1.

Fenomene Psihocomportamentale, SPU si organizarea SPU

Psihicul este modalitate superioara a existentei biosociale, ansamblu de stari, insusiri, fenomene si
procese subiective ce depind de mecanismele cerebrale si de interactiunea cu lumea obiectiva,
indeplinind functii de raportare la lume si la sine prin orientare, reflectare, planificare mentala si
actiuni transformativ-creative.

Sistemul psihic uman (SPU) sistem energetic informational de o complexitate suprema ,
prezentand cele mai inalte si perfectionate mecanisme de autoorganizare si autoreglaj fiind dotat cu
dispozitii selective antiredundante si cu modalitati proprii de determinare antialeatorii.
SPU alcatuit din trei subansambluri de baza :
- subansamblul substantial (reprezentat de multimea si calitatea elementelor din care este alcatuit
sistemul respectiv, planul substantial fiind dat de fizica, chimia, anatomia sistemului;
- subansamblul structural reprezentat de natura, numarul si calitatea relatiilor dintre aceste elemente.
Planul substantial este reprezentat de fiziologia sistemului;
- subansamblul functional este reprezentat de repertoriul tipurilor de comportament pe care sistemul
le poate realiza ca raspuns la solicitarile mediului extern avand corespondent planul functional, global
sau comportamental .
Caracteristicile SPU
SPU este un sistem hipercomplex. Aceasta caracteristica rezulta din multitudinea elementelor care-l
compun si a relatiilor intre aceste elemente , grupate si organizate ierarhic in subsisteme si blocuri.
SPU este un sistem deschis. In sensul ca valorile de iesire din sistem sunt influentate de valorile de
intrare in sistem .
SPU sistem de natura informationala si energetica.
SPU este un sistem cu autoreglare.
SPU este un sistem dinamic.
SPU poseda mecanisme de autoorganizare si prezinta organizare ierarhica.
Ca orice structura informationala, SPU este orientat antientropic.
2.Sistemul Cognitiv-generalitati
(cognitia, reflectarea si organizarea schema proceselor cognitive

Cognitia reprezinta grupul de procese ce extrag, enagrameaza, stocheaza, reactualizeaza si prelucreaza
informatia despre starile lumii externe si ale propriului Eu.
Subsistemul psihic cognitiv cuprinde o serie de procese de natura informationala cu functii
reflectorii.

Reflectarea este o modelare in plan subiectiv a obiectivului, modelare ce atinge un anumit grad de
izomorfism, dar nu si identitatea, deoarece reflectarea nu se produce decat in forma subiectiva.
Fiind un sistem deschis, SPU realizeaza reflectarea realitatii:
- in prezenta stimulului, prin intermediul proceselor cognitive primare
- in prezenta stimulului , prin implicarea proceselor cognitive secundare, prelucrand la nivele diferite
informatiile obtinute prin intermediul proceselor primare.

3.Conceptul de senzatie, caracteristici
-este procesul cognitiv senzorial primar care reflecta, in forma imaginilor simple , insusiri izolate ale
obiectelor .
Caracteristici:
-corespunde unui obiect real;
- implica participarea unui aparat nervos;
- in calitate de stare de constiinta are antecedente si concomitente de natura subiectiva.

4.Diferente individuale la nivel senzorial

Insusirile senzatiilor depind atat de particularitatile stimulului (semnificatia pe care o poarta
stimulul de exemplu, un muzician va fi interesat de sunete, in general si de sunetele muzicale, in
special; un pictor va fi mai interesat de culoare si de forma etc.) cat si ale subiectului (aptidudinile
acestuia care implica dezvoltarea sensibilitatii pentru receptionarea si prelucrarea unei anumite
categorii de stimpuli ( de exemplu, auzul muzical determina o buna discriminare a inaltimii si tonurilor
muzicale; culturizarea senzatiilor).

