Africa de Nord

Algeria, Maroc, Sudan, Tunisia

1. Elemente descriptive ale regiunii
AFRICA, al doilea continent ca marime al Pamantului (30.309.069 kmp), traversat de
Ecuator si cele doua tropice, este cuprins intre Oceanul Atlantic (la vest), Marea Mediterana (la
nord), Canalul ue!, Marea "osie si Oceanul #ndian (la est). e des$asoara de la nord la sud, pe
circa %000 km, iar de la vest la est pe &'00 km, in A$rica de (ord.
Este un continent masiv, cu tarmuri putin crestate, insotit de putine insule si peninsule,
constituit in cea mai mare parte dintr)un soclu (*loc) masiv vec+i (,ond-ana), asociat la est cu
Marele ,ra*en Est)A$rican.
"elie$ul este sla* variat, $iind un intins podis ta*ular, mar.init la nord,est si sud de munti,
cu o altitudine intre &/0 m in podis ma0ima in munti de /%9/ m (Kilimandjaro).
Clima este cea mai calda de pe .lo*, inre.istrandu)se temperaturi toride de peste '00C in
a+ara ( 1/%0C in 2i*ia, ma0ima a*soluta de pe .lo*, in septem*rie 3944).
A$rica este continentul deserturilor (Saara! %,/ mil. kmp 5 cel mai mare de pe .lo* si 6ala+ari in
sud), unde +amadele, er.urile (dunele de nisip) si oa!ele, alaturi de ve.etatia si $auna speci$ica,
viata tuare.ilor si mira7ul apusului si rasaritului de soare dau $ascinatia si atractia acestor locuri,
.reu stra*atute de om.
(umeroasele cascade si cataracte ale $luviilor ((il, (i.er, 8am*e!i, Oran.e, 2impopo),
$rumusetea peisa7elor si $armecul croa!ierelor dau nota de atractivitate turistica a retelei
+idro.ra$ice si respectiv a lacurilor (9ictoria, :an.anica, Ciad).
"iversitatea vegetatiei si faunei, importanta stiinti$ica, estetica sau cine.etica a
animalelor, pitorescul si valoarea peisa7elor au permis amena7area de numeroase parcuri nationale
si re!ervatii stiinti$ice. ;e la prima re!ervatie naturala din 3%9% su* numele de a*i ,ame, a!i
Parcul (ational 6ru.er din A$rica de ud (3,% mil. +a) s)a a7uns la o retea intinsa de parcuri
nationale in 8air, 6en<a, =.anda, :an!ania, "-anda, Mada.ascar, care repre!inta o destinatie
pentru turistii din intrea.a lume, amatori de vanatoare si pescuit, de aventura in lumea 7un.lei sau
savanei, de $otosa$ari sau iu*itori ai naturii si lumii animalelor.
1
Cadrul natural, in toata diversitatea sa *ioclimatica, peisa.istica si oro.ra$ica, se inscrie cu
atractii dintre cele mai pitoresti si e0otice, cu resurse turistice variate, con$erindu)i A$ricii, su*
acest aspect, o mare valoare si ori.inalitate turistica.
Africa este al doilea continent ca m>rime de pe :erra i cel mai populat dup> Asia. ?n
A$rica se .>se te (ilul, cel mai lun. $luviu din lume i a+ara, cel mai mare de ert din lume. Cel
mai @nalt punct al continentului este Muntele 6iliman7aro din :an!ania (/.%9/ m), iar cel mai 7os
punct este lacul Assal situat @n micu a ar> ;7i*outi (3/6 m su* nivelul m>rii). A$rica are o
supra$a > de 30,4'',0/0 kmA inclu!Bnd i insulele adiacente, ocup> 40,3C din supra$a a terestr> a
planetei. Cu peste %00 de milioane de locuitori @n /' de >ri, A$rica este .a!d> a unei eptimi din
popula ia total> de pe .lo*.
?n Africa @ i are ori.inea rasa uman>, de)a lun.ul v>ii Marelui "i$t A$rican ce traversea!>
Etiopia i 6en<a $iind descoperite cele mai vec+i sc+elete ale @nainta ilor oamenilor de a!i.
(umele Africa a $ost introdus @n voca*ularul vestic de c>tre "omani, care $oloseau
denumireaAfrica terra ) Dp>mBntul A$ri)lorD (plural, sau DA$erD sin.ular) ) pentru partea nordic> a
continentului, provincia A$rica, cu capitala la Carta.ina, locali!at> @n :unisia contemporan> @n
nordul a+arei.
A$rica este un continent al contrastelorE
) al p>durii ecuatoriale, lu0uriante i de nep>truns, dar i al @ntinselor pustiuri, @n care nu
@ntBlne ti, pe !eci i sute de km p>tra i, nici un ar*ore i @n care nu cade, ani @n ir, nici o pic>tura
de ploaieF
) al unora dintre cele mai mari *o.> ii de pe .lo*, dar i a celor mai multe >ri s>race, cu un nivel
de trai al popula iei necorespun!>torF
) continent care se @nscrie @n aria antropo.ene!ei(cu cele mai vec+i $osile cunoscute ale str>mo ilor
omului) i unde au ap>rut cBteva dintre cele mai vec+i i str>lucite civili!a ii ale antic+it> ii
(e.iptean>, nu*ian>, a0umit>, $enician>, .a.), dar i ultimul care a devenit li*er, cele mai multe
>ri a$ricane do*Bndindu) i independen a a*ia @n ultimele decenii ale secolului al)GG)lea.
) continentul care a pl>tit cel mai scump tri*ut sclaviei, dar care @n pre!ent are cea mai puternic>
$or > de re.enerare, @nre.istrBnd cea mai ridicat> pondere a tinerilor @n totalul popula iei.
A$rica este sin.urul continent situat simetric $a > de Ecuator. ;up> reali!area Canalului
ue!, continentul a$rican este @ncon7urat numai de ape. >rmurile continentului sunt pu in crestate
m>surBnd circa 4%000km.
Africa de Nord sau Africa Nordic# este re.iunea cea mai de nord a continentului a$rican,
separat> de ;e ertul a+ara de c>tre A$rica u*sa+arian>. A$rica de (ord este uneori denumit>
HAfrica albIJ, @ntrucBt ma7oritatea popula iei sale este compus> de Hrasa al*>I. Acest termen se
opune celui de HA$rica nea.r>I, care desemnea!> A$rica su*sa+arian>.Kriedric+ Le.el o denumea
i HA$rica European>I, iar ElisMe "eclus vedea @n nordul A$ricii unapendice al arcului latin
N'O
.
,eo.ra$ic, A$rica de (ord include urm>toarele teritoriiE
Al.eria
dou> e0clave spaniole, Ceuta i Melilla
E.ipt
Eritreea
2i*ia
2
Maroc
a+ara Occidental>
udan
udanul de ud
ursaE :+e Porld Kact*ook, =nited tates Central #ntelli.ence A.enc< (C#A), 33 Ke*ruar< 4033
"estinatii si o$iective turistice importanteE
3
#ri i teritorii
Suprafa a
%&m')
(opula ia
"ensitate
a
%per &m')
Capital )"( %*otal)
(e cap de
locuitor
+oneda
Form# de
guvern#m,nt
-im$# oficial#
Al.eria
4.3%3.&'3 3'.99'.93& 3',/ Al.er
4/',&
miliarde =;
(4030 estimare)
&.'00 =;
(4030 estimare)
;inar
al.erian
"epu*lic>
pre!iden ial>
2im*a ara*>F (lim*i na ionaleE
ara*a i tama!i.+t)
E.ipt
3
3.003.'/0 %0.'&3.%69 %0,' Cairo
/00,9 miliarde
=; (4030)
6.400=;
(4030)
2ir>
e.iptean>
"epu*lic>
semi)
pre!iden ial>
Ara*>
2i*ia 3.&/9./'0 6.'63.'/' 3,& :ripoli
%9,03 miliarde
=; (4030)
33.%00
=;(4030)
;inar li*ian
Autoritate
provi!orie
Ara*>
Maroc
''6.//0 34.446.0/6 &0,% "a*at
3/3,% miliarde
=; (4030)
'.900 =;
(4030)
;ir+am
marocan
Monar+ie
constitu ional>
Ara*> i :ama!i.+t
udan 3.%%6.06% 30.%9'.000 36,' 6+artoum
9%,&9 miliarde
=; (4030)
@nainte
@mp>r irii
4.400 =;
(4030))@nainte
@mp>r irii
2ir>
sudane!>
"epu*lic>
$ederal>
(Autoritarism)
Ara*> i En.le!>
udanul
de ud
639.&'/ %.460.'90 33,3 Qu*a
33,44& miliarde
=; (4033
estimate)
3./'6 =;
(4033 estimare)
2ir> sud)
sudane!>
"epu*lic>
$ederal>
En.le!>
:unisia
363.630 30./%9.04/ 6',& :unis
300,3 miliarde
=; (4030)
9./00 =;
(4030)
;inar
tunisian
"epu*lic> Ara*>
a+ara
Occidental>
4
466.000 340.000 3,4 El AaiRn
'
900 milioane
=; (400&)
4./00 =;
(400&)
;ir+am
marocan,
Peset>
sa+araui
Monar+ie
constitu ional>
Ara*> i :ama!i.+t
*otal! Africa de
Nord
&.90'.9/9 39/.63&.3'3 4',&
3,4 *ilioane
=;
/.&00 =;
*unisia . numita si +irajul Africii de Nord, repre!int> o destinaSie turistic> Ti din punct
de vedere cultural)istoric,ast$el @ncBt, pe lista patrimoniului mondial =(ECO au $ost incluse
urm>toarele o*iective culturale sau naturale E
"Bul de su* a+ara)acesta se a$l> la 430 metri adBncime i are un de*it su$icient de mare
pentru a asi.ura cu ap> /0.000 de oameni.
C+ott ) imens> depresiune s>rata, se umple de ap> @n timpul ierni, dar acesta se evapor> @n
timpul verii su* acSiunea ra!elor de soare.
Cart+a.e) @n antic+itate, importante colonii romane Ti patria carta.ine!ilor. Ast>!i este un
cartier re!idenial, vestit prin numeroasele vesti.ii a le.endarelor perioade punice Ti
romane.
idi Uou aid ) sat $ermec>tor, vopsit @n al*, situat pe o colin> care domina .ol$ul
:unis.=Tile Ti $erestrele sunt toate colorate @n al*astrul s>u caracteristic.
;ou..a 5 situat pe o pant> a*rupt> a muntelui :e*oursouk, situl cuprinde numeroase cl>diri
*ine conservate Ti atent restaurate, nota*ile $iindE un am$iteatru cu peste 3./00 locuri,
temple i un mausoleu pe 3 eta7e.
"e.iunea a+el )se des$>Toar> @ntre ousse Ti $a0 i e cele*r> pentru apele sale al*astre.
Aici se .>sete $ort>reaSa din secolul al #G)lea, Marea Mosc+ee Ti souk)ul.
Lammamet este una dintre staSiunile turistice cele mai populare ale S>rii. Cu mica sa
Medin>, @ncon7urat> de $orti$icaSii, datBnd din secolul al G9)lea.
El ;Qem ) acest mic oraT de cBmpie ad>posteTte un am$iteatru roman ce impresionea!> prin
dimensiunile sale. El)Qem a $ost $ondat @n perioada punic>.
a+ara ?ntinderile nes$BrTite de nisip sunt str>*>tute doar de caravane. :uriTtii pot @nc+iria
pentru circa 30 euro, o c>mil> Ti costumaSia adecvat> de *eduin Ti s> porneasc> @ntr)o scurt>
plim*are prin deTert.
