PLANIFICAREA UNUI AUDIT AL SITUATIILOR FINANCIARE

Referintele de baza privind planificarea auditului sunt date de urat!arele standarde"

ISA #$$ %Planificarea unui audit al situatiilor financiare,
ISA #&' (Intelegerea entitatii si a mediului sau si evaluarea riscurilor de denaturare semnificativa,
ISA #)$ (Pragul de semnificatie in audit,
ISA ##$ Procedurile auditorului ca raspuns la riscurile evaluate, ISA 505 Confirmarile externe,
ISA ')$ (Procedurile analitice,
ISA '#$ Esantionarea in audit si alte proceduri de testare selective
!re"uie de asemenea avute in vedere si (N!rele iniale de audit% elab!rate de CAFR*
Aplicarea cel!rlalte standarde +ISA, c!pleteaza intr-un fel sau altul planificarea si d!cuentarea
auditului
PLANIFICAREA AUDITULUI
Scopul planificarii: Realizarea unui audit eficient si eficace. Este o etapa vital# a auditului si tre"uie
efectuat# corespun$#tor, pentru a asigura desf#%urarea auditului &ntr'o manier# eficient# !rei motive
fundamentale (ustifica planificarea ca fiind esentiala)
' permite auditorului sa o"tina suficiente pro"e temeinice pentru setul de circumstente date
*minimi$ea$a riscurile (uridice si isi pastrea$a renumele in comunitatea de afaceri+,
'contri"uie la mentinerea costurilor auditului la un nivel re$ona"il* a(uta firma sa ramana
competitivasi , astfel sa'si pastre$e sau sa'si extinda "a$a de clienti+
' evita neintelegerile cu clientul Evitarea neintelegerilor cu clientul este importanta pentru
mentinerea unor relatii "une cu clientii si pentru facilitarea prestarii unor servicii de calitate inatla la
costuri re$ona"ile
Planificarea este un pr!ces c!ntinuu si repetitiv care incepe la scurt timp dupa finali$area unui audit
anterior si continua pana la finali$area misiunii curente de audit
Planificarea este inceputul pr!cesului de c!lectare a pr!bel!r, auditorul isi documentea$a activitatile
de planificare in f!i de lucru pentru a demonstra ca planificarea a fost efectuata de o maniera
corespun$atoare* F!ile de lucru c!nseneaza pr!cedurile aplicate. testele efectuate. inf!ratiile
!btinute si c!ncluziile pertinente deduse pe parcursul isiunii de audit*
Planificarea repre$inta o strate/ie /enerala si o ab!rdare detaliata in ceea ce priveste natura.
durata si intinderea unui anga(ament de audit
Intinderea planificarii varia$a in functie de marimea clientului, complexitatea auditului,
experienta pe care auditorul o are cu entitatea si cunostintele acestuia despre tran$actiile
entitatii
-ac# munca nu este "ine planificat#, atunci re$ultatul este pu.in pro"a"il s# fie satisf#c#tor
Activitatea preliinara a isiunii +preplanificare,
/ 0evi$ui.i &n timpul activit#.ii de teren dac# este necesar
/ 0evede.i acest domeniu &n fiecare an pentru a asigura desf#%urarea eficient# a auditului
/ Esen.ial ca etapa de planificare s# fie documentat# corespun$#tor
Planificarea unui audit cuprinde urmatoarele componente)
C!p!nente Sinteza fiecarei c!p!nente
1Preplanificare a Acceptarea clientului nousi pastrarea clientilor actuali
"Identificarea motivelor pentru care clientul doreste sau are nevoie de un audit
c Acordul cu clientul in ceea ce priveste termenii si conditiile anga(amentului
*scisoarea de anga(ament+, documentarea foilor de lucru, o"iectivele misiunii*ve$i
exemplu de Scrisoare de anga(ament in anexa 1+
23"tinerea informatiilor
despre client
1 Intelegerea ramurii economice cu circumstante conta"ile unice,
2 auditorul poate identifica riscuri specifice ramuriice afectea$a riscul de audit
accepta"il
4 Exista riscuri inerentecomune tuturor clientilor din anumite ramuri economice
*riscul inerent u$urii morale a stocurilorin industria modei, riscul inerent incasarii
creanteloretc+
5 vi$itarea spatiilor de productiepentru intelegerea activitatii clientului
5 Identificarea partilor afiliate pentru de$valuirea lor in situatiile financiare
4Informatii despre
o"ligatiile (uridice ale
clientului
1 Actul constitutiv de infiintare, regulamentele interne, procesele ver"ale ale CA
2 Apro"arile, autori$arile referitoare la remunerarea celor cu functii executive,
contracte si acorduri, ac6i$iti,etc
5Efectuarea procedurilor
analitice preliminare
1 -etermina natura, programarea in timp siaprofundarea lucrarilor de audit
2 Ameliorea$a intelegerea de catre auditor a activitatii clientului si a
evenimentelor care s'au produs dupa data inc6eierii auditului anului
precedentExemple de proceduri analitice sunt date in anexa 2
&

5-eterminarea pragului
de semnificatie si
evaluarea riscului de
audit accepta"il si a
riscului inerent
Pasii de urmai pentru pragul de semnificatie *ps+ sunt)
1 7ixarea valorii preliminare a ps0 +sua a1ia aprezentaril!r er!natepe care
le-ar c!ntine situatiile financiare,
20eparti$area valorii preliminare a ps,Pentru priii d!i pasi se planifica
pr!funziea testel!r0 Sc!pull a2uta pe audit!r sa deterine pr!bele p!trivite de
acuulat pentru fiecare c!nt,
4 Estimarea valorii totale a pre$entarilor eronate pe segment
5 Estimarea valorii com"inate a pre$entarilor eronate
5 Compararea estimarii valorii com"inate cu valoarea preliminara sau revi$uita a
pragului de semnificatie In ultiii trei pasi se evalueaza rezultatele
RDP3
0Ix0C
0AA
3 ' 4 , unde)0-P80iscul de detectare planificat
0AA80isc de audit accepta"il 59
0I8risc inerent 1009
0C8risc de control 1009
:Intelegerea controlului
intern si a riscului legat
de control
!rei concepte c6eie stau la "a$a studiului controlului intern si a estimarii riscului
1 0aspunderea managementului
2 Asigurarea re$ona"ila ca situatiile financiare pre$inta o imagine fidela
4 0estrictiile inerente
;Intocmirea planului
general si a programului
de audit
Planul general de audit este redat in Anexa 4
C!ntinutul planului /eneral de audit
1Cunoasterea clientului
2Intelegerea sistemului conta"il si de control intern
1
Arens,Loebbecke, O abordare integrata, Editia a VIII-A, Ed. ARC, 2003, pag.2!
2
40iscul si pragul de semnificatie
5<atura, durata si intinderea procedurilor
5 Coordonarea, indrumarea, supraveg6erea si revi$uirea
: Alte aspecte) continuitatea activitatii, partile afiliate, termenii anga(amentului, efectuarea de
rapoarte sau comunicari cu entitatea
Cun!asterea clientului 5ISA #&$
Auditorul tre"uie sa o"tina cunostinte suficiente referitoare la afacerea clientului, care sa'i
permita sa identifice sau sa inteleaga evenientele. tranzactiile si practicile care pot avea un efect
senificativ asupra situatiilor financiare sau asupra e1ainarii sau a rap!rtului de audit
Cunoasterea clientului este un pr!ces c!ntinuu si cuulat de culegere si evaluare a
informatiilor, de corelare a cunostintelor re$ultate cu pro"ele de audit din toate etapele auditului
Sc!p) a Obtinerea de cun!stinte
" Utilizarea l!r
Inaintea acceptarii an/a2aentului de audit"
' fact!rii ec!n!ici /enerali si sect!rul de activitate) recesiune, crestere, rata
do"an$ii, inflatia, politici guvernamentale monetare, fiscale, cursul valutar, riscul afacerii
' caracteristici ip!rtante ale entitatii) activitatea performantele financiare si cerintele
de raportare,
' sc6ibari intervenite de la ultiul audit,
' nivelul /eneral de c!petenta al c!nducerii*
Dupa acceptarea an/a2aentului"
' detalierea informatiilor despre client ca proces continuu de culegere si evaluare a
informatiilor ce tre"uie corelate cu pro"ele de audit
' aplicarea procedurilor sta"ilite pentru identificarea sc6im"arilor semnificative care
au avut loc de la ultimul audit
' discutii cu personalul de conducere, de audit intern, vi$itarea cladirilor, a
ec6ipamentelor, documente emise de societate, legislatia si reglementarile
3
Utilizarea cun!stintel!r despre client"
Cunoasterea unei afaceri repre$inta referinta prin care auditorul isi exercita rationamentul
profesional deoarece)
evaluea$a riscurile si identifica pro"lemele,
planifica si efectuea$a auditul in mod eficient,
evaluea$a pro"ele de audit,
furni$ea$a servicii de calitate clientului
Obtinerea cun!stintel!r despre client si utilizarea l!r
A* Fact!ri ec!n!ici
/enerali
7*Sect!rul de
activitate
C*S!cietatea
c!erciala
<ivelul g'ral al
activitatii economice
)recesiune
sau crestere
Piata si concurenta
Practici specifice
sau unice
=etode de finantare
Indicatori statistici
Practici si pro"leme
specifice
Cadrul de reglementare
7urni$area si costurile
energiei
Practici specifice sau
unice)
' contractele de munca
' metode de finantare
' metode conta"ile
&*8ana/eentul si
pr!prietatea)
!ipul entitatii
Proprietarii "eneficiari
Structura capitalului si forma
organi$atorica
3"iective manageriale)ac6i$itii,
fu$iuni, surse de finantare
Consiliul de administratie
0ata do"an$ii
Inflatia,
reevaluarea
moned
ei
P!litici
/uvernaentale
0iscul afacerii 2, =anagementul operational
4
=onetare
7iscale
Stimulente
financiare
0estrictii
comerciale
!arife
Cursul valutar
Indicatori statistici
Practici si pro"leme
conta"ile specifice
Cadrul de reglementare
Experienta si reputatie
Cifra de afaceri
Personalul financiar'c6eie
>tili$area progno$elor si a
"ugetelor
Cerinte si pro"leme de mediu
7unctia auditului intern existenta
si calitate
Atitudinea fata de controlul intern
#* Activitatea entitatii"
<atura activitatii
?ocali$area utila(elor si instalatiilor
de productie
Anga(are si niveluri de salari$are
Produse si servicii )clientela
Active in valuta
9* Rezultate financiare
'* 8ediul de rap!rtare-influente
:* Le/islatie
A"ditor"# treb"ie s$ ob%ine in&or'a%ii c" pri(ire #a partic"#arit$%i#e )ntreprinderii, *one s#abe de risc,
do'enii#e +i siste'e#e se'ni&icati(e, in&or'a%ii care s$-I per'it$ orientarea +i p#ani&icarea controa#e#or
ast&e# )nc,t s$ &ie pre(enite #"cr$ri in"ti#e sa" care n" (or ser(i rea#i*$rii obiecti(e#or 'isi"nii de a"dit.