5.Modalitatile senzoriale

D.p.d.v. informational, in problematica senzoriabilitatii intereseaza doua aspecte: continutul
informational si sensibilitatea la nivelul fiecarui analizator.
Senzatii exteroceptive- senzatiile care furnizeaza informatii din mediul extern, ce se impart, dupa
tipul de analizator implicat in producerea lor, in:
- Senzatii vizuale (senzatiile de lumina si culoare)
- Senzatii auditive (sunete si zgomote)
- Senzatii cutanate (termice, de tact si presiune)
- Senzatii gustative ( combinatii de acru, amar, dulce, sarat)
- Senzatii oflactive
Senzatii interoceptive furnizeaza informatii din mediul intern; acestea sunt senzatii interne cu
caracter difuz ( foamea, setea, senzatii de disconfort, de durere);
Senzatii proprioceptive de echilibru si orientare (ofera informatii in legatura cu pozitia si miscarea
corpului, miscarea rectilinie etc.)
6.Sensibilitatea si legile sensibilitatii

In sens general, sensibilitatea reprezinta capacitatea de a avea senzatii.
In sens restrans, sensibilitatea a fost definita ca fiind functia analizatorilor ce realizeaza primar
reflectarea obiectuala, prin receptionarea stimulilor si in stabilirea cu ei a unui raport cu sens biologic.

Legile sensibilitatii
1)Legea pragurilor absolute si diferentiale
Sensibilitatea se pune in evidenta cu ajutorul pragurilor senzoriale.
2)Legea semnificatiei
Semnificatia (afectiva, motivationala) mare a unui stimul face sa creasca sensibilitatea fata de el, sa fie
mai rapid discriminat si chiar sa contrazica o lege mai generala, cum este cea a relatiei intre
intensitatea stimulului si intensitatea senzatiei.
3)Legea adaptarii
Sensibilitatea analizatorilor se modifica sub actiunea repetata a stimulilor. Adaptarea la un stimul
slabcare actioneaza un timp indelungat, consta in cresterea sensibilitatii, deci scaderea pragului
senzorial, pentru o receptionare cat mai buna a acestuia. In ceea ce priveste un stimul puternic,
adaptarea se realizeaza prin scaderea sensibilitatii respectiv, cresterea pragului senzorial.
4)Legea contrastului senzorial-consta in scoaterea reciproca in evidenta a doi stimului cu
caracteristici opuse.
5)Legea interactiunii analizatorilor
O senzatie produsa intr-un alaizator influenteaza producerea senzatiilor in alti analizatori,
intensificandu-le sau diminuandu-le.

7.Particularitati de manifestare a oboselii la nivel senzorial

In sens general , oboseala este definizta ca o stare de slabiciune musculara, nervoasa sau psihica ,
vizibila sau interioara, reala sau imaginara, ce determina scaderi ale eficientei activitatii subiectului.
Ea reprezinta , in esenta, o reactie a organismului la solicitari prelungite sau repetate , care , la
interventia sistemului nervos central , prin reactii de inhibitie, urmareste sa permita organismului sa se
readapteze, sa-si refaca plenitudinea functiilor sale.
La nivel senzorial se poate vorbi de :
Oboseala vizuala-rezulta din solicitarea indelungata si intensa a analizatorului vizual
- in forme mai grave ea antreneaza: dureri oculare; fotofobie; stare de somnolenta;
diminnnuarea claritatii imaginii percepute.
- In forma generala a oboselii intervin: insomnii; tahicardie;vertij
Oboseala auditiva:
- Rezulta din solicitarea indelungata si intensa a analizatorului auditiv
- Gradul de oboseala depinde de intensitatea sunetului si de durata aplicarii sale.








8.Conceptul de perceptii
Si
Caracteristici ale perceptiei
Perceptia
- este procesul cognitiv senzorial primar care simbolizeaza obiectul in ansamblul lui
- Nicky Hayes si Sue Orrell, 1993, definesc perceptia ca fiind procesul de interpretare (atat la
nivel constient cat si inconstient), a informatiei pe care o primim prin intermediul simturilor,
ceea ce ne permite sa corelam noile informatii cu informatii pe care le detinem deja
- Interpretarea sau formarea ipotezelor asupra informatiilor colectate prin intermediul senzatiilor
se realizeaza in functie de experienta anterioara, de starea subiectului, precum si de
circumstante
Caracteristici ale perceptiei
- Este un proces primar, deoarace informata este receptionata in momentul in care stimulul
actionaeaza asupra organelor de simt: perceptia unui obiect este concomitenta cu cea a
elementelor care-l inconjoara, determinata in spatiu si timp.
- Este un proces complex, de sinteza. Ea rezulta din combinarea originala intre informatiile
provenite de la stimuli si experienta anterioara; mecanismul perceptiei consta in relatiile care
se stabilesc intre zonele de proiectie si de analiza
- Perceptia depinde de: - setul perceptiv (starea de pregatire) motivatia si atitudinea sa fata de
obiectul perceput; - caracteristicile de personalitate ale subiectului; - incarcatura afectiva a
stimulului; - experienta anterioara a subiectului.
- Perceptia nu este prezenta la om la nastere deoarece presupune experienta senzoriala si de
explorare a mediului.
- Orice perceptie parcurge 4 faze: - detectia , discriminarea, identificarea, integrarea.
- In majoritatea cazurilor, datorita necesitatii unei adaptari rapide la situatiile mereu
schimbatoare ale mediului, perceptia se realizeaza in conditii de deficitit informational.