;7er*a este insula unde numeroase +oteluri m>r.inesc pla7a. Aeroportul din ;7er*a, asi.ur>
le.>tura cu marile oraTe europene, punct de plecare pentru e0cursiile @n deTert.
:unisia impresionea!a prin litoralul care masoara 3300 de km, unde atractiile turistice
dintre cele mai spectaculoase de la peisa7e la pla7e *ine amena7ate cu +oteluri lu0oase, centre de
a.rement nautic, terenuri de sport, orasele5statiuni atra. anual sute de mii de turisti. Principala
statiune Lammamet, in .ol$ul peninsulei Cap Uon, la 60 km de :unis (capitala tarii), este si centru
*alnear. (u lipsesc ve.etatia su*tropicala si amplasamentele turistice de toate cate.oriile.
+aroc e o tara $oarte $rumoasa si varita din punct de vedere a relie$ului. Aici se
intalnesc piscurile in!ape!ite ale Atlasului, litoralul Mediteranei si a Oceanului Atlantic, creasta
"i$ului cu padurile de cedrii, oa!ele presa+ariene si un itinerar turistic $oarte atra.ator ce o$ara
vi!itatorului ima.ini de neuitat. Marocul are un litoral cu pla7e nisipoase, dominat de munti de
peste 4000 m inaltime. e remarca pentru unitatile de ca!are lu0oase si pentru serviciile o$erite.
peci$ice sunt si $ormulele clu* si satele de vacanta unde turistii au la dispo!itie pro.rame
complete si pot participa la numeroase activitati, de la .imnastica de dimineata pana la petreceri in
clu*uri sau seri cu speci$ic. Restingo si Al /oceima sunt doua destinatii cunoscute ale Marocului.
*e +ara$ot, e unul dintre siturile reli.ioase, locul unde isi au locul de veci mai multi
s$inti. Criptele se a$la in a$ara orasului insa multi pelerini stra*at acest drum deoarece se
4
crede ca acestea ar avea puteri tamaduitoare.
2usitania repre!inta cartierul evreiesc al orasului, unde traiesc peste /000 de evrei.
/assa II +os0ue, e una din cele mai $rumoase cladiri si mosc+ei din lume pentru
constructia careia s)au c+eltuit apro0imativ %00 de milioane de dolari.
Ain ;ia* e o pla7a incantatoare ce in timpul noptii se trans$orma intr)un adevarat paradis
al distractiei, numeroasele clu*uri $iind o adevarata incantare pentru turisti.
Palatul Mo+amed 9, e un e0emplu al ar+itecturii coloniale $rance!e si e cunoscut ca si
Palatul (atiunilor =nite $iind situat in centrul orasului. Aici se a$la cel mai mare acvariu
din A$rica si ukurile, pietele animate din Medina.
Fes, a $ost intemeiat in sec #G si este un centru cultural si reli.ios $oarte important al
occidentului musulman. Acesta adaposteste cel mai repre!entativ monument de arta
islamica din nordul A$ricii, Mosc+eea Al Varaoui<<ine, importanta atat datorita
vec+imii sale de 33 secole, a dimensiunii .i.antice cat si a stilului arc+itectural si
impresionantelor decoratii interioare. Aceasta e sediul universitatii musulmane si a unei
*i*lioteci ce detine manuscrise de mare valoare, verita*il te!aur al culturii islamice.
Mai poate $i va!uta Medina medievala, inclusa pe lista =(ECO.
+arra&ec, supranumita Perla Sudului, e un oras mu!eu situat in mi7locul unei imense
paduri de palmieri. #ntinsele paduri de portocali, lamai, tranda$iri, $estivalul $olcloric,
monumentele istorice, viata a.itate a pietelor( ukuri) si activitatea arti!anilor $ac din
acesta un loc $ascinant ce merita vi!itat. Atractiile turistice ale acestuia sunt mosc+eea,
minaretul 6ouuo*ia, Palatul Ua+ia, ,radina Menara si Piata ;7ema el Kna.
(alatul 1aia, a $ost construit in sec G#G si se remarca atat prin marimea sa cat si prin
decoratiunile interioare si .radinile sale. Orasul e $oarte popular datorita $estivalurilor si
a pietelor sale cunoscute pentru mu!icanti, acro*ati, pre!icatori si im*lan!itori de serpi
iar viata de noapte e la inaltime, avand numeroase restaurante unice cu speci$ic
marocan, *aruri si casinouri.
Algeria. Litoralul mediteranean ocupa partea nordica a Ale.riei, in care se im*ina
peisa7e marine, cu pla7e nisipoase sau stancoase cu $ale!e, de campie litorala si de dealuri dominate
de Muntii Atlas, alaturi de vesti.ii istorice romane, ara*e, $rance!a, care se intalnesc la tot pasul,
im*o.atind !estrea turistica. e impun cateva centre turisticeE
Al.er (Al ;7a!air) 5 oras antic medieval, vec+i entru al culturii ara*e, important
centru comercial, capitala staturului, intemeiat de pirati in sec G9#. Ase!at pe
tarmul marii, e0tins pe 40 km lun.ime si /00 m latime, orasul im*ina $armecul
mediteranean cu e0oticul a$rican si ara* si releva atractii turistice dintre cele mai
atractiveE Marea Mosc+ee (sec G#), !iduri de cetate, monumente ar+itectonice,
mu!ee, minarete, universitate, .radinim parcuri de mare $rumusete, pla7e si +oteluri
lu0oase.
Oran) ase!at in (9 tarii, intr)o po!itie pitoreasca, oras medieval cu numeroase
monumente istorice si de arta, cu mosc+ei, minarete, palate, !iduri de cetati, mu!ee,
important centru comercial si port.
Alte centreE Constantine, Anna*a, Ulida.
6airouan ase!at in plina stepa este Worasul s$antI al tunisienilor cu una dintre cele
mai $rumoase mosc+et WMarea Mosc+eeI, renumita prin sala pentru ritual , decoratii
si ansam*lul ar+itectural de o armonie maiestuoasa (sec G#), unde se $ac
5
peFerina7ele in ca! de nu se a7un.e la Mecca, numeroase palate, mu!ee, mausolee,
centru arti!anal (covoare) si nod de comunicatii.
El ;7em renumit prin vesti.ii romane, cele*rul am$iteatru, compara*il cu
Colosseum "oma (al 3)lea ca marime din lume si cel mai $rumos).
,a$sa, (e$ta 5 oa!e renumite prin trasaturile cu speci$ic local, unde traditia
*eduinilor s)a pastrat $oarte *ineF ase!ate la Wpoarta a+areiI, de unde se
or.ani!ea!a caravane in desert, timp de o ora.
:o!eur recunoscut in parcul de distractii WO mie si una de noptiI. Korme de turismE
itinerant cu valente culturale, de cunoastere, de litoral, pentru odi+na si *alnear,
aventura in desert.
2. Reglementari! politici! strategii
+ediul politic
Politica intern> a re.iunii se caracteri!ea!> prin sta*ilitate Ti prin .estionarea
corespun!>toare a se.mentelor esenSiale ale vieSii economice, sociale Ti culturale.
?n pre!ent A$rica de (ord se a$l> an.a7at> @ntr)un proces de desc+idere democratic>
.radual>, autorit>Sile urm>rind permanent reacSiile societ>Sii civile, ast$el @ncBt sta*ilitatea
re.imului s> nu $ie a$ectat>. ?n cadrul doctrinar al procesului de edi$icare a statului de drept, de
consacrare a li*ert>Silor Ti drepturilor omului s)au @nre.istrat importante pro.rese, @n special @n
domeniul drepturilor $emeii, :unisia a$lBndu)se @n primele rBnduri, @ntre S>rile ara*e, su* raportul
asi.ur>rii emancip>rii $emeii.
Puterea le.islativ> aparSine Parlamentului, $ormat din dou> camere, una superioar>
Camera Consilierilor Ti una in$erioar>, Camera ;eputaSilor, iar puterea e0ecutiv> este e0ercitat> de
preTedintele statului, asistat de un .uvern condus de un prim)ministru.
+ediul social si economic
Economia s)a de!voltat rapid, condus> $iind de industria te0til>, prelucrarea alimentelor
si alte industrii usoare, turism, minerit. ectorul a.ricol include productia de cereale, m>sline,
curmale, $ructe citrice etc. A.ricultura repre!int> cca. 33,%C din P#U, cuprinde 44C din
populaSia activ>. :ransportul este asi.urat de o reSea rutier> de cca.30.000 km, 4.'00 km de cale
$erat>, % porturi comerciale si 6 aeroporturi internaSionale.
Cu puSin peste 30 milioane de locuitori, :unisia are o populaSie e0trem de tBn>r>,
7umatate din locuitori avBnd su* 40 de ani. :unisia are @n pre!ent o populaSie de 30.4&6.3/%
locuitori, @nre.istrBnd o rat> a natalit>Sii de 3/,/' la 3000 de locuitori i o rat> a mortalit>Sii de
/,3& la 3000 de locuitori
Impactul po3itiv al turismului asupra mediului
6
:urismul este una dintre cele mai importante industrii Ti cunoaTte o
de!voltare continu>. ;in ce @n ce mai mulSi oameni sunt i n t e r e s a S i @ n
e 0 p l o r a r e a d e s t i n a S i i l o r T i c u l t u r i l o r n o i T i c B t ma i @ndep>rtate.
Ast$el, !onele care dispun de resurse naturale deose*ite
a t r a . t o t ma i mu l S i v i ! i t a t o r i , c u a t B t ma i mu l t d a c > e l e o $ e r > T i posi*il
itatea de a cunoaTte tradiSii Ti o*iceiuri ale altor culturi. CBnd turismul Ti mediul @ncon7ur>tor coe0ist> @n
armonie,mediul *ene$icia!> de pe urma turismului. E0ist> multe e0emple de acest .en,
ma7oritatea intrBnd @n unul din cele dou> tipuriE conservareaTi rea*ilitarea mediului. Conservarea @nseamn>
p>strarea Ti utili!area @n cunoTtinS> decau!> a mediului natural Ti antropic. Conservarea Ti turismul
mer. de multe ori mBn> @n mBn>. Multe monumente istorice Ti ar+eolo.ice au $ost salvate de la
distru.ere datorit> interesului turiTtilor $aS> de ele. ute de case cu valoare istoric> nu ar
mai $i $ost ast>!i decBt niTte ruine sau ar $i $ost demult demolate dac> nu ar $i $ost valoroase pentru
t ur i T t i .
4. Indicatori
+AR5C

