Austria

Republica Austria Forma de guvernamant: republica Suprafata: 84.000 kmp Populatia: 8.300.000 locuitori Limba oficiala: germana Religie:80% catolici m! prote tani m "apitala: #iena$%ien &oneda: euro 'iua nationala: () octombrie Fu orar: *&+ ,.omeniu /nternet: .at Prefi0 telefonic: 0043 Aezare geografic Republica 1u tria e te ituata in 2uropa "entral3 i are in componenta a 4 landuri federale: 1u tria /nferioar35 1u tria Superioar35 6urgenland5 "arintia5 Sal7burg5 St8ria5 +irol5 #iena5 #orarlberg. Vecini 1u tria are grani93 cu 2lve9ia :i Liec;ten tein <n ve t5 /talia :i Slovenia <n ud5 =ngaria :i Slovacia <n e t5 *ermania :i Republica "e;3 <n nord. Relieful "ea mai mare parte a 1u triei e te dominata de inaltimile 1lpilor i Prealpilor5 munti care poarta inca g;etari au urme ale erei glaciare. Lacurile au ape curate5 pei a>ele unt impre ionante5 dovedind gri>a cu care au triecii inteleg a prote>e7e natura. "el mai <nalt munte e te *ro glockner5 cu 3.?48 m. @ordul :i e tul 93rii unt formate mai ale din terenuri deluroa e. #e tul :i udul 1u triei unt renumite ca o de tina9ie a porturilor de iarn3. Clima +emperatAcontinentala5 cu influen9e mediteraneene <n ud5 ierni grele cu nin ori frecvente i 7apada in munti i veri racoroa e. Cultura

@u numai natura e te uimitoare in 1u tria5 ci i re7ultatul culturii ace tui popor. 1u tria a fo t locul de na:tere al mai multor compo7itori faimo:i5 fi7icieni filo ofi5 pictori. "ompo7itori:%olfgang 1madeu &o7art5 Bo;ann Strau Sr.5 Bo;ann Strau Br.5 1rnold Sc;oenberg5 1nton %eber au 1lban 6erg Cultimii trei au f3cut parte din faimoa a 1 .oua Dcoal3 #iene73E5 LudFig van 6eet;oven5 Bo ep; Ga8dn. Fi7icieni: LudFig 6olt7mann :i 2rFin Sc;rHdinger. Filo7ofi:LudFig %ittgen tein :i Iurt *oedel P i;oanali ti: Sigmund Freud Poeti: Peter Ro egger Pictori: *u tav Ilimt 2conomi ti: Bo ep; 1loi Sc;umpeter Buri ti: Rudolf von B;ering5 Gan Iel en unt cativa dintre >uri tii care au f3cut celebr3 :coala viene73 de drept5 <n pecial <n domeniul dreptului public :i dreptului interna9ional public. Sc;iori: +oni Sailer5 Germann &aier5 1nnemarie &o erAPrHll :i 1nita %ac;ter. Turism, atractii turistice 1u tria e te o tara mica5 u or de e0plorat5 care vara ofera turi tilor atractii incantatoare nea teptate. 2 te renumita i prin activitatea culturala variata: opera5 concerte5 teatre5 fe tivaluri de mu7ica cla ica5 iar di tractiile i viata de noapte i i ga e c aici un uport bogat: maga7ine5 cafenele5 berarii5 re taurante traditionale. Principalele orae "apitala #iena ituat3 pe .un3re5 *ra75 /nn bruck5 Sal7burg :i Lin7.

Viena 2 te una dintre cele mai frumoa e capitale europene5 ce ofera vi7itatorilor multe

atractii deo ebite: magnificul Gofburg5 <ntin ul Palat Sc;onbrunn5 renumitul parc de di tractii Prater5 eleganta Ring tra e au Iartner Stra e unt o mic3 parte din ceea ce are de oferit ace t ora . Putem a culta mu7ic3 pentru toate gu turile5 de la oper3 la >a77 au de la Strau la mu7ica pop. Si nu <n ultimul rJnd5 #iena e te celebr3 pentru 7ona &aria;ilfer i centrul comercial Sud5 un adev3rat paradi al celor pa ionati de cump3r3turi. /ar pentru cei care <n prea>ma "r3ciunului i Revelionului e afl3 la #iena5 vor g3 i un ora mai tr3lucitor ca niciodat35 iar pectacolul oferit e te incredibil. 1mintim doar organi7area Pietei de "r3ciun5 care anunt3 <nceperea 3rb3torilor de iarn3 prin organi7area de concerte5 pectacole i bine<ntele renumita piat35 atractia ora ului.

Galeriile Belvedere Printul 2ugene de Savo8 C-))3 A -?3)E5 cea mai clipitoare minte in materie de trategie militara din epoca5 lAa in arcinat pe Bo;ann Luka von Gildebrandt a conceapa i a con trui ca palatul i gradina 6elvedere ca locuinta de vara in afara 7idurilor ora ului. Palatul5 una dintre cele mai remarcabile con tructii baroce din lume5 con ta in doua palate C6elvedere Superior i 6elvedere /nferiorE. &a>oritatea incaperilor au fo t adaptate pentru a ga7dui *aleria 1u triaca. /n 6elvedere Superior5 *aleria 1u triaca a ecolelor -4 i (0 e0pune o minunata colectie de arta au trica i internationala. Punctul forte e te K#iena la -400 i arta cla ici mului modernK avand cea mai mare colectie de picturi emnate Ilimt Cinclu iv vinovatele lucrari Sarutul i Budit;E precum i lucrari de 2gon Sc;iele. *aleria e0pune de a emenea i lucrari importante ale impre ioni tilor france7i. "ele mai importante picturi ale apocii viene7e 6iedermeier Ccu lucrari de %aldmLller5 1merling5 and FendiE i pan7e importante ale pictorilor Romako5 &akart5 6oeckl5 %otruba5 Gau ner5 Le;mden5 GundertFa er i multi altii. 6elvedere /nferior A &u7eu de arta mediaevala i baroca &u7eul baroc e0pune cele mai mari coletii de lucrari emnate &aulbert c;5 &e er c;midt i .onner. Printre ele e afla i tatuile originale ale fantanii .onner din @euer &arkt. &u7eul de 1rta &edievala 1u triaca5 aflat in Mrangerie5 e0pune culpura in lemn romane c i gotica5 printre ele e ga e c lucrari de Pac;er i Frueauf.