O gr"pare a principa#e#or #"cr$ri de e&ect"at )n aceast$ etap$ poate &i pre*entat$ ast&e#-
Cule/erea de inf!ra;ii generale asupra &ntrprinderii- a" ca obiect c"noa+terea
partic"#arit$%i#or )ntreprinderii +i s"nt (i*ate aspecte #egate de nat"ra acti(it$%i#or des&$+"rate de
)ntreprindere, partic"#arit$%i#esector"#"i din care &ace parte,organi*area genera#$ a )ntreprinderii,
po#itici co'ercia#e, &inanciare +i socia#e, organi*area contabi#it$%ii, siste'"# de contro# intern.
5
Intele/erea sisteului de c!ntr!l intern si a riscului de c!ntr!l intern* >n control intern "un
previne mai multe fraude decat ar putea descoperi un auditor "un 3 intelegere suficienta a
controlului intern tre"uie o"tinuta in vederea planificarii si determinartii naturii, programarii
in timp si extinderea testelor ce urmea$a a fi efectuate Auditorii sunt interesati de mecanismele
de control legate de fia"ilitatea raportarii financiare si de mecanismele de control vi$and
anumite categorii de operatiuni
Identificarea d!eniil!r <i sisteel!r senificative- a" ca obiect identi&icarea *one#or de risc
+i stabi#irea e#e'ente#or sa" sec%i"ni#or as"pra c$rora treb"ie concentrat$ ac%i"nea de a"dit, iar
te.nici#e +i proced"ri#e &o#osite a" #a ba*a ana#i*a e#e'ente#or repetabi#e a c$ror &iabi#itate este
#egat$ de conceperea siste'e#or./e a" )n(edere cont"ri#e care )n raport c" s"'a sa" prin nat"ra
#or pot co'porta risc"ri de erori.
Redactarea Planului de audit" d"p$ c"noa+terea partic"#arit$r%i#or )ntreprinderii, a"dit"# are
posibi#itatea s$ )+i oriente*e 'isi"nea )n &"nc%ie de do'enii#e +i siste'e#e se'ni&icati(e0 aceast$
orientare are ca obiecti( identi&icarea risc"ri#or care pot a(ea o inciden%$ se'ni&icati($ as"pra
sit"a%ii#or &inanciare.
Elab!rarea Pr!/raului de unc=-a"ditor"# (a aprecia e(a#"area speci&ic$ a risc"ri#or
inerente +i a risc"ri#or #egate de contro# +i, de ase'enea poate s$ deta#ie*e obiecti(e#e a"dit"#"i,
prec"' +i b"get"# de ti'p pentr" &iecare proced"r$ de a"dit. Este o deta#iere a t"t"ror
e#e'ente#or con%in"te )n 1#an"# de a"dit, )n (edrea asig"r$rii )ndep#inirii acest"ia.
Elementele principale ale Planului de audit sunt urmtoarele:
1. 1re*entarea )ntreprinderii- den"'irea0 sedi"# soca#0capita#"# socia# +i ac%ionari2asocia%i0
)nregistrare0 sc"rt istoric0considera%ii s"ccinte pri(ind obiect"# de
acti(itate,pia%a,conc"ren%a0
2. In&or'a%ii contabi#e- b"gete +i cont"ri pre(i*iona#e0 partic"#arit$%i#e siste'"#"i contabi#0
principii#e contabi#e0proced"ri#e contro#"#"i intern
3. 3e&inirea 'isi"nii- nat"ra 'isi"nii-cont"ri an"a#e etc.0 a#%i a"ditori,e4per%i sa" cen*ori c"
'isi"ni )n )ntreprindere
5. /iste'e +i do'enii se'ni&icati(e-prag de se'ni&ica%ie0 &"nc%ii +i cont"ri se'ni&icati(e0
*one de risc identi&icate0 controa#e se'ni&icati(e pe a"ditor"# se poate spri6ini0
!. Orientarea progra'"#"i de #"cr"- aprecierea contro#"#"i intern0 #"cr$ri deosebite0
con&ir'$ri de ob%in"t0 in(entare &i*ice0 asisten%$ de specia#itate necesar$0doc"'ente de
ob%in"t
. Ec.ipa +i b"get"#-co'ponen%a ec.ipei de a"dit 7n"'$r"# +i ni(e# de preg$tire80 b"get"#
de ore reparti*at pe 'e'brii ec.ipei +i pe 'od"#e#e a"ditate
6
9. 1#ani&icarea- reparti*area #"cr$ri#or0date#e inter(en%ii#or pe etape0 #ista rapoarte#or,
scrisori#or de con&ir'are +i a#te doc"'ente ce "r'ea*$ a &i e'ise
E>ALUAREA RISCURILOR ?I STA7ILIREA PRA@ULUI DE SE8NIFICAAIE
Evaluarea riscurilor
:n con&or'itate c" /tandard"# Interna%iona# de A"dit 7I/A8 500 a"ditor"# treb"ie s$ ob%in$ o
)n%e#egere s"&icient$ a siste'e#e de contabi#itate +i de contro# intern pentr" a p#ani&ica a"dit"# +i a
de*(o#ta o abordare e&icient$ a acest"ia. A"ditor"# treb"ie s$ "ti#i*e*e ra%iona'ent"# pro&esiona# #a
e(a#"area risc"#"i de a"dit +i #a stabi#irea proced"ri#or de a"dit, pentr" a se asig"ra c$ risc"# este red"s
p,n$ #a "n ni(e# acceptabi# de red"s.
Riscul de audit repre*int$ risc"# ca a"ditor"# s$ e4pri'e o opinie de a"dit neadec(at$, at"nci
c,nd sit"a%ii#e &inanciare s"nt denat"rate )n 'od se'ni&icati(. Risc"# de a"dit are trei co'ponente-
riscul inerent - repre*int$ s"sceptibi#itatea ca "n so#d a# "n"i cont sa" o categorie de
tran*ac%ii s$ con%in$ o denat"rare care ar p"tea &i se'ni&icati($, indi(id"a# sa" c"'"#at$
c" denat"r$ri#e e4istente )n a#te so#d"ri sa" categorii de tran*ac%ii, pres"p"n,nd c$ n" a"
e4istat controa#e interne adiacente
riscul de control- repre*int$ risc"# ca o denat"rare, care ar p"tea ap$rea )n so#d"# "n"i
cont sa" )ntr-o categorie de tran*ac%ii +i care ar p"tea &i se'ni&icati($ )n 'od indi(id"a#,
sa" at"nci c,nd este c"'"#at$ c" a#te denat"r$ri din a#te so#d"ri sa" categorii, s$ n" poat$
&i pre(enit$ sa" detectat$ +i corectat$ #a 'o'ent"# oport"n de siste'e#e de contabi#itate +i
de contro# intern.
riscul de nedetectare- repre*int$ risc"# ca proced"ri#e de &ond a#e "n"i a"ditor s$ n"
detecte*e o denat"rare ce e4ist$ )n so#d"# "n"i cont sa" categorie de tran*ac%ii +i care ar
p"tea &i se'ni&icati($ )n 'od indi(id"a#, sa" at"nci c,nd este c"'"#at$ c" denat"r$ri din
a#te so#d"ri sa" categorii de tran*ac%ii.
