CAIET DE PRACTIC

Bolile oncologice
CANCERUL DE SAN
1. Date introductive
- Incidenta crescuta in tarile dezvoltate
- locul 2 ca si mortalitate prin cancer , dupa cancerul bronhopulmonar
- importanta screeningului in depistare precoce a bolii. Se realizeaza prin mamografie
bilateral la femeile peste 40 de ani , o data pe an. Scade mortalitate cu aproximativ 18-
25%
- rolul important antecedentele heredocolaterale
2. Prezentarea clinica
- Nodul tumoral mamar de consistent dura, nedureros in cele mai multe situatii , aderent sau
nu de planurile profunde sau superifical ; pot exista modificari ale tegumentului suprajacent
(edem, roseata)
- Localizare : in oricare din cele 5 cadrane ale sinului (supero-extern, supero-intern,
inferoextern, infero-intern, central) mai frecvent la nivelul glandei mamare stingi
- Noduli de permeatie care reprezinta metastaze cutanate
- Ganglioni locoregionali :
axilari homolaterali : consistenta dura, mobili sau aderenti (aspectul de bloc ganglionar )
ganglioni supraclviculari homolateral
- Manifestari determinate
o Evolutie locoregionala a bolii invazie de perete toracic, durere toracica, ulceratii,
hemoragie, edem in coaja de portocala
o de prezenta metastazelor
ganglionare - la distanta
hepatice insuficienta hepatica, icter, coma, oboseala/astenie , tulburari hemoragipare,
leucocitoza, febra, ascita, greturi, varsaturi, dureri abdominale
pleura-pulmonare insuficienta respiratorie, hemoptizie, pleurezie, dureri toracica, disfonie
osoase : dureri, sindrom de compresiune medulara, hipercalcemie (astenie, confuzie,
anorexie, constipatie, tulburari neurologice), fractura osoasa pe os patologic.
cerebrale semne neurologice de focar, hipertensiune intracraniana, cefalee, tulburari
cognitive
CONFI RMAREA DI AGNOSTI CULUI SE REALI ZEAZA PRI N EXAMEN
HI STOPATOLOGI C
3. Examenul histopatologic
- Obtinut in cadru interventiei chirurgicale
Extemporaneu
Definitiv la parafina
- Biopsie incizionala se excizeaza o parte din tumora ; se efectueaza in vederea
diagnosticului cind se doreste a efectua un tratament neoadjuvant (tratamentul efectuat inainte
de tratamentul cu intentie curativa) sau diagnosticul unui cancer metastatic cind interventia
chirurgicala radicala nu aduce beneficiu in supravietuire
- Biopsie excizionala sau tumorectomie; se excizeaza tumora in totalitate fara margini de
siguranta oncologica, fara a se considera o interventie chirurgicala curativa; se efetueaza
pentru stadiile avansate, in vederea tratamentului neoadjuvant sau pentru cazurile metastatice
- Punctie citologica (FNA) - examen citologic; informatii modeste legate de tipul
histopatologic
- Punctie biopsie (tru-cut) punctie cu ac gros ; avantaj fata de FNA recoltare de material
bioptic in cantitate mai mare, necesar unor examinari ulterioare prezenta markerilor tumorali
crescuti (CA15.3, CEA ) nu reprezinta confirmare a unei patologii maligne!!!!!!!
4. Examinari paraclinice
- Orientat si in functie de simptomatologie (nu se efectueaza de rutina tomografie cerebrala
decit in prezenta simptomatologiei.)
- Scop : stadializare si bilant preterapeutic
o Mamografie bilaterala si ecografia mamara
o Radiografie pulmonara de rutina ; informatii modeste
o Ecografie abdomino-pelvina evidentierea evolutiei abdominal si pelvine a cancerului de
sin
o Tomografie torace superior radiografiei pulmonare; evidentiaza leziuni pina la 2-3 mm ;
necesara in special pentru stadiile avansate cind posibilitatea existentei metastazelor este mai
mare; se apreciaza plaminul, ganglionii mediastinali, prezenta efuziei pleurale, pericardice,
aprecierea tesutului osos scanat
o Tomografie abdominala si sau pelvina superioara ecografiei abdomino-pelvine : evaluare
ficatului, tesutului osos scanat, organe abdominale si pelviene
o Tomografie cerebrala daca simptomatologia o impune
o RMN cerebral daca simptomatologia o impune
o Scintigrafie osoasa pentru cazurile avansate sau cind simptomatologia o
impune
o Laborator : hemolecuograma , TGO, TGP, fosfataza alcalina, bilirubina, creatinina,
ionograma, alte examinari legate de simptomatologie
o Markeri tumorali : CA 15.3, CEA
5. I nterpretare examen histopatologic
- Carcinomul ductal invaziv (aproximativ 70%)
- Carcinomul lobular invaziv (15-20%)
- Alte tipuri : medular, papilar, spinocelular (10-15%)
- Teste imunohistochimice :
Receptori estrogen (RE) ; procent de la 0-100%
Receptori progesterone (RP) : procent de la 0-100%
Her2neu : 1-3 + ; daca Her2neu este 2+ se recomnda efectuarea tesutului FISH sau CISH
(hidridizare in situ)
Angiogeneza , EGFR, TOP IIa
6. Stadializare
- Scop : aprecierea evolutiei locale si la distanta
- Aprecierea deciziei terapeutice optime adaptate evolutiei bolii
- Terminologie internationala
- Stadiu I , II, III, IV
- Necesar diagnostic anatomopatologic si explorarile paraclinice pentru determinarea
evolutie locale si la distanta
- Aprecierea prognosticului bolii
7. Decizia terapeutica
- Decizie efectuata in cadrul unui comitet din care fac parte : chirurg oncolog,
chimioterapeut , radioterapeut, anatomopatolog, imagistician
- Decize adaptata evolutiei locoregionale a bolii si a co-morbiditatilor
8. Tratament
a. Chirurgia
i. Conservatoare : sectorectomie / cadranectomie cu evidare ganglionara
ii. Radicala: mastectomie radical modificata (include si limfadenectomia
locoregionala)
iii. Paliativa : crestere calitatii vietii pacientului : mastectomia de curatire, chirurgia
metastazelor , chirurgia complicatiilor legate de evolutia locala sau la distanta a bolii
iv. Adapata stadiului bolii
v. Biopsia ganglionului sentinela pentru limitarea limfadenectomie axilare la cazuri
selectionate, pentru a preveni complicatiile legate de aceasta
vi. Chirurgia de reconstructie
b. Chimioterapie
i. Adjuvanta : dupa interventia chirurgicala : scop crestere supravietuirii (intervalul de timp
pina la deces) si prelungirea intervalului liber de boala (intervalul pina la aparitia recidivei
locale sau la distanta)
ii. Neoadjuvanta : chimioterapia efectuata inainte de interventia chirurgicala pentru stadiile
avansate locoregional ; scop : downstagingul tumoral in vederea unei interventii chirurgicale
optime ;
iii. Chimioterapia paliativa : scop crestere calitatii vietii si cantitatii vietii
c. Radioterapia
i. Adjuvanta dupa interventia chirurgicala : scop scaderea riscului de recidiva locala ; tinta
glanda mamara restanta (pentru interventiile chirurgicale conservatoare) , perete toracic ,
regiune axilara
ii. Paliativa : pentru controlul simptomelor : antialgica la nivelul metastazelor osoase ;
radioterapia cerebrala pentru metastazele cerebrale
d. Hormonoterapia
i. La pacientele cu receptori hormonali pozitivi sau neefectuati
ii. Prima terapie tintita
iii. Antiestrogeni , inhibitori de aromataza, analogi de GnRh
e. Terapia tintita :
i. Anti-Her2neu : trastuzumab , lapatinib
ii. Angiogeneza : bevacizumab
9. Complicatii
a. Legate de evolutia bolii : sindrom de hipertensiune intracraniana , insuficienta respiratorie ,
hipercalcemie , fracturi pe os pathologic
b. Legate de tratamentul chirurgical limfedemul, seromul axilar, infectii
c. Legate de tratamentul radioterapic dermatita postradica, necroza, limfedemul
d. Legate de tratamentul chimioterapic si hormonal
i. Toxicitate hematologica : neutropenie, anemie secundara, trombocitopenie
ii. Toxicitate non-hematologica : greturi, varsaturi, alopecie , toxicitate pe diferite aparate si
sisteme, cancerul de endometru, osteoporoza, fracturi pe os patologic datorita pierderii osoase
determinata de instalarea menopauzei sau a tratamentului
10. Aspect psihosociale
a. Aspectul fizic legat de mastectomie dificil de acceptat de pacienta ; necesar psihoterapeut
b. Limfedemul nu se vindeca ; scopul tratamentului reducere si mentinerea la un nivel
acceptat de pacienta
c. Alopecia
d. Tulburari depresive determinate de diagnostic, tratament si complicatiile acestuia (alopecie,
mastectomie, greturi , varsaturi, controalele repetate) necesita aportul unui psihoterapeut
e. Interventii chirurgicale de reconstructie mamara
11. Urmarire
a. Scop : evidentierea recidivei locala sau la distanta : examen clinic periodic , examinari
paraclinice (radiografii pulmonare, ecografie abdomino-pelvina, tomografii torace, abdomen ,
pelvis markeri tumorali)
b. Evidentierea complicatiilor legate de tratament : evaluarea functiei cardiace , hepatice ,
renale, urmarirea ; limfedemului, efectele deprivarii estro-progesteronice
c. Interval : in primii 2 ani din 3 in 3 luni ; in urmatorii 2 ani din 6 in 6 luni , ulterior din anul
al 5-lea annual; sau daca simptomatologia o impun.


