Contri*utia direct> de turism si c>l>torii la P#U re$lect> c+eltuielile DinterneD de pe :ravel
X :ourism (c+eltuielile totale @ntr)o anumit> tar> de c>tre re!identi si nere!identi @n scopuri de
a$aceri si de a.rement), precum si c+eltuielile de .uvern privind serviciile de turism si c>l>torii
direct le.ate de vi!itatori, cum ar $i cultural (de e0emplu, mu!ee) sau de a.rement (de e0emplu,
parcuri nationale).
Constant 2612 +A"$n 7 din (I18ul intregii economii

7
Contri*utia totala a turismului la P#U (lantul de aprovi!ionare, impactul cu venituri induse)
a $ost MA; 3/%.4 *n in 4034 (3%,& din P#U) si este de asteptat sa creasca cu 6,&C la MA; 36%.%
*n (39,0C din P#U) in 4033. e estimea!a ca va creste cu /,/C pe an.
:ravel X :ourism a .enerat %49000 de locuri de munc> @n 4034 (&,6C din totalul locurilor
de munc>), i acest lucru este prev>!ut s> creasc> cu ','C @n 4033 la %6/ mii (&,%C din totalul
locurilor de munc>).
Aceasta include ocuparea $or ei de munc> de c>tre +oteluri, a.en ii de turism, companii
aeriene i alte servicii de transport de c>l>tori (cu e0cep ia serviciilor de naveti ti). Aceasta
include, de asemenea, activitatile de restaurant si de a.rement.
Pana in 4043, :ravelX:ourism va tine cont de 334'000 de locuri de munca in mod direct, o
crestere de 4,&C pe an in urmatorii 30 ani.
Contri$utia direct# a *RA9E- : *;RIS+ la ocuparea fortei de munc#
-ocuri de munca %1666) 7 "in ocuparea forei de munc#
la ansam$lul economiei

