Interpretarea viselor este magistrala care duce la cunoasterea inconstientului.

1
Freud vorbeste despre interpretarea viselor ca despre cea mai frumoasa
descoperirepe care a facut-o. Visul este baza comuna a vietii sufletesti
2
iar sensul
ascuns al conduitelor noastre se eplica prin rateurile vietii cotidiene.
!upa Freud" teoria interpretarii viselor inseamna o proba decisiva in #udecata
capacitaii unui subiectsi defineste aceasta proba printr-un termen ebraic"
sc$ibbolet$
%
. In psi$analiza" interpretarea visului este un fel de sc$ibbolet$. Freud &i
considera adevarati analistidoar pe cei care foloseau acest procedeu.
In lucrarea sa" Interpretarea viselor" Freud avanseaza o serie de aiome. 'l afirma
ca visul este util atat pentru analist cat si pentru cel care viseaza. Visul este
considerat a fi paznicul somnului si nu perturbator( eista doua tipuri de continut ale
visului" continutul manifest si continutul latent. )ontinutul manifest reprezinta ceea
ce subiectul isi aduce aminte la trezire. *ub acest material eista insa un continut
latent care cauzeaza producerea visului.)ontinutul manifest este rezultatul travaliului
oniric" proces ce angreneaza emotiile si impulsurile inconstiente.
+tunci cand travaliul oniric esueaza si nu mai transforma continutul latent in
reprezentari acceptabile pentru constient" avem de a face cu un cosmar sau cu vise
anioase.Visele anioase nu trezesc subiectul asa cum o fac cosmarurile .
Freud distinge trei tipuri de vise care au la baza diferentierea in functie de gradul de
rationalitate si de veridicitate a continutului. In prima categorie se situeaza visele
simple sau visele clare care sunt specifice copiilor si care sunt inspirate de nevoi
fiziologice. In cea de-a doua categorie sunt situate visele rezonabilecare au o anumita
coerenta logica iar in cea de-a treia categorie sunt situate visele obscure" incoerente si
absurde" care fac interesul psi$analistilor.
Freud declara in Interpretarea viselorca visul este o productie patologica" primul
termen dintr-o serie care cuprinde simptomul isteric" reprezentarea obsedanta " ideea
delirica dar se deosebeste de aceste manifestari morbide prin aparitia sa in
circumstantele vietii normale.
,
Visele reprezinta imaginarul constientdeoarece producerea si dezvoltarea lor se
afla in afara controlului voluntar. +partenenta viselor la imaginatie se sustine prin
doua argumente . -rimul ar fi acela referitor la continutul lor care vizeaza fenomene
si evenimente ireale iar cel de-al doilea este ca desi au origine in eperienta
anterioara" modul de combinare a secventelor e inedit" acestea nefiind simple
reproduceri a ceea ce s-a intamplat.
!esi eista o mare diferenta intre vis" delir si un mecanism nevrotic" Freud le
situeaza intr-un continuum deoarece el sustine ca au mecanisme formatoare identice.
In aceeasi lucrare " Freud afirma ca eista trei tipuri de mecanisme care duc la
fabricarea unui vis.
-rimul mecanism este transformarea ideilor in imagini. Visul este vazut ca o banda
desenata si comporta o succesiune de imagini. In interpretarea visului se face trecerea
de la imagine la idee sau dorinta ascunsa.In urma acestui mecanism" Freud a dat
nastere formulei visului.
/ ideile onirice 0 resturi diurne1 travaliu oniric2continut manifest
)ondensarea este un alt mecanism la care se recurge deoarece continutul latent e mai
numeros decat cel manifest. 3ltimul mecanism este deplasarea( deplasarea unei
reprezentari sau a unui afect asupra alteia4altuia.
In psi$analiza primeaza studiul elementelor nesemnificative pentru a a#unge la
continutul latent.
Visul &n psi$analiz5
de 6ean )$iriac
7n primele pagini ale lucr5rii sale intitulate 89oi conferin:e de introducere &n psi$analiz58"
datat5 ; decembrie 1<%2" *igmund Freud afirm5 negru pe alb c5 teoria visului 8ocup5 un
loc special &n istoria psi$analizei =i marc$eaz5 o turnant5. 7ncep&nd cu ea psi$analizat a
f5cut pasul de la procedeu psi$oterapeutic la psi$ologie a profunzimilor.8 >eoria visului
este aspectul cel mai caracteristic =i singular al =tiin:ei psi$analitice" 8ceva ce nu are egal
&n restul =tiin:ei noastre" o por:iune de p5m&nt nou" sustras credin:elor populare =i
misticii8. /versiunea francez5. 89ouvelles conferences d?introduction a la ps@c$anal@se8"
Aallimard" 1<B,1.
