteza $n care se emite un nou act administrativ cu acela%i con&inut ca %i cel suspendat de c#tre instan&#, acesta este suspendat de drept. ;n acest caz nu este obli1atorie pl"n1erea prealabil#. Ju pot 'i 'ormulate mai multe cereri de suspendare succesive pentru acelea%i motive. Suspendarea execut#rii actului administrativ are ca e'ect $ncetarea oric#rei 'orme de executare, p"n# la expirarea duratei suspend#rii.
!+
1!. Controleaz# respectarea disciplinei muncii= 1 . D#spunde de or1anizarea %i &inerea la zi a eviden&ei personalului din aparatul de specialitate al primarului = 1+. Gestioneaz# c#r&ile de munc# pentru personalul din aparatul de specialitate al primarului %i opereaz# $n acestea acestea modi'ic#rile de drepturi salariale determinate de index#ri, promov#ri $n 'unc&ii %i $n 1rade pro'esionale, salarii de merit, etc= 1. .;n'iin&eaz# %i completeaz# re1istrul unic de eviden&# a personalului= 1?. Elibereaz# adeverin&e privind calitatea de salariat , la cerere= 1-. Dezolv# sesiz#ri %i reclama&ii re'eritoare la activitatea de personal, salarizare, or1anizare, din cadrul aparatului de specialitate al primarului= 1C. 0ropune, instrumenteaz# prin rapoarte de specialitate %i redacteaz# proiecte de 3ot#r"ri ale Consiliului @ocal *aslui %i proiectele de dispozi&ii ale 0rimarului din domeniul resurselor umane = ;n carier#, 'unc&ionarul public poate promova $n 'unc&ia public# %i poate avansa $n treptele de salarizare, $n condi&iile le1ii. 0romovarea $n clas#, promovarea $n 1rade pro'esionale %i avansarea $n trepte de salarizare nu sunt condi&ionate de existen&a unui post vacant. 0romovarea $n 'unc&ia public# de execu&ie $n 1radul pro'esional imediat superior celui de&inut de 'unc&ionarul public se 'ace prin concurs sau examen, or1anizat semestrial de c#tre autorit#&ile %i institu&iile publice, prin trans'ormarea postului ocupat de 'unc&ionarul public ca urmare a promov#rii concursului sau examenului. Fi%a postului 'unc&ionarului public care a promovat $n 'unc&ia public# se completeaz# cu noi atribu&ii %i responsabilit#&i sau, dup# caz, prin cre%terea 1radului de complexitate a atribu&iilor exercitate. 0entru a participa la concursul sau examenul de promovare $n 1radul pro'esional imediat superior celui de&inut, 'unc&ionarul public trebuie s# $ndeplineasc# cumulativ urm#toarele condi&ii: a: s# aib# cel pu&in + ani vec3ime $n 1radul pro'esional al 'unc&iei publice din care promoveaz#= b: s# aib# cel pu&in ! ani vec3ime $n treapt# de salarizare din care avanseaz#=
!?
c: s# 'i ob&inut cel pu&in cali'icativul ObineO la evaluarea anual# a per'orman&elor individuale $n ultimii ! ani calendaristici= d: s# nu aib# $n cazierul administrativ o sanc&iune disciplinar# neradiat# $n condi&iile prezentei le1i. 0entru a participa la concursul de promovare $ntr4o 'unc&ie public# de conducere, 'unc&ionarii publici trebuie s# $ndeplineasc# cumulativ urm#toarele condi&ii: a: s# 'ie absolven&i de masterat sau de studii postuniversitare $n domeniul administra&iei publice, mana1ement sau $n specialitatea studiilor necesare exercit#rii 'unc&iei publice= b: s# 'ie numi&i $ntr4o 'unc&ie public# din clasa I= c: s# $ndeplineasc# cerin&ele speci'ice prev#zute $n 'i%a postului= d:s# nu aib# $n cazierul administrativ o sanc&iune disciplinar# neradiat# $n condi&iile prezentei le1i. Evaluarea per'orman&elor pro'esionale individuale ale 'unc&ionarilor publici se 'ace anual. ;n urma evalu#rii per'orman&elor pro'esionale individuale, 'unc&ionarului public i se acord# unul dintre urm#toarele cali'icative: O'oarte bineO, ObineO, Osatis'#c#torO, Onesatis'#c#torO. Cali'icativele ob&inute la evaluarea pro'esional# sunt avute $n vedere la: a: avansarea $n treptele de salarizare= b: promovarea $ntr4o 'unc&ie public# superioar#= c: eliberarea din 'unc&ia public#. ;n cadrul procesului de evaluare a per'orman&elor pro'esionale ale 'unc&ionarilor publici se stabilesc cerin&ele de 'ormare pro'esional# a 'unc&ionarilor publici. /etodolo1ia de evaluare a per'orman&elor pro'esionale individuale ale 'unc&ionarilor publici se aprob# prin 3ot#r"re a Guvernului, la propunerea A1en&iei Ja&ionale a Func&ionarilor 0ublici, dup# consultarea or1aniza&iilor sindicale ale 'unc&ionarilor publici, reprezentative la nivel na&ional. 0ot bene'icia de sistemul de promovare rapid# $n 'unc&ia public#: a: persoanele care au absolvit pro1rame or1anizate, $n condi&iile le1ii, pentru ob&inerea statutului de mana1er public= b: 'unc&ionarii publici care au promovat concursul.