uzica de fanfara !regimentala" #oc$ und %eutsc$meister "a pe vremea imperiului5 Goc; und .eut c;mei ter imbracati in traditionalele uniforme alba tre i i vor croi drum de la *raben catre "urte /nterioara a palatului Gofburg in fiecare Sambata din 1prilie i pana in Mctombrie incantand auditoriul cu mu7ica de Fran7 Le;Nr5 Robert Stol7 and Bo;ann Strau . /n fiecare Sambata la -- dimineata Goc; und .eut c;mei ter vor interpreta in 7ona *raben and Io;lmarkt in centrul i toric iar apoi vor mar alui pe mu7ica pana la poarta Sf. &i;ail in "urtea /nterioara a palatului Gofburg. 1poi urmea7a un recital de 40 de minute cu lucrari de Strau e 5 Fran7 Le;Nr5 "arl &ic;ael 'ie;rer i Robert Stol7 dupa care5 in >urul pran7ului e intorc la *raben. / toria an amblului de 3O de mu7icieni Ccu var te intre -4 i 8( de aniE incepe in anul -?4-. Pentru cuno catori e te intere ant de tiut ca in trumentele folo ite Ccu valori intre 3000 i 4000 de 2uroE unt confectionate manual i unt acordate cu un emiton mai u decat ar fi normal5 adica pot fi au7iti de departe. Palatul &mperial ' #ofburg +imp de mai bine de apte ecole5 marele imperiu Gab burg a fo t condu din incinta Palatului /mperial. 1 ta7i5 capela imperiala in til gotic5 in care concertea7a corul tinerilor viene7i C#ienna 6o8 P ";oirE in timpul lu>bei de .uminica5 e te o rama ita a Palatului /mperial din 2vul &ediu. ";iar in centrul ora ului vec;i poti admira plendoarea i grandoarea vietii de 7i cu 7i a familiei monar;iei de Gab burg5 atunci cand vi7ite7i apartamentele i camerele private. @umeroa ele mu7ee i colectii repre7inta pa iunea familiei imperiale pentru arta. Palatul /mperial5 care pana in -4-8 era locuit de catre familia imperiala5 a fo t con truit in ecolul Q/// i e0tin 5 devenind o minunata re7identa in concordanta cu evolutia familiei de Gab burg din punct de vedere al puterii i influentei.

1 ta7i5 palatul ga7duie te biroul Pre edintelui 1u triei5 un centru al congre elor i numeroa e colectii de arta. (coala (paniola de Calarie Scoala paniola de calarie din #iena i faimo ul au balet Lipitan pot fi admirate Kpe viuK in ambianta baroca a Palatului /mperial5 de la piruete la capriolete. 2 te unica in titutie din lume in care Aau pa trat deprinderile cla ice ecve tre C coala de lu0E i unt inca practicate in tilul original. 1nii de antrenament au tran format >okeul i calul intrAun tot in eparabil. Publicul traie te o e0perienta de neuitat privind preci7ia mi carilor cailor lipitani in perfecta armonie cu mu7ica. /n timpul galei de calarie5 vi7itatorii admira pre7entarea unica a cailor lipitani in cadrul celui mai frumo alon de calarie din lume5 decorat impre ionant de catre ar;itectul baroc Bo ep; 2manuel Fi ;er intre anii -?(4 i -?3O. 1 fo t con truit initial pentru a oferi lectii de calarie tinerilor ari tocrati. Lectiile matinale de calarie introduc intrAo maniera placuta programul de antrenament al 1rma arilor 1lbi. +ururile cu g;id includ i vi7ite la gra>durile cailor. &ai multe detalii de pre arma arii dan atori5 datele i orele demon tratiilor e pot ga i la &u7eul Lipitan.6ilete e pot obtine de la adre a FFF. r .at. La cafeneaua Sac;er a colii va puteti delecta cu faimo ul tort Sac;er. ausoleul &mperial &au oleul /mperial funerar e te ituat ub 6i erica "apuc;in5 con truita in -)((A-)3(. Fatada a fo t re taurata in -43OA-43) conform ilu tratiilor vec;i. "u o ingura e0ceptie5 doar membri dina tiei conducatoare de Gab burg au fo t inmormantati aici incepand din -)33. "ripta dubla a &ariei +;ere a i a otului ei /mparatul Franci c /5 culptata de catre 6.F. &oll5 denota un prit arti tic deo ebit5 in contra t cu implitatea cavoului fiului lor Bo ep; //. /n -4-) /mparatul Franci c Bo ep; a fo t ultimul imparat inmormantat aici./n -484

a avut loc o lu>ba funerara olemna pentru /mparatea a 'ita5 vaduva /mparatului ";arle /5 care a domnit intre -4-)A-4-8. Pana a ta7i calugarii "apuc;in unt gardienii i cei care ingri>e c criptele. "onform traditiei5 din -)O4 pana in -8?85 inimile Gab burgilor au fo t inmormantate in 6i erica calugarilor 1ugu tinieni. Roata )riasa .aca doriti a vi7itati emblema #ienei pe urmele nemuritorului film K+;e +;ird &anK au doar a va delectati cu priveli tea a upra ora ului de la (00 de picioare inaltime5 un lucru e te igur5 numai daca va urcati in Roata uria a unteti cu adevarat in #iena. 2 te unul dintre cele mai vi7itate puncte de atractie ale #ienei5 de c;i tot timpul anului. 1 fo t con truita in -84)A-84? de catre inginerul engle7 %alter 6a et i era unica in lume in acea vreme. Rotile uria e erau foarte populare la far itul ecolului Q/Q i 6a et a con truit unele imilare in ";icago5 London5 6lackpool5 and Pari . 1 ta7i5 Rei enrad ofera o lume a aventurii: la intrare 5 KPanoramaK pune pove tea ace tei roti monumentale i a #ienei cu in talatii cu aer no talgic trecand pe langa tine in in imen e roti de automobil. /n maga7inul Rei enrad puteti cumpara portelanuri i cri taluri viene7e5 mac;ete ale Rotii uria e i te0tile de calitate. M cafeneaAre taurant va imbie cu delicate e culinare intrAo atmo fera confortabila incon>urati de pecialitati viene7e. T$e Ring Goinariti pe plendidul bulevard al #ienei i admiratiAl ca pe o ferea tra catre vec;ea monar;ie de Gab burg. /n -8O? 7idul ora ului i ba tioanele ale au fo t di tru e i in anii ce au urmat a fo t creat bulevardul circular Ring care incon>oara ora ul. 2l e te traver at de cladiri guvernamentale i re7identiale5 piete patioa e i parcuri5 monumente i cafenele elegante. Faceti o e0cur ie in >urul ora ului vec;i cu autobu7ele nr. - i ( CRingALinienE i admirati cladirea po tei Mtto %agner5 &u7eul artelor aplicate5 Parcul ora ului5 Mpera de tat din #iena5 Palatul /mperial5 &u7eul artelor i i toriei naturale5