E0porturile de vi!itatori sunt o component> c+eie a contri*utiei directe a :ravel X :ourism.
?n 4034, Maroc+in a .enerat MA;&4.4*n de vi!itatori. ?n 4033, acest lucru este de asteptat sa
creasca cu %,0C, iar tara este de ateptat s> atra.> 9639000 de sosiri turistice internaionale.
PBn> @n 4043, sosirile turistice internationale sunt pro.no!ate la un total de 3',&9&,000,
.eneratoare de c+eltuieli de MA;339.3*n, cu o crestere de 6,0C pe an.
E<porturile de vi3itatori si sosiri de turisti internationali
Constant 2612 +A"$n +n E<porturile vi3itatorilor str#ini
ca 7 din totalul e<porturilor

8
:ravel X :ourism este de a teptat s> ai*> investi ii de capital atrase de MA; 4&.6*n @n
4034. Acest lucru este de asteptat sa creasca cu /,'C @n 4033, i cu o cre tere de 6,0C pe an @n
urm>torii !ece ani. Cota de :ravel X :ourism a investi iilor na ional> total> va cre te de la 30,&C
@n 4033 la 34.0C @n 4043
Investitii de capital =n *RA9E- : *;RIS+
Constant 2612 +A"$n 7 "in (I18ul =ntregii economii

C+eltuielile de c>l>torie de a.rement (de intrare si de pe piata intern>) a .enerat %&,3C din
:ravel X :ourism directe P#U @n 4034 (MA;93.9*n), comparativ cu 34,9C pentru c+eltuielile de
c>l>torie de a$aceri (MA;33.6*n).
C+eltuielile de c>l>torie de a.rement este de a teptat s> creasc> cu &,/C @n 4033 la
MA;9%.9*n, si cresterea de /,&C pe an la MA;3&3.%*n @n 4043. C+eltuielile de c>l>torie de
a$aceri este de asteptat s> creasc> cu ',9C @n 4033 la MA;3'.3*n, si cresterea de ',9C pe an la
MA;43.0*n @n 4043.
Petrecerea timpului li*er %&,3C
C+eltuieli de a$aceri 34,9C
C+eltuielile de c>l>torie interna a .enerat 33,6C din :ravel X :ourism P#U directe @n
4034 $at> cu 6%,'C la e0porturile vi!itatorilor (de e0emplu, vi!itatori str>ini c+eltuieli sau @ncas>ri
din turismul international). C+eltuielile de c>l>torie intern> este de asteptat s> creasc> cu /,/C @n
4033 la MA;3/.4*n, si cresterea de ',&C pe an la MA;//.6*n @n 4043. E0porturile de vi!itatori
sunt de asteptat s> creasc> cu %,0C @n 4033 MA;&%.0*n, si cresterea de 6,0C pe an la
MA;339.3*n @n 4043.
9
C+eltuielile vi!itatorilor straini 6%,'C C+eltuieli interne 33,6C
:ravelX:ourism total :ravelX:ourism total 4034
Contri*utia la P#U 4034 (= Y *n) Contri*utia la ocuparea (3000 locuri
$ortei de munca de munca)

9i!itatori 4034
E0porturi (= Y *n)
:ravelX:ourism total 4034 :ravelX:ourism total 4034
Contri*utia la P#U C cota Contri*utia la ocuparea
$ortei de munca C cota
10

E0porturile vi!itatorilor 4034
Contri*utia la e0porturi C cota
:ravelX:ourism total 4033 :ravelX:ourism total 4033
Contri*utia la P#U crestere C Contri*utia la ocuparea
$ortei de munca crestere C

11
9i!itatori 4033
E0porturi crestere C
12
13
14
*;NISIA
Contri*u ia direct> a turismului la P#U)ul din 4034 a $ost :(; /,06%.0mn (&,3C din
P#U). Acest lucru este prev>!ut s> sc>dea cu 4,/C, la :(; ',9'4.3mn @n 4033. Aceasta re$lect> @n
primul rBnd, activitatea economic> .enerat> de industriile, cum ar $i +oteluri, a.en ii de turism,
companii aeriene i alte servicii de transport de pasa.eri (cu e0cep ia naveti tilor). #nclude, de
asemenea, activit> ile din industria de restaurant i de a.rement direct sus inut> de turi ti.
Contri*u ia direct> a turismului la P#U este de a teptat s> creasc> cu 3,9C pe an la :(;&,
446.9mn (6,3C din P#U) pBn> @n 4043.
*;NISIA> contri$u ia direct# a *RA9E- : *5;RIS+ la (I1
Constant 2612 *N"mn 7 "in (I18ul =ntregii economii

:ravel X :ourism a .enerat 43&000 de locuri de munc> @n 4034 (6,6C din totalul
locurilor de munc>), i acest lucru este prev>!ut s> scad> cu 4,3C @n 4033 pBn> la 434,/00 (6,4C
din totalul locurilor de munc>). Aceasta include ocuparea $or ei de munc> de c>tre +oteluri, a.en ii
de turism, companii aeriene i alte servicii de transport de c>l>tori (cu e0cep ia serviciilor de
naveti ti). Acesta include, de asemenea, de e0emplu, activit> ile de restaurant i de a.rement
industriile spri7inite direct de c>tre turi ti. PBn> @n 4043, :ravel X :ourism va ine cont de 43&000
de locuri de munc> @n mod direct, o cre tere de 3,3C pe an @n urm>torii !ece ani
*;NISIA> contri$u ia direct# a *RA9E- : *;RIS+ ocuparea for ei de munc#
15
-ocuri de munca %1666) % Din ocuparea forei de munc la ansamblul
economiei

E0porturile de vi!itatori sunt o component> c+eie a contri*u iei directe a :ravel X
:ourism. ?n 4034, :unisia a .enerat :(;', 433./mn e0porturi de vi!itatori. ?n 4033, acest lucru
este de a teptat s> scad> cu 3,3C, iar ara este de a teptat s> atra.> 6/63000 sosiri turistice
interna ionale. PBn> @n 4043, sosirile turistice interna ionale sunt pro.no!ate la un total de
9,'4',000, .eneratoare de c+eltuieli de :(;/, 633.&mn,cu o cre tere de 3,4C pe an.
*;NISIA> e<porturile de vi3itatori i sosiri de turi ti interna ionali
Constant 2612 *N"mn mn E<porturile vi3itatorilor str#ini
ca7 din totalul e<porturilor
16

vi!itatori straini
sosiri de turisti straini
:ravel X :ourism este de asteptat sa atra.a investi ii de capital de :(;3, 30%.&mn @n
4034. Aceasta este de a teptat s> scad> cu 3,4C @n 4033, i o cre tere de ',4C pe an @n urm>torii
!ece ani pentru a :(;3, 90%.&mn @n 4043. Cota de :ravel X :ourism a investi iilor total> va
sc>dea de la &,/C @n 4033 la 6.&C @n 4043.
*;NISIA> investi ii de capital =n *RA9E- : *;RIS+
Constant 2612 *N"mn 7 "in (I18ul =ntregii economii

C+eltuielile de c>l>torie de a.rement (de intrare i de pe pia a intern>) a .enerat %3,%C
din :ravel X :ourism directe P#U @n 4034 (:(;/, 934.%mn), comparativ cu 3%,4C pentru
c+eltuielile de c>l>torie de a$aceri (:(;3, 343.9mn). C+eltuielile de c>l>torie de a.rement este de
a teptat s> scad> cu 3,9C @n 4033 i sa creasca de 3,%C pe an. C+eltuielile de c>l>torie de a$aceri
este de a teptat s> scad> de 3,4C @n 4033 la :(;3, 4%3./mn, i sa creasca cu ',6C pana la
:(;4, 006./mn @n 4043.
17
Petrecerea timpului li*er %3,%C
C+eltuieli de a$aceri 3%,4C
C+eltuielile de c>l>torie interna a .enerat '3,&C din :ravelX:ourism P#U directe @n 4034
$a > cu /%,3C la e0porturile vi!itatorilor (de e0emplu, vi!itatori str>ini c+eltuieli sau @ncas>ri din
turismul interna ional). C+eltuielile de c>l>torie intern> este de a teptat s> scad> cu 0,%C @n 4033
la :(;3, 000.3mn, i sa creasca cu ',9C pana la :(;', %'4.4mn @n 4043. e a teapt> ca
e0porturile vi!itatorilor s> scad> cu 3,3C @n 4033 a :(;', 300.%mn, i sa creasca cu 3,4C pe an la
:(;/, 633.&mn @n 4043.
C+eltuielile vi!itatorilor straini /%,3C C+eltuieli interne '3,&C
:ravelX:ourism total :ravelX:ourism total 4034
Contri*utia la P#U 4034 (= Y *n) Contri*utia la ocuparea (3000 locuri
$ortei de munca de munca)

