Indici pe piata imobiliara

Bursa Comerciala din Chicago (CME) este una dintre cele mai importante burse
din SUA si din lume, iar rolul sau a crescut dupa fuziunea cu Bursa de Marfuri din
Chicago. uterea acestor burse este data de numarul de contracte incheiate in fiecare zi si
de procesul de ino!are. Bursa Comerciala din Chicago a lansat contracte futures si
options pentru sectorul imobiliar.
rocesul de standardizare a acti!elor specifice pietei imobiliare a inceput in anul
"##". $arl Case, %obert Schiller si Allan &eiss au infiintat o companie de studiere a
preturilor din sectorul imobiliar. 'n "##" au calculat un indice de pret pentru locuinte. 'n
prezent CME utilizeaza pentru piata locuintelor indicii Standard(oors)Case*Schiller.
+amilia de indici cuprinde un indice general pentru SUA si ", indici regionali pentru
Boston, Chicago, Miami, -e. /or0, San 1iego, 1en!er, 2as 3egas, 2os Angeles, San
+rancisco si &ashington. Contractele deri!ate pe acesti indici sunt cu decontare in
numerar si pot fi utilizate pentru speculatii si acoperirea riscurilor financiare.
iata imobiliara comerciala include 4 categorii de proprietati imobiliare5 cu
amanuntul(678 din !aloarea proprietatilor comerciale din SUA), birouri (9#8),
apartamente(9:8), spitale (;8) si proprietati industriale(:8). ornind de la aceasta
clasificare se calculeaza indicii de proprietati imobiliare comerciale(C%E<).
'n functie de zona geografica si de categoria din care fac parte proprietatile
imobiliare sunt calculati ", indici pentru sectorul imobiliar5 4 indici regionali, : indici
pentru tipurile de proprietati imobiliare si un indice compozit care este construit pentru a
reflecta modificarile de pret pe ansamblul pietei imobiliare. Cei 4 indici regionali sunt
alcatuiti pe baza celor : tipuri de proprietati5 birouri, depozite, apartamente si retail.
'ndicii reflecta modificari de pret din sectorul proprietatilor imobiliare cu e=ceptia
anumitor tipuri de proprietati cum ar fi birourile medicale, laboratoarele, caminele
studentesti si militare, cazinourile etc. 1e asemenea sunt e=cluse proprietatile care au o
suprafata mai mica de 9,,,, de metri patrati. 'ndicii C%E< sunt indici ponderati cu
capitalizarea pietei. 1eci ei sunt calculati utilizand preturile de tranzactionare pe piata.
returile foarte mici si cele foarte mari sunt e=cluse. Aceasta permite in final, ca preturile
luate in calcul sa reflecte mai bine e!olutia pietei.
1eri!atele pentru sectorul imobiliar prezinta marele a!anta> de a fi accesibile unui
numar mare de categorii de in!estitori, incepand cu fonduri de pensii, fonduri de hedging,
companii de asigurari, banci comerciale, manageri de portofolii de in!estitii imobiliare,
constructori imobiliari, in!estitori straini sau alte tipuri de in!estitori cu acces limitat pe
piata imobiliara. 1eci aceste contracte deri!ate pe indici imobiliari faciliteaza accesul
agentilor economici la piata imobiliara fara a realiza efecti! tranzactii pe aceasta piata.
'ndicele 1o. ?ones &ilshire @lobal %eal Estate este un indice imobiliar lansat pe
9" martie 9,,7 prin asocierea dintre companiile 1o. ?ones 'nde=es, lider mondial in
furnizarea si calculul indicilor bursieri si &ilshire Associates 'ncorporated, lider global
in consultanta si managementul in!estitiilor. Acesta este un indice compozit care ia in
calcul componentele indicilor imobiliari americani calculate de aceste companii. 'ndicele
include titluri de !aloare liber tranzactionate atat de companiile ce opereaza in domeniul
imobiliar, cat si ale unor fonduri de in!estitii imobiliare.