Parlamentul5 +eatrul 6urg5 =niver itatea i cladirea 6ur ei. Palatul (c$*nbrunn Sc;onbrunn5 re7identa de vara a familiei imperiale5 e te con iderat cel mai frumo palat baroc din 2uropa. /mparatul Fran7 Bo ep;5 care Aa ca atorit cu incantatoarea imparatea a Si i5 Aa na cut aici in -830. &onar;ul iAa petrecut ultimii ani din viata in ace t palat5 cara a devenit proprietatea Republicii 1u tria dupa ( ani de la moartea a. 1 ta7i palatul e te parte a patrimoniului cultural =ne co datorita importantei lui i torice5 ar;itecturii i mobilierului unicat. Pe urmele #absburgilor 2 te ca o plimbare printrAun aparatment minunat: de ecole5 Gab burgii au mentinut re7identa lor principala in inima #ienei.1ce t centru al puterii a ervit nu numai ca domiciliul al familiei imperiale5 ci a ga7duit i +re7oreria5 gra>durile cailor lipitani5 apartamentele imperiale i mau oleul funerar imperial. Punctul de tart al plimbarii noa tre e te "atedrala Sfantul Stefan in centrul ora ului vec;i.Fundatia a fo t turnata in ecolul Q//5 dar forma finala a fo t reali7ata in perioada gotica. .in piata catedralei a>ungem pe trada Iarntner i apoi pe &arcoAdP1viano *a e care e termina in Piata @oua C@euer &arktE. Catedrala (fantul (tefan "el mai repre7entativ edificiu gotic al 1u triei5 ga7duie te comori ale artelor5 care pot fi va7ute doar in cadru unui tur organi7at:cavoul din marmura ro ie al /mparatului Frederick ///5 culptat intre -4)?A-O-3 de catre @icla *e;aert van Le8den! amvonul5 o lucrare a lui 1nton Pilgram C-O-4A-O-OE A care a a e7at ub el propriul portret in relief5 ca emnatura! o parte in 1ltarul @eu tadt al #ienei5 mormantul printului de Savo8 din -?O4. =rcati cele 343 de terpte ale turnului catedralei i delectatiAva cu o priveli te minunataR

 &nnsbruc+ "apitala regiunii +irol e te probabil unul dintre cele mai frumoa e ora e5 dintre cele comparabile ca marime5 din lume. Farmecul aparte e datorea7a cu iguranta po7itiei geografice: la nord cre tele 1lpilor i la ud varfurile muntilor +u0er i Stubai. /nn bruck5 care in eamna Kpod pe te raul /nnK5 e te compact i foarte u or de e0plorat pe >o . =nul dintre cele mai importante cinci ora e ale 1u triei5 /nn bruck e te renumit in intreaga lume pentru po ibilitatile de practicare a porturilor de iarna. 1ici unt con truite cinci partii de c;i la tandarde olimpice. .e altfel5 ora ul a fo t de doua ori ga7da Bocurilor Mlimpice de /arna5 in -4)4 i -4?). Pe g;etarul Stubal5 la apro0imativ 40 km de /n bruck5 e poate c;ia pe toata perioada anului. Atractii turistice in &nnsbruc+ Bergisel 2 te muntele care e ridica in udul ora ului5 unde e afla una dintre partiile de c;i pe care Aau de fa urat probe din cadrul celor doua Mlimpiade. 1cea ta partie e te functionala i iti ofera o priveli te uperba a intregului ora /nn bruck.

Goldenes %ac$l 1coperi ul de 1ur5 imbolul ora ului /nn bruck5 e te ituat dea upra balconului unei cladiri in til gotic. 1coperi ul e te de fapt con truit din tablite de cupru uflate in aur. "ladirea a fo t ridicata in -4(0 la comanda .ucelui Friedric;5 pentru a combate 7vonurile care puneau ca a rama fara avere. &ai tar7iu balconul a devenit o Klo>a regalaK5 de unde e urmareau repre7entatiile care aveau loc in trada. Gradina zoologica Alpenzoo 1dapo te te o colectie neobi nuita de pa ari i mamifere din 7ona &untilor 1lpi5 inclu7and aici i e0emplare ale unor pecii pe cale de di paritie. *radina 7oologica ar trebui vi7itata i numai pentru ca drumul pana acolo e te o e0perienta uperba. #ofburg 1 fo t re edinta din /nn bruck a dina tiei Gap burg5 care a con truit aici primul palat in anul -34?. "on tructia de acum datea7a de la mi>locul ecolului al Q#/// A lea5 din timpul imparate ei &aria +ere7a5 care era fa cinata de ora . #of+irc$e 6i erica Regala5 ituata langa Gofburg5 a fo t con truita ca mau oleu pentru &a0imilian /. &ormantul imparatului con truit din marmura neagra5 e te incon>urat de (4 de ba oreliefuri tot din marmura care repre7inta reali7arile ace tuia. /n partea opu a intrarii e afla "apela de 1rgint5 care are o &adonna de argint. "apela a fo t con truita in -O?8 ca mormant al 1r;iducelui Ferdinand // i al otiei ale. uzeul ,erdinandeum "ontine cea mai mare colectie de arta gotica din 1u tria5 cu picturi din ecolele al Q/Q S lea i al QQ S lea5 arme i armuri medievale. Pe parcur ul anului tot aici unt oferite i concerte cu mu7ica de camera.

 Burgenland 6urgenland e te landul federal ituat la limita r3 3ritean3 a 1u triei fiind <n acela:i timp cel mai recent land federal. 1cea t3 7on3 fa cinea73 <n fiecare an mii de turi:ti cu oferta bogat3 de cultur35 natur35 vinuri5 Fellne :i port. Pute9i vi7ita multe cet39i5 pute9i 3 avura9i evenimentele culturale bogate din TUara oareluiV Cpe te 300 7ile cu oare pe anRE S de la 'ilele Ga8dn organi7ate <n 2i en tadt pJn3 la opereta de var3 de pe cena lacu tr3 din &Hrbi c;. Pute9i face e0pedi9ii prin fauna :i flora unic3 e0i tent3 <n parcul na9ional @eu iedler See$SeeFinkel5 care face parte din patrimoniul univer al. .e tinde9iAv3 trupul5 piritul :i ufletul <n termele olare din Lut7mann burgAFrankenau5 la termele 6ad +at7mann dorf au Steger bac;. "ombina9i aventura cu avoarea pe .rumul vinului ce parcurge 7ona lacului @eu iedler5 7ona 6laufrWnki c;land au prin regiunea udic3 =;udler. 6ucura9iAv3 de mer ul pe biciclet3 :i de ec;ita9ie5 de porturi nautice :i de golf. Atractii turistice in Burgenland Parcul na-ional .eusiedler (ee ' (ee/in+el Singurul parc na9ional de tep3 din 2uropa "entral3 aminte:te de romanti mul pu tei prin b3l9ile lui 3rate5 cJmpurile <nver7ite pline de rou3 :i pa>i:tile ob:te:ti formate deAa lungul ecolelor. Punctul central de atrac9ie din e te lumea p3 3rilor: bJtlanul alb5 lingurarul5 lop3tarul5 bar7a alb35 gJ ca cenu:ie5 dropia5 n3vodarul CciocA<ntor E <:i au patria aici. Suprafe9ele va te cu tuf5 foarte importante pentru protec9ia mediului <ncon>ur3tor g37duie c efective mari de tJrci :i egrete5 gJ:te cenu:ii5 ra9e ro:ii5 g3inu:e de balt3 :i o multitudine de p3 3ri cJnt3toare Cl3cari5 pi9igoi de tuf5 pre uri de tufE. 63l9ile 3rate din SeeFinkel e num3r3 printre cele mai importante locuri de cuib3rit pentru peciile de ra9e :i gJ:te5 alte p3 3ri