18
9i!itatori 4034
E0porturi (= Y *n)
:ravelX:ourism total 4034 :ravelX:ourism total 4034
Contri*utia la P#U C cota Contri*utia la ocuparea
$ortei de munca C cota

E0porturile vi!itatorilor 4034
Contri*utia la e0porturi C cota
19
:ravelX:ourism total 4033 :ravelX:ourism total 4033
Contri*utia la P#U crestere C Contri*utia la ocuparea
$ortei de munca crestere C

9i!itatori 4033
E0porturi crestere C
20
21
22
;urata medie a se7urului (!ile)
Anul 400% 4009 4030 4033 4034
Ponderea /.3 /.4 /.3 /.0 '.6
ursaE ---.ins.nat.tn, #nstitutul (aSional de tatistic> al :unisiei
:a*elul de mai sus evidenia!> o sc>dere a !ilelor pe durata medie a se7urului cu 0,&
unit>Si din anul 400% pBn> @n anul 4034. Cau!a acestei micTor>ri se datorea!> @n special apariSiei Ti
in$luenSei ne.ative a cri!ei economice care a dus la sc>derea cererii @n domeniul serviciilor.
Coe$icientul de ocupare a capacit>ii de ca!are
Anul Pondere
400% /3./C
4009 /3./C
4030 /3.&C
4033 /4.&C
4034 /0.4C
ursaE ---.ins.nat.tn, #nstitutul (aSional de tatistic> al :unisiei
23
;in acest ta*el se o*serv> o oscilare a ponderii coe$icientului de ocupare a capacit>Sii de
ca!are a$lat> @n $uncSiune @n :unisia @n perioada 400%)4034. (um>rul turiTtilor str>ini @nre.istrea!>
o perioad> de vBr$ @n anul 4033 urmat> de o sc>dere evident> de 4./ procente @n anul 4034.
;urata medie a se7urului (!ile)
Anul 400% 4009 4030 4033 4034
Ponderea /.3 /.4 /.3 /.0 '.6
ursaE ---.ins.nat.tn, #nstitutul (aSional de tatistic> al :unisiei
:a*elul de mai sus evidenia!> o sc>dere a !ilelor pe durata medie a se7urului cu 0,&
unit>Si din anul 400% pBn> @n anul 4034. Cau!a acestei micTor>ri se datorea!> @n special apariSiei Ti
in$luenSei ne.ative a cri!ei economice care a dus la sc>derea cererii @n domeniul serviciilor.
Coe$icientul de ocupare a capacit>tii de ca!are
Anul Pondere
400% /3./C
4009 /3./C
4030 /3.&C
4033 /4.&C
4034 /0.4C
ursaE ---.ins.nat.tn, #nstitutul (aSional de tatistic> al :unisiei
;in acest ta*el se o*serv> o oscilare a ponderii coe$icientului de ocupare a capacit>Sii de
ca!are a$lat> @n $uncSiune @n :unisia @n perioada 400%) 4034. (um>rul turiTtilor str>ini @nre.istrea!>
o perioad> de vBr$ @n anul 400% urmat> de o sc>dere evident> de 4./ procente @n anul 4034.
?. Investitiile in turism
24
*unisia
Zar> ara*> cu un speci$ic aparte, :unisia tr>ieTte practic din turism,care aduce peste 60C
din venituri.:unisia, o$icial "epu*lica :unisian> este o Sar> situat> @n nordul A$ricii i este cea mai
mic> Sar> situat> aproape de MunSii Atlas. (umele S>rii provine de la numele capitalei :unis.
Atmos$era cunoscut> din poveTtile ara*e [ 3003 de nopSi J este parte a vieSii tunisiene de !i cu !i,
iar po!iSionarea sa o predestinea!> la contactul cu alte culturi.
Capitala :unisiei are una dintre cele mai interesante medine din lumea ara*>, @n vreme ce
centrul nou, @m*inBnd elanul modern cu $armecul colonial, e0pune entu!iasmul mediteranean
pentru viaS>.
?n capital> se o*serv> @m*inarea ori.inal> dintre lumea Occidentului Ti cea a OrientuluiE @n
cartierele moderne ale oraTului domneTte o atmos$er> $rance!>, @n timp ce @n *a!are Ti @n la*irintul
de str>duSe din vec+iul oraT se simte $armecul lumii ara*e. OraTul este o *a!> ideal> pentru munca
independent>. Are multe locuri Ti restaurante, la toate cate.oriile de preS, este un loc *un de plecare
spre Ui!erte Ti capul Uon, Ti se poate a7un.e uTor de aici la cBteva dintre cele mai *une Ti liniTtite
pla7e din Sar>, precum Ti la impresionantele ruine romane din ;ou..a Ti Uulla"e.ia.
:unisia, p>mBntul dintre deert i ap>, demostrea!> cu t>rie c> este o destinaie turistic>
prin potenialul turistic pe care)l deine, atBt din punct de vedere natural cBt i cultural istoric, pe
lista patrimoniului mondial =(ECO $iind incluse multe o*iective naturale i culturale.Aceast>
ar> a$rican> atra.e turiti de pretutindeni datorit> climatului privile.iat i peisa7elor
surprin!>toare i variate. Mirodeniile, oraele cu i! str>vec+i, $estivalurile animate i litoralul
super* sunt elemente ce $ac din :unisia o destinaie turistic> popular>.
upra$aSaE 363.630 kmA
PopulaSiaE 30.'%6 milioane locuitori
;ensitateaE 63 loc.\kmA
"eli.iaE #slamic>
Coordonate .eo.ra$iceE @ntre 3&] 40^ i30] 30^ lat. (F @ntre &] 30^ i 34] lon..E.
+ediul natural
"elie$ul este variat. ?n nord, se .>sesc p>durile de plut> de la Ain ;ra+am si lacurile
.emene de la Ui!erta si #c+keul. ?n partea central>, predomin> stepa, *o.at> @n ruine
romane si m>r.init> la vest de Qe*el C+am*i, cel mai @nalt vBr$ muntos al :unisiei (3/40
m). ?n est pot $i @ntBlnite cBteva insule. a+ara tunisian> @ncepe cu c+oturi ) lacuri s>rate pe
7um>tate secate.
Klora si $auna sunt dependente de clim>.?n !onele montane din nord cresc p>duri alc>tuite
din ste7ari de plut>, dar si p>duri de $oioase. 8onele 7oase sunt propice pentru creTterea
pomilor $ructi$eri. e cultiv>, de asemenea, c>pTuni Ti pepeni, di$erite plante aromatice.
unt r>spBnditi m>slinii Ti eucaliptul. ?n stepe cresc a.ave Ti specii de cactuTi. udul
25
:unisiei este cunoscut pentru oa!ele de curmali. Kloarea naSional> a :unisiei este
iasomia.?n ceea ce priveste $auna, se .>sesc animale s>l*aticeE mistreti, iepuri, .a!ele, @n
!ona desertului $iind scorpioni, serpi, vulturi.
Clima :unisiei este o clim> arid> @n sud, care devine mai umed> spre t>rmul m>rii la nord.
;inspre centru spre sud domin_ o clim> tipic> desertului.;inspre a+ara *ate vBntul siroco
(scirocco), un curent de aer uscat si $ier*inte. :emperatura medie este @n ianuarie 30] C, iar
@n au.ust 46] C.
(otentialul turistic
:unisia o$er> mult mai multe atracSii decBt orice destinaSie consacrat>. ?n mod special
partea nordic> a S>rii, deSine o colecSie de situri antice impresionante.
Forme de turism practicate =n *unisia
:urismul culturalE vi!itarea monumentelor istorice, ar+itectonice,mu!ee Ti case memoriale.
:urismul comercialE e0po!iSii Ti diverse tBr.uri ( *a!arul din:unisia) F