Cum a evoluat sectorul constructiilor in Romania intre 1970 si
2010
Sectorul constructiilor a scazut in 9,", cu ",,;8 fata de 9,,#, dupa ce in 9,,# a
mai inregistrat o scadere de "6,;8 fata de 9,,A, dar aceste procente sunt destul de mici
daca le comparam cu scaderile anuale de peste "#8 inregistrate in "#A# si "##". Efectele
cutremurului din martie "#;; sunt e!idente, constructiile inregistrand o crestre de "A,#8
in anul respecti!.
'n ultimii :, de ani, cea mai grea perioada a fost "#AA*"##9, cand acest sector a
scazut in total cu apro=imati! ::8, iar cea mai buna perioada a fost in mod e!ident 9,,,*
9,,A.
1aca discutam in !alori absolute, pe !remea comunistilor, cel mai bun an a fost
"#A;, cand sectorul constructiilor a generat o !aloare adaugata de ":,# miliarde lei, iar
cel mai bun an de dupa %e!olutie a fost 9,,A cu 6#,6 miliarde lei, !aloare cu "768 mai
mare in termeni reali fata de cea din "#A;.
Sa nu uitam insa ca sectorul constructiilor nu inseamna doar locuinte si
infrastructura de transport, ci si centre comerciale, cladiri de birouri etc, iar Ceausescu nu
a construit niciun mall sau hBpermar0et.
Istoria cresterii si decaderii sectorului imobiliar din Romania:
2000-2010
'n ultimii ", ani, cei care au in!estit in sectorul imobiliar romanesc au trecut de la
e=taz la agonie, respecti! de la siguranta unor randamente spectaculoase, la iminenta
falimentului. Cum aceasta e=perienta a fost una e=trem de interesanta, cred ca merita sa
facem o istorie a e!enimentelor C sa !edem de unde am plecat in anul 9,,,, unde s*a
a>uns in 9,,A, si ce efecte a produs criza in 9,,# si 9,",.
Context european
'n anul 9,,,, la ni!elul UE, sectorul constructiilor a reprezentat :,#8 din 'B,
procentul crescand la 4,78 in 9,,A pe fondul cresterii generale a acestui sector in
perioada respecti!a. 'n cifre absolute, !aloarea adaugata generata de constructii a crescut
de la :67 mld. euro la aproape ;,, mld. (D7,8), insa si 'B*ul UE a crescut de la A,# la
"9,: mii de miliarde (D:,8).
1aca discutam de %omania, trebuie spus ca tara noastra a fost de departe
campioana cresterilor C intre 9,,, si 9,,A am a>uns de la o pondere a constructiilor in
'B de :.#8, la o pondere de ",.;8.
'n aceasta perioada, sectorul constructiilor a crescut cu ;4,8, iar 'B*ul cu 9A;8.
Spre comparatie, pe locul doi in topul cresterilor se situeaza 2ituania, cu o crestere a
sectorului constructiilor de 67:8 si a 'B de ";;8, iar pe locul trei !ine 2etonia cu
procente de 9A:8, respecti! ";A8. Urmeaza in clasament Estonia (9A,8, "448) si
Bulgaria (9;#8, "6#8), in timp ce, pe ultimul loc se afla @ermania cu o scadere de #,;8
a sectorului, si o cresterea de "A,68 a 'B.
1e remarcat faptul ca ponderea constructiilor in 'B a scazut in olonia, Ungaria
si Cehia, respecti! in tarile cu care ne comparam cel mai des.
Cum au evoluat lucrurile in Romania
I. Despre ce sume discutam
'n anul 9,,,, !aloarea adaugata generata de acti!itatea din constructii a fost de
",; mld. euro, suma crescand pana la ":,6 mld. in 9,,A, dupa care a urmat o scadere
destul de abrupta, prognozele pentru 9,", fiind de apro=imati! ",.4 mld euro.
1aca ne referim strict la cladirile rezidentiale, !aloarea lucrarilor de constructii a crescut
de la 676 mil. euro in 9,,,, la :,9 miliarde in 9,,A (D",4,8EE), dintre care 9.: mld euro
reprezenta !aloarea cladirilor indi!iduale (case), iar ".A mld euro !aloarea apartamentelor
construite in blocuri.