acvatice :i pe c3ru:i. Parcul na9ional @eu iedler See A SeeFinkel >oac3 un rol e en9ial :i pentru migra9ia p3 3rilor din perioada prim3verii :i a toamnei. 1ce t parc na9ional a fo t <nfiin9at <n -443 :i <mpreun3 cu parcul FertHAGan Ng @em7eti ituat pe teritoriu ungar formea73 primul parc na9ional tran frontalier al 1u triei. Pe teritoriul au triac e0i t3 :apte comune 1ndau5 1petlon5 /llmit75 @eu iedl$See5 Poder dorf5 +adten und %eiden$See care de9in o cot3 din parcul na9ional @eu iedler See A SeeFinkel. Casa #a0dn din 1isenstadt 2 te unul dintre cele mai frumoa e monumente culturale din 6urgenland5 re taurat3 admirabil <n tilul ei baroc. Bo ep; Ga8dn a devenit <n -??) TIapellmei terX princiar la "urtea 2 ter;N78 :i aici :iAa petrecut urm3torii -( ani. ";iar :i dup3 cele dou3 ecole trecute e mai imte puternic piritul marelui compo7itor prin ace te locuri. Yn 3lile cu amena>3ri conforme cu originalul mu7eul pre7int3 cu mJndrie rarit39i nepre9uite5 cum ar fi pianl vec;i cu cioc3nele din -?80 au orga din V6ergkirc;eX. Mmul Bo ep; Ga8dn :i mu7ica lui pot fi tr3ite foarte inten fiind <ncon>urat de tip3riturile operelor ale5 cum ar fi oratoriul V"rea9iaX5 :i de picturile :i bu turile ale. 20po7i9ia permanent3 e te completat3 prin evenimente peciale care unt organi7ate anual :i unt de tinate vie9ii :i operei ace tui compo7itor. Cetatea ,orc$tenstein 2 te mai mult decJt o fortifica9ie impre ionant3. &u7eul cet39ii Forc;ten tein e num3r3 printre cele mai mari mu7ee private din 2uropa "entral35 cu ale ale pe te (0.000 e0ponate. Yn pa9iile e0po7i9ionale unt etalate o al3 de arme complet p3 trat35 numeroa e pie e :i trofee pre9ioa e din r37boaiele otomane al3turi de podoabe din argint :i obiecte e0otice din 93ri <ndep3rtate. "etatea Forc;ten tein <:i are originea ini9ial3 <n ecolul -4. 1flat3 <n patrimoniul familiei princiare 2 ter;N78 din ecolul -? acea t3 con truc9ie a >ucat rolul unei fort3re9e ine0pugnabile pentru a igurarea imperiului ;ab burgic <mpotriva inva7iei otomane din r3 3rit. Foarte impre ionante unt galeriile de picturi cu imagini monumentale de pe cJmpurile de b3t3lie :i cu imagini ale predece orilor5 e0ponatele cu obiecte i torice :i cu trofee de vJn3toare precum :i obiectele de prad3 din r37boaiele otomane.

"l3direa ar enalului g37duie:te printre altele ec;ipamentul unui <ntreg regiment din ecolul -?. &u7eul a de c;i <n -448 pentru public "amera artelor :i minunilor care a fo t pJn3 atunci a cun 3 privirilor pe o perioad3 de pe te 300 ani. O00 din cele mai intere ante obiecte unt pre7entate <n ala de T+re7orerieX5 care a fo t adaptat3 pecial pentru acea ta: camera de argint cu ma a fe tiv3 din argint5 podoabe5 podoabe lucrate manual din filde:5 miniaturi din argint5 cea uri :i automate precum :i e0ponate e0otice din 93ri <ndep3rtate. "ele pe te (0.000 e0ponate din 3( 3li fac din "etatea Forc;ten tein unul din cele mai mari mu7ee particulare din 2uropa central3. Castelul 1ster$2z0 "a telul ituat <n 2i en tadt A capitala landului 6urgenland A e afl3 <n proprietatea familiei 2 ter;N78 <nc3 din -)(( :i repre7int3 <n pre7ent cel mai important monument cultural din acea t3 regiune. Fo ta cetate fortificat3 a fo t e0tin 3 la mi>locul ecolului -?Alea devenind un ca tel lu0o <n til baroc care a repre7entat mul9i ani centrul de crea9ie pentru Bo ep; Ga8dn. Sala care <i poart3 a t37i numele e te cea mai fa tuoa 3 din <ntregul ca tel :i repre7int3 un auditoriu de concerte elect cu una din cele mai bune acu tici din lume. "a telul 2 ter;N78 e te emblema pentru 6urgenland. .e9inut din -)(( de familia 2 ter;N785 ca telul din 2i en tadt e te legat nemi>locit de i toria tumultoa 3 a pa9iului panonic. La origine cetatea a fo t con truit3 <n til gotic5 fiind apoi e0tin 3 <n mod genero de familia princiar3 pJn3 ce a devenit re:edin9a principal3 a lor. "o ntruc9ia reune:te <ntrAun mod neobi:nuit tr3lucirea baroc35 obrietatea cla ic3 :i influen9ele din 6iedermeierAul au triac. =n program variat de cultur3 :i evenimentele g37duite5 al3turi de ampla area deo ebit3 confer3 ca telului 2 ter;N78 :i <n ecolul (- un tatut foarte proeminent: cen3 a unei i torii fa cinante5 centru al unei culturi foarte vii :i loc de <ntJlnire la nivel interna9ional.