CANCERUL BRONHOPULMONAR
1. Date introductive
- incidenta crescuta , locul 1 ca si mortalitate prin cancer
- nu exista metoda de screening pentru depistare precoce
- rolul important oprirea fumatului cel mai important factor de risc ; alti factori de risc -
conditii de munca in mediu toxic (nichel, mine de carbuni, turnatorii, expunere la radiatii
ionizate,azbest), medicamente antihipertensive , TBC in antecedente, cicatrici pulmonare
granulomatoase, silicoza
2. Prezentarea clinica
- in functie de localizarea tumorii primare : central (75%) sau periferica (25%)
- pentru tumorile periferice evolutie mai lunga asimptomatica , tuse iritativa, dispnee
restrictivae, abces pulmonar
- hemoptizie (simptomul care alarmeaza bolnavul), tuse , insuficienta respiratorie, cornaj,
tiraj, pneumopatie obstructiva
- datorita extinderii in torace : obstructie traheala, compresie esofagiana cu disfagie, disfonie,
dispnee, sindrom Claude Bernard Horner (mioza, ptoza palpebrala) , sindrom Pancoast Tobias
(durere umar prin invazia plexului brahial), sindrom de vena cava superioara, aritmii,
insuficienta cardiac, colectie pleural, cianoza prin limfangita carcinomatoasa
- datorita metastazelor extratoracice - cerebral : HT intracraniana, varsaturi, cefalee,
semen neurologicede focar, convulsii; - hepatic : dureri hipocondru drept, icter,
insuficienta hepatica ; - osos : dureri, sindrom de compresiune medulara, fracturi pe os
patologic ; - suprarenale : astenie, parti moi, plamin contralateral
- prezenta sindroamelor paraneoplazice : anoxie-casexie, febra de origine necunoscuta ,
hipercalcemie (astenie, confuzie, anorexie, constipatie, tulburari neurologice),
hiponatremie, sindrom Cushing, osteoartropatia hipertrofica, miastenie (sindrom Eaton-
Lambert) neuropatie periferica , polimiozita, tromboflebita migrator.
CONFI RMAREA DI AGNOSTI CULUI SE REALI ZEAZA PRI N EXAMEN
HI STOPATOLOGI C
3. Examenul histopatologic
- Obligatori de oobtinut material bioptic
- Obtinut in cadrul interventiei chirurgicale
Extemporaneu
Definitiv la parafina
- Biopsie obtinuta prin :
bronhoscopiei : recoltare de material bioptic pentru confirmarea
patologiei maligne
Pentru tumorile periferice : punctie biopsie ghidata tomografic
Toracotomie exploratorie
Toracoscopie / medistinoscopie
Din metastazele la distanta
Din ganglion supraclavicular
- Examen citologic : aspirat, lavaj , brosaj bronsic putine informatii, nu se utilizeaza de
rutina, lipsa de cantitate de material pentru determinarea teste imunohistochimice sau
genetice
!!! prezenta markerilor tumorali crescuti (Cyphra 21.1 , CEA , enolaza neuron specifica -
NSE) nu
reprezinta confirmare a unei patologii maligne !!!!!!!
4. Examinari paraclinice
- Orientat si in functie de simptomatologie (nu se efectueaza de rutina tomografie cerebral
decit in prezenta simptomatologiei.)
- Bronhoscopia : ESENTIALA ; PRINCIPALA INVESTIGATIE PENTRU
CONFIRMAREA HISTOPATOLOGICA SI STABILIREA CONDUITEI TERAPEUTICE ;
examinare fibroscopica ce are rolul
de prelevare de material biopstic
ofera informatii pentru stadializare, aspectul endobronsic al tumorii
ofera infomatii legate de operabilitate tumorii primare
sensibilitate pentru tumorile centrale : 75-90%
- bilant preterapeutic
o Radiografie pulmonara
de rutina ; informatii modeste ;
aprecierea grosiera a extensiei tumorale si a extensiei locoregionale opacitate, atelectazie,
pleurezie, limfangita pulmonara ;
nodul periferic izolat , imagine sugestiva sau imagine negative
cea mai utilizata desi sensibilitate si specificitatea redusa
o Tomografie torace superior radiografiei pulmonare; evidentiaza leziuni pina la 2-3 mm ;
caracterizarea tumorii primare si a relatiei acesteia cu vecinatatile , aprecierea ganglionilor
locoregionali
o Ecografie abdomino-pelvina evidentiere evolutiei abdominale si pelvine
o Tomografie abdominala si sau pelvina superioara ecografiei abdomino-pelvine
: evaluare ficatului, tesutului osos scanat, organe abdominal si pelviene
o Tomografie cerebrale daca simptomatologia o impune
o RMN cerebral daca simptomatologia o impune
o Scintigrafie osoasa pentru cazurile avansate , sau cind simptomatologia o
impune in asociere cu fosfataza alcaliza, calcemie
o Laborator : hemolecuograma , TGO, TGP, fosfataza alcalina, bilirubina, creatinina,
ionograma, alte examinari legate de simptomatologie
o Markeri tumorali : Cyphra 21.1 , CEA, NSE , cromogranina A
5. I nterpretare examen histopatologic
- Carcinomul cu celule mici
celule in bob de ovaz
celularitate mixta
- Carcinomul bronhopulmonar fara celule mici
carcinomul epidermoid
adenocarcinomul (papilar, acinar, bronsioloalveolar, mucosecretant)
carcinomul nediferentiat cu celule mari
- Teste imunohistochimice :
EGFR muatie exon 19,21 factor predictiv pentru tratamentul cu
inhibitori de tirozin-kinaza
pentru carcinoid : prezenta cromograninei , synaptofizina
receptori IGFR
6. Stadializare
- scop : aprecierea evolutiei locale si la distanta
- aprecierea decizie terapeutice optime adaptate evolutiei bolii
- terminologie internationala
- stadiu I , II, III, IV
- necesar diagnostic anatomopatologic si explorarile paraclinice pentru determinarea
evolutie locale si la distanta
- aprecierea prognosticului bolii
7. Decizia terapeutica
- decizie efectuata in cadrul unui comitet din care fac parte : chirurg chirurgie toracica,
chimioterapeut , radioterapeut, anatomopatolog, imagistician
- decize adaptata evolutiei locoregionale a bolii si a co-morbiditatilor
8. Tratament
- Chirurgia
putin cazuri au indicatie de interventie chirurgicala; prezentarea
pacientilor este tardiva ; adaptata stadiului bolii
adaptata stadiul clinic, co-morbiditatilor, criteriului functional
lobectomie, pneumectomie cu sampling ganglionar mediastinal,
toracotomie exploratorie (indicatie restrinsa), rezectii atipice
a. Chimioterapie
i. Adjuvanta : dupa interventia chirurgicala : scop cresterea supravietuirii
(intervalul de timp pina la deces) si prelungirea intervalului liber de boala
(intervalul pina la aparitia recidivei locale sau la distanta)
ii. Neoadjuvanta : chimioterapia efectuata inainte de interventia chirurgicala
pentru stadiile avansate locoregional ; scop : downstagingul tumoral in vederea
unei interventii chirurgicale optime ;
iii. Chimioterapia paliativa : scop crestere calitatii vietii si cantitatii vietii ; este
superioara tratamentului de sustinere la pacientii cu un status bun de
performanta
iv. Saruri de platina, taxani , gemcitabina, alcaloizi de vinca, pemetrexed : scheme
terapeutice utilizeaza in general dublete si sunt adaptate tipului histopatologic
b. Radioterapia
i. Adjuvanta dupa interventia chirurgicala : scop scaderea riscului de recidiva
locala
ii. Paliativa - pentru controlul simptomelor : antialgica la nivelul metastazelor
osoase ; radioterapia cerebrala pentru metastazele cerebrale
c. Terapia tintita :
i. Anti-EGFR : inhibitori de tirozin-kinaza (erlotinib, gefitinib) , anticorpi
monoclonali (cetuximab)
ii. Anti-angiogeneza : bevacizumab
9. Complicatii
a. legate de evolutia bolii : sindrom de hipertensiune intracraniana, insuficienta
respiratorie, hipercalcemie, fracturi pe os patologic, pleurezii neoplazice, dureri prin
evolulutie locala sau la distanta, hemoptizie
b. legate de tratamentul chirurgical disfunctii restrictive
c. legate de tratamentul radioterapic dermatita postradica, necroza, pneumopatia de iradiere
d. legate de tratamentul chimioterapic
i. toxicitate hematologica : neutropenie, anemie secundara, trombocitopenie
ii. toxicitate non-hematologica : greturi, vsarsaturi, alopecie , toxicitate pe diferite
aparate si sisteme, rash cutanat, reactii de hipersensibilitate
10. Aspect psihosociale
a. durerea neuropata in sindroamele de compresiuni nervoase; durere greu de controla t
b. insuficienta respiratorie determinata de tumora primara, de interventia chirurgicala sau
de complicatii datorita tratamentului sau evolutie bolii pacientul este anxios, agitat cu
senzatie de moarte iminenta
c. alopecia, greturile , varsaturile - legate de tratamentul chimioterapie
d. psihoterapie
11. Urmarire
a. scop : evidentierea recidivei locale sau la distanta : examen clinic periodic, examinari
paraclinice (tomografii torace, abdomen, cerebral, radiografii pulmonare, ecografie
abdomino-pelvina, pelvis , markeri tumorali)
b. evidentiere complicatiilor legate de tratament : evaluarea functiei cardiace, hepatice,
renale, urmarirea ;
c. Interval : in primii 2 ani din 3 in 3 luni ; in urmatorii 2 ani din 6 in 6 luni , ulterior din anul
al 5-lea anual; sau daca simptomatologia o impune