1entr" de*(o#tarea planului general de audit a"ditor"# treb"ie s$ e(a#"e*e riscul inerent #a
nivelul situa!iilor financiare. 1entr" ap#icarea progra'"#"i de a"dit, a"ditor"# treb"ie s$ &ac$ #eg$t"ra
)ntre o ast&e# de e(a#"are +i so#d"ri#e cont"ri#or +i categorii#e se'ni&icati(e de tran*ac%ii #a ni(e#"#
aser%i"nii sa" s$ pres"p"n$ c$ risc"# inerent este ridicat pentr" respecti(a aser%i"ne.
:n scop"# e(a#"$rii risc"#"i inerent, a"ditor"# "ti#i*ea*$ ra%iona'ent"# pro&esiona# pentr" a esti'a
n"'ero+i &actori, printre care se reg$sesc-
La nivelul situa;iil!r financiare"
Integritatea cond"cerii
"
E4perien%a +i c"no+tin%e#e cond"cerii, prec"' +i sc.i'b$ri#e s"r(enite #a ni(e#"# cond"cerii
pe parc"rs"# perioadei, de e4e'p#", #ipsa de e4perien%$ a 'anageri#or poate a&ecta )ntoc'irea
sit"a%ii#or &inanciare a#e entit$%ii.
1resi"ni neobi+n"ite e4ercitate as"pra cond"cerii, de e4e'p#", circ"'stan%e ce ar p"tea
predisp"ne cond"cerea #a denat"rarea sit"a%ii#or &inanciare, c"' ar &i e4perien%a e+ec"#"i a
n"'eroase entit$%i ce-+i des&$+oar$ acti(itatea )n sector"# de acti(itate respecti( sa" o entitate
ce n" de%ine s"&icient capita# pentr" contin"area acti(it$%ii.
;at"ra acti(it$%ii entit$%ii, de e4e'p#", poten%ia#"# "*"rii te.no#ogice a prod"se#or +i
ser(icii#or sa#e, co'p#e4itatea str"ct"rii capita#"#"i s$", i'portan%a p$r%i#or a&i#iate,
#oca#i*area +i r$sp,ndirea geogra&ic$ a &aci#it$%i#or de prod"c%ie a#e entit$%ii.
<actori care a&ectea*$ sector"# de acti(itate )n care operea*$ entitatea, de e4e'p#", condi%ii#e
econo'ice +i conc"ren%a, a+a c"' a" &ost identi&icate de tendin%e#e +i indicatorii &inanciari,
prec"' +i de sc.i'b$ri#e te.no#ogice, cererea de cons"' +i practici contabi#e co'"ne
sector"#"i de acti(itate respecti(.
La nivelul s!lduril!r de c!nturi <i al cate/!riei de tranzac;ii
Cont"ri a#e sit"a%ii#or &inanciare care este probabi# a &i s"sceptibi#e de denat"rare, de
e4e'p#", cont"ri care necesit$ a6"st$ri )n perioade#e anterioare sa" care i'p#ic$ "n grad
ridicat de esti'are.
Co'p#e4itatea tran*ac%ii#or principa#e sa" a a#tor e(eni'ente care ar p"tea necesita
"ti#i*area ser(icii#or "n"i e4pert.
=rad"# ra%iona'ent"#"i pro&esiona# i'p#icat )n deter'inarea so#d"#"i cont"#"i.
/"sceptibi#itatea acti(e#or #a pierdere sa" de#apidare, de e4e'p#", acti(e considerate
&oarte necesare sa" ca a(,nd "n grad ridicat de circ"#a%ie, c"' ar &i n"'erar"#.
<ina#i*area "nei tran*ac%ii neobi+n"ite sa" co'p#e4e, )n specia# #a s&,r+it"#
e4erci%i"#"i sa" aproape de acest 'o'ent.
>ran*ac%ii care n" se der"#ea*$ )n 'od obi+n"it.
E(a#"area pre#i'inar$ a risc"#"i de contro# repre*int$ proces"# de e(a#"are a e&icacit$%ii
siste'e#or de contabi#itate +i contro# intern a#e entit$%ii )n pre(enirea +i detectarea denat"r$ri#or
se'ni&icati(e. :ntotdea"na (or e4ista "ne#e risc"ri de contro# datorate #i'it$ri#or inerente a#e oric$r"i
siste' de contabi#itate +i contro# intern.
:n 'od nor'a#, a"ditor"# e(a#"ea*$ risc"# de contro# #a "n ni(e# ridicat pentr" o parte sa"
tota#itatea aser%i"ni#or, at"nci c,nd-
siste'e#e de contabi#itate +i de contro# intern n" s"nt e&ecti(e0 sa"
e(a#"area e&icacit$%ii siste'e#or de contabi#itate +i contro# intern n" este e&icient$.
#
E(a#"area pre#i'inar$ a risc"#"i de contro# pentr" o aser%i"ne )n sit"a%ii#e &inanciare treb"ie s$ &ie
ridicat$, c" e4cep%ia ca*"#"i )n care a"ditor"#-
Este capabi# s$ identi&ice controa#e#e interne re#e(ante pentr" aser%i"ni#e ce ar p"tea
pre(eni sa" detecta +i corecta o denat"rare se'ni&icati($
:+i p#ani&ic$ s$ e&ect"e*e teste a#e contro#"#"i pentr" a s"s%ine e(a#"area.
A"ditor"# treb"ie s$ doc"'ente*e )n doc"'ente#e de #"cr"-
:n%e#egerea ob%in"t$ c" pri(ire #a siste'e#e de contabi#itate +i de contro# intern0 +i
E(a#"area risc"#"i de contro#. At"nci c,nd risc"# de contro# este e(a#"at #a "n ni(e# 'ai
'ic dec,t ridicat, a"ditor"# treb"ie, de ase'enea, s$ doc"'ente*e ba*a pentr" conc#"*ii.
1ot &i &o#osite di&erite te.nici pentr" doc"'entarea in&or'a%ii#or #egate de siste'e#e de
contabi#itate +i de contro# intern. /e#ec%ionarea "nei te.nici partic"#are este o prob#e'$ ce %ine de
ra%iona'ent"# pro&esiona# a# a"ditor"#"i. >e.nici#e co'"ne, "ti#i*ate sing"#ar sa" co'binate, s"nt
repre*entate de descrieri narati(e, c.estionare, #iste de (eri&icare +i diagra'e a#e &#"4"ri#or de in&or'a%ii.
<or'a +i )ntinderea acestei doc"'enta%ii este in&#"en%at$ de '$ri'ea +i co'p#e4itatea entit$%ii, prec"'
+i de nat"ra siste'e#or de contabi#itate +i de contro# intern a#e entit$%ii. :n genera#, c" c,t s"nt 'ai
co'p#e4e siste'e#e de contabi#itate +i de contro# intern a#e entit$%ii, prec"' +i proced"ri#e de contro# a#e
a"ditor"#"i, c" at,t doc"'enta%ia acest"ia (a treb"i s$ &ie 'ai e4tins$.
$estele controalelor pot include:
Inspectarea doc"'ente#or 6"sti&icati(e a#e tran*ac%ii#or +i a#tor e(eni'ente pentr" a
co#ecta probe de a"dit care s$ certi&ice c$ siste'e#e de contro# intern a" &"nc%ionat corect, de
e4e'p#", se (eri&ic$ dac$ o tran*ac%ie a &ost a"tori*at$.
In(estigarea +i obser(area controa#e#or interne care n" a" #$sat nici o "r'$ de a"dit, de
e4e'p#", deter'inarea persoanei care e4ercit$ )n 'od e&ecti( &iecare &"nc%ie, +i n" doar cine se
pres"p"ne c$ o e4ercit$.
Ree&ect"area controa#e#or interne, de e4e'p#", reconci#ierea cont"ri#or bancare, pentr" a
se asig"ra c$ a" &ost corect e&ect"ate de entitate.
A"ditor"# treb"ie s$ ob%in$ probe de a"dit prin teste a#e controa#e#or pentr" a p"tea s"s%ine orice
e(a#"are a risc"#"i de contro# care este sit"at #a "n ni(e# 'ai 'ic dec,t ridicat. C" c,t e(a#"area risc"#"i
de contro# este 'ai red"s$, c" at,t 'ai '"#te probe treb"ie s$ ob%in$ a"ditor"# pentr" a s"s%ine &apt"# c$
siste'e#e de contabi#itate +i de contro# intern s"nt proiectate coresp"n*$tor +i &"nc%ionea*$ e&icient.