Bazilica din ,rauen+irc$en Ync3 din timpuri tr3vec;i e0i ta <n mi>locul p3mJnturilor roditoare din o bi eric3 pentru pelerina> :i acea t3 bi eric3 era cuno cut3 <nc3 din -33O ca un loc renumit de pelerina> fiind foarte de vi7itat pJn3 <n pre7ent. Yn vremea celui deAal doilea a ediu otoman al #ienei bi erica a fo t di tru 3 :i a fo t recon truit3 dup3 plecarea olda9ilor otomani5 <n 3 bi erica recon truit3 a fo t prea mic3 :i nu putea 3Ai g37duia c3 pe numero:ii pelerini. 1 tfel5 palatinul Paul 2 ter;N785 care <n urma erviciilor ale fidele a fo t ridicat la rangul de principe de c3tre <mp3ratul Leopold /5 a ;ot3rJt 3 cl3dea c3 o bi eric3 mare5 demn3 de ;ramul Sfintei Fecioare. 1cea t3 con truc9ie m3rea93 <n til baroc are o lungime de O3 m5 <n3l9imea turnurilor e te tot de O3m5 nava bi ericii e te lat3 de -85O m :i <nalt3 de (3 m. Pe laturile navei bi ericii unt ampla ate patru altare laterale. Pe altarul principal e poate admira tatuia Yndur3rii5 culptat3 din lemn de tei5 care e pare c3 provine din anul -(40. Yn pre7ent bi erica e te unul din multele puncte de atrac9ie atJt pentru credincio:i cJt :i pentru pelerini.

 (alzburg 2 te unul dintre cele mai mari centre culturale europene. =ime te vi7itatorii la tot pa ul: alei pitore ti ce impan7e c centrul vec;i5 bi erici5 renumita cetate5 pei a>ul incon>urator unt doar o parte din bogatiile turi tice i culturale ale ora ului. Sal7burg e te un ora al mu7icii Cora ul natal al lui &o7artE5 al fe tivalurilor5 dar i al cladirilor con truite in til baroc5 italian i nu in ultimul rand un centru cultural i educational.

3inz =n port important la .unare5 ituat in nordAve tul 1u triei5 Lin7 e te al treilea ora ca marime al tarii.5 avand o populatie de pe te (00 000 locuitori. Atractii turistice in 3inz A 6i erica St. &artin A "atedrala baroca C ecolul al Q#//AleaE A "ladirea Primariei A "atedrala neoAgotica C ecolul al Q/QAleaE.

Villac$ Mra ul #illac; e te ampla at in centrul regiunii "arint;ia5 locali7are ideala pentru e0plorarea intregului di trict al lacurilor. /n centrul ora ului vec;i e te Gauptplat7. 1tractiile turi tice unt piata centrala legata de un pod pe te .rau de partea de nord a ora ului. /n partea de ud e te ampla ata Pfarrkirc;e A bi erica paro;iala dedicata Sf /acob

 4itzbu$el +oti amatorii de ki cuno c acea ta tatiune de ki5 Iit7bu;el i faimoa a a partie Ga;nenkamm. "u pe te -O8 km de partii proprii Cacce u or la pe te ?00 m de partie in impre>urimiE5 facilitati pentru kiAland i noFAboarding5 Iit7bu;el e te un ora de tinat celor pa ionati de iarna i pare a fi conceput in ace t en . Statiunea iti pune la di po7itie o varietate de optiuni5 nu numai ub a pect potiv5 ci i ub toate celelalte a pecte: viata de noapte diver a5 unitatile de ca7are pentru orice tip buget5 maga7inele i re taurantele Ccu pecific frantu7e c5 italian5 me0ican etcE. 1ltitudine: ?)0 m Se7on iarna: .ecembrieA&artie /n total5 in toate cele 4 landuri e0i t3 800 ta9iuni pentru porturi de iarn3 <n ?regiuni. 1legerea uneia dintre ele e te foarte dificila.

%escriere regiuni5landuri5orase6 Carintia Yn ud e afl3 paradi ul vacan9elor "arintia. La picioarele ma ivului IaraFanken e afl3 o invita9ie de cicli m :i drume9ii prin Ro ental. Yn apropiere e afl3 2lA .oradoAul pentru porturi nautice pe lacurile %Hrt;er5 Faak :i M iac;. Yn *ailtal5 *it c; :i Le ac;tal unte9i <ntJmpina9i <n partea <n orit3 a alpilor de lacuri pentru <not5 cu ap3 cri talin35 curat3 ca apa de b3ut. Regiunea Lie ertal :i &altatal e te con iderat3 drept cea mai prietenoa 3 pentru familii din <ntreaga 2urop3. Yn Mbere .rautal5 o vale cu ape repe7i5 e0i t3 mun9i ma>e tuo:i :i ape de munte care formea73 un cadru impre ionant pentru activit39i diver e5 de la pe cuit :i pJn3 la parapanti m. Di 7ona Lavanttal5 unde natura a r3ma ne c;imbat3 de mJna omului5 ofer3 priveli:ti lini:tite5 de neuitat. /ntegrat <n lumea alpin3 a re7erva9iei na9ionale @ockberge :i a &ill tWtter 1lpe apare lacul &ill tWtter5 mai atractiv ca niciodat3. Re7erva9ia na9ional3 Go;e +auern e te dominat3 de *roZglockner5 cel mai <nalt munte al 1u triei C3.?48 mE. Prin vecin3tatea localit39ii Feldkirc;en5 <n *urktal :i <n Gemmaland la St. #eit intra9i la fiecare pa <n leg3tur3 cu i toria5 cu ca tele :i m3n3 tiri. 1lte invita9ii pentru drume9ii pe c3i pitore:ti unt pe Saualpe5 <n *Hrt c;it7tal :i <n Irappfeld. 1lte atractii: +elecabina T*erlit7en Ian7elba;nV5 &inimundu 5 *urker .om5 cetatea Goc;o terFit75 parcul natural Ro egg.

Austria &nferioara 1u tria /nferioar3 e caracteri7ea73 printrAo varietate nemai<ntJlnit3: Yn minunata