'n acelasi timp, bancile au in!estit masi! in acest sector, astfel ca soldul creditelor
pentru in!estitii imobiliare a crescut de la mai putin de un miliard de lei in 9,,9, la :" de
miliarde in decembrie 9,,A, iar numarul locuintelor ipotecate s*a ma>orat de la "9,.,,,
in 9,,6, la peste 9,,.,,, in 9,,; si 9,,A. 'n acest moment e=ista probabil peste un
milion de locuinte ipotecate, bancile a!and o e=punere de apro=imati! "" mld euro pe
sectorul constructiilor.
Criza a facut ca in 9,,# si 9,", finantarile sa fie e=trem de rare, ritmul de crestere
a soldului de credite scazand dramatic C de la un plus de "4 mld lei in 9,,A, la un plus de
doar 6 miliarde in 9,,#, insa mare parte din crestrea inregistrata anul trecut s*a datorat de
fapt de!alorizarii leului in fata euro.
II. Locuinte terminate vs tranactii imobiliare
Ma>orarea semnificati!a a sumelor in!estite in constructia de cladiri rezidentiale
s*a !azut in e!olutia numarului de locuinte terminate, numar care a crescut de la 97.6;7
in 9,,,, la 7;.944 in 9,,A, fara ca acest lucru sa determine insa si o crestere a numarului
de tranzactii.
Astfel, desi numarul locuintelor terminate in 9,,; si 9,,A a fost de peste doua ori
mai mare decat in anii 9,,6 si 9,,:, iar locuintele !echi erau de asemenea foarte cautate,
numarul tranzactiilor imobiliare a scazut cu 98, de la ",,9 milioane la " milion, ceea ce
inseamna ca cererea sol!abila nu era chiar uriasa, cresterea preturilor determinand o
scadere a numarului de tranzactii.
1e asemenea, se poate obser!a faptul ca peste #48 dintre tranzactii implicau
imobile !echi, numarul locuintelor noi tranzactionate fiind infim raportat la totalul pietei.
Mai mult, intre 9,,7 si prima parte a anului 9,,A au fost in!estite sume uriase in
constructia de cladiri rezidentiale, cladiri care au a>uns pe piata e=act in momentul in care
criza s*a instalat in %omania, astfel ca acum, peste ",.,,, de apartamente stau goale, in
timp ce alte mii se afla in di!erse faze de e=ecutie.
III. !erspectiva istorica
1esi intre 9,,, si 9,,A, sectorul constructiilor rezidentiale a cunoscut un a!ant
fara precedent, trebuie remarcat faptul ca numarul locuintelor noi finalizate a fost relati!
egal cu cel din anii F#,, insa mult mai mic in comparatie cu perioada de dinainte de "#A#.
Concluzia care se desprinde de aici este ca !aloarea sectorului rezidential (si al
constructiilor in general) a crescut in primul rand ca urmare a e=ploziei preturilor, nu ca
urmare a cresterii !olumului acti!itatii. Astfel, daca in "##,, numarul salariatilor din
constructii era de ;,,.,,,, in 9,,; abia daca depasea :,,.,,,.
I". !erspective pentru 2010 si 2011
'n 9,,#, ponderea constructiilor in 'B a fost de #.A8, procentul putand scadea la
#8 in 9,",, iar pentru 9,"" cu greu se poate imagina o crestere. ractic, in acest
moment, !olumul lucrarilor in sectorul rezidential se afla sub ni!elul anului 9,,:, in timp
ce numarul autorizatiilor de construire C un indicator ce arata e!olutia !iitoare a lucrarilor
de constructii C a scazut cu 9,8 in 9,,# fata de 9,,A, iar in 9,", !a mai urma probabil o
scadere de inca "48.
Sa nu uitam nici faptul ca au disparut si in!estitorii straini, respecti! cei care
cumparau Gla pachetH sute de apartamente in speranta ca pretul acestora !a creste, in timp
ce pe piata e=ista suficiente locuinte noi pentru a acoperi toata cererea in urmatorii ",4*9
ani.
1aca ar fi sa discutam despre constructia de locuinte noi, probabil ca piata !a
continua sa scada cel putin pana in momentul in care stocurile actuale !or a>unge la un
ni!el acceptabil. Cu alte cu!inte, nu putem !orbi despre o relansare inainte de inceputul
anului 9,"9.