A"ditor"# poate decide s$ e&ect"e*e "ne#e teste a#e controa#e#or )n ti'p"# "nei (i*ite interi'are
)nainte de )nc.eierea perioadei. Oric"', a"ditor"# n" se poate ba*a pe re*"#tate#e "nor ast&e# de teste &$r$
%
s$ ia )n considerare necesitatea ob%inerii de probe de a"dit s"p#i'entare #egate de perioada r$'as$.
Fact!rii ce tre&uie avu!i 'n vedere includ:
Re*"#tate#e teste#or interi'are.
L"ngi'ea perioadei r$'ase.
3ac$ a" inter(enit "ne#e sc.i'b$ri )n siste'e#e de contabi#itate +i de contro# intern pe
parc"rs"# perioadei r$'ase.
;at"ra +i (a#oarea tran*ac%ii#or +i a a#tor e(eni'ente, prec"' +i so#d"ri#e i'p#icate.
?edi"# genera#, 'ai a#es controa#e#e de s"pra(eg.ere.
1roced"ri#e de &ond pe care a"ditor"# )+i prop"ne s$ #e e&ect"e*e.
:nainte de conc#"*ionarea a"dit"#"i, pe ba*a proced"ri#or de &ond +i a a#tor probe de a"dit
ob%in"te de a"ditor, a"ditor"# treb"ie s$ aprecie*e dac$ e(a#"area risc"#"i de contro# este con&ir'at$.
Rela;ia dintre evaluarea riscului inerent <i a celui de c!ntr!l
3eseori cond"cerea reac%ionea*$ #a sit"a%ii de risc inerent prin e#aborarea de siste'e de
contabi#itate +i de contro# intern care s$ pre(in$ sa" s$ detecte*e +i s$ corecte*e denat"r$ri#e +i de aceea,
)n '"#te ca*"ri, risc"# inerent +i risc"# de contro# s"nt interre#a%ionate )ntr-"n grad ridicat. :n ast&e# de
sit"a%ii, dac$ a"ditor"# )ncearc$ s$ e(a#"e*e separat risc"# inerent +i risc"# de contro#, e4ist$ posibi#itatea
"nei e(a#"$ri neadec(ate a risc"#"i. Ca re*"#tat, )n ast&e# de sit"a%ii risc"# de a"dit poate &i deter'inat
'ai adec(at prin e&ect"area "nei e(a#"$ri co'binate.
;i(e#"# risc"#"i de nedetectare este #egat direct de proced"ri#e de &ond a#e a"ditor"#"i. E(a#"area
de c$tre a"ditor a risc"#"i de contro# a# a"ditor"#"i, )'pre"n$ c" e(a#"area risc"#"i inerent, in&#"en%ea*$
nat"ra, d"rata +i )ntinderea proced"ri#or de &ond ce treb"ie e&ect"ate pentr" red"cerea risc"#"i de
nedetectare, +i, prin "r'are, a risc"#"i de a"dit p,n$ #a "n ni(e# acceptabi# de sc$*"t. @ne#e risc"ri de
nedetectare (or &i )ntotdea"na pre*ente c.iar dac$ "n a"ditor a e4a'inat 100A din so#d"ri#e contabi#e
sa" categorii#e de tran*ac%ii.
A"ditor"# treb"ie s$ ia )n considerare ni(e#"ri#e e(a#"ate a#e risc"#"i de contro# +i a#e ce#"i inerent pentr"
a deter'ina nat"ra, d"rata +i )ntinderea proced"ri#or de &ond cer"te pentr" red"cerea risc"#"i de a"dit
p,n$ #a "n ni(e# acceptabi# de sc$*"t. :n aceast$ pri(in%$ a"ditor"# (a aprecia-
o nat"ra proced"ri#or de &ond, de e4e'p#", "ti#i*area de teste )ndreptate 'ai degrab$ spre
p$r%i independente din a&ara entit$%ii, dec,t teste direc%ionate c$tre p$r%i sa" doc"'enta%ii din
cadr"# entit$%ii, sa" "ti#i*area de teste a#e deta#ii#or, )n scop"# "n"i obiecti( partic"#ar a#
a"dit"#"i, )n co'p#etarea proced"ri#or ana#itice0
o 'o'ent"# de ti'p #a care se e&ect"ea*$ proced"ri#e de &ond, de e4e'p#", e&ect"area #or
'ai degrab$ #a s&,r+it"# perioadei 7e4erci%i"#"i8, dec,t #a o dat$ anterioar$ acesteia0 +i
o )ntinderea proced"ri#or de &ond, de e4e'p#", "ti#i*area "n"i e+antion 'ai 'are.
()
E4ist$ o re#a%ie in(ers$ )ntre risc"# de nedetectare +i ni(e#"# co'binat a# risc"#"i inerent +i a# ce#"i
de contro#. 3e e4e'p#", )n ca*"# )n care risc"# inerent +i ce# de contro# s"nt ridicate, risc"# de nedetectare
acceptat treb"ie s$ &ie sc$*"t, pentr" a red"ce risc"# de a"dit #a "n ni(e# acceptabi# de sc$*"t. 1e de a#t$
parte, )n ca*"# )n care risc"# inerent +i ce# de contro# s"nt sc$*"te, a"ditor"# poate accepta "n risc de
nedetectare 'ai ridicat, care tot"+i red"ce risc"# de a"dit #a "n ni(e# acceptabi# de sc$*"t. :n ti'p ce
teste#e controa#e#or +i proced"ri#e de &ond se disting prin scop"# #or, re*"#tate#e &iec$r"i tip de proced"ri
pot contrib"i #a scop"# a#tora. 3enat"r$ri#e descoperite )n ti'p"# e&ect"$rii proced"ri#or de &ond pot
deter'ina a"ditor"# s$ 'odi&ice e(a#"area anterioar$ a risc"#"i de contro#.
;i(e#"ri#e e(a#"ate a#e risc"#"i inerent +i de contro# n" pot &i s"&icient de sc$*"te )nc,t s$ se
e#i'ine necesitatea ca a"ditor"# s$ e&ect"e*e o proced"r$ de &ond. ;eg#i6,nd ni(e#"ri#e e(a#"ate a#e
risc"#"i inerent +i de contro#, a"ditor"# (a treb"i s$ e&ect"e*e "ne#e proced"ri de &ond pentr" so#d"ri#e
cont"ri#or +i pentr" categorii#e de tran*ac%ii se'ni&icati(e.
E(a#"area co'ponente#or risc"#"i inerent +i a#e ce#"i de contro#, e&ect"at$ de a"ditor, se poate
'odi&ica )n c"rs"# "n"i anga6a'ent de a"dit, de e4e'p#", )n ti'p"# e&ect"$rii proced"ri#or de &ond
a"ditor"# poate pri'i in&or'a%ii ce di&er$ se'ni&icati( de in&or'a%ii#e pe ba*a c$rora a e(a#"at ini%ia#
risc"# de contro# +i pe ce# inerent. :n ast&e# de ca*"ri, a"ditor"# (a 'odi&ica proced"ri#e de &ond
p#ani&icate, ba*,nd"-se pe re(i*"irea ni(e#"ri#or e(a#"ate a#e risc"#"i de contro# +i a#e ce#"i inerent.
C" c,t e(a#"area risc"#"i inerent +i de contro# este 'ai ridicat$, c" at,t 'ai '"#te probe de a"dit
treb"ie s$ ob%in$ a"ditor"# din "ti#i*area per&or'ant$ a proced"ri#or de &ond. At"nci c,nd at,t risc"#
inerent, c,t +i ce# de contro# s"nt e(a#"ate ca &iind ridicate, a"ditor"# treb"ie s$ considere dac$
proced"ri#e de &ond pot &"rni*a s"&iciente probe de a"dit adec(ate pentr" a red"ce risc"# de nedetectare,
+i prin "r'are, risc"# de a"dit, #a "n ni(e# acceptabi# de sc$*"t. At"nci c,nd a"ditor"# deter'in$ c$ risc"#
de nedetectare re&eritor #a o aser%i"ne din sit"a%ii#e &inanciare pentr" "n so#d se'ni&icati( a# "n"i cont
sa" o categorie se'ni&icati($ de tran*ac%ii n" poate &i red"s #a "n ni(e# acceptabi#, a"ditor"# treb"ie s$
e4pri'e o opinie ca#i&icat$ 7c" re*er(e8 sa" s$ dec#are c$ se a&#$ )n i'posibi#itatea e4pri'$rii "nei opinii.
Pragul de semnifica!ie
/cop"# /tandard"#"i Interna%iona# de A"dit 320 7I/A8 este de a stabi#i reg"#i +i de a o&eri
reco'and$ri c" pri(ire #a concept"# prag"#"i de se'ni&ica%ie +i #a re#a%ia acest"ia c" risc"# de a"dit.