:urismul nauticE @not sau activit>Si nautice or.ani!ate cum ar $i scu$und>rile, sur$in.ul sau
-indsur$in.ulF
:urismul *alnearE se @ntBlneTte @n :unis, capitala S>rii, care e Ti centru *alnearF
:urismul de a.reementE .ol$ul, tenisul, plim*>rile Ti ieTirile @n parcurile tematice.
:urismul de aventur>E se or.ani!ea!> drumeSii @n deTertul a+ara pe c>mile sau o$$)road cu
7eep)uri pe dunele de nisip, sa$ari)uri @n oa!ele din deTertF
:urismul de reuniuni Ti con.reseE marile mani$est>ri TtiinSi$ice, artistice etc.F
:urismul de croa!ier>F
:urismul de a$aceri.
(RE@EN*AREA 5FER*EI *;RIS*ICE
;nit#ti de ca3are
:unisia a devenit @n scurt timp una dintre destinaSiile pre$erate ale turiTtilor romBni Ti nu
numai. Aceasta se datorea!>, nu @n ultimul rBnd, +otelurilor de o calitate de @nalt> clas>, amplasate
@ntr)o am*ianS> pl>cut>. O$erta :unisiei pentru turi ti, @n mod sintetic, ar $iE apro0imativ 6/0 de
+oteluri de 3,' Ti / stele cu 4/0.000 de paturi, & aeroporturi interna ionale,% porturi.
Clasi$icarea +otelurilor din :unisia se $ace di$erit $a > de clasi$ic>rile europene, ast$el c> un
+otel catalo.at @n :unisia cu ' stele, se poate ca @n Europa s> nu primeasc> mai mult de 3. Cele mai
cunoscute i importante +oteluri suntE
/otelul Sofitel Sapir AB
o$itel, unul dintre cele 400 de +oteluri ale Accor 9acances, este situat @n $a a m>rii, @ntre
Medina i cea mai $rumoas> pla7> cu nisip $in din sta iune.Lotelul propune 43& de camere (dintre
26
care '3 sunt apartamente) reparti!ate pe ' eta7e, $iind luminoase i spa ioase, toate avBnd
*alcoane, ma7oritatea $iind cu vedere spre mare. Celelalte camere au desc+idere spre .r>din> sau
piscin>.
;ot>ri i serviciiE sal> de seminarii cu intrare separat>, $ormat> dintr)o sal> polivalent>
pentru '00 de participan i, centru de recuperare i tratament, parcare, o piscin> e0terioar>, servicii
pentru *a.a7e, serviciu de sp>l>torie (suplimentar), / *outi`ue)uri (suplimentar) deasupra .aleriei
e0terioare, *irou de sc+im* valutar, room service (suplimentar), activit> i rela0ante i sportiveE
7o..in., .imnastic>, volle< de pla7>, tenisF sporturi nautice motori!ate, ca!inouri,
discoteci,numeroase *outi`ue)uri de arti!anat, promenade @n calea c>. Lotelul dispune de linie
tele$onic> direct>, :9 prin satelit, mini)*ar, sei$ individual electronic, climati!are, acces internet,
sal> de *aie cu usc>tor de p>r.
/otel Riu )reen (ar& ?B
Lotelul este situat @n Port El 6antaoui, c+iar la pla7>, la /00m de port. ;ispune de /9 de
camere du*le i &4 sin.le, restaurant, piscin> acoperit>, dou> piscine e0terioare. Camerele sunt
dotate cu *aie\dus, PC, usc>tor de p>r, aer condiSionat, tele$on, :9)satelit, $ri.ider, *alcon\teras>.
Masa) all inclusive,Etenis,tenis de mas>, volei, .imnastic>)incluse @n pre , iar contra costE sal> de
$itness.
/otel A3i3a 1eac ?B
Lotelul este situat c+iar la pla7>, la 3km de centrul staSiunii Lammamet. ;ispune de /0 de
camere du*le, // sin.le cu vedere la mare, restaurante,ca$enea, piscin>, teras>, piscin> acoperit>.
Camerele sunt dotate cu *aie\PC, usc>tor de p>r, aer condiSionat, tele$on, *alcon, teras>. MasaE all
inclusive, incluse @n pre E sur$, sal> de $itness, .imnastic>, aero*ic, tenis de mas>, darts, mini.ol$,
iar contra costE *iliard, -ellness center.
/otelul @odiac ?B
Lotel 8odiac Lammamet este situat la 300 de metri de pla7>. Lotelul o$er> acces $acil la
Medina Ti cet>ii antice.Lotel 8odiac Lammamet este situat la numai o or> de :unis
Cart+a.eAeroport. 2a aeroport Ti la alte puncte de interes din Lammamet se poate a7un.e uTor prin
intermediul ta0iului, precum Ti cu auto*u!ele pu*lice care $ac opriri $recvente @n @ntre.ul oraT.
:oate cele 9& de camere sunt spaSioase Ti o$er> televi!iune prin satelit, sei$uri,tele$oane, *irouri,
usc>toare de p>r, produse de toalet>. Lotelul o$er> restaurante la $aSa locului, precum Ti un *ar. Alte
$acilit>Si includ un teren de tenis, piscine, Ti multe altele.
/otel Riu (alace 5ceana AB
Lotelul este situat @n Lammamet, c+iar la pla7>, la %km de Lammamet. ;ispune de 60 de
camere du*le si 63 de camere sin.le, restaurante, *aruri, piscin> acoperit>,.radin>, piscin> @n aer
li*er, teras>. Camerele sunt dotate cu *aie\PC, usc>tor de p>r,aer condiSionat, , mini*ar, :9)satelit,
*alcon\teras>,sala de $itness,tenis de mas>.
/otel Sind$ad ?BC
Lotelul este situat @n Lammamet, la 3km de centrul staSiunii.;ispune de 4& de camere
du*le i 3& sin.le, de restaurant, *ar, *a!ar, piscin> acoperit>, piscin> @n aer li*er, teras>. Camerele
sunt dotate cu *aie\PC, usc>tor de p>r,tele$on, :9)satelit, aer condiSionat, mini*ar, *alcon\teras>,
tenis de mas>, i contra costE saun>, masa7.
27
+agic -ife Africana Imperial ?B
Lotelul este situat @n Lammamet. ;ispune de '6 camere triple, /6 du*le i &4 sin.le,
restaurant, *ar, ca$enea, discotec>. Camerele sunt dotate cu *aie,duT, PC, aer condiSionat, :9)
satelit, tele$on, sa$e, *alcon. MasaE all inclusive. KitnessEincluse @n preSE tenis, sur$, *anana,
aero*ic, piscin>, saun>, *aie cu a*uri, contra costEmasa7.
:a*el 3. Capacitatea +otelier> pe re.iuni
Capacitatea oteliera pe regiuni
%1666 paturi)
2616
26A.D
2611
21?.4
2612
222.6
(a*eul ) Lammamet ''.4 ''./ ''./
ousse ) 6airouan 36./ 3&.% 3%.3
Qer*a ) 8ar!is ) ,a*as '/.3 '&.4 '9.3
Monastir ) kanMs 43.9 43.9 43./
:unis ) 8a.+ouan 40.3 40.& 44./
,a$sa ) :o!eur 30.4 30.3 30.'
Ui!erte ) UM7a 4.6 4.6 4.&
:a*arka ) Ain ;ra+am '.0 /.3 /.4
Ma+dia ) $a0 30.3 33.6 33.&
*eitla ) 6asserine 0./ 0./ 0./
basmine ) Lammamet 30.3 34.4 33.'
ursaE ---.tunisie)statisti`ues.tn
;up> cum se poate o*serva, re.iunea cu capacitatea +otelier> cea mai mare este Qer*a )
8ar!is 5 ,a*as, coda> $iind !ona *eitla ) 6asserine
;nit#ti de alimentatie
"estaurantele au aceea i clasi$icare cu cea acordat> +otelului, @ntrucBt sunt $acilit> i ale
+otelului, nu unit> i separate de alimenta ie pu*lic>. ?n ora ul Ain ;ra+am nu e0ist> restaurante
28