Concluie
'n anul 9,"" se !a incheia probabil primul ciclu complet de crestere)descrestere a
sectorului constructiilor, insa e!olutia urmatorului ciclu este e=trem de greu de pre!azut C
in acest moment e=ista doar in mediul urban peste ".4 milioane de locuinte construite
inainte de "#;, (,.; mil sunt construite inainte de "#7,), locuinte care in urmatorii "4*9,
de ani !or a>unge la un grad ridicat de uzura.
Multe dintre aceste locuinte !or trebui inlocuite, insa nu putem sa nu tinem cont si
de faptul ca populatia %omaniei scade, astfel ca in urmatorii "4*9, de ani, o parte dintre
locuintele care acum sunt ocupate de catre fostii tarani adusi cu forta la oras !or ramane
goale.
E=ista inca dezbateri pri!itoare la cererea e=istenta pe piata imobiliara C desi este
posibil ca aceasta cerere sa se ridice la un milion de unitati, trebuie remarcat faptul ca nu
discutam despre un milion de locuinte care sa se adauge la fondul locati! e=istent, ci
despre locuinte noi care sa le inlocuiasca pe cele !echi.
Indicele imobiliar I#$!%DI&- piata imobiliara din 200' incoace
+olosind informatiile 'MIE1'A.ro, am alcatuit o comparatie intre preturile
apartamentelor !echi din Bucuresti, de pana in ",,.,,, de euro, promo!ate de agentii
imobiliari si cele promo!ate de particulari.
Acest indice imobiliar C pe care o sa*l numim de acum incolo 'ndicele imobiliar
'MIE1'A.ro C ne arata cate!a chestiuni interesante.
". 1in 'A- 9,,A pana in 'U2 9,,#, pretul pe metru patrat a scazut de la "#9;
EU)mp ('A- 9,,A) C la "99# EU)mp (MA' 9,,#), urmand ca in ultimele luni sa
cunoasca o usoara crestere pana la "94# EU)mp ('U2 9,,#). Scaderea e unde!a spre
:,8.
9. 'n 'A- 9,,A ecartul preturilor promo!ate de catre agentiile imobiliare era
D7.48 fata de cele promo!ate de proprietari. 1in 'A- 9,,A, graficul particularilor
cunoaste numeroase puncte de infle=iune, in special din A% 9,,A incoace C cunoscuta
ca perioada de manifestare reala a crizei imobiliare. I >ustificare a acestor !ariatii ar fi
di!ersele z!onuri la care proprietarii sunt mult mai !ulnerabili decat agentiile imobiliare.
6. Cu cat ne*am adancit mai mult in criza, soarta agentiilor imobiliare a de!enit
tot mai critica. 1aca inainte de 9,,A, intermedierea era un fel de !anzare indirecta
(precum !anzatorul care sta la te>ghea si asteapta clientul sa*i cumpere din raft), iata ca
!anzarea directa (cea prin care te duci catre client si il con!ingi sa cumpere) de!ine un
sablon si pentru agentul imobiliar. 1in acest moti! intalnim tot mai des fenomene de
genul: proprietarul publica pe site*uri sau in ziare cate un anunt, agentia il preia si il
con!inge ca daca !rea sa !anda ar trebui sa mai lase la pret. Ulterior, pretul promo!at de
agentie de!ine mai mic decat cel publicat de proprietar.
:. 1in MA' 9,,#, apartamentele !echi cu pret mic au fost tinta proiectului
%'MA CASA. Multa lume a anticipat re!igorarea pietei imobiliare odata cu acest
semnal de rela=are a creditarii. rimii care au reactionat au fost proprietarii, care isi
!edeau de>a casa !anduta. Si fiinca totul parea mult prea simplu, s*au gandit ca ar fi bine
sa mai puna ce!a la pret. Agentiile imobiliare au simtit aceasta speculatie si si*au pastrat
cumpatul creand de aceasta data un ecart negati! fata de proprietari
Indicele imobiliar al I() taie elanul cump*r*torilor care a+teptau
sc*deri
'ndicele imobiliar elaborat de 'nstitutul -ationat de Statistica ('-S) aduce
cumparatorii de locuinte, care sperau la scaderi spectaculoase de pret, cu picioarele pe
pamant. -oul indice e!identiaza pentru primul trimestru din acest an o scadere de 6,#8 a
preturilor proprietatilor rezidentiale la ni!el national, in comparatie cu media intregului
an 9,,#.