+naliza viselor &n psi$analiz5 ofer5 posibilitatea s5 descifr5m misterul afec:iunilor
nevrotice" &n spe:5 isteria" =i" &n al doilea r&nd" desc$ide calea spre incon=tient. + devenit
celebr5 epresia lui Freud . visul este via regia Ccalea regal5D spre incon=tient.
-rimele mari intui:ii legate de vis au fost materializate &n anul 1B<E c&nd Freud consider5
c5 a descoperit misterul viselor. 'ste vorba de celebrul vis al injeciei Irmei" analizat
aproape complet de Freud =i publicat &n paginile monumentalei sale lucr5ri 8Interpretarea
viselor8 /1<FF1. Visul este abordat &n maniera care va deveni clasic5 pentru practicienii
psi$analizei" cu a#utorul asocia:iilor vis5torului.
+naliza visului /vezi detaliile &n cartea citat51 scoate la iveal5 sentimentele de vinov5:ie
ale lui Freud fa:5 de Irma" una din tinerele sale paciente" a c5rei tratament nu a adus
rezultatele scontate. Freud se ap5r5 de aceste sentimente negative arunc&nd vina asupra
pacienta &ns5=i" care" c$ipurile" nu ar fi fost o pacient5 docil5 =i ascult5toare" sau asupra
unuia din confra:ii s5i" dr. Gtto" care s-ar fi f5cut vinovat de o interven:ie medical5
negli#ent5 /o in#ec:ie cu o sering5 infectat51.
!up5 analiza visului s5u care se dovede=te a fi c&t se poate de coerent" Freud declar5 pe
bun5 dreptate. 8visul nu este ceva lipsit de sens" nu este o absurditate =i" spre a ni-l
eplica" nu este necesar s5 presupunem c5 o parte din tezaurul nostru de reprezent5ri
doarme" &n timp ce o parte &ncepe a se trezi. 'ste un fenomen psi$ic &n &ntreaga
accep:iune a termenului =i de fapt este mplinirea unei dorine Csubl. n. 6.).D. Visul" prin
urmare" se cere integrat &n suita actelor psi$ice inteligibile din starea de veg$e( activitatea
spiritual5 care &l structureaz5 este o activitatea etrem de comple5.8 /*igmund Freud -
8Interpretarea viselor8" trad. dr. Heonard Aavriliu" 'ditura Itiin:ific5" 1<<%" cap. 8Visul
este &mplinirea unei dorin:e8" p. 11F1.
+ceast5 afirma:ie eprim5 de fapt o mare desc$idere spre activitatea psi$icului abisal =i
mai ales" credin:a &n determinismul psihic" &n ideea c5 toate faptele psi$ice au
semnifica:ie" sens" =i se conecteaz5 la activitatea diurn5" c$iar dac5 &ntr-o manier5 mai
pu:in vizibil5. )ontrar opiniei generale a lumii =tiin:ifice a epocii sale" pentru Freud visul
este o activitate psihic coerent, care poate face obiectul unei analize profunde.
!efini:ia complet5 a visului include &ns5 =i alte descoperiri inedite" care constituie &ntr-
adev5r pecetea originalit5:ii abord5rii freudiene. 8visul este realizarea /deg$izat51 a unei
dorin:e /&n5bu=ite" refulate18" precizeaz5 Freud /op. cit." cap. 8>ransfigurarea oniric58" p.
1%B-1%<1.
+ceast5 defini:ie pune accentul pe dou5 aspecte esen:iale ale teoriei visului. 1. visul este
&mplinirea deghizat a unei dorin:e" =i 2. aceast5 dorin:5 este refulat. -utem conc$ide
c5 deg$izarea ei este cauzat5 de faptul c5 este refulat5. Iat5 motivul pentru care to:i
cercet5torii visului p&n5 la Freud nu au putut descoperi aceste fapte. ei au analizat
exclusiv coninutul manifest al visului" adic5 forma pe care o are el la trezire" fa:ada
visului" f5r5 s5 se sinc$iseasc5 de ideile latente care au dus la formarea lui" idei la care
a#ungem prin metoda asociaiilor pus5 la punct tot de Freud.
Freud merge &nc5 =i mai departe =i analizeaz5 natura deformrii visului" care este par:ial
opera cenzurii =i par:ial cea a travaliului visului - procesul comple prin care ideile
latente s&nt transformate &n visul propriu-zis.
+naliza lui Freud mai include travaliul visului" iar &n finalul c5r:ii sale avem =i
considera:ii legate de psihologia procesului oniric. procesele primare i secundare"
refularea" incontientul etc.