vale a .un3rii %ac;au pute9i vi7ita monumente culturale din perioada romanic35 gotic35 rena centin3 :i baroc3 C&3n3 tirea &elkE. Regiunea &o tviertel e te con iderat3 de mul9i drept Kregiune a educ9ieiV. &ai ale <n timpul prim3verii5 cJnd toat3 9ara din udul .un3rii e tran form3 <ntrAo mare alb3 :i parfumat3 de flori :i ademene:te cu multe 3rb3tori ve ele. "a lume minunat3 a mun9ilor vr3>i9i e te con iderat3 a fi regiunea T@iederH terreic; SLdA1lpinV: Pute9i de coperi mun9ii din SemmeringARa0ASc;neeberg5 T6ucklige %eltV :i oferta variat3 pentru drume9ii <n %ec; el. Sau de coperi9i t3rJmul T%aldviertelV5 acel podi: lini:tit5 inguratic cu mii de ia7uri :i mla:tini. .ealurile cu vii :i tr3du9ele cu crame pot fi parcur e cel mai bine cu bicicleta5 au pute9i merge per pede prin pei a>ele din P3durea #iene73 S pentru a cunoa:te p3duri pitore:ti5 dealuri cu podgorii :i ate o pitaliere. 1lte atractii: Parcul afari *Wn erndorf5 grota acvatic3 GinterbrL;l5 parcul ar;eologic "arnuntum. Austria (uperioara Yn 1u tria Superioar3 pute9i g3 i <ntre T6H;merFaldV din nord :i .ac; tein <n ud o multitudine de decoruri captivante. Yn p3duro ul &L;lviertel v3 <ntJmpin3 culmi domoale :i ma ive muntoa e cu multe ;3uri. "et39i vec;i5 ca tele :i ruine tau de veg;e a upra fluviului de u de pe valea idilic3 a .un3rii. .rumuri atractive pentru biciclete v3 permit vi7itarea punctelor de atrac9ie din triung;iul urban Lin7A %el ASte8r. Regiunea /nnviertel :i Gau ruckviertel v3 poate <ncJnta cu impre ii pl3cute :i cu o larg3 palet3 de oferte culturale. "ultura popular3 poate fi tr3it3 direct <n Sal7kammergut5 o 7on3 cu lacuri multe5 cu pei a>e impre ionante de mun9i :i cu ate vec;i. La P8;rnA2i enFur7en ve9i putea intra <n Parcul na9ional Ialkalpen5 unde ve9i putea de coperi minunile naturii. Di vitalitatea o pute9i reface <n termele pline de tradi9ii5 cum ar fi 6ad / c;l au 6ad Sc;allerbac;. 1lte atractii: +renul montan PH tling5 pe:terile <ng;e9ate din .ac; tein :i pe:tera mamu9ilor Mbertraun5 1r 2lectronica "enter din Lin7. (alzburg .rume9ii aprecia73 <n Sal7burg dealurile molcome <n >urul lacurilor din nord :i >ocul alternativ <ntre mun9ii cu p3:uni5 vJrfuri dure de tJnci :i lacurile pitore:ti din ud. Pe te o 7ecime a landului federal e te parte a Parcului na9ional Go;e +auern5 cel mai mare din 1u tria. Di pe te o treime din uprafa9a 93rii e afl3 ub protec9ie natural3. &inele de c;i e vi7it3rii5 cum ar fi cele din Gallein v3 r3pe c <n lumea

ubteran3 a Taurului albV S area. "et39i eme9e5 cum ar fi cetatea Go;en al7burg5 ca tele ca Gellbrunn :i multe mu7ee v3 invit3 la c3l3torii diver e <n timp. Yn timpul verii la tJnile din Sal7burg v3 pute9i bucura de lini:tea de pe utele de p3:uni alpine e0i tente aici. .rumul de biciclete prin +auern <ncepJnd cu ca cadele Irimmler dup3 'ell am See e te o bucurie activ3 e0traordinar3 <n 9ara cicli:tilor :i a celor cu mountainbike. 2venimentele culturale unt permanent o i pit3 pentru orice im9uri S de la >ocurile fe tive ale ora:ului Sal7burg pJn3 la toamna 93r3nea c3 la ate. (tiria Yntre g;e9arul .ac; tein :i %einland Stiria v3 ofer3 un ame tec captivant de natur3 virgin3 :i te7aure culturale impre ionante. Porni9i <n Stiria uperioar3 pe urmele trecutului S mergJnd pe TSteiri c;e %a er traZeK C.rumul apelorE5 au pe KSteiri c;e 2i en traZeK C.rumul fieruluiE au pe alte drumuri vec;i de pelerini. Yn pitorea ca 1u eer Land pute9i g3 i e en9a romanti mului pe lacurile5 tJnile :i locurile vec;i de aici. Yn regiunea .ac; teinA+auern pute9i merge cu <ntreaga familie la drume9ii. 'ona &urtal v3 urea73 un prietene c bineAa9iAvenit cu po ibilit39ile de port deAa lungul <ntregului ani :i cu de coperiri noi la mJn3 tiri vec;i. Regiunea din >urul ora:ului *ra7 e te dominat3 de evenimentele eferve cente din capitala landului C:i capital3 a culturii <n (003E. Stiria oriental3 :i <n regiunea termal3 de pe ace te meleaguri e0i t3 cinci temple moderne de Fellne care v3 <ncarc3 din nou bateriile. /ar <n udul U3rii vinului din Stiria de ud5 c;iar <n >urul ora:ului podgoriilor Leibnit7 e afl3 adev3ratul paradi al gurman7ilor cu ofertele ale pentru cerul gurii :i oc;i. 1lte atractii: 1- Ring 1u tria5 ba7ilica &aria7ell5 Rieger burg5 2r7berg5 ;erg;elia de lipi9ani Piber5 m3n3 tirea 1dmont5 6Wren c;Lt7klamm. Tirol Regiunile din +irol au pentru fiecare gu t oferta potrivit3 S <ncepJnd cu de tina9iile nobile din St. 1nton :i Iit7bL;el pJn3 la v3ile 3lbatice :i romantice Pit7tal :i [t7tal :i finali7Jnd la regiunea re7erva9iei na9ionale *roZglockner :i *roZvenediger din idilicul +irol de e t. Uara g;e9arilor :i a lacurilor montane cri taline e te foarte bine cuno cut3 de drume9i5 alpini:ti5 cicli:ti pe munte :i c;iori. Satele de vacan93 din /nn bruck :i platoul montan din regiunea olimpic3 Seefeld Clocul de organi7are a >ocurilor de iarn3 din -4)4 :i -4?)E v3 a:teapt3 cu