Scaderea este infima fata de cea anuntata de indicele imobiliare.ro, singurul care a
publicat pana acum o e!olutie la ni!el national, si care arata pentru primul trimestru din
acest an o scadere de A,48. 'ndicatorul publicat de portalul de anunturi e!identia un pret
mediu pe metru patrat la ni!el national de ".9"" euro, pentru primul trimestru din 9,",,
fata de ".696 euro)mp cat era in aceeasi perioada din 9,,#.
JMatematic indicele '-S este corect, dar diferentele intre pietele locale din
%omania sunt foarte mari si nu pot fi surpinse intr*un indice global niste e!olutii clare.
Cred ca scaderea a fost mai mare de atat si continui sa spun ca pana la sfarsitul anului
scaderile !or fi mai mari de 9,8. Kotodata, comple=itatea formularelor pe care trebuie sa
le completeze notarii impreunL cu !anzatorii afecteaza calitatea informatiei transmise
catre '-SG, a declarat pentru capital.ro Adrian Cri!ii, directorul general al companiei de
e!aluare 1arian.
otri!it indicelui '-S, la apartamente preturile au scazut cu 6,A8 in trimestrul
intai din 9,",, fata de anul 9,,#, in timp ce la case scaderea a fost de :,68, la ni!el
national.
Antonio Marnescu, general manager al Ad!iser Management Solutions, considera
ca scaderea rezultata este mica, pentru ca se compara lucruri diferite. 1aca la Nnceputul
anului trecut mai e=ista un numar consistent de tranzactii, acum nu se mai !and decat
locuintele bune, spune acesta.
J%adiografia !anzarilor de anul trecut nu se mai potri!este cu cea de anul acesta.
'n plus, in calcularea mediei sunt incluse preturile locuintelor tranzactionate in marile
orase, care sunt mai mari, si cele din orasele mici, unde si tranzactiile sunt mai putineG, a
mentionat Marnescu.
)cadere de ,-7. /n 0ucuresti
Si la ni!elul Bucurestiului, discrepanta dintre indicele oficial si cel publicat de
compania de consultantL imobiliara Colliers 'nternational este la fel de mare.
B%E'*3, indicele care urmareste e!olutia preturilor la apartamentele !echi din
Bucuresti, indica o scadere de ",8 de la trimestru la trimestru, in timp ce indicatorul '-S
arata o scadere de doar 4,;8. otri!it indicatorului Colliers, pretul apartamentelor !echi
din Bucuresti au scazut de la ".94, euro)mp, cat era in primul trimestru din 9,,#, la ".",,
euro)mp, in aceeasi perioada din acest an.
J1iferenta dintre indicele oficial si cel pe care il facem noi este data si din faptul
ca B%E' se bazeaza pe pretul cerut de !anzator, care in ultima perioada sufera mar>e de
negociere de ",*"48. e de alta parte datele de la notari nu sunt intotdeauna corecte,
pentru ca sunt persoane care nu declara !aloarea reala a tranzacOiei. Bineinteles ca este si
o diferenta in metodologia utilizataG, a e=plicat Stefania Baldo!inescu, manager
consulting di!ision in cadrul Colliers.
otri!it indicelui '-S, pretul cladirilor indi!iduale din mediul urban a cunoscut o
scadere de :,668, iar cel al imobilelor din mediul rural cu :,978. J'ndicele este
bine!enit si e si mai uPor sa fii transparent acum, pentru ca nu se mai fac speculatii si
datele sunt mai limpeziG, a conchis Marnescu.