!-
!C
,u1etul de venituri %i c3eltuieli constituit la nivelul 0rim#riei /unicipiului *aslui este un bu1et autonom care bene'iciaz# de o lar1# autonomie 'unc&ional# %i de 1estionare a resurselor publice. Elaborarea bu1etului se bazeaz# pe un sistem in'orma&ional adecvat, 'undamentat pe date reale %i care re'lect# situa&ia 'inanciar# real# de&inut# de institu&ia public#. Evaluarea c3eltuielilor %i veniturilor precum %i 'undamentarea lor se realizeaz# &in"nd cont de posibilit#&ile existente. Asi1urarea realit#&ii bu1etului presupune colectarea %i prelucrarea unui volum de in'orma&ii, apel"nd la modele econometrice bazate pe determin#ri obiective dintre variabilele implicate %i con&in"nd ecua&ii cu o serie de necunoscute, rezolvate cu a5utorul te3nicii electronice de calcul. 2ac# apar $ns# 'enomene cu ac&iuni aleatoare sau imprevizibile care necesit# reevaluarea sau redimensionarea veniturilor %i c3eltuielilor aprobate duc"nd la e'ectuarea de recti'ic#ri. ;n ceea ce prive%te c3eltuielile publice, este necesar# %i o 1rupare a acestora dup# natura lor, adic#: salarii, contribu&ii, deplas#ri, deta%#ri, trans'er#ri, materiale, repara&ii curente, ap#, ener1ie electric#, etc.. Gruparea c3eltuielilor dup# 'elul lor este impus# de 'aptul c# nu este su'icient s# se cunoasc# doar c"t s4a c3eltuit pentru 'iecare dintre destina&iile principale 8servicii publice 1enerale= ap#rare, ordine public# %i securitate na&ional#= $nv#&#m"nt= s#n#tate= cultur#,reli1ie %i ac&iuni privind activitatea sportiv# %i de tineret= asisten&# social#= ac&iuni economice etc:. Este necesar s# se %tie %i care a 'ost structura c3eltuielilor pentru 'iecare din ac&iunile men&ionate, precum %i cea a'erent# des'#%ur#rii activit#&ii aparatului propriu a 0rim#riei /unicipiului *aslui. Aceast# 1rupare se realizeaz# cu a5utorul clasi'ica&iei economice a c3eltuielilor. C3eltuielile pentru investi&ii ale ora%ului %i ale institu&iilor %i serviciilor publice de subordonare local#, care se 'inan&eaz# din bu1etele locale %i din $mprumuturi, se $nscriu $n pro1ramul de investi&ii al 0rim#riei . 6biectivele de investi&ii %i celelalte c3eltuieli asimilate investi&iilor se $nscriu $n pro1ramul de investi&ii, numai dac#, $n prealabil, documenta&iile te3nico4economice, respectiv notele de 'undamentare privind necesitatea %i oportunitatea e'ectu#rii c3eltuielilor de investi&ii, au 'ost elaborate %i aprobate con'orm dispozi&iilor le1ale. Consiliul local stabile%te priorit#&ile $n repartizarea sumelor pe 'iecare obiectiv $nscris $n pro1ramul de investi&ii, $n limita 'ondurilor cuprinse $n proiectul de bu1et cu
!>
aceast# destina&ie, asi1ur"nd, totodat#, utilizarea ra&ional# %i e'icient# a acestor 'onduri, precum %i realizarea obiectivelor de investi&ii $n cadrul duratelor de execu&ie aprobate. ;n pro1ramul de investi&ii se nominalizeaz# obiectivele de investi&ii $n continuare, precum %i obiectivele de investi&ii noi. ;n pro1ramele de investi&ii se cuprind $ntr4o pozi&ie 1lobal#, sub denumirea de )alte c3eltuieli de investi&ii) : ac3izi&iile de imobile= dot#rile independente= c3eltuielile de proiectare pentru elaborarea studiilor de pre'ezabilitate %i a studiilor de 'ezabilitate a'erente obiectivelor de