un ame tec atractiv de ac9iune :i cultur3. Regiunea Gall v3 poate <ncJnta nu numai cu per pectivele unice de cri tal ale lui 1ndr\ Geller 5 ci :i cu ca tele5 cet39i :i bi erici medievale. Yn regiunea IarFendel ora:ul argintiu Sc;Fa7 ofer3 o invita9ie de :edere. /ar c;iorii :i portivii montani pot de coperi un adev3rat 2ldorado <n Stubaital :i %ipptal. Vorarlberg #orarlberg :iAa cucerit un nume mai ale ca de tina9ie pentru drume9ii. 1 tfel5 paradi ul drume9ilor din 1rlberg ofer3 circuite :i drume9ii <ntre cabane5 condu e de g;i7i montani5 prin locuri unde e <ntJlne c cerbi :i marmote5 pe lJng3 pa>i:ti bogate5 lacuri inguratice :i v3i alpine impun3toare. Regiunea alpin3 6luden7 ofer3 o gam3 va t3 de porturi <n aer liber. La IleinFal er +al ar trebui 3 vi7iona9i m3car priveli:tile de neuitat5 dac3 nu dori9i 3 participa9i la diver ele activit39i oferite. ";iar <n #e tul 1u triei ve9i vedea care unt tr3 3turile originare :i tradi9iile locului. "adrul natural e0traordinar al lan9urilor muntoa e #erFall5 RWtikon :i Silvretta tran form3 valea alpin3 &ontafon <ntrAun t3rJm de drume9ii unice. #orarlberg e te un loc cuno cut ca regiune atractiv3 a porturilor de iarn3 cu multe pJrtii dificile. Sta9iunile de c;i5 cuno cute <n <ntreaga lume5 Lec; :i 'Lr unt pline de per oane celebre. Di <n regiunea din >urul ora:elor 6regen75 .ornbirn :i Feldkirc; pute9i 3 trece9i pe lJng3 vilele omptuoa e ale baronilor te0tili de odinioar3 ampla ate <ntre 6oden ee :i R;ein. 1lte atractii: Parcul natural Feldkirc;5 &u7eul de art3 6regen75 &u7eul na9ional #orarlberg.

Viena #iena e te vec;e :i nou3 <n acela:i timp: <n fo tul ora: imperial v3 <ntJlni9i cu atmo fera imperial3 :i cu palate <n til baroc5 cum ar fi Sc;Hnbrunn :i 6elvedere. .ar v3 pute9i <ncJnta oc;iul :i cu cl3direa po tmodern3 Gaa ituat3 vi AaAvi de Step;an domul gotic :i cu cl3dirile remarcabile din T&u eum ]uartierV5 unul din cele mai mari cartiere arti tice din lume. "oncerte :i eri de oper3 cu di tribu9ie renumit3 la nivel interna9ional unt tot atJtea atrac9ii ale "apitalei mondiale a mu7icii. /ar cele pe te -00 mu7ee ale #ienei nu v3 ofer3 numai o trecere <n revi t3 prin toate epocile de i torie a artei5 ci :i curio7it39i :i rarit39i. Di dac3 dori9i5 pute9i 3 avura9i comoditatea viene73 <ntrAo cafenea au <n fa9a unui vin CGeurigerE au

3 admira9i verdea9a din parcurile ora:ului :i din 7onele de agrement .onauin el5 Prater :i %ienerFald. 1lte atractii: *r3dina 7oologic3 :i palatul Sc;Hnbrunn5 Step;an dom5 Roata mare5 turnul .un3rii5 Dcoala paniol3 de ec;ita9ie5 cripta imperial3. Graz Mra ul inimilor5 capitala culturala a 2uropei in (003. M plimbare prin *ra75 al doilea ora din 1u tria5 devine o incur iune deAa lungul ecolelor: cladiri medievale5 monumente i torice5 palate5 mu7ee i bi erci unt doar cateva din motivele pentru care *ra7 a fo t inclu in patrimoniul =@2S"M5 ca unul dintre cele mai bine pa trate ora e din 2uropa.

7rasele istorice Yntre valea .un3rii :i lacul @eu iedler e ga e c ora:e foarte atractive <n 1u tria /nferioar3 :i 6urgenland. .eAa lungul ecolelor5 <n e tul 1u triei Aau de7voltat <n vecin3tatea capitalei multe or3:ele. Farmecul lor con t3 mai ale <n interac9iunea dintre ar;itectura atractiv3 :i cadrul natural foarte pitore c. Baden5 din 1u tria /nferioar35 e te un or3:el romantic <n til 6iedermeier5 care e te apreciat mai ale prin oferta balnear3 a lui. 1ici pute9i petrece eri foarte palpitante la ca7ino :i dup3Aamie7e de neuitat pe poteci de drume9ie <n apropierea metropolei #iena. Yn modernul %iener @eu tadt unte9i a:tepta9i de obiective turi tice intere ante cum ar fi domul5 bi erica St. Peter an der Sperr5 mu7eul ora:ului :i turnul de ap3. 6ucura9iAv3 :i de o vi7it3 la &elk5 m3n3 tirea con truit3 <n til baroc5 care e te cuno cut3 <n toat3 lumea :i <n ora:ul vec;i ce poate fermeca orice turi t.

Pentru ca apoi 3 traver a9i regiunea %ac;au5 una din cele mai frumoa e priveli:ti din 1u tria S pentru a a>unge <n Irem cu ale lui vec;i m3n3 tiri5 bi erici5 ca e burg;e7e :i fortifica9ii. Pitore cul ora: Amstetten v3 <ntJmpin3 cu <mpre>urimile pline de farmec: &o tviertel5 cu a pectul 3u originar v3 invit3 de a emenea5 la fel :i ^bb tal plin3 de no talgie. Pe ace te meleaguri ve9i g3 i %aid;ofen5 KMra:ul turnurilor K5 care ofer3 pe lJng3 ace te con truc9ii medievale de ap3rare :i bi erici baroce5 tr3du9e romantice :i pie9e cu de c;idere mare. 'Fettl din %aldviertel v3 a:teapt3 cu o m3n3 tire a ci tercien7ilor iar <n apropiere e0i t3 c;iar un mu7eu al francma oneriei Palatul Ro enau. Mra:ul Rust din 6urgenland nu e te cuno cut numai ca Tora: al ber7elorX5 care <:i fac cuiburi pe ;ornurile multor ca e5 ci :i ca ora: al vinurilor nobile :i al pei a>elor mirifice <ntre lacul @eu iedler :i podgoriile de pe dealurile <nvecinate. 1propiatul &Hrbi c; nu e te c;iar un ora:5 dar merit3 vi7itat S :i a ta nu numai datorit3 fe tivalului de operet3 cuno cut <n toat3 lumea5 care e te organi7at pe cena de pe lac.