ele.ante, doar localuri modeste locali!ate pe strada principal>..?n Ui!erte, Lotel Cornic+e este cel
mai *un din oraT, iar restaurantul s>u este considerat *un, dar 2e Petit Mousse, un +otel mic cu
vedere la mare la cBSiva kilometri pe drumul spre Cornic+e, are un restaurant popular care serveTte
mBncare e0celent> ($ructe de mare din plin), la preSuri cBt se poate de re!ona*ile. ;easemenea,
vara e0ist> o pi!!erie @n .r>din>.
;in *o.>Sia de restaurante a$late @n Lammamet , 2es 3 Moutons, 2a Per.ola din centru
comercial Ti 2e Uer*ere sunt cele mai ele.ante Ti cele mai scumpe. Alte localuri includ C+e!
Ac+our pentru peTte Ti Coupole de lBn.> Centrul Culturaldin Lammamet. ?n materie de ca$enele,
e0ist> Ca$eneaua idi Mc(asser, o ca$enea @n stil maurF a $ost evident destinat> turiTtilor, dar tinerii
locali Ti)au @nsuTit)o. O alt> ca$enea, pl>cut> @n special la @nceputul serii i popular>, este idi
Uou+did, ascuns> @n !idurile kas*a+)ului.
?n ;7er*a ma7oritatea restuarantelor se a$l> @n 7urul Place Ledi C+aker Ti toate au drept Sint>
turiTtii care caut> o sc+im*are de la meniul din +otelurile lor. ;ar standardele sunt destul de
ridicate, cu o .am> lar.> de mBnc>ruri Ti $ructe de mare.
"estaurantele din +otelurile Palatul Movenpick =l<sso Ti Lasdru*al servesc mBncare de cea
mai *un> calitate, de o*icei acompaniat> de mu!ic> cBntat> de mu!icieni tunisieni.?n Loumt ouk,
Ulue Moon este doar unul din cele cBteva restaurante care servesc mBncare tunisian> tradiSional>,
cu vin Ti *ere.
6airouan are surprin!>tor de puSine restaurante *une, comparativ cu num>rul de vi!itatori
pe care @i atra.e. Printre acestea se num>r> mai de.ra*> antisepticul 2aKlore de la mar.inea
oraTului, pe drumul spre :unisF 2e "oi Cous)cous sau restaurantul de la Lotel plendid.
?n (a*eul ale.erea cea mai *un> este 2cOlivier. Este scump, deTi meniul s>u este aproape
e0clusiv $ranSu!esc.Alternativ, la 3 km pe drumul spre Lammamet, @n a$ara oraTului, se a$l>
LotelQasmines Ti Pension Oliviers, am*ele servind mBncare la preSuri re!ona*ile, @ntr)un decor
pl>cut. "estaurantele din marile +oteluri din lanS nu sunt pentru .urman!i.MBncare *un> de *a!>
este servit> de 2a *onne Leure.
Lotel 2es Oliviers din $a0 o$er> mBncare *ine preparat> Ti servit> @ntr)o su$ra.erie @n stil
vec+i. E0ist> o list> *un> cu vinuri, $eSe de mas> apretate Ti servire atent>. :otuTi, nu se serveTte
alcool @n timpul "ama!anului.
Pi!!eria "istorante serveTte pi!!a re!ona*il> Ti c+iar @n interiorul Ua* ;i-an, pe "ue
Mon.i lim, e0ist> cBteva restaurante modeste care servesc pui, spa.+ete, omlete, *rik Ti altele.
Capitala :unis, are cele mai *une restaurante din :unisia. ?n special str>!ile de la sud de
Avenue La*i* Uour).ui*a sunt pline de ele. Pentru un prBn! *un Ti ie$tin, e0ist> mai multe
restaurante pe mar.inea str>!ilor din 7urul Marii Mosc+eidin medin>F dar sunt ticsite de oameni de
a$aceri, deci sosiSi devreme pentru a o*Sine o mas>.
;nit#ti de agrement
29
?n ceea ce priveTte a.rementul @n aceast> Sar> este $oarte diversi$icat, locuitorii @ncercBnd s>
pun> la dispo!iSia turistului orice mi7loc de rela0are Ti de petrecere a se7urului @ntr)un mod cBt mai
pl>cut.
Lotelurile de lu0 $oarte mari o$er> cea mai *un> viaS> de noapte. ousse,Port El 6antaoui Ti
Lammamet o$er> cele mai multe opSiuni. O sear> include ca*aret (deseori o dansatoare din *uric),
o $ormaSie sau un *ine cunoscut cBnt>reS ara* Ti o discotec> @n vo.>. Lotelurile mai puSin
.randioase, de patru Ti trei stele, au doar o discotec> cu interpret>ri pentru turiTti ale cBnt>reSilor Ti
dansatorilor locali. ?n oraTele mici, sin.ura viaS> de noapte pare s> se des$>Toare @n *arul unui +otel
sau, @n lipsa acestuia, @ntr)o ca$enea.
?n :unisia, @ntrea.a $amilie poate practica di$erite sporturi Ti tr>i e0perienSe interesante.
Printre sporturile acvatice pre$erate se num>r> E sc+iul nautic,-indsur$in.ul , parasailin.ul.?n
!onele uscate se poate practica .ol$, tenis, sau volei de pla7>.
:unisia este o destina ie ideal> @n toat> perioada anului pentru cei care practic> .ol$ul. e
spune c>, de @ndat> ce se desc+ide un nou teren de .ol$, acesta este imediat trans$ormat @n
re!ervaSie natural>. Amintim terenul :a*arka ,ol$ Course) :a*arka "esort Area. =n teren de
calitate de vBr$ cu lun.ime de 6306 metri. AdulSii se pot rela0a la o partida de .ol$ sau launul din
multele centre de tala!oterapie @mpraTtiate pe kilometri @ntre.i ai pla7ei aurie.:uriTtii se pot
destinde @n parcul de distracSii Cart+a.e 2and Ti la Ulue #ce ) sin.urulpatinoar din :unisia. Peisa7ul
turistic tunisian numar> la momentul acesta 6 porturi dea.rement, cunoscute pentru modernitatea
prestaSiilor, in$rastructurilor Ti ec+ipamentelor cBt Ti a capacit>Sii de primire. Kiecare unitate de
ca!are @n parte are un pro.ram *inesta*ilit pentru turiTtii de toate vBrstele dornici de distracSie. Ele
dispun de *aruri, clu*uriTi alte tipuri de a.rement precum( masa7e, saune, 7ocuri etc). ;e asemenea
@n cadrulse7urului e0ist> o sear> tradiSional> cu spectacol de $olclor @ntr)un sat *er*er.
Ma7oritatea +otelurilor au terenuri de tenis pentru oaspe ii lor. 9i!itatorii tre*uie s> pl>teasc>
pentru utili!area terenurilor sau pentru parteneri de 7oc. =nele +oteluri speciali!ate pe tenis, o$er>
terenuri de calitate de vBr$, instructori pentru @ncep>tori, parteneri pentru avansa i.
Aceast> activitate poate $i practicat> la #nternational ;ivin. Center i :+e :a*arka
bac+tin. Clu* sunt a$iliate cu C.M.A. (Con$ederation Mondiale des ActivitMs u*a`uati`ues) i
diplomele date de ei sunt recunoscute de Porld Con$ederation.
?n drum spre Oa!ele din :o!eur i (e$ta se @ntinde C+ott El Qerid un lac s>rat de 6600 km.
?n a$ara perioadei ploioase, acest loc o$er> posi*ilit> i pentru $anii Wland sailin.I)ului.
?n mi7locul iernii, dealurile din 7urul 6or*ous din capul Uon Ti munSii 6+roumir din
@mpre7urul A@n ;ra+am sunt locuri ideale pentru partide de vBn>toare.9Bnatul @l constituie