CANCERUL COLORECTAL
1. Date introductive
- incidenta crescuta , locul 3 ca si mortalitate prin cancer
- cocalizare oncologica ce se preteaza la testare prin screening respectiv colonoscopie la 5
ani asociat cu testul singerarilor oculte (controversat), la persoanele peste 50 de ani si
fara factori de risc. La persoanele cu risc crescut screeningul este adaptat riscului : astfel
la persoanele cu polipoza familila colonica sigmoidoscopie o data pe an de la pubertate
, la persoanele cu antecedente familiale de cancer colorectal non-polipozic peste virsta
de 40 de ani o data pe an , iar la persoanele cu istoric de boala inflamatorie -
colonoscopie la 1-2 ani la peste 8 ani de la debutul pancolitei
- frecventa crescuta : stardard socioeconomic crescut
2. Prezentarea clinica
- Colon drept
dureri abdominale difuze (75%)
astenie (29%)
singerare oculta cu anemie secundara (27%)
masa tumorala abdominala palpabila (23%)
- Colon sting
dureri abdominale (72%)
singerare (53%)
constipatie (42%)
scaderea calibrului scaunului cu obstructie
alternanata diaree / constipatie
- Rectal si rectosigmoidian
rectoragii (85%)
constipatie (46%)
tenesme rectale
diaree , dureri abdominale
- Datorita evolutiei locoregionale : invazie organe invecinate, invazie sacrata cu aparitia
dureilor, ascita carcinomatoaza (in evolutia peritoneala), disurie, oligurie (in invazia de
vezica urinara)
- datorita metastazelor
hepatic : dureri hipocondru drept, icter, insuficienta hepatica ;
pulmonare : insuficienta respiratorie, dispnee, tuse, hemoptizie, tulburari
de ritm cardiac
cerebral : HT intracraniana, varsaturi, cefalee, semne neurologice de
focar, convulsii ;
prezenta sindroamelor paraneoplazice : anoxie-casexie, febra de origine
necunoscuta , tromboflebita migratorie
- Obligatoriu : tuseul rectal
CONFI RMAREA DI AGNOSTI CULUI SE REALI ZEAZA PRI N EXAMEN
HI STOPATOLOGI C
3. Examenul histopatologic
- obligatoriu de obtinut material bioptic
- obtinut in cadrul interventiei chirurgicale
extemporaneu
definitiv la parafina
- biopsie obtinuta prin :
endoscopie digestiva inferioara : rectoscopie, rectosigmoidoscopie,
colonoscopie ; de preferat colonoscopia pentru evidentierea intregului
cadru colic
din metastazele la distanta (hepatica, pulmonara, ganglion periferic)
laparotomie exploratorie (de evitat)
!!! prezenta markerilor tumorali crescuti ( CEA , CA19.9 , cromogranina A) nu reprezinta
confirmare a unei patologii maligne !!!!!!!
4. Examinari paraclinice
- Orientat si in functie de simptomatologie (nu se efectueaza de rutina tomografie
cerebrala decit in prezenta simptomatologiei.)
- Endoscopia digestive inferioara
prelevare de material biopstic
ofera informatii pentru stadializare, aspectul endoluminal al
tumorii (risc de ocluzie prin stenoza, perforatie)
aprecierea intregului cadru colonic pentru evidentierea
eventualelor cancere sincrone
importanta si in urmarirea postterapeutica a pacientului pentru
aprecierea zonei de anastomoza si a cancerului metacron
daca nu s-a putut realiza preoperator (stenoza strinsa,
interventie chirurgicala in urgent) se completeaza intraoperator
- colonoscopie virtuala - putin traumatizanta pentru pacient, dar imposibilitatea de
prelevare de material bioptic
- irigografie / irigoscopie in prezent putin utilizata datorita alternativelor cu sensibilitate
si specificitate mai mare si datorita lipsei posibilitatii prelevarii de material bioptic
- RMN pelvis pentru tumorile rectale , ca si bilant preterapeutic si pre-decizional
- ecografie endorectala pentru tumorile rectale
- radiografie pulmonara
informatii modeste ;
aprecierea grosiera a prezentei metastazelor pulmonare, pleureziei
- tomografie torace superior radiografiei pulmonare; evidentiaza leziuni pina la 2-3 mm ;
- ecografie abdomino-pelvina evidentiere evolutiei abdominale si pelvine
- tomografie abdominala si sau pelvina superioara ecografiei abdomino-pelvine :
evaluarea metastazelor la distanta (hepatice, peritoneale), a tumorii primare si relatiei
acestei cu restul organelor abdominale si pelviene; aprecierea operabilitatii metastazelor
- tomografie cerebrala daca simptomatologia o impune
- RMN cerebral daca simptomatologia o impune
- Laborator : hemoleucograma, TGO, TGP, fosfataza alcalina, bilirubina, creatinina,
ionograma, alte analize legate de simptomatologie
- Markeri tumorali : CEA, CA 19.9 , cromogranina A
5. I nterpretare examen histopatologic
- adenocarcinomul (98%)
mucipar (mucina extracelular)
In inel cu pecete (mucina intracelular)
- carcinoid : la nivelul cecului, rectului
- tumori stromale (GIST) ; limfoame (cec)
- carcinoame epidermoide : la nivelul canalului anal (!!!! tratament , istorie naturala
diferita)
- teste imunohistochimice :
mutatia k-ras (lipsa mutatiei este factor predictiv la tratamentul cu
anticorpi anti-EGFR)
pentru carcinoid : prezenta cromograninei , synaptofizina
pentru tumori stromale : c-Kit (CD 117) factor predictiv la tratamentul
cu imatinib mesilat
6. Stadializare
- scop : aprecierea evolutiei locale si la distanta
- aprecierea decizie terapeutice optime adaptate evolutiei bolii
- terminologie internationala
- stadiu I , II, III, IV
- necesar diagnostic anatomopatologic si explorarile paraclinice pentru determinarea
evolutiei locale si la distanta
- Aprecierea prognosticului bolii
7. Decizia terapeutica
- decizie efectuata in cadrul unui comitet din care fac parte : chirurg oncolog, chimioterapeut ,
radioterapeut, anatomopatolog, imagistician
- decizie adaptata evolutiei locoregionale a bolii si a co-morbiditatilor
8. Tratament
- Chirurgia
adaptata stadiul clinic, co-morbiditatilor, dorintei pacientului
excizie tumorala cu margini de siguranta oncologica (aproximativ 5 cm)
cu limfadenectomie locoregionala (cel putin 12 ganglioni pentru o
corecta stadializare) cu prezervarea functiei
curativa : hemicoletomii, rezectii rectosigmoidiene, amputatia de rect
metastazelor : hepatice, pulmonare , cerebrale
in urgenta : in perforatii , ocluzii determinate de prezenta tumorii
paliativ : colostoma de protectie, interventii chirurgicala cu intentie
hemostatica
- Chimioterapie
i. adjuvanta : dupa interventia chirurgicala : scop crestere supravietuirii
(intervalul de timp pina la deces) si prelungirea intervalului liber de boala
(intervalul pina la aparitia recidivei locale sau la distanta)
ii. chimioterapia paliativa : scop crestere calitatii vietii si cantitatii vietii ; este
superioara tratamentului de sustinere in termenii supravietuirii
iii. fluoropirimidine (injectabil sau orale), saruri de platina (oxaliplatin) , iriniotecan
b. Radioterapia exclusiv pentru cancerele de rect
i. adjuvanta dupa interventia chirurgicala : scop scaderea riscului de recidiva
locala ; in asociere cu chimioterapia (radiochimioterapie concomitenta)
ii. preoperatorie (neoadjuvanta) : asigura controlul local, superior interventiei
chirurgicale in prim timp ; adaptata la stadiul tumorii (T3)
iii. paliativa cu scop antialgic sau controlul metastazelor
c. Terapia tintita :
i. anti-EGFR : anticorpi monoclonali (cetuximab, panitumumab) , anti-VEGF (sutent
carcinoid) , inhibitori de m-tor (everolimus carcinoid)
ii. anti-somatostatin : octreotid (pentru controlul sindromului carcinoid)
iii. anti-angiogeneza : bevacizumab
d. Chemoembolizari , alcoolizare , radiofrecventa pentru metastazele hepatice
9. Complicatii
a. legate de evolutia bolii : ocluzii, perforatii, carcinomatoza peritoneala, dezvoltarea
metastazelor la distanta , insuficiente de organ , hidronefroza
b. legate de tratamentul chirurgical tulburari de tranzit ; prezenta colostomei definitive
stingi
c. legate de tratamentul radioterapic sindrom algic pelvin, enterita de iradiere, colita
postradica, hidronefroza prin fibroza pelviana
d. legate de tratamentul chimioterapic
i. toxicitate hematologica : neutropenie, anemie secundara, trombocitopenie
ii. toxicitate non-hematologica : greturi, varsaturi, alopecie, toxicitate pe diferite
aparate si sisteme, rash cutanat, reactii de hipersensibilitate, stomatita, sindrom
mina-picior (eritro-disestezia palmoplantara, neuropatia periferica, reactii
colinergice
10. Aspect psihosociale
a. durerea neuropata in sindroamele de compresiuni nervoase ; durere greu de controla t
b. prezenta colostomei definitive stingi (anus iliac sting) prezenta permanenta a pungilor
de colostoma
c. alopecia, greturile, varsaturile, diareea, deshidratarea - legate de tratamentul
chimioterapie
d. psihoterapie
11. Urmarire
a. scop : evidentierea recidivei locale colonoscopie sau la distanta : examen clinic
periodic, examinari paraclinice (tomografii torace, abdomen, cerebral, radiografii
pulmonare, ecografie abdomino-pelvina, pelvis, markeri tumorali)
b. evaluarea complicatiilor legate de tratament : neuropatia postchimioterapie consult
neurologie
c. interval : in primii 2 ani din 3 in 3 luni ; in urmatorii 2 ani din 6 in 6 luni , ulterior din anul
al 5-lea annual; sau daca simptomatologia o impune
d. refacerea continuitatii tractului digestiv daca situatia anatomica o permite si boala este
controlata local sau la distanta (nu in cazul amputatiilor abdomino-perineale ; posibila in
rezectiile Hartmann)






