uzee 8 Galerii 9n Austria Casa muzicii "a a mu7icii5 un mu7eu modern5 interactiv din centrul #ienei ofer3 vi7itatorilor o lume fa cinant3 a mu7icii <n pa9ii reale :i virtuale. uzeul 3iec$tenstein =na din cele mai importante colec9ii private din lume e te de c;i 3 din nou pentru to9i vi7itatorii. 1mpla at din -80? <n Palatul gr3din3 din Ro au colec9iile Principelui de Liec;ten tein au repre7entat una din cele mai importante puncte de atrac9ie ale #ienei pJn3 la <nc;iderea lor <n -438. uzeul mainilor de epoc 6i>uterii pre9ioa e pe dou3 :i patru ro9i pot fi admirate de no talgici :i prieteni ai

cailor putere <n &u7eul au triac al ma:inilor de epoc3. A &u7eul "arolino 1ugu teum din Sal7burg A &u7eul "arolino 1ugu teum din Sal7burg a fo t <nfiin9at <n anul -834 de c3tre func9ionarul financiar #in7en7 &aria SLZ. &u7eul poart3 numele v3duvei <mp3ratului Fran7 /5 "aroline 1ugu te din anul -8O0.. uzee din Viena Pe te (0 ituri diferite unt cuprin e <n T&u7eele din #ienaV5 de la TDantierul ar;eologic &ic;aelerplat7K pJn3 la KGerme villaK :i la K#irgilkapelleK de lJng3 Step;an plat7. uzeul na-ional al landului Vorarlberg Dti9i ce <n eamn3 6rigantium_ .aca nu5 <n eamn3 c3 nu a9i vi7itat niciodat3 mu7eul landului #oralberg. Pentru c3 T6rigantiumV a fo t numele roman al actualei capitale 6regen7. uzeul na-ional al Carintiei Prin9ul mo:tenitor <n per oan35 ar;iducele Rudolf a in i tat 3 a:e7e <n -884 piatra de temelie pentru ace t mu7eu :i 3 9in3 mu7eul denumit <n cin tea lui TRudolfinumV ub protec9ia lui pJn3 <n -4-8. uzeul na-ional al landului Burgenland Primele popula9ii din acea t3 7on3 Aau tabilit <n epoca timpurie a pietrei5 fiind favori7ate de clima prietenoa 3 :i de olurile roditoare. "ine dore:te 3 afle mai multe de pre i toria5 cultura :i pei a>ele celui mai e tic land federal5 poate 3 vi7ite7e &u7eul na9ional al landului 6urgenland. uzeul na-ional al landului Austria &nferioar &u7eul na9ional al landului 1u tria /nferioar3 din St. PHlten reune:te natura5 arta :i folclorul ub un ingur acoperi:5 fiind amena>at de renumitul ar;itect au triac Gan Gollein :i merit3 mai mult de o ingur3 vi7it3. uzeul na-ional al Austriei (uperioare Ynfiin9at <nc3 din -833 ca &u7eu al a ocia9iei5 &u7eul na9ional al 1u triei Superioare a ob9inut ediul 3u principal abia <n -84O5 :i anume cl3direa

TFranci coA"arolinumK5 care <n pre7ent g37duie:te *aleria na9ional3 de art3 contemporan3 pentru landul 1u triei Superioare. uzeul na-ional al landului (tiria :;oanneum< &u7eul na9ional al Stiriei TBoanneumV <ndepline:te toate preten9iile pentru o pre7entare cuprin73toare a landului federal. / toria natural3 :i cultural3 a Stiriei :i a oamenilor de aici e te anali7at3 din cele mai diferite puncte de vedere.

Teatre, scene si sali de concerte K.umne7eu a creat lumea5 dar omul a creat o a doua lume5 artaV C&a0 Rein;ardtE. "um ar fi comediile :i tragediile5 ce Aar alege din opere :i operete5 ce ar fi cabaretul :i Tmu icalVAurile f3r3 un cadru core pun73tor_ Scenele mu7icale :i teatrele din 1u tria con tituie cadrul perfect pentru acea ta. Stagiunea de oper3 :i de concerte durea73 <n 1u tria de regul3 de la <nceputul lunii eptembrie pJn3 la fJr:itul lunii iunie. Yn lunile de var3 e organi7ea73 o multitudine de fe tivaluri :i evenimente mu7icale. #iena5 capitalele landurilor federale :i o erie de alte ora:e au 3li proprii de concert5 au di pun de loca9ii core pun73toare :i cu oferte periodice. 1rta dramatic3 de9ine un rol foarte important <n <ntreaga 1u trie. "ele mai importante teatre5 cene mu7icale :i 3li de concerte din capitalele landurilor federale unt: A Mpera de Stat din #iena A #olk oper #iena A .onaufe tival din 1u tria /nferioar3 A S3rb3torile apei &Hrbi c; A S3rb3torile din Sal7burg A Fe t piel;au 6regen7 A Mpera *ra7 A +eatrul na9ional /nn bruck A "a a 6ruckner Lin7 A +eatrul municipal Ilagenfurt

Austria, tara pentru /ellness Ync3rcare deplin3 <n oa7ele de Fellne

din 1u tria Superioar3

Yn apele revigorante ale termelor5 prin intermediul mJinilor pricepute ale peciali:tilor <n fitne :i frumu e9e din multele ;oteluri de fitne 5 tara de vacan9e 1u tria Superioar3 ofer3 pentru oricine re9eta potrivit3. +ermele S Re7ervoare de energie Foarte fierbinte :i foarte bogat3 9J:ne:te apa termal3 <n *einberg A S`/nnviertel din adJncurile p3mJntului5 pentru aA:i d3rui efectele miraculoa e <n centrul termal modern. 1cea t3 lume acvatic3 e te completat3 printrAo ofert3 variat3 de aune. =n alt re7ervor de energie :i vitalitate foarte apreciat e afl3 la #italFelt Gau ruck S <n 2urot;erme 6ad Sc;allerbac;X. 2fectele binef3c3toare ale apelor din 1auapulco5 terma cu lumini colorate "olorama :i aunele din Rela0ium e completea73 <ntrAun mod optim. +ermele imperiale din 6ad / c;l repre7int3 o invita9ie c3lduroa 3 pentru oa7a oriental3 de Fellne 1l;ambra cu decoruri lu0oa e imilare cu cele -00- nop9i. Gotelul balnear de patru tele Ger7og +a ilo din +a ilo +;erme 6ad Gall e te o educ9ie ire7i tibil3 prin oa7a de 3n3tate proprie. Mferta K+a ilo Feel %ell +ageK e compune din trei <nnopt3ri de >oi pJn3 duminic3 cu demipen iune T#italX5 completat3 printrAun ma a> al patelui5 o compre 3 rece Frigi5 o baie de alge cu uleiuri aromate :i cu o <mpac;etare cu n3mol. Sta9iuni balneare 1u tria di pune de un num3r mare de ta9iuni balneare5 terme :i b3i curative5 care unt verificate :i omologate prin lege. Li ta de informare e te atJt de cuprin73toare <ncJt orice problem3 de 3n3tate poate fi tratat35 ameliorat3 au c;iar prevenit3 printrAo profila0ie core pun73toare. @umeroa e terme :i centre de TFellne V unt invita9ii pentru o bun3 di po7i9ie :i rela0are la cel mai <nalt nivel. "ele mai multe b3i :i ta9iuni balneare din 1u tria unt <n acela:i timp centre turi tice cuno cute :i foarte <ndr3gite care ofer3 multe op9iuni pentru port :i di trac9ie.