9.Legile perceptiei
Perceptia este guvernata de o serie de legi care actioneaza corelat exprimand calitatea acesteia.
1) Legea integralitatii perceptiei perceptia este o imagine unitara a obiectelor si fenomenelor
si exprima insusiri obiective, in interrelatia lor reala.
2) Legea proiectivitatii imaginii imaginea obiectului se construieste in creier dar este
proiectata pe sursa
3) Legea selectivitatii perceptive. Activitatea de explorare a mediului se realizeaza prin
focalizarea succesiva a energiei psihice asupra unor obiecte care sunt in legatura cu activitatea
sa.
4) Legea constantei perceptive exprima adecvarea perceptiei la realitate.
5) Legea semnificatiei se impune ca fiind cea mai puternica lege. Conform acesteia, obiectul
purtator de semnificatie este mai bine perceput de catre subiect, chiar daca semnalele emise
sunt mai slabe.










10.Forme complexe ale perceptiei
1) Perceptia spatiului reflecta toate caracteristicile de spatialitate ale obiectelor: forma,
marimea, distanta, directia, tridimensionalitatea.
- perceperea formei se realizeaza in principal, prin raportarea informatiei vizuale la informatia
de natura kinestezica, intre ele stabilindu-se relatii de intarire, control si confirmare reciproca.
- Perceperea marimii se realizeaza in urma sintezei informatiilor oferite de: imaginea retiniana,
experienta anterioara tactilo-kinestezica, kinestezia oculara, cu implicarea mecanismelor
corectoare, conform legii constantei perceptive.
- Tridimensionalitatea se formeaza prin integrarea urmatoarelor elemente: disparitatea
imaginilor retiniene, informatiile vizuale provenite de la obiectele diferit orientate spre sursa
de lumina.
2) Perceperea timpului simbolizeaza toate caracterele desfasurate ale timpului: durata,
ritmul si tempoul
- Durata este intervalul scurs intre doua momente succesive.
- Tempoul este cantitatea de cicluri repetate in unitatea de timp. Acesta poate fi lent , rapid, alert
- Ritmul este alternanta regulata in timp a unor evenimente cu reliefarea unora prin accentuare
3) Perceptia miscarii se refera la miscarea propriului nostru corp si miscarea obiectelor in
jurul nostru.

11.Iluziile perceptive
Perceptia denaturata a unui fenomen sau obiect, reflectarea eronata, in anumite privinte,
neconforma,cu realitatea, se numeste iluzie perceptiva. Iluziile perceptive sunt tulburari mai mult sau
mai putin pasagere ale procesului perceptiv, putand fi corectate de catre subiect.
Iluziile patologice se caracterizeaza prin faptul ca bolnavul nu le corecteaza, considerandu-le veri-
dice, in cele mai multe cazuri, perceptia falsa, fiind insotita si de interpretare deliranta, modificari ale
luciditatii, superficializarea proceselor asociative
Spre deosibire de halucinatii, considerate ca fiind o perceptie falsa, fara obiect perceput, iluziile se
caracterizeaza prin obiectualitate , ele fiind generate intotdeauna de un excitant real

12.Observatia si spiritul de observatie
Implicarea proceselor cognitiv logice, relatia cu activitatea si limbajul , determina trecerea de la
forme simple, spontane, superficiale ale perceptiei , la observatie.
- Observatia reprezinta activitatea perceptiva intentionata, orientata spre scop, reglata prin
cunostinte generale, organizata si condusa sistematic, constient si voluntar.
- Spiritul de observatie reprezinta aptitudinea de a sesiza cu usurinta, rapiditate si precizie ceea
ce este slab, ascuns, nerelevant, dar semnificativ pentru scopurile omului.