A"ditor"# treb"ie s$ ia )n considerare prag"# de se'ni&ica%ie +i re#a%ia acest"ia c" risc"# de a"dit
at"nci c,nd des&$+oar$ "n anga6a'ent de a"dit.
B1rag"# de se'ni&ica%ieC este de&init )n BCadr"# genera# pentr" )ntoc'irea +i pre*entarea
sit"a%ii#or &inanciareC, e'is de Co'itet"#"i pentr" /tandarde Interna%iona#e de Contabi#itate, )n "r'$torii
ter'eni-
BIn&or'a%ii#e s"nt se'ni&icati(e dac$ o'isi"nea sa" dec#ararea #or eronat$ ar p"tea in&#"en%a
((
deci*ii#e econo'ice a#e "ti#i*atori#or, #"ate pe ba*a sit"a%ii#or &inanciare. Pragul de semnifica!ie
depinde de '$ri'ea e#e'ent"#"i sa" a erorii, 6"decat )n )'pre6"r$ri#e speci&ice a#e o'isi"nii sa"
dec#ar$rii gre+ite. Ast&e#, prag"# de se'ni&ica%ie o&er$ 'ai degrab$ o #i'it$, dec,t s$ repre*inte o
)ns"+ire ca#itati($ pri'ar$ pe care in&or'a%ia treb"ie s$ o aib$ pentr" a &i "ti#$.C
Obiecti("# "n"i a"dit a# sit"a%ii#or &inanciare este de a per'ite "n"i a"ditor e4pri'area "nei
opinii potri(it c$reia sit"a%ii#e &inanciare a" &ost )ntoc'ite, s"b toate aspecte#e se'ni&icati(e, )n
con&or'itate c" "n cadr" de raportare &inanciar$ identi&icat. E(a#"area a ceea ce este se'ni&icati( este
"n aspect ce %ine de "ti#i*area ra%iona'ent"#"i pro&esiona#.
:n e#aborarea p#an"#"i de a"dit, a"ditor"# i'p"ne "n ni(e# acceptabi# a# prag"#"i de se'ni&ica%ie
ast&e# )nc,t s$ poat$ detecta din p"nct de (edere cantitati( denat"r$ri#e se'ni&icati(e. >ot"+i, at,t
(a#oarea 7cantitatea8, c,t +i nat"ra 7ca#itatea8 denat"r$ri#or treb"ie s$ &ie #"ate )n considerare. E4e'p#e de
denat"r$ri ca#itati(e ar p"tea &i descrierea inadec(at$ sa" i'proprie a "nei po#itici contabi#e, c,nd este
probabi# ca "n "ti#i*ator a# sit"a%ii#or &inanciare s$ &ie ind"s )n eroare de descriere, sa" e+"area
pre*ent$rii )nc$#c$rii cerin%e#or reg#e'entate, c,nd este probabi# ca i'p"nerea "#terioar$ de restric%ii prin
reg#e'ent$ri s$ deteriore*e )n 'od se'ni&icati( capacitatea de operare.
A"ditor"# treb"ie s$ ia )n considerare posibi#itatea apari%iei denat"r$ri#or #a ni(e#"# (a#ori#or
re#ati( 'ici care, c"'"#ate, ar p"tea a(ea "n e&ect se'ni&icati( as"pra sit"a%ii#or &inanciare. 3e e4e'p#",
o eroare ap$r"t$ )n proced"ra de )nc.idere de #"n$ ar p"tea &i "n indici" a# "nei poten%ia#e denat"r$ri
se'ni&icati(e dac$ acea eroare se repet$ )n &iecare #"n$.
A"ditor"# ia )n considerare prag"# de se'ni&ica%ie at,t #a ni(e#"# g#oba# a# sit"a%ii#or &inanciare,
c,t +i )n re#a%ie c" so#d"ri#e cont"ri#or indi(id"a#e, c" c#ase#e de tran*ac%ii +i pre*ent$ri#e de in&or'a%ii.
1rag"# de se'ni&ica%ie poate &i in&#"en%at de considerente c"' ar &i cerin%e#e #ega#e +i de reg#e'entare,
c,t +i de considerente #egate de so#d"ri#e cont"ri#or indi(id"a#e a#e sit"a%ii#or &inanciare +i de re#a%ii#e
e4istente )ntre acestea. Acest proces poate a(ea ca re*"#tat di&erite ni(e#"ri a#e prag"#"i de se'ni&ica%ie,
)n &"nc%ie de aspect"# sit"a%ii#or &inanciare #"ate )n considera%ie.
1rag"# de se'ni&ica%ie treb"ie #"at )n considerare de a"ditor at"nci c,nd-
7a8se deter'in$ nat"ra, nat"ra +i )ntinderea proced"ri#or de a"dit0 +i
7b8se e(a#"ea*$ e&ecte#e denat"r$ri#or.
Rela;ia dintre pra/ul de senifica;ie <i riscul de audit
C,nd p#ani&ic$ a"dit"#, a"ditor"# ia )n considerare aspecte#e care ar p"tea &ace ca sit"a%ii#e
&inanciare s$ &ie denat"rate )n 'od se'ni&icati(. E(a#"area de c$tre a"ditor a prag"#"i de se'ni&ica%ie, )n
re#a%ie c" so#d"ri#e speci&ice a#e cont"ri#or +i c#ase#e de tran*ac%ii, a6"t$ a"ditor"# s$ se decid$ as"pra
"nor aspecte c"' s"nt ce#e re&eritoare #a ce e#e'ente treb"ie e4a'inate +i dac$ s$ &o#oseasc$ proced"ri
ana#itice +i de e+antionare. Acestea per'it a"ditor"#"i s$ se#ecte*e proced"ri#e de a"dit care, co'binate,
se esti'ea*$ c$ red"c risc"# de a"dit #a "n ni(e# acceptabi# de sc$*"t.
(2
E4ist$ o re#a%ie in(ers$ )ntre prag"# de se'ni&ica%ie +i ni(e#"# risc"#"i de a"dit +i an"'e, c" c,t
este 'ai )na#t ni(e#"# prag"#"i de se'ni&ica%ie, c" at,t este 'ai sc$*"t risc"# de a"dit +i in(ers. A"ditor"#
ia )n considerare re#a%ia in(ers$ dintre prag"# de se'ni&ica%ie +i risc"# de a"dit at"nci c,nd deter'in$
nat"ra, d"rata +i )ntinderea proced"ri#or de a"dit. 3e e4e'p#", dac$ d"p$ p#ani&icarea proced"ri#or
speci&ice de a"dit, a"ditor"# deter'in$ c$ ni(e#"# acceptabi# a# prag"#"i de se'ni&ica%ie este sc$*"t,
at"nci risc"# de a"dit este cresc"t. A"ditor"# (a co'pensa acest #"cr" &ie-
7a8 red"c,nd ni(e#"# e(a#"at a# risc"#"i de contro#, aco#o "nde acest #"cr" este posibi#, +i
'en%in,nd ni(e#"# red"s prin e&ect"area "nor teste e4tinse sa" s"p#i'entare a#e controa#e#or0 &ie
7b8 red"c,nd risc"# de nedetectare prin 'odi&icarea nat"rii, d"ratei +i )ntinderii teste#or
deta#iate de a"dit p#ani&icate.
Pra/ul de senifica;ie <i riscul de audit Bn evaluarea pr!bel!r de audit
E(a#"area de c$tre a"ditor a prag"#"i de se'ni&ica%ie +i a risc"#"i de a"dit #a 'o'ent"# ini%ia# a#
p#ani&ic$rii anga6a'ent"#"i poate s$ &ie di&erit$ de cea din 'o'ent"# e(a#"$rii re*"#tate#or proced"ri#or
de a"dit. Acest #"cr" se poate datora "nei 'odi&ic$ri a circ"'stan%e#or sa" "nei 'odi&ic$ri s"r(enite )n
c"no+tin%e#e ac"'"#ate de a"ditor, ca "r'are a a"dit"#"i. 3e e4e'p#", dac$ a"dit"# este p#ani&icat )nainte
de ter'inarea perioadei, a"ditor"# (a anticipa re*"#tate#e opera%i"ni#or +i po*i%ia &inanciar$. 3ac$
re*"#tate#e e&ecti(e a#e opera%i"ni#or +i po*i%ia &inanciar$ di&er$ )n 'od se'ni&icati(, e(a#"area prag"#"i
de se'ni&ica%ie +i a risc"#"i de a"dit se poate, de ase'enea, 'odi&ica. :n p#"s, at"nci c,nd p#ani&ic$
a"dit"#, a"ditor"# poate s$ stabi#easc$ )n 'od inten%ionat ni(e#"# acceptabi# a# prag"#"i de se'ni&ica%ie #a
"n ni(e# 'ai sc$*"t dec,t ce# ce se inten%ionea*$ a &i "ti#i*at #a e(a#"area re*"#tate#or a"dit"#"i. Acest
#"cr" se poate &ace c" scop"# de a red"ce probabi#itatea e4isten%ei de denat"r$ri se'ni&icati(e +i de a
o&eri a"ditor"#"i o 'ar6$ de sig"ran%$ at"nci c,nd se e(a#"ea*$ e&ect"# denat"r$ri#or descoperite pe
parc"rs"# a"dit"#"i.
