Sunteți pe pagina 1din 4

CAP VII

SISTEMUL

DREPTULUI

-Un sistem in general este alcatuit dintr-un ansamblu de subsiteme(elemente componente) ce poarta anumite particularitati. -Se considera ca sistemul dreptului este o component a sistemului social. -Alcatuit dintr-o totalitate de comonente ce sunt strans legate intre ele si formeaza un tot unitary. -Sistemul de drept romanesc este alcatuit din totalitatea institutilor juridice si a normelor juridice, norme ce au acelasi domeniu de reglementare si principii specific. -Fiecare ramura de drept cuprinde institutii specific ei Dr familiei-institutia casatoriei,adoptiei filiatiei

Diviziunea dreptului. Ulpian a clasificat si divizat dreptul in jus publicum si jus privatum.Aceasta diviziune clasica este specifica si dreptului nostru romanesc. Dreptul Public-se refera la interesele generale si la originea statului Cuprinde:Dr Constitutional,Administrativ,Penal,Financiar,Procesual,International Public In ramurile de drept public,predomina normele iperative, subiectele nu se afla pe pozitie de egalitate juridical. Regula de drept public este manifestarea unilateral de vointa -raport de subordonare juridica Dreptul Privat-se refera la interesele particularilor, avand ca obiect de reglementare raporturile dintre acestea -predomina normele permisve, partile raportului juridic se afala pe pozitie de egalitate juridical(drept fundamental in Drept Civil) -regula de drept priva=este cea a consensualismului -normele permissive permit partilor sa isi stabileasca conduit in mod conventional Cuprinde:Dr Civil,Familiei,Comercial,Muncii,International Privat La nivel international Dreptul se divide in: DIP-drept international public Dip-drept international privat

DIP-este dreptul statelor, drept creat de state in relatiile dintre ele, cuprinse in conventii, tratate si acorduri international Dip-este dreptul intern al statelor care se aplica atunci cand intervine un element de extraneitate Ramurile dreptului Totalitatea normelor juridice care reglementeaz un grup distinct de relaii sociale Dreptul financiar Totalitatea normelor juridice care se refer la formarea, repartizarea i utilizarea fondurilor bneti Reglementeaz activitatea financiar a statului, ntocmirea bugetului, perceperea taxelor i impozitelor, modul de cheltuire a fondurilor bneti alocate prin bugetul de stat, creditul, asigurrile etc. Dreptul civil Cuprinde totalitatea normelor juridice ce reglementeaz raporturile juridice patrimoniale i cele nepatrimoniale (personale) stabilite ntre persoane fizice i juridice aflate pe poziie de egalitate juridic. Dreptul comercial Fixeaz regulile de baz n privina cadrului de exercitare i a exercitrii n concret a drepturilor comerciale, svririi actelor i faptelor de comer. Dreptul internaional Reglementeaz relaiile internaionale, care sunt n principal, relaii ntre state suverane i independente. Utilitatea gruprii dreptului n drept public i drept privat - normele dreptului privat sunt mai stabile dect cele ale dreptului public - pentru calitatea de subiect de drept public nu este absolut necesar dobndirea capacitii de exerciiu (de exemplu pentru exercitarea dreptului la nvtur), pe cnd pentru calitatea de subiect de drept privat, este necesar deplina capacitate de exerciiu (de exemplu, pentru ncheierea unui contract civil); n raporturile de drept public, unul dintre subiectele de drept este statul sau o autoritate public, iar prile nu se afl pe poziie de egalitate juridic, iar n raporturile de drept privat, prile se afl pe poziie de egalitate juridic (egalitatea prilor n raporturile civile este regula fundamental a dreptului privat); regula raporturilor juridice din dreptul public este manifestarea unilateral de voin, iar regula raporturilor juridice de drept privat este aceea a consensualismului;

- n dreptul public predomin normele imperative, ce impun o conduit obligatorie, de la care nu se poate deroga, iar n dreptul privat predomin normele permisive, care permit prilor participante la un raport juridic s-i stabileasc conduita n mod convenional. Caracteristicile sistemului dreptului - dinamicitatea i flexibilitatea componentelor sale care permite i determin o adaptare a acestora la schimbrile vieii sociale; - complexitatea elastic a elementelor componente datorat faptului c, unele norme juridice apar, iar altele dispar, unele instituii se modific sau dispar, iar unele ramuri de drept se reunesc sau se difereniaz contribuind la apariia de noi ramuri de drept.

mprirea pe ramuri de drept i instituii juridice a sistemului dreptului trebuie s se efectueze dup 2 criterii: obiectul reglementrii juridice i metoda de reglementare. obiectul reglementrii juridice: caracterul i trsturile specifice ale relaiilor sociale dintr un anumit domeniu, care fac posibil ca ele s fie reglementate de o anumit categorie distinct de norme juridice. metoda de reglementare juridic: modul, procedeul n care organele statului acioneaz asupra unor relaii sociale. Instituia juridic sistemului social dreptul ramuri de drept instituiile juridice ansamblul normelor juridice care sunt specifice i reglementeaz o categorie mai restrns de relaii sociale, genernd o categorie aparte de raporturi juridice, ce aparin de regul unei ramuri de drept. Ex.: instituia juridic a cstoriei, a proprietii.

Elemente componente ale sistemului de drept. normele juridice, categoriile sau conceptele juridice, instituiile juridice i ramurile de drept