UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUC II BUCURE TI

CAIET DE PRACTIC
Scurt introducere a firmei Rotary
Construcii i al ansamblului rezidenial
Belvedere Bneasa
Infiintata in 1990, Rotary Constructii este lider in executia de constructii de
vile, blocuri de locuinte dar si cladiri de birouri, sedii administrative, scoli si
sali de sport sau restaurari de mare complexitate, la preturi convenabile
remarcandu-se prin rapiditatea deciziei si supletea negocierilor, respectand
termenele convenite si in conditii de calitate deosebita.
Intr-un climat competitiv din ce in ce mai dur, Rotary Constructii activeaza
cu succes, pe piata constructiilor civile si industriale in primul rand datorita
faptului ca si-a stabilit un obiectiv principal in mentinerea standardelor
calitative si permanenta aliniere la cele mai noi tenologii si Companie
integral privata, Rotary Constructii isi datoreaza rezultatele de exceptie celor
9!0 de specialisti si muncitori de inalta calificare a caror probitate
profesionala a fost demonstrata in lucrari de mare complexitate, Centrul de
Dirijarea Zborurilor ROMATSA fiind una din lucrarile de cea mai mare
complexitate tenologica construita in Romania ultimului deceniu, de mare
anvergura - Palatul Telefoanelor fiind un exemplu de forta, de mare finete
- restaurarea Palatului Kretulescu, aHotelului Majestic sau a Casei
pictorului Patrascu din "iata Romana sunt numai cateva, din lucrarile de
aceasta natura sau de mare viteza - restaurarea blocului incendiat din
#rumul $aberei in numai 10 zile a fost un mic record national.
2
%mplasat in zona comerciala si de afaceri a unui nou centru urban,
%nsamblul Rezidential &elvedere-&aneasa se incrie armonios in rapida
dezvoltare a zonei de 'ord a Capitalei. %nsamblul va fi situat pe (os. "ipera-
$unari, nr. )9-!1, in vecinatatea de *est a cartierului +enri Coanda si va
beneficia de o infrastructura solida prin nodurile de comunicatie, care vor
face legatura prin poduri si pasarele, cu impre,urimile.
#esfasurat pe o suprafata de peste ) a, complexul se compune din patru
imobile de apartamente, o cladire de birouri si toate facilitatile necesare unei
locuiri de calitate.
Cladirile vor fi alcatuite din trei tronsoane diferite, ultimul nivel al fiecarui
tronson dispunand de cate doua apartamente duplex cu terase retrase
succesiv catre lac. %nsamblul va cuprinde -00 de apartamente cu doua si
pina la cinci camere, inclusiv duplex-uri. .odul in care a fost proiectat acest
ansamblu este intr-adevar de inspiratie germana.
3
Etapele unei construcii
1/ "reluare amplasament 0proces-verbal/.1rganizare de antier.2a
3nceputul lucr4rii se stabilesc de c4tre organele de control 3n construc ii
anumite faze de determinare.
5/ $rasare topografi 0p-v/
6n urma indentific4rii documentelor se trece la s4p4turi conform
documenta iei
7/ Conform studiului geodezic se face faz4 preliminar4 cu p-v de natur4
teren
8/ (e face beton egalizare i se 3ntocme te cartea betoanelor care va
con ine informa ii despre num4rul de turn4ri, cantitatea turnat4, marca
betonului, axele i cotele la care se toarn4, temperatura exterioar4.
2a orice turnare se ia prob4 de beton la fiecare 90 metrii cubi turna i.
"robele se decofreaz4 a doua zi dup4 care se in 3n ap4 urm:nd s4 fie
date la laborator de test.
9/ 6n urma tras4rii se monteaz4 arm4tura 3n funda ii 0p-v de lucr4ri
ascunse/
-/ (e poate trece la cofrare i turnare funda ii. #up4 termenul legal se
decofreaz4 i se 3ntocme te p-v de aspect de beton.
)/ (e stabilesc cote, se transmit axe i se monteaz4 carcasele de st:lpi
respectiv pere ii conform proiectului. 0p-v de armare st:lp eventual
pere i/ dup4 care se poate trecere la cofrare;turnare beton p:n4 sub
cota grinzii.
!/ .onta, arm4tura de grinzi respectiv plac4.
9/ (e monteaz4 etrierii 3n nodul din fiecare st:lp dup4 care se trece la
monta, arm4tura la fiecare plac4. 0p-v lucr4ri ascunse/.6n urma
controlului se trece la turnarea betonului etc.
10/ %cest proces se repet4 p:n4 la eta,ul dorit. 2a terminarea
structurii se 3ntocme te un proces verbal de predare structur4 3n
vederea 3nceperii lucr4rilor de finisa,
4
Planul corpurilor
6n desenul de mai ,os v4 prezint planul corpurilor.
%m avut ansa sa asist la toate etapele lucr4rilor de la placa lui C( 57-C(55
de la radier in sus dar am f4cut si trasarea axelor la radierul C(50 ciar in
ultima mea zi de practic4.
5
ermeni folosii !n antier
<rmeaz4 sa va prezint o mare parte dac4 nu ciar to i termenii cu care m-
am familiarizat 3n perioada mea de practic4=
R u ca (sfoara de trasat
1 sfoar4 3mbibat4 in talc sau oxizi colora i adunat4 3ntr-un corp cu
a,utorul mulinetei folosit4 pentru diverse tras4ri.
Capre
&are 0de ex "C95/ fasonate 3n forma din desenul de mai sus.
!oint"uri (#$%OA&T'(
6
(uprapunerea a doua bare pe o distan 4 dat4 pe desenul tenic.