A"ditor"# treb"ie s$ ia )n considerare dac$ tota#"# denat"r$ri#or necorectate este se'ni&icati(.
3ac$ a"ditor"# a6"nge #a conc#"*ia c$ denat"r$ri#e pot &i se'ni&icati(e, a"ditor"# treb"ie s$ ia )n
considerare red"cerea risc"#"i de a"dit prin e4tinderea proced"ri#or de a"dit sa" s$ cear$ cond"cerii s$
a6"ste*e sit"a%ii#e &inanciare. :n oricare sit"a%ie, cond"cerea poate dori s$ a6"ste*e sit"a%ii#e &inanciare )n
&"nc%ie de denat"r$ri#e identi&icate.
:n ca*"# )n care cond"cerea re&"*$ s$ a6"ste*e sit"a%ii#e &inanciare +i re*"#tate#e proced"ri#or
e4tinse de a"dit n" per'it a"ditor"#"i s$ a6"ng$ #a conc#"*ia c$ tota#"# denat"r$ri#or necorectate n" este
se'ni&icati(, a"ditor"# treb"ie s$ ia )n considerare 'odi&icarea coresp"n*$toare a raport"#"i a"ditor"#"i,
)n concordan%$ c" I/A 900 BRaport"# a"ditor"#"i pri(ind sit"a%ii#e &inanciareC.
3ac$ tota#"# denat"r$ri#or necorectate pe care a"ditor"# #e-a identi&icat se apropie de ni(e#"#
prag"#"i de se'ni&ica%ie, a"ditor"# (a #"a )n considerare dac$ e4ist$ probabi#itatea ca denat"r$ri#e
nedetectate, )'pre"n$ c" tota#"# denat"r$ri#or necorectate, s$ dep$+easc$ ni(e#"# prag"#"i de
(3
se'ni&ica%ie. Ast&e#, c" c,t tota#"# denat"r$ri#or necorectate se apropie de ni(e#"# prag"#"i de
se'ni&ica%ie, a"ditor"# (a #"a )n considerare red"cerea risc"#"i, ap#ic,nd proced"ri s"p#i'entare de a"dit
sa" cer,nd cond"cerii s$ a6"ste*e sit"a%ii#e &inanciare )n &"nc%ie de denat"r$ri#e identi&icate.
Pr!cedurile iniale de audit Bpart sec;iunea de planificare Bn d!u=*
&* C!nfirarea planului de audit tratata in Sectiunea E0 <i
)* Ab!rdarea auditului +Sectiunea F,
1 Confirmarea planului de audit
/ <umirea@renumirea
/ Scrisoarea de anga(ament
/ Iinformarea clientuului despre munca pe care o poate efectua
/ Confirm#ri de la ter.i
/ Pre$en.a la inventar
/ Confirmarea crean.elor@creditorilor
/ Asigura.i'v# c# situa.iile de la furni$ori sunt p#strate de client
2. Ab!rdarea auditului +Sectiunea F,
?a etapa de planificare auditorul tre"uie s# ai"# &n vedere a"ordarea de audit ce urmea$# a fi
adoptat# >n audit eficien implic# urm#toarele)
1 Actuali$area permanent# a cuno%tin.elor despre client ,
2 -aca exist# o eviden.# adecvat# a sistemelor conta"ile %i mediului de control pentru a determina
a"ordarea potrivit#,
4 Informa.iile financiare'c6eie sa fie ta"elate pentru o intelegere usoaraA,
5 Evaluarea preliminar# a continuit#.ii activit#.ii,
5 Calculul praguui l de semnifica.ie,
: 3 aten.ie suficient# a efectelor unor posi"ile fraude sau erori,
; Cunoasterea legisla.iei,a reglement#rilor %i standardelor de conta"ilitate %i audit,
B Evaluarea riscuului existen.ei unor tran$ac.ii cu p#r.i afiliate semnificative nepre$entate,
(4
C Pentru un anga(ament nou, se verifica, dac# soldurile de desc6idere %i cifrele comparative sunt
credi"ile
10 Se Derifica dac# estim#rile conta"ile au fost sau vor fi f#cute de administratori %i, dac# da, vede.i
ce tre"uie s# face.i pentru a evalua re$ona"ilitatea lor
11 Atunci cEnd v# "a$a.i pe un expert, evalua.i o"iectivitatea, competen.a %i gradul de adecvare a
muncii sale din punctul de vedere al auditului
12 Atunci cEnd sunt implica.i al.i auditori externi sau interni, tre"uie s# vede.i cum va afecta auditul
implicarea lor
14 -ocumentarea evaluarii riscului de audit %i componentelor sale riscul inerent, de control %i de
nedetectare
15 -ocumentarea a"ordarii auditului, identificEnd &n mod clar domeniile de audit esen.iale, riscurile
%i cum au fost acestea a"ordate, precum %i metoda de e%antionare ce urmea$# a fi folosit#
15 !ipuri de esantionare
E%antionarea "a$at# pe ra.ionamentul profesional
E%antionare "a$at# pe risc
Alte
)* Stabilirea pers!nalului c!respunzat!r pentru lucrare specificand in scris /radul de indruare
suprave/6ere si revizuire
#* Int!cirea bu/etului de tip
9* Asi/urarea ca intre/ul pers!nal este instruit
Evaluarea riscului de audit
Audit!rii trebuie s= evalueze CRiscul de audit( adic= riscul de a e1pria ! !pinie de audit
nec!respunz=t!are asupra situa;iil!r financiare*
Riscul de audit cuprinde Riscul Inerent +RI,. Riscul de C!ntr!l +RC, <i Riscul de Nedetectare
+RN,* Fiecare dintre acestea trebuie luat Bn c!nsiderare*
E>ALUAREA RISCULUI DE AUDIT +CONT,
RI reprezint= susceptibilitatea unui s!ld de c!nt sau clase de tranzac;ii de a c!n;ine er!ri seni-
ficative. fie individual fie cuulate cu er!rile din alte s!lduri sau clase presupunDnd c= nu e1ist=
c!ntr!ale interne* +F!l!si;i ra;i!naentul pr!fesi!nal 5 adic= inf!ra;iile despre client <i raur=
pentru a evalua,
RC este riscul apari;iei de er!ri senificative Bntr-un s!ld de c!nt sau clas= de tranzac;ii. fie
individual. fie cuulate cu er!ri din alte s!lduri sau clase. <i de a nu fi prevenite sau detectate la tip
de sisteele c!ntabile <i de c!ntr!l intern*
RN este riscul ca pr!cedurile de f!nd ale audit!rului +teste ale detaliil!r tranzac;iil!r si s!lduril!r
sau pr!ceduri analitice s= nu detecteze er!ri senificative care e1ist= Bn s!ldul unui c!nt sau clase de
tranzac;ii. fie individual fie cuulate cu er!ri din alte s!lduri sau clase*
(5
MODELUL DIN PROCEDURILE MINIMALE
RA = RI x RC x RNE x RNNE
Riscul de audit trebuie s fie t!tdeaua "ai "ic de #$
RI x RNNE x %RC x RNE& ' #$
RNNE5 t!ate riscurile de a tra/e c!ncluzii inc!recte pe baza testel!r. altele decDt cele specific le/ate
de e<anti!nare. spre e1eplu. f!l!sirea de pr!ceduri /re<ite. interpretarea /re<it= a pr!bel!r sau
nerecun!a<terea er!ril!r* P!ate fi iniizat prin selectarea pers!nalului de audit p!trivit <i
asi/urarea un!r nivele c!respunz=t!are de suprave/6ere <i revizuire Bn tipul auditului*
RNE 5 p!sibilitatea de a e1ista diferen;e Bntre c!ncluziile trase pe baza unui e<anti!n <i c!ncluzia
care ar fi f!st tras= dac= Bntrea/a p!pula;ie ar fi f!st supus= aceleia<i pr!ceduri de audit* P!ate fi
iniizat prin ale/erea et!dei p!trivite de selec;i!nare a e<anti!nului <i a =riii e<anti!nului*
Lista de verificare a Riscului Inerent
Este f!l!sit= pentru a evalua Riscul Inerent de 8ediu <i pentru a clasifica clien;ii Bn c!panii cu risc
are. ediu. sc=zut <i f!arte sc=zut* Trebuie c!pletat= indiferent de te6nicile de testare*
Entreb=rile ac!per= 9 d!enii 5 management conta&ilitate afaceri *i audit.