13.Reprezentarile- concept, caracteristici, formarea conceptelor prin medierea
reprezentarilor
Reprezentarea este procesul psihic al cunoasterii senzoriale care reflecta obiectele si fenomenele in
absenta lor , sub forma imaginii mintale, pe baza actiunii anterioare a obiectelor sau fenomenelor
asupra organelor de simt.
Caracteristici:
- Generalizarea simbolizanta de oridn intuitiv
- Rezultatul evolutiei intregului sistem cognitiv
- Retin trasaturile comune si distinctive la nivelul clasei de obiecte
- Se prezinta ca un proces dinamic de imbinare a analizei si sintezei la nivel senzorial
- Are caracter activ
14.Functiile reprezentarilor
1) Functia de simbolizare : reprezentarea este o imagine a obiectelor reale sau a obiectelor
posibile. Prin aceasta ea devine baza a prelucrarilor specifice proceselor cunoasterii logice
2) Functia de pregatire a generalizarii conceptului: comunul din reprezentare constituie o
treapta de trecere spre general, abstract.
3) Functia de sprijin pentru imaginatia reproductiva si pentru cea creatoare: reprezentarea
simbolizeaza obiecte in stare statica si dinamica. Exista reprezentari statice, cinetice si de
transformare.

15.Reprezentarea miscarii propriului corp, reprezentarile ideomotorii
Sta la baza invatarii realizarii actelor motrice. Nici un act motric voluntar nu se poate produce
independent de o imagine.
- Caracterul complex urmeaza caracterului complex al perceptiei miscarii. Sursele
informationale ce stau la baza formarii ei sunt multiple, cu variate combinatii intre ele si sunt
susceptibile permanent de reorganizare ca urmare a imbogatirii experientei motrice a
persoanei.

- Caracterul dinamic si stadial este exprimat de evolutia , de la o reprezentare nediferentiata
catre o reprezentare complexa si completa, in care componentele sunt bine diferentiate si
organizate. Trecerea se face prin stadii sau etape distincte de constituire, de elaborare gradata
a imaginii.

- Ponderea componentelor senzoriale este diferita pe parcursul procesului de invatare motrica

- daca in cazul celorlalte reprezentari evolutia se produce in sensul cresterii elementului
generalizator, in cazur reprezentarii miscarii propriului corp evolutia se produce in directia
precizarii detaliilor si a reflectarii momentelor cheie, astfel incat invatarea motrica trebuie sa
aiba ca obiectiv fundamental formarea imaginii detaliate a miscarii si a organizarii ei

- metodele de formare a reprezentarii miscarilor sunt multiple: explicatia, demonstratia,
utilizarea de modele, exercitii active , miscari pasive, ajutor, corectare, indicatii etc,
utilizandu-se mijloace verbale si nonverbale

Reprezentarile ideomotorii
Reprezentarea miscarii propriului corp, pentru care exista o experienta motrica anterioara se numeste
reprezentare ideomotorie.
Reprezentarea ideomotorie este insotita de acte ideomotorii.
Actele ideomotorii: - sunt mocroacte ce insotesc in mod involuntar si spontan miscarea.
Amplitudinea actelor ideomotorii depinde de nivelul de sugestibilitate al individului uneori actul
ideomotor fiind absolut invizibil.
16.Definirea si caracteristicile memoriei
Memoria este procesul cognitiv logic care reflecta lumea si relatiile omului cu lumea prin intiparirea ,
pastrarea si reactualizarea a experientei anterioare.
Caracteristici:
- caracterul selectiv se exprima in faptul ca informatiile purtatoare de semnificatie pentru
subiect sporesc eficienta memoriei referitor la ele.
- Reflectarea din memorie este situationala deoarece se realizeaza in anumite circumstante
(spatiu, timp) si este influentata de starea interna a subiectului
- Informatiile memorate nu sunt identice cu realitatea obiectiva
- Memoria este un proces activ de organizare si reorganizare a datelor
- Are caracter inteligibil, logic , rational si constient
Memoria are nevoie de sustinere energetica.