CANCERUL DE PROSTATA
12. Date introductive
- incidenta crescuta, locul 1 ca si incidenta in regiunile dezvoltate
- incidenta mare se explica prin crestere tehnicilor de diagnostic, respectiv screeningul
pentru cancerul de prostata dar si datorita cresterii sperantei de viata
- este localizarea care se preteaza la o campanie de screening: tuseu rectal , PSA (marker
specific pentru prostata) si ecografia endorectala
13. Prezentarea clinica
- manifestari urinare : disurie, retentie acuta de urina , oligurie , polakiurie
- datorita evolutiei locoregionale : invazie organe invecinate (rect) cu aparitia constipatiei,
rectoragie, invazie sacrata cu aparitia durerilor, tenesme vezicale (in invazia de vezica
urinara)
- datorita metastazelor
principalul sediu de metastazare este cel osos : dureri osoase
generalizate, predominent colona vertebrala
hepatic (rar) : dureri hipocondru drept, icter, insuficienta hepatica
pulmonare : insuficienta respiratorie, dispnee, tuse, hemoptizie, tulburari
de ritm cardiac
cerebral (rar) : HT intracraniana, varsaturi, cefalee, semne neurologice de
focar, convulsii
- complicatii datorita prezentei metastazelor osose: hipercalcemia, sindromul de
compresiune medulara, fracturile pe os patologic
- obligatoriu : tuseul rectal
CONFI RMAREA DI AGNOSTI CULUI SE REALI ZEAZA PRI N EXAMEN
HI STOPATOLOGI C
14. Examenul histopatologic
- obtinut in cadrul interventiei chirurgicale daca este indicata
- biopsie obtinuta prin :
punctie prostata ghidata ecografie, sub protectie de antibiotic
din metastazele la distanta (osose, hepatice)
!!! prezenta markerilor tumorali crescuti (PSA, fosfataza alcalina) nu reprezinta confirmare a
unei patologii maligne, ci doar orienteaza diagnosticul !!!!!!!
15. Examinari paraclinice
- RMN pelvis : se efectueza in vederea stabilirii conduitei terapeutice : interventie
chirurgicala in prim timp sau hormonoterapie neoadjuvanta ; obligatoriu la pacientii cu
risc crescut (se va detalia ulterior clasele de risc)
- scintigrafia osoasa : pentru categoria de pacienti cu risc intermediar, daca sunt
suspectate metastazele osoase, daca Gleason >= 4+3 sau PSA > 15 ng/ml ; de asemenea
obligatorie la pacientii cu risc crescut
- ecografie endorectala pentru aprecierea evolutiei locale si raporturile cu rectul
- radiografie pulmonara
informatii modeste ;
aprecierea grosiera a prezentei metastazelor pulmonare, pleureziei
- tomografie torace superior radiografiei pulmonare; evidentiaza leziuni pina la 2-3 mm ;
- ecografie abdomino-pelvina evidentiere evolutiei abdominale si pelvine
- tomografie abdominala si sau pelvis superioara ecografiei abdomino-pelvine :
evaluarea metastazelor la distanta, a tumorii primare si relatia acestei cu restul organelor
abdominal si pelviene ; aprecierea operabilitatii metastazelor
- tomografie cerebrala daca simptomatologia o impune
- RMN cerebral daca simptomatologia o impune
- Laborator : hemoleucograma, TGO, TGP, fosfataza alcalina, bilirubina, creatinina,
ionograma, alte analize legate de simptomatologie
- Markeri tumorali : PSA
16. I nterpretare examen histopatologic
- adenocarcinomul (sau carcinomul acinar)
- sarcomul de prostata
- carcinoid
- carcinoame epidermoide (f. rare)
- scor Gleason : suma de 2 interpretari , corespunzatoare celei mai frecvente si cele mai
nediferentiate zone din biopsie valoare de la 1-5 , suma acestora fiind intre 2-10 ; putin
probabil 1+5 sau 2+5 ; reprezinta un factor de prognotic foarte important orientind
tramentul si impartind pacientii in clase de risc ; daca nu se descrie se noteaza Gleason x
17. Stadializare
- scop : aprecierea evolutiei locale si la distanta
- aprecierea deciziei terapeutice optime adaptate evolutiei bolii
- stadiu I , II, III, IV
- necesar diagnostic anatomopatologic si explorarile paraclinice pentru determinarea
evolutie locale si la distanta
- aprecierea prognosticului bolii
- !!!! pacientii care datorita comorbiditatilor nu sunt candidate pentru un tratament
curativ , nu necesita in mod normal , investigtii pentru stadializare
- stadiu T clinic este investigat prin tuseu rectal
- pentru tumorile localizate se apreciaza riscul in functie de valorile PSA, scorul Gleason si
categoria de T astfel :
Risc scazut : PSA < 10 ng/ml, T1-2a , Gleason < 7
Risc crescut PSA > 20 ng.ml, T3-4, Gleason > 7
Risc intermediar : care nu se incadreaza in risc scazut sau intermediar
18. Decizia terapeutica
- decizie efectuata in cadrul unui comitet din care fac parte : urolog, chimioterapeut
radioterapeut, anatomopatolog, imagistician
- decizie adaptata evolutie locoregionale a bolii si a co-morbiditatilor
- pacientul trebuie informat de chirurgul oncolog si radioterapeut; trebuie avertizat despre
morbiditatiile legate de interventia chirurgicala : disfunctie sexuala, infertilitate si
incontinenta urinara.
19. Tratament
- optiune de supraveghere activa pentru pacientii incadrati in risc scazut. Monitorizare
atenta a evolutiei bolii de asemenea la pacientii cu risc scazut , intermediar si crescut cu
administrarea de tratament hormonal in cazul progresiei simptomatice (la pacientii care
nu vor beneficia de tratament radical).
- Chirurgia
prostatectomie radicala
adaptata stadiului clinic, co-morbiditatilor, dorintei pacientului
Informare asupra complicatiilor legate de prostatectomia radicala
a. Radioterapia
i. externa - pentru tumorile locale sau locoregionale initial sau dupa un tratament
neoadjuvant (hormonoterapie)
ii. brahiterapie cu implante permanente : pacientii cu risc scazut sau intermediar
iii. paliativa cu scop antialgic sau controlul metastazelor
b. Hormonoterapia
i. blocada androgenica completa (analog de LhRh si antiandrogen) sau doar
supresie andogenica
ii. neoadjuvanta pentru pacientii la risc crescut
iii. adjuvanta 2-3 ani pentru pacientii cu risc crescut
iv. ca si prima linie de tratament pentru boala metastatica
c. Chimioterapie la pacientii cu boala ce nu (mai) raspunde la tratamentul hormonal
(hormonorefractara)
d. Bisfosfonati - pentru metastazele osoase scade riscul de aparitie a evenimentelor
scheletice ; tratamentul hipercalcemiei
e. Corticoterapie , ketoconazol linia 3, 4 de tratament hormonal
20. Complicatii
a. legate de evolutia bolii : retentia acuta de urina, durerile locale, metastaze la distanta
osoase in special cu aparitie durerilor ; hipercalcemie
b. legate de tratamentul chirurgical disfunctii sexual, incontinenta urinara
c. legate de tratamentul radioterapic sindrom algic pelvin, enterita de iradiere, colita
postradica, hidronefroza prin fibroza pelviana
d. legate de tratamentul chimioterapic
21. Aspect psihosociale
a. pacientii in tratament cu analog de LhRh informati despre necesitatea exercitiilor
fizice, pentru a reduce oboseala si cresterea calitatii vietii
b. complicatiile legate de chirurgie foarte important de discutat cu pacientii
c. optiunea de alege radioterapia ca si tratament curativ incertitudinea (pentru pacient)
de distrugere a tuturor celulelor tumorale
d. durerea neuropata in sindroamele de compresiuni nervoase
e. disfunctiile sexuale, incontinenta urinara, ginecomastie dureroasa, sterilitate
f. psihoterapie
22. Urmarire
a. scop : evidentierea recidivei locale si la distanta
b. monitorizare PSA
c. monitorizarea complicatiilor si toxicitatii legate de tratament







CANCERUL GASTRI C
1. Date introductive
- creste incidenta cancerului gastric de mica curbura, cardie si jonctiune esogastrica
- in Japonia : principala localizare oncologica
- diagnosticat adesea in stadii avansate
- factori de risc : infectia cu helicobacter pilori, fumatul, ingerare crescuta de sare si alti
factori alimentari
- in tarile dezvoltate : incidenta crescuta a localizarii la nivelul cardiei
2. Prezentarea clinica
- simptomatologia apare tardiv, nespecifice
- dureri abdominal difuze , predominant in etajul abdominal superior, astenie intepretate
ca ulcer/ gastrita , sindrom dispeptic difuz nespecific , varsaturi
- hematemeza rar , apare in sarcoame ; scadere in greutare
- intoleranta pentru carne
- tumora palpabila in epigastru
- disfagie , anorexie
- datorita evolutiei locoregionale : invazie organe invecinate, ascita carcinomatoaza (in
evolutia peritoneala), ocluzie inalta
- adenopatie supraclaviculara stinga (semnul Virchow Troisier), adenopatie axilara stinga
(Irish)
- tumora ovariana tumora Krukenberg
- datorita metastazelor
hepatic : dureri hipocondru drept, icter, insuficienta hepatica ;
pulmonare : insuficienta respiratorie, dispnee, tuse, hemoptizie, tulburari
de ritm cardiac
cerebral : HT intracraniana, varsaturi, cefalee, semne neurologice de
focar, convulsii
adenopatii intramedistinale : tuse, insuficienta respiratorie, sindrom de
vena cava superioara
osoase : dureri osoase difuze , complicatii la nivel schelet .
CONFI RMAREA DI AGNOSTI CULUI SE REALI ZEAZA PRI N EXAMEN
HI STOPATOLOGI C
3. Examenul histopatologic
- btinut in cadrul interventiei chirurgicale
- biopsie obtinuta prin :
gastroscopie
din metastazele la distanta (hepatica, pulmonara, ganglion periferic)
laparotomie exploratorie/ laparoscopie
4. Examinari paraclinice
- orientat si in functie de simptomatologie
- endoscopia digestiva superioara (gastroscopia)
prelevare de material biopstic
importanta si in urmarirea postterapeutica a pacientului pentru
aprecierea zone de anastomoza si a recidivei locoregionale
- ecografie endoscopica pentru acuratea definirii categoriei de T (invazia in peretele
gastric)
- tomografie abdominala si/sau pelvina superioara ecografiei abdomino-pelvine :
evaluarea metastazelor la distanta (hepatice, peritoneale), a tumorii primare si relatia
acesteia cu restul organelor abdominale si pelviene ; aprecierea operabilitatii
metastazelor
- scintigrafia osoasa aprecierea metastazelor la nivel osos
- laparotomia exploratorie pentru aprecierea metastazelor oculte ; examinare lavajului
peritoneal pentru identificarea carcinomatozei oculte
- radiografie pulmonara
- tomografie torace superior radiografiei pulmonare; evidentiaza leziuni pina la 2-3 mm ;
- ecografie abdomino-pelvina evidentiere evolutiei abdominale si pelvine
- tomografie cerebrala daca simptomatologia o impune
- RMN cerebral daca simptomatologia o impune
- PET-scan - !!! poate fi negative in tumorile mucinoase
- Laborator : hemoleucograma , TGO, TGP, fosfataza alcalina, bilirubina, creatinina,
ionograma, alte analize legate de simptomatologie
5. I nterpretare examen histopatologic
- adenocarcinom
al jonctiunii esogastrice
gastric
intestinal sau difuz
- carcinoid ; tumori stromale (GIST) ; limfoame
- teste imunohistochimice :
Her2neu - 1-3 + ; daca Her2neu este 2+ se recomanda efectuarea
testului FISH; predictiv pentru terapie genica
pentru carcinoid : prezenta cromograninei , synaptofizina
pentru tumori stromale : c-Kit (CD 117) factor predictiv la tratamentul
cu imatinib
6. Stadializare
- scop : aprecierea evolutiei locale si la distanta
- aprecierea deciziei terapeutice optime adaptate evolutiei bolii
- terminologie internationala
- stadiu I , II, III, IV
- necesar diagnostic anatomopatologic si explorarile paraclinice pentru determinarea
evolutiei locale si la distanta
- aprecierea prognosticului bolii
7. Decizia terapeutica
- decizie efectuata in cadrul unui comitet din care fac parte : chirurg oncolog,
chimioterapeut , radioterapeut, gastroenterolog, anatomopatolog, imagistician
- decizie adaptata evolutie locoregionale a bolii si a co-morbiditatilor
8. Tratament
- Chirurgia
adaptata stadiul clinic, co-morbiditatilor
excizie tumorala cu margini de siguranta oncologica cu limfadenectomie
locoregionala (cel putin 15 ganglioni pentru o corecta stadializare)
gastrectomie totala si gastrectomie proximala pentru tumorile
proximale asociate cu tulburari de nutritive
gastrectomie subtotala pentru tumorile distale
sunt considerate inoperabile tumorile invadante in vasele mari ,
carcinomatoza peritoneala sau prezenta metastazelor la distanta
gastrectomie limitata pentru tumorile inoperabile cu scop paliativ
(hemoragice, simptomatice)
stent pentru tumori stenozante la nivelul tumorilor proximale sau
anastomoze gastrojejunale
gastrostoma sau jejunostoma de alimentatie
metastazelor : hepatice, pulmonare , cerebrale
- Tratament endoscopic : rezectie endoscopica pentru tumorile superficiale (mucoasa si
submucoasa)
- Chimioterapie
i. preoperatorie sau neoadjuvanta cu/fara radioterapie
ii. adjuvanta : dupa interventia chirurgicala in asociere sau nu cu radioterapia
iii. chimioterapia paliativa : scop crestere calitatii vietii si cantitatii vietii ; este
superioara tratamentului de sustinere la pacientii cu un status bun de
performanta
iv. fluoropirimidine (injectabil sau orale), saruri de platina (oxaliplatinsau
cisplatin) , iriniotecan , etoposid, antracicline ,taxani
b. Radioterapia :
i. postoperatorie : scop scaderea riscului de recidiva locala ; in asociere cu
chimioterapie (radiochimioterapie concomitenta)
ii. preoperatorie : la pacientii selectati ; asigura controlul local mai bun si
creste supravietuirea
iii. paliativa cu scop antialgic sau controlul metastazelor
c. Terapia tintita :
i. anti-EGFR : anticorpi monoclonali (trastuzumab) , anti-VEGF (sutent
carcinoid) , inhibitori de m-tor (everolimus carcinoid)
ii. anti-somatostatin : octreotid (pentru controlul sindromului carcinoid)
iii. pentru GIST (tumori stromale) imatinib mesilat
9. Complicatii
a. legate de evolutia bolii : hemoragii , carcinomatoza peritoneala, dezvoltarea
metastazelor la distanta , insuficiente de organ
b. legate de tratamentul chirurgical reflux esofagian, abcese subdiafragmatice,
infarct splenic
c. legate de tratamentul radioterapic enterita de iradiere
d. legate de tratamentul chimioterapic
i. toxicitate hematologica : neutropenie, anemie secundara, trombocitopenie
ii. toxicitate nonhematologica : greturi, varsaturi, alopecie , toxicitate pe
diferite aparate si sisteme, reactii de hipersensibilitate , stomatita, sindrom
mina-picior (eritro-disestezia palmoplantara) , neuropatia periferica, reactii
colinergice
10. Aspect psihosociale
a. tulburari de alimentatie , casexie .
b. gastrostoma / jejunostoma de alimentatie
c. alopecia, greturile, varsaturile, diareea , deshidratarea - legate de tratamentul
chimioterapic
d. psihoterapie
11. Urmarire
a. scop : evidentierea recidivei locala endoscopie digestive superior sau la distanta :
examen clinic periodic, examinari paraclinice (tomografii torace , abdomen,
cerebral, radiografii pulmonare, ecografie abdomino-pelvina)
b. evaluarea complicatiilor legate de tratament
c. interval : in primii 2 ani la 3-6 luni ; ulterior la 6-12 luni sau daca simptomatologia o
impune
d. urmarirea deficitului de fier si B12 , la pacientii cu gastrectomie






