'n !ederea stabilirii cat mai e=act a caracteristicilor care influenteazL pretul
tranzactiei, '-S a solicitat si informatii cu pri!ire la locatia imobilului, anul construirii,
tipul cladirii, suprafata utila si construita, ni!elul la care se afla locuinOa (in cazul
apartamentelor), suprafata terenului si gara> (pentru case). Kotodata au fost colectate date
si despre tipul locuintei, gradul de confort, incalzire, tipul de finisa>, starea de intretinere
a locuintei, materialele de constructie si amplasarea imobilului.
Ce se intampla pe piata imobiliara in 2011
otri!it indicelui calculat de site*ul imobiliare.ro pe baza preturilor cerute de
proprietari, in luna februarie, la ni!el national, pretul mediu pe metru patrat a fost de
".,6: euro, cu ,,68 mai mare decat in ianuarie, si cu ,,"8 mai mare decat la sfarsitul
anului 9,",, ceea ce practic inseamna ca in primele doua luni din 9,"" preturile au
stagnat.
Este pentru prima data de la inceputul crizei cand preturile nu scad in ianuarie si
februarie, stagnarea din 9,"" !enind dupa scaderea de #8 inregistrata in primele doua
luni din 9,,#, si cea de 9,98 inregistrata in primele doua luni din 9,",.
Comparati! cu februarie 9,",, in februarie 9,"" pretul pe metru patrat a fost cu
"6,A8 mai mic.
e orase, cea mai mare scadere in ultimele "9 luni s*a inregistrat in Kimisoara (*
";8) si loiesti ("68), iar cea mai mica in Clu> (*9,"), in Bucuresti preturile fiind cu
",,A8 mai mici.
1upa ce preturile au scazut cu 6,*:,*4,8 in ultimii trei ani, iar economia da in
sfarsit semne de re!enire, se pare ca piata a intrat intr*o stare de asteptare. e de o parte,
cei care doresc sa !anda nu mai sunt dispusi sa scada semnificati! preturile, iar cei care
doresc sa cumpere asteapta sa !ada daca nu cum!a ar putea cumpara totusi mai ieftin
peste cate!a luni.
Ce !a rezulta de aiciQ Cred ca ne aflam foarte aproape de momentul in care
preturile !or atinge un ni!el acceptabil pentru ambele parti, iar numarul tranzactiilor !a
reincepe sa creasca.
e de alta parte insa, este e=clus ca in urmatorii 9*6 ani cererea sa re!ina la
ni!elul de dinainte de criza, ceea ce inseamna ca oferta se !a adresa unei cereri limitate
atat de !enituri, cat si de lipsa in!estitorilor speculati!i, respecti! a celor care cumparau
apartamente la 0ilogram in speranta ca preturile !or creste continuu.
Ce se intampla in %uropa
'n alte tari din Europa, situatia se prezinta in felul urmator5
* in @ermania, in K:.",, preturile erau ",48 mai mari decat in K:.",. 'n trimestrul
anterior, cresterea a fost de ",:8R
* in 'rlanda, tara gra! lo!ita de criza imobiliara in K:.", pretul locuintelor a fost cu
",,A8 mai mic decat in acelasi trimestru al anului anterior. 'n K6.",, scaderea fata de
K6.,# a fost de ":,A8.
* in Suedia, in ianuarie 9,"", preturile erau in medie cu 9,48 mai mari decat in ianuarie
9,",R
* in -or!egia preturile au crescut cu 7,78 in K:.", !s K:.,#R
* in Ilanda, preturile din decembrie au fost in medie cu ,,A8 mai mici decat in
decembrie 9,,#R
* in Spania, in K:.",, pretul mediu era cu 6,68 mai mic decat in K:.,#R
* in Marea Britanie preturile au ramas stabile in ultimul anR
* in Bulgaria, preturile in K:.", erau cu 4,;8 mai mici decat in K:.,#R
* in Ungaria, preturile au scazut in S9.", cu 7,A8 (in forinti) fata de S9.,#R
Una peste alta, scaderea anuala de "6,A8 inregistrata in %omania este una dintre
cele mai mari din Europa, multe tari inregistrand chiar cresteri anul trecut.
-imeni nu mai poate nega faptul ca economia europeana isi re!ine, iar aceasta
re!enire !a genera efecte si asupra pietei imobiliare, insa cu o intarziere de cel putin 9*6
trimestre.