17.Forme si nivele ale memoriei
Forme ale memoriei
1)Memoria senzoriala este tipul de memorie specifica fiecarei modalitati senzoriale, cu o durata de
pana la 1,5-2s si capacitate nelimitata cu functia probabila de a retine prezenta stimulului in sistemul
cognitiv pana la initierea unor procesari mai complexe
- memoriile senzoriale au locatie anatomo-fiziologica specifica
- retentia prin intermediul acestui tip de memorie se face automat, preatentional si vizeaza informatia
precategoriala
Memoria de scurta durata (MSD) este limitata din punct de vedere al timpului si volumului de
informatii cu care poate lucra :
-fara o reactivare speciala, informatia este retinuta un interval de timp cuprins intre 5s si 20s , 8-10
minute, trecand apoi in memoria de lunga durada
Memoria de lunga durata (MLD) sau memoria secundara reprezinta totalitatea structurilor
infirmationale si operationale a caror limita de pastrare este egala cel putin cu limita maxima a MSD,
iar limita superioara poate fi egala cu ore, zile, luni , ani, sau cu durata vietii individului si se
caracterizeaza prin: - stocaj permanent, volum nelimitat , predominarea formelor semantice de
codificare pe langa posibilitatea prezentei si a formelor neverbale corespunzatoare tuturor
modalitatilor senzoriale.
18.Procesele si operatiile memoriei.

Memorarea este procesul de formare a legaturilor nervoase temporare la nivelul scoartei cerebrale si
de intarire a acestora, de engramare.
Dupa prezenza sau absenta scopului, a intentiei, a efortului voluntar se desprind doua forme de
memorare:
-memorarea involuntara sau neintentionata- se caracterizeaza prin faptul ca intiparirea informatiei se
realizeaza fara stabilirea unui scop mnezic, neintentional, fara efort voluntar
-memorarea voluntara sau intentionata- implica prezenta scopului mnezic, a efortului voluntar ,
necesitand sustinere energetica .

In functie de implicarea sau neimplicarea gandirii , a intelegerii, a operatiilor logice, diferentiem:
-memorarea mecanica se realizeaza in lipsa intelegerii materialului de memorat.
-memorarea logica presupune intelegerea materiallului de memorat, desprinderea diferitelor
semnificatii si implicatii fiind superioara memoriei mecanice prin: - autenticitate si eficienta.
Factorii ce conditioneaza memorarea pot fi grupati astfel
a) Referitori la materialul de memorat
- Volumul, cantitatea materialului
- Natura materialului de memorat
- Gradul de structurare logica
- Durata intervalului dintre diferitele secvente ale memorarii
- Gradul de omogenitate a materialului
- Semnificatia pentru subiect
b) Referitor la subiect
- Starea fiziologica generala a subiectului
- Starea functionala a creierului
- Capacitatea functionala globara a creierului sub aspectul posibilitatilor sale de efor
- Existenta unui fond aperceptiv in relatie cu materialul memorat
- Motivataia actuala pentru memorare
- Tonusul afectiv al subiectului
- Prezenta scopului
- Varsta subiectului

Pastrarea sau conservarea presupune retinerea pentru un timp mai indelungat a informatiilor
memorate.
Reactualizarea consta in revehicularea informatiei stocate in vederea valorificarii ei si se realizeaza
prin recunoastere si reproducere .





19.Diferentele individuale(memorie)

Memorarea se specializeaza si se diferentiaza , datorita predispozitiilor native ale subiectului si ca
efect al exersarii. Specializarea memoriei poate fi intalnita la nivelul:










20.Legile si optimizarea memoriei
Procesul memoriei este guvernat de o serie de legi:
Legile memoriei:
- Este memorat mai bine materialul care formeaza obiectul orientarii constiente si al prelucrarii
active . memorarea este mai buna cu cat activismul intellectual si profunzimea intelegerii sunt
mai mari
- Memorarea este cu atat mai buna cu cat semnificatia materialului pentru subiect este mai mare
- Sunt mai bine retinute materialele referitoare la scopul si rezultatele actiunilor decat cele
referitoare la conditiile sau mijloacele de realizare
- Se retin mai bine inceputul si sfarsitul dintr-o serie de elemente
- Atunci cand ne propunem sa retinem ceva in vederea realizarii unui obiectiv, performantele
sunt mai mari decat atunci cand intentia de a memora lipseste
- Memorarea este mai eficienta daca scopurile sunt differentiate
- Calitatea memorarii este influentata de departarea in timp a scopului pentru care sunt
memorate
- Durata si felul pastrarii sunt influentate de conditiile in care s-a realizat memorarea si de
particularitatile materialului de memorat
- Materialul inteligibil este mai bine pastrat decat materialul fara sens
- Esalonarea in timp a repetarilor creste trainicia pastrarii.