CANCERUL OVARI AN
1. Date introductive
- reprezinta a 5-z cauza de mortalitate la pacientii cu cancer
- factori ereditari : asocierea cu BRCA1 si BRCA2 , cu cancere colorectal nonpolipozice
- diagnosticat adesea in stadii avansate datorita simptomatologiei modeste
2. Prezentarea clinica
- simptomatologia apare tardiv, nespecifice
- dureri abdomen inferior, distensie abdominala, satietate precoce
- simptome urinare : polakiurie, necesitate imperioasa de a urina
- datorita evolutiei locoregionale : invazie organe invecinate , ascita carcinomatoaza (in
evolutia peritoneala) ; tumora palpabila in fosele iliace
- datorita metastazelor
peritoneale
pleuro-pulmonare : insuficienta respiratorie, dispnee, tuse
cerebrale : HT intracraniana, varsaturi, cefalee, semne neurologice de
focar, convulsii ;
adenopatii intramedistinale : tuse, insuficienta respiratorie, sindrom de
vena cava superioara
cerebrale
CONFI RMAREA DI AGNOSTI CULUI SE REALI ZEAZA PRI N EXAMEN
HI STOPATOLOGI C
3. Examenul histopatologic
- obtinut la interventia chirurgicala; laparotomie exploratorie , interventia chirurgical
curativ sau de citoreductie
- din metastazele la distanta (hepatica, pulmonara, ganglion periferic)
- citologie din lichidul de ascita (valoare diagnostic reduse, rezervata cazurilor cu
contraindicatie de interventie chirurgicala)
4. Examinari paraclinice
- ecografie abdomino pelvina efectuata de rutina sau pentru o patologie abdominala
nespecifica
- ecografia endovaginala
- tomografie abdominala si pelvina evaluarea metastazelor la distant, a afectarii
peritoneale, a tumorii primare si relatiei acesteia cu restul organelor abdominale si
pelviene ; aprecierea operabilitatii metastazelor
- radiografie pulmonara : pleurezie (mai frecvent in partea dreapta)
- tomografie torace superior radiografiei pulmonare
- tomografie cerebrala daca simptomatologia o impune
- RMN cerebral daca simptomatologia o impune
- laborator : hemoleucograma, TGO, TGP, fosfataza alcalina, bilirubina, creatinina,
ionograma, alte analize legate de simptomatologie
- markeri tumorali : CA 125 pentru adenocarcinoame ; estrogeni si FSH pentru tumorile
de granuloasa ; LDH, alfa-fetoproteina, beta-HCG pentru tumorile embrionare
5. I nterpretare examen histopatologic
- adenocarcinom : seros, mucinos, endometrioid, cu celule clare, cu celule tranzitionale,
mixte, nediferentiate
- tumori embrionare , teratoame
- tumori de granuloasa
- sarcoame
- teste imunohistochimice pentru diagnosticul diferential al unei tumori ovariene primare
sau secundare (pe cale de diseminare peritoneala)
6. Stadializare
- scop : aprecierea evolutiei locale si la distanta
- aprecierea deciziei terapeutice optime adaptate evolutiei bolii
- terminologie internationala
- stadiu I , II, III, IV
- necesar diagnostic anatomopatologic si explorarile paraclinice pentru determinarea
evolutie locale si la distanta
- aprecierea prognosticului bolii
7. Decizia terapeutica
- decizie efectuata in cadrul unui comitet din care fac parte : giencolog, chimioterapeut,
anatomopatolog, imagistician
- decizie adaptata evolutie locoregionale a bolii si a co-morbiditatilor
- intervenie chirurgicala indiferent de stadiul bolii
8. Tratament
- Chirurgia
stadializarea cancerul de ovar se efectueaza prin laparotomie; daca se
confirma prezenta cancerului de ovar, inteventia chirrugicala consta in
histerectomie cu anexectomie bilaterala, biospii din spatiile
parietocolice, din peritoneul diafragmatic, peritoneul pelvian,
omentectomie, sampling sau disectie ganglioni paraaortici si pelvieni,
lavaj peritoneal
ovariectomie unilateral / partiala pentru femeile care doresc pastrarea
fertilitati, cu efectuarea interventiei chirurgicalea curativa dupa nastere
chirurgia de citoreductie : cind nu se poate efectua interventie
chirurgical cu intentie curativa
optimala - dupa inteventie ramin leziuni reziduale < 1 cm
suboptimala leziuni reziduale > 1 cm
- Chimioterapie
i. adjuvanta dupa interventia chirurgicala pentru stadiile localizate
ii. neoadjuvanta pentru stadiile avasante locoregional cu scopul de
down-staging tumorala (dupa citoreductie)
iii. chimioterapia paliativa : scop crestere calitatii vietii si cantitatii vietii ;
pentru stadiile metastazice sau cu evolutie locoregionala pentru care nu
se poate efectua interventie chirurgicala
iv. intraperitoneala rezervata centrelor experimentate; reduce
semnificativ riscul recaderilor peritoneale si supravietuirea pacientelor
v. taxani, saruri de platina; de linia 2-a: gemcitabina, doxorubicina
liposomala, topotecan, etoposid, tamoxifen
9. Complicatii
a. Legate de evolutia bolii : carcinomatoza peritoneala, ocluzie intestinala
b. Legate de tratamentul chirurgical
c. Legate de tratamentul chimioterapic
i. toxicitate hematologica: neutropenie, anemie secundara,
trombocitopenie
ii. toxicitate non-hematologica : greturi, varsaturi, alopecie , toxicitate pe
diferite aparate si sisteme, reactii de hipersensibilitate , stomatita,
sindrom mina-picior (eritro-disestezia palmoplantara doxorubicina
liposomala) , neuropatia periferica (saruri de platina)
10. Aspect psihosociale
a. la pacientele tinere : infertilitate, patologia indusa de menopauza precoce.
b. alopecia , greturile , varsaturile, diareea , deshidratarea - legate de tratamentul
chimioterapic
c. psihoterapie
d. consiliere genetica la persoanele cu antecedente heredo-colaterale / la rude
11. Urmarire
a. scop : evidentierea recidivei locala endoscopie digestive superior sau la
distanta : examen clinic periodic , examinari paraclinice (tomografii torace ,
abdomen, cerebral, radiografii pulmonare, ecografie abdomino-pelvina)
b. evaluarea complicatiilor legate de tratament
c. Interval : in primii 2 ani la 3-6 luni ; ulterior la 6-12 luni sau daca
simptomatologia o impune
d. monitorizarea CA 125 este utilizata pentrua denocarcinoame ; cresterea
markerului precede cu 6-8 luni recidiva eviventiata imagistic
e. pentru tumori de , granuloasa secretante de estrogenic monitorizare cu
estradiol si FSH
f. pentru tumorile embrionare : LDH, alfa-fetoproteina, beta-HCG 33




