investi&ii noi= c3eltuielile de proiectare %i execu&ie privind consolid#rile %i interven&iile pentru prevenirea sau $nl#turarea e'ectelor produse de ac&iuni accidentale %i calamit#&i naturale 8cutremure, inunda&ii, alunec#ri, pr#bu%iri %i tas#ri de teren, incendii, accidente te3nice:, precum %i alte c3eltuieli le1ate de realizarea investi&iilor 8lucr#ri de 'ora5, cartarea terenului, determin#ri seismolo1ice, consultan&#, asisten&# te3nic# %i alte c3eltuieli asimilate investi&iilor:, potrivit le1ii. ;n pro1ramul de investi&ii se vor $nscrie c3eltuieli pe ani %i etape de execu&ie pentru investi&iile $n continuare %i pentru cele noi. ;n liste se vor $nscrie cu prioritate obiectivele de investi&ii $ncepute $n anii preceden&i %i neterminate pentru care exist# condi&ii de 'inan&are p"n# la $nc3eierea exerci&iului bu1etar al anului $n curs, precum %i investi&ii de natura consolid#rilor %i interven&iilor pentru prevenirea sau combaterea e'ectelor produse de ac&iuni accidentale. Acestea sunt aprobate ins# la pozi&ia 1lobal# )alte c3eltuieli de investi&ii). Sumele care vor 'i luate $n considerare spre a 'i alocate pentru aceast# destina&ie se vor stabili dup# luarea $n considerare a tuturor posibilit#&ilor de 'inan&are: surse proprii sau diverse surse atrase. Av"nd $n vedere existen&a autonomiei locale elaborarea bu1etelor se 'ace pornind de la politica bu1etar# promovat# de executivul %i le1islativul unit#&ii administrativ4 teritoriale. 0roblema central# a $ntre1ului mana1ement o constituie punerea $n concordan&# a cerin&elor de resurse 'inanciare cu posibilitatea de asi1urare a acestora ;n 'inal , autorit#&ile locale trebuie s# elaboreze un bu1et de 'unc&ionare $n ec3ilibru $n care nu trebuie subestimate c3eltuielile %i nici supraestimate veniturile . C3eltuielile bu1etare reprezint# un consum de mi5loace materiale, de munc# sau b#ne%ti pentru realizarea activit#&ii %i pentru satis'acerea trebuin&elor unit#&ilor administrativ teritoriale, ale institu&iilor %i serviciilor publice de interes local.
/#suri de e'icientizare a activit#&ii de constatare, impunere %i colectare a obli1a&iilor 'iscale datorate bu1etului local *aslui : colaborare str"ns# cu celelalte institu&ii ale statului 8Inspectoratul Feritorial de /unc#, Casa de 0ensii, Administra&ia F"na&elor 0ublice: $n vederea ob&inerii in'orma&iilor necesare aplic#rii e'iciente a m#surilor de executare silit# = transmiterea de noti'ic#ri %i $n%tiin&#ri de plat# c#tre to&i contribuabilii care $nre1istreaz# obli1a&ii 'iscale restante 5 transmiterea deciziilor de impunere anuale $n vederea aducerii la cuno%tin&a contribuabililor a impozitelor %i taxelor locale, a'erente anului 'iscal curent = $nc3eierea unui protocol cu Asocia&ia Doman# a ,#ncilor, prin /AI, $n vederea 'urniz#rii, $n 'ormat electronic, a titularilor de conturi bancare, domicilia&i pe raza municipiului *aslui, $n vederea aplic#rii, dac# se impune, a modalit#&ilor de executare silit# 8propriri pe conturi: = solicitarea de in'orma&ii de la SEI0, 0oli&ia de Frontier#, serviciul ;nmatricul#ri Auto, 6'iciul de Cadastru %i 0ublicitate Imobiliar# $n vederea clari'ic#rii situa&iilor, $n cazul contribuabililor la care se impune acest lucru.
)ne*e