Clre i
&are orizontale fasonate 3n cap4t pe vertical4. (e pun de obicei la
capetele grinzilor cu partea vertical4 3n st:lp.
#Purici( (Distan iere din plastic pentru fier beton
%m 3nt:lnit urm4toarele dou4 tipuri=
"rimul tip folosit pentru sus inerea barelor ce alc4tuiesc plasa
inferioar4 a unei pl4ci pe care ac iuneaza greutatea betonului turnat.
&arele tind sa se deformeze ciar s4 ating4 cofra,ul iar betonul trebuie
sa a,ung4 sub plas4 motiv pentru care avem nevoie de aceste
distan iere.
7
%l doilea tip este folosit la barele verticale din st:lpi.
R"#$ER CS%& i CS%'
8
#up4 trasarea axelor i a st:lpilor s-a trecut la armarea radierului conform
planului=
9
$urnarea radierului se face f4r4 3ntreruperi.
&eton radier= C59;70 0&c70/
&eton egalizare= C15;19 0&c19/
Cofrarea radierului se va face conform planului=
10
"rmarea pereilor i a st(lpilor CS%& i %'
11
% se observa 3n imaginea de mai ,os dispunerea etrierilor conform
detaliului #1 .
12
.ust4 ile radierului sunt cur4 ate dup4 care se trece la monta,ul st:lpului.
&arele st:lpului vor fi sudate de must4 i conform detaliului de 3nn4dire prin
sudur4 din plan.
13
$rebuie men ionat c4 fiecare sudor autorizat are un panson care se
tan eaz4 lang4 sudur4 pentru a tii ce sudor a f4cut sudura respectiv4
pentru care 3 i asum4 r4spunderea.
14
Cofrarea pereilor i a st(lpilor CS%& i
CS%'
"anourile de cofra, sunt cadre metalice cu pl4ci de lemn prev4zute cu
sisteme de prindere pentru a putea fi 3nl4n uite.
6nainte de utilizare se vor cur4 a cu decoflor.
(e observ4 3n imaginea de mai ,os bara 3nclinat4 i cea orizontal4 sunt
prinse 3n radier avand rolul de a pastr4 verticalitatea cofra,ului 3n ciuda
betonului proasp4t turnat care va impinge cofra,ul din interior spre exterior.
*erificarea verticalit4 ii st:lpului se poate face masur:nd diagonalele ei
i verificand dac4 sunt egale.
15
Placa CS%) i CS%%
6n cazul primei pl4ci de deasupra radierului C(57 i C(55 s-a efectuat
3nt:i cofrare conform planului pentru ca apoi s4 se poat4 lucra i a pune 3n
16
pozi ie arm4turile din grinzi, centuri si plac4=
17
6n imaginile de mai ,os putem observa pere ii i st:lpii de pe axul >s
de la C( 55 de,a decofra i i modul 3n care pl4cile de tego ce alc4tuiesc
cofra,ul pl4cii sunt sus inute de a a numi ii popi.
18
6n imaginea de mai ,os ne afl4m pl4cile de tego unde urmeaz4 s4 se
3nceap4 armarea plasei i a grinzilor lui C(55, punerea lor 3n pozi ie i
turnarea betonului.
19
%rmarea por iunii de p:n4 la axul 18 la placa C(57 s-a f4cut dup4 planul=
20
Interpretarea planului=
&arele folosite sunt "C95 de diferite diametre=
6ntre axul 19 i 18 , paralele cu axul observam o bar4 marca 10 cu diametrul
de 15 mm la pas de 50 cu lungimea de 10.70 m fasonat4 la cap4tul din
st:nga , o bara marca 11 cu diametrul de 1- mm la pas 50 cu lungimea de
7.-0 i alte trei bare de diferite diametre i lungimi fasonate la capete tot 3n
,os.
%ceste bare compun plasa superioar4 a pl4cii iar cele 3n oglinda
acestora compun plasa inferioar4.
"erpendicular pe direc ia acestor bare sunt alte bare, pentru a determina
care este plasa superioar4 i cea inferioar4, rotim desenul antiorar i ne
uit4m ca i 3n cazul anterior la cum sunt fasonate barele.
urnarea betonului CS%) * CS%%
6nainte de turnarea propriu-zis4 trebuie sa ne asigur4m c4 zona 3n
care se va turna a fost suflat4 i cur4 at4 de impurit4 i, puricii i caprele au
fost dispuse corect 3n cadrul plasei i cofra,ele au fost date cu decoflor.
&etonul &800 059;70/, este adus de betoniera &800 059;70/, iar cu
a,utorul unei pompe este turnat 3n cofra, dar nu tot odat4.
Imediat ce s-a turnat 3n grinzi i plac4 se va incepe vibrarea.
2ancia se introduce din 70 3n 70 cm pe toat4 suprafa a turnat4.
#up4 vibrare se va nivela betonul cu a,utorul unui cadru de lemn
popular numit ?cal@ iar ad:ncimea turnat4 este verificat4 cu a,utorul unei
bare fasonate la ad:ncimea dorit4.
#ecofrarea se poate face ciar i a doua zi 3n func ie de ce aditivi are
betonul dar este de preferat s4 se lase cel pu in doua zile p:n4 la decofrare.
21
$urnarea betonului la eta,e superioare se va face folosind pompe
intermediare 3ncep:nd de la ultimul eta, la care poate a,unge pompa de la
sol.
6n imaginea de mai ,os avem betonul de,a 3nt4rit la placa C( 57;C( 55, se
pot observa i cateva must4 i care se vor folosi la construc ia unor parape i.
22
#iverse alte imagini de pe antier=
23