TRATAMENTUL DURERII
- fiecare durere impune evaluarea corect
- stabilirea etiologiei si tratament specific
- analgezia:
o s fie simpl
o atenie la efectele secundare
o dozele trebuie frecvent revzute
- tratamentul opioid trebuie s fie neintrerupt, la intervale regulate, dup ceas, +
suplimentare pentru puseele dureroase breakthrough pain.
- tu exist doz maxim de opioid de treapta III
- se prefer administrarea oral sau rectal. Cand nu este posibil se administreaz subcutan:
o intermitent pe flutura
o continuu cu seringa automat
- alegerea medicamentului se face conform scrii de analgezie OMS
- addicia i tolerana nu sunt probleme la pacienii cu stadii avansate de cancer
Figura 1. Scara de analgezie OMS
- utilizarea scalei de analgeziei OMS duce la inlturarea cu succes a durerii in peste 90% din
cazuri.
TREAPTA I
Paracetamol: 4-6 grame/zi
Diclofenac (Voltaren, Arthrotec, Tratul): 150-200 mg/zi
Ibuprofen (Nurofen, Paduden): 2,4-3,2 g/zi
Naproxen: 1g/zi
Indometacin: 150 mg/zi
Piroxicam: 20-40 mg/zi
Meloxicam: 15 mg/zi
ANTIINFLAMTOARELE NON-STEROIDIENE
- mecanism de actiune: inhiba ciclooxigenaza sinteza PG E2 si tromboxan.
- inhibitia COX1 este responsabila pt ef adverse: ulceratii g-int , hemoragii, alterarea fct
renale;
inhibitia COX2 este responsabila pt ef analgezic si antiinflamator.
- se concentreaza in tesutul cu inflamatie, rinichi, sist cardio-vascular, mucoasa gastrica.
- clasificare:
o selective COX2 (celecoxib, rofecoxib)
o neselective (diclofenac, ibuprofen, meloxicam
- preferabil
o cu T. scurt
o doza minima eficienta
o numar minim administrari/ zi
Ibuprofen max 2,4g/zi
Diclofenac max 150mg/zi
Indometacin max 150mg/zi
- AINS cu T. lung: Naproxen, Piroxicam, Meloxicam = mai putin indicate
- efecte adverse si interactiuni medicamentoase = dependente de doza:
o La nivel de tub digestiv: epigastralgii HDS
o La nivel renal: retentie HE necroza tubi papilari
o Scad agregarea trombocitara; risc crescut de sangerare in adm concomitenta cu
Antagonisti vit K
SSRI
Glucocorticoizi
o Cresc riscul de accidente vasculare (cele selective)
TREAPTA II
- Codein: 240-360mg/zi
- Dextropropoxifen: Co-proxamol (doza maxima data de doza de paracetamol)
- Tramadol (Tramal, Tradolan, Urgendol): 400-600mg/zi
- Dihidrocodein: DHC 240-360mg/zi
- Pentazocin: Fortral
Codeina
- sufer metabolizare extensiv in ficat, in glucuronizi, in cea mai mare parte inactivi.
- aprox. 10% este O-demetilat de ctre CYP2D6 in morfin - considerat substana activ din
tratamentul cu codein.
- codeina are afinitate slab pentru receptorii .
- aciunea (util) antitusiv a codeinei se pare c se datoreaz legrii de un alt receptor.
- preparate
o Codeina cpr 15 mg
o Codamin P = cpr Paracetamol 400 mg +Cafeina 23 mg + Fosfat de codeina 20 mg
o Nurofen Plus = cpr film 200 mg Ibuprofen + 12, 8 mg fosfat de codeina hemihidrat
o Ultracod =cpr Paracetamol 500 mg + Fosfat de codeina hemihidrat 30 mg
o Eferalgan-Codeine = cpr eferv Paracetamol 500 mg + Fosfat de codeina 30 mg
DI HI DROCODEI NA
- preparat cu eliberare retard la 12ore
- existent in dozaje de 60 mg, 90 mg,120mg
- doza maxim = 360 mg pe zi
- utilizat pe treapta a II-a a scrii OMS
TRAMADOL
- analog sintetic
- doza maxim zilnic este 400-600mg (divizat)
- mecanism de actiune:
o agonist slab pe receptorii +
o inhibitor al recaptarii serotoninei i norepinefrinei.
- metabolitii prin O-demetilare sunt mai activi decat medicamentul iniial
- T. = 6 ore (mai lung decat al morfinei)
- concentraia maxima (si efectul maxim) dup administrarea oral nu apare inainte de 2-3 ore
(mai mult decat pentru morfin)!!!
- efecte secundare:
- mai puin constipant decat codeina
- mai puin deprimant respirator decat morfina
- scade pragul pentru convulsii (risc crescut la pacientii cu tumori cerebrale primitive/
secundare)
- din cauza efectului SSRI, se evit la pacienii cu alte SSRI (ex fluoxetina), ATC i IMAO
(risc de
aparitie a sindromului serotoninic ).
- existent in dozaje de: 50 mg, 100 mg, 150 mg, 200 mg.
- initierea tratametului de treapta II
o preparate cu eliberare imediat
Tramadol 50 mg la 6 ore
doza q 4-6 h
ajustai doza zilnic:
o durere uoar / moderat: 30%50%
o durere sever / necontrolat: 50%100%
ajustai mai rapid pentru durere sever i necontrolat
o preparate cu eliberare prelungit
Tramadol 100 mg la 12 ore
DHC 60 mg la 12 ore
Imbuntesc compliana, aderena la tratament
Doze q 8, 12 hrs
Sfatuiti pacientul sa nu sframe, sa nu mestece tabletele
Ajustati dozajul la 2-4 zile (odat atins stadiul stabil)!!
Trecerea de pe treapta II pe treapta III
- calculati doza zilnic echivalent de Morfina (folosind rapoartele de echianalgezie)
- dac durerea a fost necontrolat creteti doza cu 30-50 %
- doza rezultata / zi o veti divide la 6 pentru aflarea dozei/doza morfina cu eliberare imediat
sau la 2 pentru aflarea dozei/doza morfina cu eliberare prelungit.
- utilizati opioide cu eliberare imediat
- 1/6 din doza pentru 24h
- repetati administrarea dup ce Cmax a fost atinsa:
- PO/ PR la 1 h
- SC, IM la 30 min
- IV la 1015 min
- NU folositi opioide cu eliberare lent.
TREAPTA III
- Morfin: Vendal, MST, Sevredol
- Hidromorfon: Palladone
- Fentanyl: Durogesic
- Alfentanyl
- Metadon: Sintalgon
- Oxycodon: Oxycontin
- Buprenorfina: Temgesic
- Petidina: Mialgin
Morfina :
- opioid natural
- agonist pur
- absorbtie: buna la nivelul intestinului, rectului sau vaginului, sczut la nivelul mucoasei
bucale
- Aproximativ 30% din morfina seric este legat de proteine (albumin sau acid glicoproteic)
(biodisponibilitate de aproximativ 30%)
- T . = 2-3 ore
- morfina este metabolizat in ficat de ctre UDGPT, in primul rand prin glucuronidare
(demetilarea este o cale minor) morfin-3-glucuronid
agonist slab, beneficiu sczut in terapia durerii
implicat in producerea unor efecte adverse CNS morfin-6-glucuronid
agonist de 2 ori mai activ decat morfina
concentraiile acestuia deseori le depesc pe cele de morfin
- metabolismul hepatic rmane constant chiar in cazul afectrii hepatice importante
- eliminare:
o ~20-30% este eliminat nemetabolizata, de catre ficat, la primul pasaj hepatic
o pe cale renal (ca Morfina) = minor
o rinichii sunt principala cale de eliminare a glucuronid - 3 si 6 morfinei
o toxicitatea in insuficiena renal este data de acumularea acestor compui.
- existenta in diverse forme de prezentare:
o forma injectabila (IM, IV, SC) - Morfina 20 mg/ml, f 1 ml
o supozitoare (PR)
o forma oral - siropuri, tablete (tb cu eliberare imediat i prelungita)
sevredol (Morphynum sulphat) cpr. film. 10 mg, 20 mg
vendal retard (Morphynum hidrochlorid): cpr film elib prel 10 mg, 30 mg, 60 mg, 100 mg
MST Continus: cpr film elib mod 10 mg, 30 mg, 60 mg, 100 mg, 200 mg
- dozarea morfinei per os o concentraia plasmatic maxim este atins dup 30-60 min de la
administrarea preparatului lichid oral sau al comprimatelor cu aciune imediata.
o dac intestinul este intact i funcional putem reevalua i recalcula doza dac nu s-a
realizat controlul durerii i efectele adverse nu sunt prezente.
- dozarea morfinei iv
o concentraia maxim i efectul apar la 5 minute dup injectarea in bolus iv.
o se poate reevalua i reinjecta la fiecare 5 minute in criza dureroas acut, dac durerea nu
este controlat i nu apar efecte adverse
o doza pt bolusul iv este de 2 mg (1 mg pt btrani)
o pacienii trebuie urmarii cu atenie
o pentru controlul durerii nu este nevoie s intarziai administrarea mai mult de 15 minute
cand dozele de morfin sunt administrate in bolus IV.
- monitorizarea morfinei
o IV - efect maxim & tox in 5-15 min.
o SC/ IM - efect maxim & tox in 30 min
o PO (eliberare imediat) - efect maxim & tox in 30-60 min.
o PO (eliberare controlat) - Efect maxim in 1 2 h
o T. al morfinei este de 2-3 h
o atingerea strii de echilibru plasmatic se realizeaz in 10-12 h
- Initierea tratamentului la pacienti opioid naivi
o pacieni varstnici, casectici, uoar insuficienta renala - 5mg po la 4-6 ore regulat
o ceilali pacieni - 10mg la 4 ore regulat
o pentru puseele dureroase se administreaz doze suplimentare egale cu cea de 4 ore.
- titrarea morfinei
o dac doza iniial nu produce deloc analgezie, doza urmtoare se crete cu 50%.
o dac prima/ primele doze produc sedare intens se poate reduce doza cu 50% i titrarea
ulterioara se va face mai lent.
o in mod normal dozele se cresc zilnic (30-50-100%) pana se obine analgezia optim.
o atentie: efectele adverse trebuie monitorizate si combatute
- Initierea tratamentului cu morfina s.c.
o pacieni cu durere sever care au grea, vrsturi , tulburri de deglutiie sau pacienti
sedai, semicontieni, terminali - 5 mg la 4 ore
o la pacieni varstnici, cu IR uoar, terminali - 5 mg la 8 ore SC pe flutura
Care este doza maxima de Morfina? NU exista doza maxima de
Morfina, exista doza eficienta de Morfina!
Cand consideram terapia opioida eficienta?
- terapia opioida poate fi considerata eficienta atunci cand:
beneficiile analgeziei contrabalanseaza clar efectele adverse ale acesteia
Exista o bun inelegere a efectelor adverse ale opioidelor
Care sunt cele mai des intalnite efecte adverse ?
- efectele adverse pot fi prezente sau nu in funcie de pacient, dar cele mai comune sunt
constipaia, greaa i sedarea.
- alte efecte adverse intalnite sunt: xerostomia, pruritul, transpiratiile, miocloniile, retentia
urinara acuta, colica biliara, halucinatiile
De ce apare constipatia si ce masuri trebuie sa luam?
- Constipatia este un efect advers permanent si unul dintre cele mai frecvente efecte adverse
ale
terapiei cronice cu opioide
- este rezultatul aciunii pe tractul digestiv a morfinei care reduce secreiile gastro-intestinale
i motilitatea.
- impune administrarea profilactic a laxativelor stimulante de tipul Bisacodilului + un
laxativ de inmuiere
- terapia laxativ se va administra pe tot parcursul tratamentului opioid
De ce apar greata/ varsaturile si ce masuri trebuie sa luam?
- Greata/ varsaturile apar datorit:
efectului direct asupra zonei chemoreceptoare din trunchiul cerebral
stazei gastrice
constipaiei
- reprezinta efecte secundare tranzitorii care se instaleaz inc de la inceputul tratamentului
si dureaza pan la 3-7 zile.
- impune administrarea profilactica a unui antiemetic de tipul Haloperidolului 1 2,5 mg
seara sau Metoclopramidului 10 mg x 3/zi pt 3-7 zile.
Ce masuri putem lua pentru ameliorarea xerostomiei?
- xerostomia (uscaciunea gurii) este un efect advers permanent.
- ea poate fi combtuta prin:
o hidratare bun
o sugerea de cuburi de gheaa
o ananas
o consum de sucuri de fructe
- gum de mestecat
- dac sub un tratament corect condus xerostomia este sever, cutati o cauz asociat cum
ar fi medicamentele anticolinergice, antidepresive sau alte cauze posibile
Cand apare sedare si ce masuri putem lua?
- sedarea este o reacie advers tranzitorie care dispare in cateva zile (2-5 zile).
- apare mai frecvent la pacienii in varst, caectici, opioid naivi, pacientii cu insuficien
renal sau cu tratament cu deprimante ale SNC
- sedarea persistent necesit: reducerea dozei, iar dac aceasta duce la reapariia durerii !!!!
schimbarea preparatului
Daca/ cand apare prurit ce masuri luam?
- La pacientii opioid-naivi, pruritul este mai frecvent in cazul morfinei administrate epidural.
- In cazul administrarii spinale pruritul este, de obicei, limitat la fata, gat, torace superior; o
distributie segmentara a pruritului cu evolutie rostrala de la nivelul de injectare este frecvent
observata.
- in aceasta situatie pruritul nu este diminuat de antihistaminice, dar adesea ajuta antagonistii
receptorilor 5HT3.
- din fericire, incidenta pruritului la opioide administrate pe cai non-spinale este de numai
aprox 1 %.
- pruritul aparut dupa administrare sistemica de Morfina este generalizat si apare secundar
faptului ca Morfina stimuleaza degranularea mastocitelor si descarcarea histaminei la nivel
cutanat.
- administrarea iv poate dezvolta (ocazional) urticarie de-a lungul venei + s-au descris cazuri
de prurit la nivelul pleoapelor.
- tratamentul pruritului dup morfin sistemic consta in administrarea de:
- antagoniti H1 receptori
- antagoniti 5HT3
- SSRI Paroxetine 10 mg (5 mg la casectici/ colestaza)crestere pana la 20 mg x 1/zi
dimineata
- In cazul in care pruritul persista in ciuda tratamentului se recomanda rotaia opioidelor
(morfina
oxicodon, fentanil, hidromorfon)
Este depresia respiratorie o bariera in calea tratamentului cu opioide?
- depresia respiratorie este rar dac sunt respectate regulile de administrare.
- ea apare datorit efectului direct pe centrii respiratorii din scoara cerebrala.
- morfina rata respiratorie, volumul respirator, sensibilitatea la acest nivel la CO
circulant.
- durerea produce accelerarea ritmului respirator!!! Morfina are indicaii la pacientii cu
dispnee sever.
- riscul de depresie respiratorie este mai crescut la pacienii:
o opioid naivi
o cu terapie parenteral i cu doze excesive
o care au alte cauze care predispun la depresie respiratorie.
In cazul depresiei respiratorii severe, care este atitudinea corecta?
- dac depresia respiratorie este sever trebuie
o susinut funcia respiratorie: O2
o administrat Naloxon (antagonist opioid)
o la cazurile cu risc deosebit - IOT pe termen scurt
Ce sunt miocloniile si ce semnificatie au in tratamentul cu opioid?
- contractii musculare bruste si involuntare provocate de descarcarea patologica a unui grup
de
celule nervoase (se observa in cursul diferitelor boli ale sistemului nervos central, de origine
infectioasa, inflamatorie, toxica, chimica sau degenerativa) miocloniile provoaca mici miscari
bruste si repetate ale mainilor sau ale picioarelor.
- intalnite:
o la doze mari (semn de supradozare),
o dup o dozare rapid
o ca semn de neurotoxicitate.
o Dac sunt severe i prezente in timpul strii de veghe recomandati administrarea de
benzodiazepine ex Clonazepam sau schimbarea opioidului
- clonazepam:
o incepeti cu 0,5 mg/zi, titrati ulterior.
o doza de mentinere: 4-10 mg/zi
Care sunt semnele de supradozare?
- somnolenta (reclam scderea dozei)
- narcoza cu pierderea cunotinei i depresie respiratorie
- miocloniile (pot fi si semne de supradozare)
- narcoza impune:
o msuri de urgen cu Naloxon
o resuscitare cardiac
o resuscitare respiratorie
Halucinatiile apar frecvent la pacientii tratati cu Morfina?
- efectele secundare psihomimetice i disforice de tipul: confuzie, halucinatii,comaruri apar
la <
1-2% din pacientii tratati cu Morfina si pan la 10% din pacienii cu Pentazocin.
- este nevoie sa excludeti alte cauze posibile inainte de a atribui aceste modificri opioidului.
- la aduli halucinaiile necesit doze mari de Haloperidol incepand cu 5 mg, pana la maxim
30 mg/zi.
- dac sub tratament halucinatiile se mentin severe se impune schimbarea opioidului.
Ce este addictia si care este riscul aparitiei acesteia la pacientii tratati cu opioide?
- addictia sau dependena psihic este un comportament anormal (un rspuns psihologic
patologic ) care se manifest prin nevoia persoanei/ pacientului de a-i administra opioid in
vederea experimentrii efectelor sale psihice.
- riscul de addicie la pacienii cu cancer care au durere este extrem de sczut: 0,03% la
aduli, la copii este i mai rar.
- ea apare la cei cu antecedente de:
o toxicomanii
o alcoolism
o boli pshice sau
o alte dependente medicamentoase.
Ce este dependenta fizica si sevrajul? In ce consta tratamentul sindromului de abstinenta?
- dependena fizic este rezultatul fiziologic la un tratament de durat (ex cu opioid sau AIS,
etc).
- intreruperea brusc a medicaiei duce la aparitia sindromului de abstinen (sevraj).
- sindromul de abstinen consta in:
o agitaie, anxietate, rinoree, lacrimare, semne de hiperreactivitate simpatic, crampe
musculare, abdominale, transpiraii.
- tratamentul sindromului de abstinen consta in adm unor doze de 25-50% din doza zilelor
anterioare care se va diviza in patru prize (din 6 in 6 ore).
Cum procedati daca doriti sa opriti tratamentul opioid major si e nevoie sa evitati sindromul
de abstinenta?
- reducerea trebuie sa se faca treptat cu 15-25% din doz/zi pan se ajunge la o doz de
0,6mg/Kg/zi morfin care se poate administra discontinuu si, ulterior, se poate opri.
Cum procedati in caz de retentie acuta de urina?
- trebuie exclus o alt cauz (ex medicaia anticolinergic) si impune aplicarea sondei
urinare.
- dac analgezia este adecvat fie se recurge la cateterizare intermitenta fie la schimbarea
opioidului
Efectele adverse nu trebuie s limiteze in practic
utilizarea morfinei, dar ele trebuie s fie tiute i pe cat
posibil
DE RETI NUT
- scara de anagelzie OMS prevede terapia in trei trepte a durerii funcie de intensitatea durerii
- treapta I se poate combina cu II sau III dar treapta II i III nu se combina
- medicamentele opioide de pe treapta III nu au doz maxim.
- se titreaz de obicei utilizand medicamente cu eliberare imediat
- doza se crete cu 30-50-100%
- pentru puseele dureroase se adm 1/6 din doza zilnic
- doza e cel mai sensibil influenat de varst, functia renal
- nu toate durerile rspund complet la terapia cu opioide i necesit co-analgezice
- tratamentul efectelor adverse ale morfinei





