'n cazul %omaniei este greu de crezut ca preturile se !or reduce cu un procent mai
mare de ",8 in acest an, insa este de asteptat ca numarul tranzactiilor imobiliare sa
creasca pe fondul re!enirii treptate in piata a celor care doresc si pot sa isi cumpere o
locuinta, insa au asteptat stabilizarea preturilor.
Indicele Imobiliare.ro
'ndicele imobiliare.ro este calculat la ni!el national, dar si la ni!elul celor mai
mari orase din %omania5 Bucuresti, Braso!, Clu>*-apoca, Constanta, 'asi si Kimisoara. 'n
ciuda caracterului local foarte pronuntat specific segmentului rezidential, prin sistemul de
monitorizare dez!oltat, indicele imobiliare.ro reuseste sa redea cu fidelitate tendintele
acestui segment si sa se impuna ca un instrument de referinta. Acest instrument nu ia in
calcul mar>a de negociere !ariabila de la o tranzactie la alta care determina pretul final al
tranzactiei. entru a oferi o estimare cat mai precisa, indicele imobiliare.ro are la baza un
algoritm de calcul care permite eliminarea ofertelor nereprezentati!e din piata prin5
identificarea ai eliminarea ofertelor duplicat si a celor cu preturi sau suprafete gresite,
respecti! stabilirea ponderilor apartamentelor noi)!echi, respecti! a celor cu una, doua,
trei, patru sau mai multe camere.

Situatia in loiesti se prezinta in felul urmator5
Cat costa casele la tar1ul imobiliar !ro2ect %xpo
rima!ara debuteaza cu noi si multe oferte imobiliare, primul mare targ de profil
al anului propunandu*si sa atraga atentia cumparatorilor prin promotii, discounturi, dar si
solutii de finantare adaptate fiecarui tip de client in parte.
2a ro>ect E=po, e!eniment care s*a desfasurat in perioada "A*9, martie la Sala
alatului, preturile au pornit de la 94.,,, de euro pentru o garsoniera si 67.,,, de euro
pentru un apartament cu doua camere, in timp ce !ilele !or fi semnificati! mai ieftine
decat in oferta obisnuita. %educerile practicate de de!oltatori pe perioada targului pornesc
de la 48, in cazul garsonierelor si apartamentelor cu doua camere, a>ungand pana la 948
pe segmentul !ilelor de lu=.
%volutia constructilor pe 2udete in perioada 2003-200'
Locuinte terminate in cursul anului- pe surse de 4inantare si medii
0iblio1ra4ie
".Mirela Matei (coordonator), Adrian Stancu, @eorge Enescu, Corina @eambasu5 GBurse
de marfuri si !aloriH, Editura Uni!ersitatii etrol*@aze din loiesti, 9,,A
9. http5))businessdaB.ro),6)9,"")cum*a*e!oluat*sectorul*constructiilor*in*romania*intre*
"#;,*si*9,",)
6. http5))businessdaB.ro),#)9,",)istoria*cresterii*si*decaderii*sectorului*imobiliar*din*
romania*9,,,*9,",)
:. 5ttp:66777.imopedia.ro6run620096076piata-imobiliara-din-200'-incoace6
4. 5ttp:66777.capital.ro6detalii-articole6stiri6update-indicele-imobiliar-al-ins-taie-
elanul-cumparatorilor-care-asteptau-scaderi-138,02.5tml
7. 5ttp:66businessda9.ro603620116ce-se-mai-intampla-pe-piata-imobiliara6:
utm;source<4eedburner=utm;medium<4eed=utm;campai1n<>eed
.3&?@5risro?.2'@5risro.ro.29=utm;content<Aoo1le?Reader
;. 5ttp:66777.imobiliare.ro6indicele-imobiliare-ro
A. 5ttp:66777.dail9business.ro6stiri-real-estate6cat-costa-casele-la-tar1ul-imobiliar-
pro2ect-expo-,'',1
#. http5))hBmerion.ro)9,""),9)",)articol*imobiliar*plin*cu*grafice*eu*zic*ca*merita*citit*
am*lucrat*mult*la*el.html