mistreSul, Tacalul, vulpea, man.usta, stur!ul Ti c+iar Ti micul .raur. e!oanele (varia!> de la an la
an) sunt dup> cum urmea!>E s$BrTitul lui octom*rie)s$BrTitul lui ianuarie ) mistreS, Tacal, vulpe Ti
man.ust>F s$BrTitul lui noiem*rie)mi7locul lui martie (numai vinerea, sBm*>ta Ti duminica) ) stur!
Ti .raur.
9Bn>toarea poate $i or.ani!at> @n situ, dar A.enSia de :urism recomand> cut>rie s> o $aceSi
printr)un a.ent de c>l>torie, c+iar Ti de acas>. AceTtia se pot ocupa de or.ani!are, inclusiv
o*Sinerea unui permis de vBn>toare Ti a unuia care s> v> permit> introducerea unor arme @n Sar>, de
ca!area la +oteluri, care poate $i .reu de .>sit iarna. 9Bn>torii str>ini care au permisul necesar @n
30
:unisia au voie s> importe /0 de .loanSe pentru mistreS Ti /00 pentru stur! Ti .raur. (u au voie s>
aduc> @n Sar> cBini de vBn>toare.
,ra7durile, deseori a$iliate +otelurilor, au proli$erat @n ;7er*a Ti pe coasta de est. Caii Ti
poneii lor sunt @n .eneral e0celenSi, iar preSurile sunt re!ona*ile (cam6\&; pe or>).
Cele mai multe dintre +otelurile *une, asi.ur> oaspeSilor distracSii, su* $orma unui pro.ram
activ. Pro.ramele distractive sunt variateE seri de karaoke, concursuri la *a!in pe timpul !ilei sau
concursuri de cunoTtinSe .enerale.
*ouroperatori
AvBnd @n vedere c> :unisia este @n continu> de!voltare @n domeniul turismului,ma7oritatea
touroperatorilor @nc+eie contracte cu staSiunile cele mai des vi!itate de turi ti, o$erindu)le acestora
o .am> cBt mai lar.> de ale.ere a o$ertelor turistice. CB iva dintre touroperatorii din :unisia suntE
6e< :ours, Evatours, Ennasr :ravel X:ours, Espace :our, Cart+a.e :our, Caravane :our, Atlantis
9o<a.es, Uatouta 9o<a.es,C<rine :ours,Me.atour :unisie etc.
Companii aeriene
?n :unisia e0ist> mai multe companii aeriene cunoscute, inclusiv operatori de c+arter Ti
companii aeriene lo-)cost. Cele mai mari companii aeriene din Sar> sunt :unisair ) compania
aerian> de stat ) Ti (ouvelair ) al doilea cel mai mare transportator din Sar>.
:unisair operea!> @n domeniul aviaSiei civile din 39'%, iar perioada de de!voltare cea mai
intens> a $ost @ntre anii 399% Ti 4009, atunci cBnd a semnat mai multe acorduri cu companii aeriene
din lume Ti a moderni!at $lota.
(ouvelair a @nceput s> $uncSione!e @n 39%9, iar ast>!i o$er> cone0iuni pentru peste 340 de
rute interne Ti internaSionale. (ouvelair :unisie Ti)a @nceput operaSiunile @n 39%9 su* numele de Air
2i*erte :unisie, ca a$iliat al operatorului $rance! Air 2i*erte pentru !*oruri c+arter. Compania are
sediul @n Monastir, :unisia, Ti o$er> *ilete de avion pentru turiTtii din Europa, la !*oruri c+arter
c>tre staSiunile de vacanS> din :unisia. Compania aerian> operea!> apro0imativ 340 de rute,
!*oruri c+arter Ti re.ulate, le.Bnd :unisia de aeroporturile din 33 de S>ri din Europa, Orientul
Mi7lociu Ti A$rica.
Pasa.erii (ouvelair :unisie pot aduce la *ord *a.a7e de mBn> cu .reutate ma0im> de / k.
Ti dimensiuni care nu dep>Tesc /00'/04/ cm, iar *a.a7ul de cal> nu tre*uie s> cBnt>reasc> mai
mult de 40 k.. Klota (ouvelair :unisie este compus> din 3' aeronave Air*us A340 Ti Air*us 343.
31
A. Strategii de promovare a turismului
?n perioada 15-16 aprilie 2013, la Casablanca, Maroc, se or.ani!ea!a
des$>Tururarea Forumului Investiional din domeniul Turismului din Maroc su* e.ida Ministerul
:urismului a "e.atului Maroc @n parteneriat cu ocietatea marocan> a in.ineriei turistice. Acest
eveniment este dedicat stimul>rii Ti dinami!>rii investiSiilor turistice a Marocului, Ti anume prin
sc+im*ul de e0perienS> @ntre specialiTtii marocani Ti cei str>ini a sectorului respectiv.
A.enSia :urismului a "epu*licii Moldova @ncura7ea!> a.enSii economici din domeniul
turismului Ti investitorii privaSi de a participa la acest Korum.
?n ultimii ani, :unisia a devenit o destinaSie turistic> pre$erat> de mulSi romBni, dar i de
al i turi ti str>ini @ncBntaSi de ospitalitatea locuitorilor ei, de monumentele ei de art> roman>
precum i de climatul *lBnd. :unisia demonstrea!> prin elemente patrimoniale cultural)istorice,
precum i prin comple0ul natural, c> este o verita*il> destina ie turistic> cu dou> atuuri @n $a a
altor destina ii E clima aproape per$ect> i istoria tul*ur>toare ce i)a l>sat amprentele pe $iecare $ir
de nisip.
=na dintre atracSiile :unisiei este aventura @n deTertul a+ara. basmine Lammamet este
locaSia per$ect> pentru o vacanS> deose*it>. Oa!e, aTe!>ri *er*ere, munSi ari!i sau dune .i.ant 5
deTertul o$er> aventur> Ti ma.ie, toate $ar> a $i nevoit s> renunSi la con$ort.
;e $apt nici o vacanSa @n :unisia nu este complet> $ar> a+ara. ?ncercarea unui sa$ari de
trei !ile cu 7eep)ul printre dunele imprevi!i*ile ale a+arei va pune cu si.uranS> turistului
adrenalin> @n miTcare,la $el cum ar $i c>laritul unei c>mile.
Cu darul dat de marea sa, :unisia este destinaSia per$ect> pentru turismul *alnear, care are
la *a!> [ t+alassoterapia J cu alte cuvinte terapia stresului. Este un tratament e$icace datorit>
$olosirii cu pro$esionalism a al.elor Ti su*stantelor din apa m>rii.
:urismul este una dintre cele mai active ramuri ale :unisiei, o$erind locuri de munc> i
@m*un>t> ind condi iile de via > ale locuitorilor. Apro0imativ 6 milioane de turi ti pe an vi!itea!>
:unisia, o ar> cu *o.> ii naturale,dar i culturale, deose*ite.
:unisia este o Sar> a*solut super*> ce merit> vi!itat>, datorit> .r>dinilor din 7urul +otelurilor
ce dau un $armec aparte, mBncarea din a*undenS>, dar Ti serviciile ireproTa*ile. Este de asemenea o
Sar> cu oameni e0traordinari, mereu cu !am*etul pe *u!e, care stiu cum s> $ac> un turist s> se simt>
e0celent.
1I1-I5)RAFIE
EEE.Ettc.org
EEE.Eorld8tourism.org
32
EEE.europa.eu
EEE.e<imtur.ro
EEE.tunisie8statisti0ues.tn
EEE.ins.nat.tn! Institutul NaFional de Statistic# al *unisiei
www. wikipedia .org
*e Gorld Fact$oo&! ;nited States Central Intelligence AgencH %CIA)! 11 Fe$ruarH 2611
EEE.africaturistica.ro
EEE.turismulinafricadenord.ro
33