Optimizarea memoriei:
Aparitia uitarii poate fi impiedicata daca subiectul cunoaste caracteristicile si legile memoriei,
posibilele cause ale instalarii uitarii, si-si cunoaste particularitatile individuale. Desi orice program de
optimizare psihica se realizeaza in mod individualizat, pot fi desprinse si cateva reguli generale:
- Este necesar sa ne pregatim un cadru adecvat care sa favorizeze concentrarea psihica
- De asemenea este necesara pregatirea fizica si psihica in vederea obtinerii unei stari de
receptivitate maxima a informatiei
- Stabilirea obiectivelor
- Plasarea materialului de memorat intr-un context afectiv
- Stabilirea elementelor prin care materialul ne este util si prezinta importanta pentru noi
- Organizarea materialului de memorat

21.Memorarea eficienta a actelor motrice

In domeniul activitatilor corporale, subiectul foloseste, pentru buna desfasurare a activitatii, un
complex de date mnezice cunostinte despre exercitiile fizice , terminologie, principii si scheme de
actiune , comportament motor.
Conditii stabilite pentru memorarea eficienta a actelor motrice:
- Intelegerea exercitiilor
- Formarea notiunilor clare a actelor motrice si a reprezentarilor complete ale actelor motrice in
ansamblu;
- Indreptarea atentiei spre perceperea miscarilor proprii, insotita de relatarea verbal
- Repetarea actelor motrice ca mijloc de memorare a continutului, dar si de formare a
deprinderilor si priceperilor motrice
- Fixarea scopului si a rolului exercitiului pentru mentinerea sanatatii sau dezvoltarea fizica
armonioasa.


22.Formele motivatiei:trebuinta, impulsul, tendinta, valenta, interesul

Notiunea de motivatie are o sfera larga ce cuprinde fenomene ca: trebuinte , impulsuri, tendinte,
valene, interese.
Trebuinta reprezinta reflectarea in plan subiectiv a nevoii de ceva, a unei necesitati.
Impulsul este este starea de tensiune fiziologica si psihologica sau starea de tensiune psihologica si
fiziologica traita de o persoana atunci cand trebuinta ei nu este satisfacuta.
Tendinta reprezinta impulsul canalizat spre obiect si sustinut in conformitate cu anumite valente.
Intentia reprezinta tendinta constientizata si exprimata clar, verbal.
Valenta nu reprezinta o functie interioara a organismului, ci calitatea obiectelor prin care se satisfac
trebuintele. Valenta reprezinta acea calitate a obiectului ce determina valoarea pe care el o are pentru a
satisface o trebuinta.
Interesul este orientarea selectiva si relativ stabila a persoanei spre un domeniu de cunoastere sau un
domeniu de activitate. Pentru ca interesul reprezinta o orientare stabila el este considerat o componenta
de orientare a personalitatii. Interesul este apreciat in functie de urmatoarele caracteristici: - stabilitatea
interesului, bogatia intereselor, organizarea intereselor.




23.Piramida trebuintelor (Maslow)


