Entreb=rile din sec;iunea 8ana/eent
C!peten;a
a,* Ei lipsesc c!nducerii suficiente cun!<tin;e <i e1perien;= pentru a c!nduce afacereaF
b,* Are c!nducerea tendin;a de a iplica s!cietatea Bn afaceri riscanteF
c,* S-au f=cut sc6ib=ri Bn pers!nalul de c!nducere-c6eie Bn cursul peri!adei c!ntabileF
8anipularea cifrel!r
d,* E1ist= cerin;e de a en;ine nivelul cD<ti/uril!r sau de a atin/e anuite !biectiveF
Entreb=rile din sec;iunea 8ana/eent
(6
e,* Sunt rezultatele rap!rtate senificative pentru c!nducereF E1" pr!fit c!ne1
C!ntr!l ana/erial
f,* Sunt slabe c!ntr!alele ana/eriale <i adinistrativeF
/,* Lipsesc sistee bune de inf!ra;ii ana/erialeF
@radul de iplicare ana/erial=
6,* Este c!nducerea iplicat= pr!fund Bn
activitatea zilnic=F
Entreb=ri Sec;iunea C!ntabilitate trateaza c!petenta si credibilitatea pers!nalului c!ntabil
a,* Este func;ia c!ntabil= descentralizat=F
b,* Ei lipse<te pers!nalului c!ntabil pre/=tirea <i capacitatea de a Bndeplini sarcinile al!cateF
+c,* E1ist= pr!blee de atitudine sau !ral Bn departaentul de c!ntabilitateF
+d,* E1ist= p!sibilitatea de a avea /re<eli ca rezultat al presiunii care apas= pe uerii pers!nalului
c!ntabilF
Entreb=ri Sec;iunea Afaceri trateaza fact!rii care afecteaza fira. inclusiv /radul de c!ntr!l e1tern la
care sunt supuse c!nturile si pr!babilitatea e1istentei un!r !tive in anipularea cifrel!r*
a,* Opereaz= c!pania Bntr-! raur= cu risc ridicatF
b,* E1ist= credit!ri-ter;i senificativi. individual lua;iF
+c,* E1ista pers!ane din afara e1ecutivului care de;in peste )'4 din capitalul s!cial sau drepturile de
v!tF
+d,* E1ist= e1pecta;ii privind vinderea t!tal= sau par;ial= a afacerii Bn viit!rul apr!piatF
S-ar putea s= supraevalueze pr!fiturile pentru a !b;ine un pre; ai are pe afacere*
+e,* A e1istat ! sc6ibare a c!ntr!lului Bn ultiele &) luniF
("
+f,* Este c!pania ins!lvabil=F
R=spunsurileCDa( la +d, si +f, sunt c!nsiderate a avea un ipact ai senificativ asupra riscului*
Entreb=ri Sec;iunea Audit se refera la inf!ratiile despre client detinute de fira. pe baza e1perientei
din an/a2aente anteri!are de audit si la relatia firei cu clientul*
Este pria !ar= cDnd fira face auditul clientuluiF
A cuprins rap!rtul de audit pe !ricare din ultiii d!i ani rezerve senificativeF
A;i descrie rela;ia cu clientul fie c!nflictual=. fie deteri!rat=F
E1ist= vre! presiune senificativ= Bn ceea ce prive<te !n!rariul sau tipulF
E1ist= un nu=r senificativ de tranzac;ii G/reu de auditatHF +e1* vDnz=ri pe nuerar,
Evaluarea riscului inerent specific
I : Bntreb=ri pentru evaluarea riscului inerent specific"
E& Siste dispus la er!riJsiste inadecvatJsiste anual nec!puterizatF
E) C!ntabil nepre/=tit Bn acest d!eniuF
E# Tranzac;ii c!ple1e +natura tranzac;iei <i nu !dul de Bnre/istrare a acesteia,F
E9 Susceptibil la pierderiJdelapidareJfraud=F
E' 8ulte calculeJra;i!naent pr!fesi!nalF
E: E1ista tranzac;ii ne!bi<nuite +natura tranzac;iei sau natura prelucr=rii Bn afara
sisteului,F
IDENTIFICAREA DO8ENIILOR DE AUDIT ESENAIALE ?I STA7ILIREA 8ETODEI DE
E?ANTIONARE
a, E<anti!nare bazat= pe ra;i!naent
b, E<anti!nare bazat= pe risc
c, altele e1* &$$4 test de date
Ab!rdarea auditului va fi dictat= de cD;iva fact!ri*
(#
Planul de audit /eneral care descrie Bntinderea <i desf=<urarea auditului trebuie d!cuentat si
include ur=t!arele"
a* d!enii esen;iale <i cerin;e specifice privind an/a2aentul <i !dul Bn care acestea v!r
fi ab!rdate*
b* C!ntr!ale-c6eie pe care se p!ate pune baza. dac= e1ist=*
c* Adapt=ri necesare la pr!/raul de audit Bn luina planific=rii efectuate*
d* 8et!dele de e<anti!nare ce ureaz= a fi f!l!site <i nivelul ini;ial de testare*
E<anti!narea p!ate fi statistic= sau bazat= pe ra;i!naent*
Se d!cuenteaza et!da Bn d!cuentele de lucru*
Audit!rul trebuie s= ia Bn c!nsiderare"
( !biectivul specific de audit. e1eplu" testarea validit=;ii crean;el!r- p!pula;ia din care
ureaza a fi desprins e<anti!nul
-=riea e<anti!nului
- audit!rul va trebui s= ia Bn c!nsiderare /radul riscului de e<anti!nare <i er!area a1i= din
p!pula;ie*
- Cu cDt nivelul riscului de e<anti!nare care este acceptabil este ai sc=zut. cu atDt este ai are
=riea e<anti!nului necesar pentru a !b;ine certificarea dat= de audit*
Atunci cDnd se f!l!sesc te6nici de e<anti!nare. evaluarea er!ril!r este f!arte ip!rtant=*
E>ALUAREA ERORILOR
&* 8et!da Indicat!rului
Er!area pr!iectat= Bn p!pula;ie se calculeaz= astfel"
Er!are pr!iectata Bn p!pula;ie+ Epp, 3 Er!area /asita 1
ui esantionul Daloarea
populatiei Daloarea
..
..
)* 8et!da diferen;ei
Pr!iectarea er!rii Bn p!pula;ie se calculeaz= dup= cu ureaz= +Pep,"
Pep 3 Er!area /asita 1
esantion din elemente de <r
populatie din elemente de <r
. . . .
. . . .
(%
Dup= ce au f!st pr!iectate er!rile. acestea trebuie sintetizate pentru ca audit!rul s= p!at=
evalua dac= situa;iile financiare prezint= ! ia/ine fidel= <i c!rect=* Cu t!ate acestea.
er!rile pr!iectate <i cele curente nu v!r fi acelea<i <i de aceea va fi necesar ! dat= Bn plus
s= se utilizeze ra;i!naentul pr!fesi!nal pentru a se decide dac= este pr!babil= apari;ia
unei er!ri senificative*
In situatia in care s-a decis faptul c= a ap=rut ! er!are senificativ= <i trebuie s= se ia ur=t!arele
=suri"
a*Se rec!and= clientului s= investi/6eze er!rile <i p!ten;ialul apari;iei alt!r er!ri sau
b* S= se e1tind= testele de audit pentru a se putea a2un/e la ! c!ncluzie ai precis= sau
c*Dac= este p!sibil. s= se efectueze teste alternative
Altfel va fi necesar= eiterea unui rap!rt cu rezerve*
E<anti!narea bazat= pe ra;i!naent
Diensiunile e<anti!anel!r Bn cazul e<anti!n=rii bazate pe ra;i!naent trebuie inserate Bn
sec;iunea F) din v!luul de pr!cedur are in vedere"
trebuie ac!rdat= aten;ie aspectel!r le/ate de revizuirea analitic=. c!ntr!ale <i si/uran;=*
trebuie s= se asi/ure afi<area Bn !d adecvat a !tivel!r ce au dus la deterinarea
diensiunil!r e<anti!anel!r*
E<anti!narea bazat= pe risc
Dac= se utilizeaz= e<anti!narea statistic= bazat= pe risc. atunci pentru a se deterina un
fact!r de risc ini;ial se va utiliza sec;iunea F)*
Ap!i se va c!pleta sec;iunea F# din v!luul de (Pr!ceduri iniale% pentru a se
d!cuenta !dul Bn care s-a a2uns la diensiunile e<anti!anel!r*
ANE)A r.*
2

Exe"+lu de scris!are de a,a-a"et +etru efectuarea uui audit
Ctre C!siliul de Ad"iistra.ie sau c!ducerea uit.ii/
2
/tandard"# de A"dit 300, , pag.2!0, CA<R DI<AC, A"dit &inanciar 200, /tandarde, Cod"# etic
2)
3"'nea(oastr$ prin adresa nr-----din data de----------- a%i so#icitat s$ e&ect"$' a"dit"# sit"a%ii#or
&inanciare pentr" an"#-------./"nte' )nc,nta%i s$ ($ con&ir'$' acceptarea acest"i anga6a'ent prin
con%in"t"# acestei scrisori. A"dit"# pe care )# (o' e&ect"a (a a(ea ca obiecti( e4pri'area "nei opinii din
partea noastr$ as"pra sit"a%ii#or &inanciare.