FISA DE EVALUARE PACIENT CU CANCER DE SAN
Nume .. Prenume
Varsta . ani
1. Antecedente personale patologice
2. Antecedente heredocolaterale
3. Examen clinic : G= kg; I= cm ; suprafata corporala = mp;
- ECOG = ; TA = mmHg; AV= BPM ; respiratii / minut =
- temperatura .. 0C
- durere (caracterizarea durerii)
- pe aparate si sisteme :
4. Bilant preterapeutic :
a. Examen histopatologic :
....
b. teste imunohistochimice : RE = % ; RP = % ; HER2neu = ; altele
c. CT torace data .
d. CT abdomen data .
e. Radiografie pumonara data .
f. Ecografie abdominal data .
g. Scintigrafie osoasa data .
h. Alte examinari
.
5. Stadializare T . N.. M .
6. Stadializare (UICC) - I II III IV
7. Laborator :
8. Medicatie concomitenta pentru bolile asociate
Diagnostic

..
.

.
9. Secventa diagnostica si terapeutica
10. Tratament actual :
chirurgie (curativa, paliativa, alte)
chimioterapie (adjuvanta, neoadjuvanta, paliativa, linia de tratament)
radioterapie (adjuvanta , paliativa)
hormonoterapie (adjuvanta, paliativa, linia de tratament)
terapie tintita (tinta + medicamentul)
tratament paliativ
urgenta
tratamentul toxicitatii legate de tratament
alte tipuri de tratament
11. Aspecte legate de administrarea tratamentul actual :
a. informarea pacientului
b. toxicitatea tratamentului si profilaxie tertiara
c. parametrii de urmarit
12. Observatii (pentru pac ientii aflati in urmarire dupa tratament complex sau
a. Aprecierea toxicitatii legate de tratamente
b. Examinari efectuare in cadrul urmarii
c. Data urmatorului control

















FISA DE EVALUARE PACIENT CU CANCER BRONHOPULMONAR
Nume .. Prenume
Varsta . ani
1. Antecedente personale patologice
2. Factori de risc :
3. Examen clinic : G= kg; I= cm ; suprafata corporala = mp;
- ECOG = ; TA = mmHg; AV= BPM ; respiratii / minut =
- temperatura .. 0C
- durere (caracterizarea durerii)
- pe aparate si sisteme :
4. Bilant preterapeutic :
a. Examen histopatologic :
....
b. CT torace data .
c. CT abdomen data .
d. Radiografie pumonara data .
e. Ecografie abdominala data .
f. Scintigrafie osoasa data .
g. Alte examinari
.
5. Stadializare T . N.. M .
6. Stadializare (UICC) - I II III IV
7. Laborator :
8. Medicatie concomitenta pentru bolile asociate
Diagnostic

..
.