Iat5 de ce 8Interpretarea viselor8 reprezint5 lucrarea capital5 despre vis =i despre via:a
incon=tient5" care nu a fost egalat5 p&n5 azi. 'a r5m&ne o etap5 esen:ial5 &n studiul
psi$analizei.
"Visul ne nsoteste n toate momentele vietii noastre. Visam nu numai noaptea, ci si ziua,
cu ochii deschisi. De obicei, nu punem mare pret pe visele noastre, pentru ca le
consideram plasmuiri lipsite de realism. Prin Interpretarea viselor, una dintre cartile
mari ale secolului XX, Freud ne renvata sa apreciem visele. n calitate de "cale regala
de acces la inconstient", visul ne conduce n prounzimile suletului nostru, dezvaluindu!
ne dorintele cele mai ascunse. Dar nu numai at"t. Interpretarea viselor oera
instrumentele pentru a descira orice produs cultural la care participa inconstientul, de
la literatura si arta la religie si morala."
Visul ne insoteste in toate momentele vietii noastre. Visam nu numai noaptea" ci si ziua" cu oc$ii desc$isi.
!e obicei" nu punem mare pret pe visele noastre" pentru ca le consideram plasmuiri lipsite de realism. -rin
Interpretarea viselor" una dintre cartile mari ale secolului JJ" Freud ne reinvata sa apreciem visele. In
calitate de 8cale regala de acces la inconstient8" visul ne conduce in profunzimile sufletului nostru"
dezvaluindu-ne dorintele cele mai ascunse.
!ar nu numai atKLM Interpretarea viselor ofera instrumentele pentru a descifra orice produs cultural la care
participa inconstientul" de la literatura si arta la religie si morala.
-articularitatile memoriei noastre in vis.
continutul visului prezinta elemente pe care in prima instanta nu le recunoastem
ca facand parte din constiinta noastra si din trairile ce tin de starea de veg$e.In vis
ne amintim lucruri" detalii" care in mod obisnuit" in starea de veg$e" le trecem cu
vederea" uitam de ele. Visul dispune de amintiri neaccesibile starii de veg$e.
)$iar Freud da eemplu propriile vise. in vis ii aparea sistematic imaginea unei
clopotnite cu o ar$itectura simple" dar de care nu isi putea aminti ca ar fi vazut-o
vreodata in realitate. +bia dupa ceva timp si-a adus aminte ca trecuse pe langa ea
cu cativa ani in urma" cand fusese in *alzburg.
sursa visului o reprezinta predominant" imagini din copilarie" de care uitasem
complet sau nici nu stiam ca ar fi avut loc" figuri ce le-am zarit doar pentru cateva
clipe cand eram copii" dar care ne-au ramas intiparite.
selectia materialelor reproduse. Visul reproduce nu acele evenimente cotidiene
din starea de veg$e ce au o mare insemnatate pentru noi" care se intampla
frecvent" ci cele mai insemnificante detalii.
*ursele visului.
N ecitatii senzoriale eterne /obiective1. atunci cand vrem sa adormim" ne decuplam
de la orice stimul eterior care ar putea sa ne influenteze. !ar ei nu dispar. +stfel ca
orice ecitatie senzoriala eterna ce au loc pe timpul somnului" poate deveni sursa de
vise. +tunci cand ne pisca o musca" sau ne dezvelim" creandu-ne astfel senzatia de
frig" ne izbeste o lumina puternica in fata" ne a#unge la nas un miros deosebit" pozitia
corpului. Visele pot fi proiectii ale tuturor aceste senzatii. Freud subliniaza faptul ca"
desi au fost facute multe studii ale viselor din aceasta perspectiva" ecitatiile eterne
nu determina continutul oniric" ci doar il influenteaza" reprezentand punctul de
pornire.
N ecitatii senzoriale interne /subiective1. 'le nu depind de intamplarile din eterior.
*unt mai mult surse ale imaginilor visului" pe care Freud le numeste $alucinatii
$ipnagogice" auditive sau vizuale" adica acele imagini care apar in starea dinaintea
instalarii somnului.
N ecitatii interne ale corpului /organice1. visul poate semnala debutul unor boli"
senzatii pe care in starea de veg$e nu le-am fi observvat" pentru ca in timpul somnului
acestea se amplifica. se refera si la acele tulburari caracteristice ale organelor interne
care provoaca visul multor persoane. Insa despre ele se poate vorbi doar in cazul
oamenilor bolnavi. !e aceea Freud nu acorda acestora prea multa atentie" deoarece"
marturiseste el" doreste sa afle sursa viselor oamenilor normali" sanatosi. Freud trage
concluzia ca nici una din aceste teorii nu poate eplica integral aparenta libertate a
imaginilor evocate in vis.
N sursa de ecitatie pur psi$ica. reprezinta preocuparile zilnice.