24. Motivatia invatarii: extrinseca, intrinseca, tipuri de recompense si pedepse.

Motivatia reprezinta unul din factorii cei mai importanti ai angajarii copilului in activitatea scolara
In ansamblul complex al factorilor motivational se pot distinge doua categorii de motive: motiv
intrinsec/motivatia intrinseca si motiv extrinsec/motivatia extrinseca.
Motivatia extrinseca se caracterizeaza prin faptul ca este exterioara actiunii de invatare , nu deriva
din insusi continutul sarcinii, efortul voluntar este marit si cere un volum de timp mai mare.
Tipuri de recompense
Dupa natura lor, recompensele pot fi:
- Primare , de exemplu hrana
- Dobandite -> recompense sociale ( aprobarea, zambetul sau lauda)
Recompense generale ( jetoane pentru copil, banii pentru adult
Recompense prin activitate (realizarea unor activitarti preferate de pacient , de
exemplu jocul, pentru copil
- Pozitive actioneaza in sensul cresterii probabilitatii de aparitie a comportamentului
- Nevative scad probabilitatea de aparitie a comportamentului (ignorare, pedeapsa)
Pedeapsa
Poate constitui un eficient mijloc de modificare a comportamentului neadecvat , in conditiile
respectarii urmatoarelor cerinte
- Se furnizeaza un raspuns alternativ cu recompensa mai mare decat a raspunsului pedepsit
- Se foloseste ca pedeapsa suprimarea recompensei
- Frecventa de aplicare trebuie sa fie cat mai mica
- Nu trebuie asociat cu un stimul ce intareste comportamentul
In conditiile nerespectarii acestor cerinte, aplicarea pedepsei poate avea o serie de consecinte negative
- Opreste producerea comportamentului problema, fara a invata subiectul un comportament
alternativ
- Da nastere la comportamente de evitare fata de conditiile sau persoana care pedepseste
- Da nastere sentimentului de teama si antipatie fata de persoana care aplica pedeapsa
- Ofera un model negativ
25. Afectivitatea: cauzele determinante de emotii
Si tabel cu reactiile individuale in conditii conflictuale
Este categoria de procese psihice care reflecta raportul dintre factorii obiectivi si cei subiectivi sub
forma specifica a atitudinii.
Cauzele determinate ale emotiilor le intalnim frecvent in activitatile corporale. Acestea sunt:
a) Insuficiente posibilitati de adaptare: -> in prezenta unor conditii noi, pentru care subiectul nu
are pregatite schemele reactionale adecvate
La excitanti neobisnuiti
La stimuli neasteptati
b) Excesul de motivare care nu poate fi folosit. Acesta creste:
In prezenta altei persoane care asista la activitatea subiectului
Prin frustrare, ceea ce produce o noua motivatie in raport cu motivatia prezenta
a subiectului
Tabelul nr.3 prezinta reactiile individuale in conditii conflictuale:























26.Clasificare proceselor afective si expresiile emotionale

Clasificarea proceselor afective se realizeaza dupa mai multe criterii:
Gradul de constientizare a cauzei care produce trairea
Durata trairii permite clasificarea in procese situative(afectele si emotiile) ;
trairi de lunga durata (sentimentele si pasiunile
Intensitatea. Din acest punct de vedere distingem: - procese afective de
intensitate medie:emotiile sentimentele; - procesele afective de intensitate
mare: afectele(exaltare, disperare etc) si pasiunile.
Expresiile emotionale
Reactiile afective, prezente in special trairile afective situatieve, cuprind modificari, dintre care
mentionam:
- Reactiile neuro vegetative: respiratorii, cardiovasculare, compozitia chimica si hormonala a
sangelui, urinei si salivei, activitatea glandelor cu secrietie externa, secretia interna, modificari
in activitatea digestiva etc.


- Modificari in tensiunea musculara in sensul cresterii sau scaderii

Expresiile afective apar sub forma modificarilor de mimica , pantomimica, modificari ale limbajului
expresiv. Urmare a expresivitatii , starea afectiva se comunica, poate fi cunoscuta si influentata.

27. Reglarea voluntara si caracteristicile reglarii voluntare
Reglarea voluntara
- Implica o organizare psihica complexa, superioara si vectorizata, cu functie activ vectorizanta
pentru conduita
- Este complexa pentru ca preia in angranjul sau numeroase procese si functii psihice in
interconditionare
- Este superioara pentru ca se construieste pe principiul rationalitatii prin mijloace verbale
de aici decurgand esentiala opunere a actului voluntar celui impulsiv
- Este vectorizata deoarece realizeaza concentrarea selectiv-orientata a energiei psihice si
nervoase in directia unui scop
- Este vectorizanta pentru ca impune conduitei realizarea scopului
Caracteristicile reglarii voluntare:
- prin intermediul lui comportamentul uman capata principalul atribut: intentionalitatea
- pornind de la o anumita motivatie, scopul este mai mult decat o anticipare, este o proiectie
- scopul activitatii determina, conditioneaza, organizeaza activitatea de informare-evaluare ,
reactionare si autocontrol in mod progresiv, pentru ca persoana sa ajunga in final la atingerea
obiectivului propus
- integrat in structura personalitatii, reglajul voluntar isi pierde semnificatia daca este detasat de
cel moral.