9. Secventa diagnostica si terapeutica
10. Tratament actual :
chirurgie (curativa, paliativa, alte)
chimioterapie (adjuvanta, neoadjuvanta, paliativa, linia de tratament)
radioterapie (adjuvanta , paliativa)
terapie tintita
tratament paliativ
urgenta
tratamentul toxicitatii legate de tratament
alte tipuri de tratament
11. Aspecte legate de administrarea tratamentul actual :
a. informarea pacientului
b. toxicitatea tratamentului si profilaxie tertiara
c. parametrii de urmarit
12. Observatii (pentru pacientii aflati in urmarire)
a. Aprecierea toxicitatii legate de tratamente
b. Examinari efectuare in cadrul urmarii
c. Data urmatorului control





















FISA DE EVALUARE PACIENT CU CANCER COLORECTAL
Nume .. Prenume
Varsta . ani
1. Antecedente personale patologice
2. Factori de risc :

3. Examen clinic : G= kg; I= cm ; suprafata corporala = mp;
- ECOG = ; TA = mmHg; AV= BPM ; respiratii / minut =
- temperatura .. 0C
- durere (caracterizarea durerii)
- pe aparate si sisteme :
4. Bilant preterapeutic :
a. Examen histopatologic :
....
b. CT torace data .
c. CT abdomen data .
d. Radiografie pumonara data .
e. Ecografie abdominala data .
f. Alte examinari
.
5. Stadializare T . N.. M .
6. Stadializare (UICC) - I II III IV
7. Laborator :
8. Medicatie concomitenta pentru bolile asociate
Diagnostic

..
.

9. Secventa diagnostica si terapeutica
10. Tratament actual :
chirurgie (curativa, paliativa, alte)
chimioterapie (adjuvanta, neoadjuvanta, paliativa, linia de tratament)
radioterapie (adjuvanta , paliativa)
terapie tintita (tinta + medicamentul)
tratament paliativ
urgenta
tratamentul toxicitatii legate de tratament
alte tipuri de tratament
11. Aspecte legate de administrarea tratamentul actual :
a. informarea pacientului
b. toxicitatea tratamentului si profilaxie tertiara
c. parametrii de urmarit
12. Observatii (pentru pacientii aflati in urmarire dupa tratament complex)
a. Aprecierea toxicitatii legate de tratamente
b. Examinari efectuare in cadrul urmarii
c. Data urmatorului control




















FISA DE EVALUARE PACIENT CU CANCER PROSTATA
Nume .. Prenume
Varsta . ani
1. Antecedente personale patologice
2. Antecedente heredocolaterale

3. Examen clinic : G= kg; I= cm ; suprafata corporala = mp;
- ECOG = ; TA = mmHg; AV= BPM ; respiratii / minut =
- temperatura .. 0C
- durere (caracterizarea durerii)
- pe aparate si sisteme :
C61.9
4. Bilant preterapeutic :
a. Examen histopatologic :
....
b. CT torace data .
c. CT abdomen data .
d. Radiografie pumonara data .
e. Ecografie abdominala data .
f. Alte examinari
.
5. Stadializare T . N.. M .
6. Stadializare (UICC) - I II III IV
7. Laborator :
8. PSA .. ng/ml data .
9. Medicatie concomitenta pentru bolile asociate
Diagnostic

..
.

10. Secventa diagnostica si terapeutica
11. Tratament actual :
chirurgie (curativa, TURP , alt tip )
radioterapie (curativa / paliativa)
hormonotarapie (linia , antiandrogen / analog de GnRh / antagonist de GnRh)
chimioterapie (paliativa, linia de tratament)
tratament paliativ
urgenta
tratamentul toxicitatii legate de tratament
alte tipuri de tratament
12. Aspecte legate de administrarea tratamentul actual :
a. informarea pacientului
b. toxicitatea tratamentului si profilaxie tertiara
c. parametrii de urmarit
13. Observatii (pentru pacientii aflati in urmarire)
a. Aprecierea toxicitatii legate de tratamente
b. Examinari efectuare in cadrul urmaririi
c. Data urmatorului control



















FISA DE EVALUARE PACIENT CU CANCER GASTRIC
Nume .. Prenume
Varsta . ani
1. Antecedente personale patologice
2. Factori de risc :

3. Examen clinic : G= kg; I= cm ; suprafata corporala = mp;
- ECOG = ; TA = mmHg; AV= BPM ; respiratii / minut =
- temperatura .. 0C
- durere (caracterizarea durerii)
- pe aparate si sisteme :
Fun
dus
4. Bilant preterapeutic :
a. Examen histopatologic :
....
b. CT torace data .
c. CT abdomen data .
d. Radiografie pumonara data .
e. Ecografie abdominala data .
f. Endoscopie digestiva superior data .
g. Alte examinari
.
5. Stadializare T . N.. M . HER2/NEU
6. Stadializare (UICC) - I II III IV
7. Laborator :
8. Medicatie concomitenta pentru bolile asociate
Diagnostic

..
.

9. Secventa diagnostica si terapeutica
10. Tratament actual :
chirurgie (curativa, paliativa, alte)
chimioterapie (adjuvanta, neoadjuvanta, paliativa, linia de tratament)
radioterapie (adjuvanta , paliativa)
terapie tintita (tinta + medicamentul)
tratament paliativ
urgenta
tratamentul toxicitatii legate de tratament
alte tipuri de tratament
11. Aspecte legate de administrarea tratamentul actual :
a. informarea pacientului
b. toxicitatea tratamentului si profilaxie tertiara
c. parametrii de urmarit
12. Observatii (pentru pacientii aflati in urmarire)
a. Aprecierea toxicitatii legate de tratamente
b. Examinari efectuare in cadrul urmarii
c. Data urmatorului control

















FISA DE EVALUARE PACIENT CU CANCER OVAR
Nume .. Prenume
Varsta . ani
1. Antecedente personale patologice
2. Antecedente heredocolateral

3. Examen clinic : G= kg; I= cm ; suprafata corporala = mp;
- ECOG = ; TA = mmHg; AV= BPM ; respiratii / minut =
- temperatura .. 0C
- durere (caracterizarea durerii)
- pe aparate si sisteme :
C77
.2
C77
.5
C77
.4
Ganglionii locoregionali : (1) hipogastrici; (2) iliaci comuni; (3) iliac
extern; (4)latero-sacrati ; (5) para-aortici; (6) inghinal; (7) obturator.
4. Bilant preterapeutic :
a. Examen histopatologic :
....
b. CT torace data .
c. CT abdomen data .
d. Radiografie pumonara data .
e. Ecografie abdominala data .
f. Alte examinari
.
5. Stadializare T . N.. M .
6. Stadializare (UICC) - I II III IV
7. Labora tor :
8. CA 125 .. u/ml data .
9. Medicatie concomitenta pentru bolile asociate
Diagnostic

..
.

10. Secventa diagnostica si terapeutica
11. Tratament actual :
chirurgie (curativa, citoreductie optimal, suboptimala, alt tip )
chimioterapie (adjuvanta, neoadjuvanta, paliativa, linia de tratament)
terapie tintita (tinta + medicamentul)
tratament paliativ
urgenta
tratamentul toxicitatii legate de tratament
alte tipuri de tratament
12. Aspecte legate de administrarea tratamentul actual :
a. informarea pacientului
b. toxicitatea tratamentului si profilaxie tertiara
c. parametrii de urmarit
13. Observatii (pentru pacientii aflati in urmarire dupa tratament complex )
a. Aprecierea toxicitatii legate de tratamente
b. Examinari efectuare in cadrul urmarii
c. Data urmatorului control












FISA DE EVALUARE PACIENT CU MELANOM MALIGN
Nume .. Prenume
Varsta . ani
1. Antecedente personale patologice
2. Factori de risc

3. Examen clinic : G= kg; I= cm ; suprafata corporala = mp;
- ECOG = ; TA = mmHg; AV= BPM ; respiratii / minut =
- temperatura .. 0C
- durere (caracterizarea durerii)
- pe aparate si sisteme :
4. Bilant preterapeutic :
a. Examen histopatologic :
....
b. CT torace data .
c. CT abdomen data .
d. CT pelvis data .
e. Radiografie pumonara data .
f. Ecografie abdominala data .
g. Alte examinari
.
5. Stadializare T . N.. M .
6. Stadializare (UICC) - I II III IV
7. Laborator :
8. S100 . data .
9. Medicatie concomitenta pentru bolile asociate
Diagnostic

..
.

10. Secventa diagnostica si terapeutica
11. Tratament actual :
chirurgie (curativa, limfadenectomie, alt tip )
imunoterapie
chimioterapie
tratament paliativ
urgenta
tratamentul toxicitatii legate de tratament
alte tipuri de tratament
12. Aspecte legate de administrarea tratamentul actual :
a. informarea pacientului
b. toxicitatea tratamentului si profilaxie tertiara
c. parametrii de urmarit
13. Observatii (pentru pacientii aflati in urmarire dupa tratament complex )
a. Aprecierea toxicitatii legate de tratamente
b. Examinari efectuare in cadrul urmaririi
c. Data urmatorului control




















FISA DE EVALUARE PACIENT CU CANCER RENAL
Nume .. Prenume
Varsta . ani
1. Antecedente personale patologice
2. Factori de risc

3. Examen clinic : G= kg; I= cm ; suprafata corporala = mp;
- ECOG = ; TA = mmHg; AV= BPM ; respiratii / minut =
- temperatura .. 0C
- durere (caracterizarea durerii)
- pe aparate si sisteme :
4. Bilant preterapeutic :
a. Examen histopatologic :
....
b. CT torace data .
c. CT abdomen data .
d. CT pelvis data .
e. Radiografie pumonara data .
f. Ecografie abdominala data .
g. Alte examinari
.
5. Stadializare T . N.. M .
6. Stadializare (UICC) - I II III IV
7. Laborator :
8. Factori de prognostic MSKCC : bun intermediar rezervat
9. Medicatie concomitenta pentru bolile asociate
Diagnostic

..
.

10. Secventa diagnostica si terapeutica
11. Tratament actual :
chirurgie (curativa, paliativa, alt tip )
imunoterapie
chimioterapie
terapie moleculara tintita
tratament paliativ
urgenta
tratamentul toxicitatii legate de tratament
alte tipuri de tratament
12. Aspecte legate de administrarea tratamentul actual :
a. informarea pacientului
b. toxicitatea tratamentului si profilaxie tertiara
c. parametrii de urmarit
13. Observatii (pentru pacientii aflati in urmarire dupa tratament complex )
a. Aprecierea toxicitatii legate de tratamente
b. Examinari efectuare in cadrul urmaririi
c. Data urmatorului control