;oi ne (o' des&$+"ra acti(itatea de a"dit )n con&or'itate c" /tandarde#e de A"dit genera#
acceptate pro'o(ate de Ca'era A"ditori#or<inanciari din Ro',nia. Aceste standarde so#icit$ ca noi s$
p#ani&ic$' +i s$ e&ect"$' a"dit"# )n scop"# de a ob%ine o asig"rare re*onabi#$ c$ sit"a%ii#e &inanciare n"
con%in erori se'ni&icati(e. @n a"dit inc#"de e4a'inarea pe ba*$ de proced"ri, teste a do(e*i#or pri(ind
raportarea +i pre*entarea sit"a%ii#or &inanciare. A"dit"# inc#"de +i e4a'inarea principii#or contabi#e
&o#osite +i a esti'$ri#or se'ni&icati(e &$c"te de c$tre cond"cere, prec"' +i e(a#"area pre*ent$rii genera#e
a sit"a%ii#or &inanciare.
3atorit$ caracteristicii de test +i a a#tor #i'it$ri inerente a#e oric$r"i siste' contabi# +i de contro#
intern, e4ist$ "n risc ine(itabi# ca "ne#e erori se'ni&icati(e s$ r$',n$ nedescoperite.
In p#"s &a%$ de raport"# nostr" as"pra sit"a%ii#or &inanciare, noi esti'$' c$ ($ p"te' o&eri o
scrisoare separat$ pri(ind orice caren%$ se'ni&icati($ siste'"#"i de contro# intern +i de contabi#itate care
ne atrage aten%ia.
V$ rea'inti' c$ responsabi#itatea pentr" )ntoc'irea sit"a%ii#or &inanciare inc#"*,nd pre*entarea
adec(at$ a acestora, re(ine cond"cerii societ$%ii. Aceast$ responsabi#itate inc#"de 'en%inerea
)nregistr$ri#or contabi#e adec(ate +i a controa#e#or interne, se#ec%ia +i ap#icarea po#itici#or contabi#e +i
s"pra(eg.erea acti(e#or societ$%ii. Ca parte a proces"#"i de a"dit (o' cere din partea cond"cerii
con&ir'area scris$ pri(ind dec#ara%ii#e &$c"te no"$ )n #eg$t"r$ c" a"dit"#.
A+tept$' o co#aborare dep#in$ c" ec.ipa d"'nea(oastr$ +i crede' c$ aceasta ne (a p"ne #a
dispo*i%ie orice )nregistr$ri, doc"'enta%ii +i a#te in&or'a%ii care ne (or &i necesare )n e&ect"area
a"dit"#"i. Onorari"# nostr" care (a &i p#$tit pe '$s"ra ce ne des&$+"r$' acti(itatea, se
ca#c"#ea*$ pe ba*a ti'p"#"i cer"t de persona#"# stabi#it #a anga6a'ent, p#"s c.e#t"ie#i ce (or &i
decontate pe '$s"r$ ce (or &i e&ect"ate.
Aceast$ scrisoare (a r$',ne (a#abi#$ pentr" anii "r'$tori , c" e4cep%ia ca*"ri#or c,nd (a &i
re*i#iat$, sc.i'bat$ sa" )n#oc"it$.
V$ r"g$' s$ se'na%i +i s$ ret"rna%i copia ata+at$ acestei scrisori care ne indic$ c$ este )n
con&or'itate c" cerin%e#e d"'nea(oastr$ pri(ind anga6area noastr$ pentr" a"ditarea sit"a%ii#or &inanciare
a#e &ir'ei d"'nea(oastr$.
S-a luat la cunotin n numele societii ABC de ctre Societatea de audit
/e'n$t"ra
EEEE.
;"'e#e +i &"nc%ia
3ata
Scrisoarea de misiune treb"ie preg$tit$ )nainte de a )ncepe "n a"dit )n interes"# a'be#or p$r%i,
c#ient +i a"ditor, pentr" a e(ita orice ne)n%e#egeri #egat de 'isi"ne. /crisoarea con&ir'$ acceptarea de
c$tre a"ditor a 'isi"nii #a cererea c#ient"#"i, +i descrie obiecti(e#e, )ntinderea a"dit"#"i, responsabi#it$%i#e
a'be#or p$r%i +i &or'a raport"#"i. <or'a +i con%in"t"# scrisorii (aria*$ de #a "n c#ient #a a#t"#. In &or'a
genera#$ o scrisoare de anga6a'ent treb"ie s$ con%in$ "r'$toare#e e#e'ente-
Obiecti("# a"dit"#"i sit"a%ii#or &inanciare0
Responsabi#itatea cond"cerii pentr" )ntoc'irea sit"a%ii#or &inanciare0
Aria de ap#icabi#itate c" re&eriri #a #egis#a%ia )n (igoare, reg#e'ent$ri a#e organis'e#or pro&esiona#e,
#a care a"ditor"# ader$0
2(
Acces"# ne#i'itat a# a"ditor"#"i #a orice doc"'ente, )nregistr$ri +i in&or'a%ii so#icitate c" pri(ire #a
a"dit0
Risc"# ine(itabi# ca "ne#e erori se'ni&icati(e s$ n" &ie descoperite, deoarece a"dit"# se ba*ea*$ pe
teste +i #i'it$ri inerente #egate de siste'"# contabi# +i de contro# intern0
<or'a raport"#"i ca re*"#tat a# anga6a'ent"#"i0
3e ase'eni a"ditor"# poate s$ inc#"d$ )n scrisoarea de anga6a'ent +i a#te deta#ii-
E#e'ente pri(ind p#ani&icarea a"dit"#"i0
3rept"# a"ditor"#"i de a pri'i o con&ir'are scris$ din partea cond"cerii c" pri(ire #a dec#ara%ii#e
&$c"te )n #eg$t"r$ c" a"dit"#0
3escrierea a#tor rapoarte pe care a"ditor"# #e e'ite c$tre c#ient0
Fa*e#e de ca#c"# pentr" onorarii +i 'od"# #or de &act"rare0
Acord"ri pri(ind i'p#icarea a#tor a"ditori +i e4per%i pe parc"rs"# a"dit"#"i, a "nor a"ditori interni +i
persoane din )ntreprinderi0
Acord"ri c" a"ditor"# anterior dac$ a"dit"# este ini%ia#0
Re&eriri #a orice contract pentr" (iitor, )nc.eiate )ntre a"ditor +i c#ient.

+ne,a 2
P-+. /E 01S12.E
22
(. Prezentarea entit!ii:
-den"'irea
-sedi"# socia#
-capita# socia# +i asocia%i2actionari
-)nregistrare
-sc"rt istoric
-organi*are
-considera%ii pri(ind obiect"# de acti(itate, pia%a, conc"ren%a
-cond"cerea +i persoane prop"se a &i contactate
2. 1nforma!ii conta&ile-
-b"gete +i cont"ri pre(i*iona#e
-partic"#arit$%i#e siste'"#"i contabi#
-principii contabi#e
3./efinirea misiunii
-nat"ra 'isi"nii-a"ditarea sit"a%ii#or &inanciare
-a#te 'isi"ni cone4e din acti(itatea entit$%ii a"ditate
-principa#e#e condi%ii pentr" rea#i*area #"cr$ri#or de (eri&icare +i contro#
4. Sisteme *i domenii semnificative:
3c"'p$r$ri
-(,n*$ri
-stoc"ri
-c#ien%i
3deter'inarea prag"#"i de se'ni&ica%ie
-identi&icarea &"nc%ii#or +i do'enii#or se'ni&icati(e
-pre*entarea *one#or de risc
-identi&icarea p"ncte#or &orte a#e siste'"#"i +i a atit"dinii cond"cerii &a%$ de a"dit"# intern
-controa#e se'ni&icati(e pe care se poate spri6ini 'isi"nea de a"dit
5. 4rientarea programului de lucru
-aprecierea a"dit"#"i intern
-#"cr$ri deosebite
-con&ir'$ri de ob%in"t
-in(entare &i*ice
-asisten%a de specia#itate necesar$- in&or'atic$, &isca#itate
-doc"'ente de ob%in"t
6. Ec5ipa *i &ugetul
-n"'$r"# +i ni(e#"# 'e'bri#or ec.ipei
-"ti#i*area #"cr$ri#or de contro# a#e a"dit"#"i intern
-deter'inarea ore#or necesare pe &e#"ri de #"cr$ri
-ca#c"#"# cost"ri#or esti'ate )n &"nc%ie de e4pieren%a 'e'bri#or ec.ipei
-co'pararea n"'$r"#"i de ore necesare c" #i'ite#e stabi#ite de nor'e pro&esiona#e +i 6"sti&icarea
di&eren%e#or
". Planificarea
3reparti*area #"cr$ri#or pe 'e'brii ec.ipei
-date#e inter(en%ii#or pe etape
23
24