Sunteți pe pagina 1din 5

C A P I T O L U L III

MEDICATIA ANTIHIPERTENSIVA
SI PRINCIPIILE TRATAMENTULUI FARMACOLOGIC
Tratamentul medicamento se face la recomandarea medicului si
sub supravegeherea sa, pe principiile urmatoare:
!" Tratamentul se face continuu, permanent.
#" Scopul tratamentului este scaderea valorilor tensiunii arteriale
$" Tratamentul este individualizat, adica este specific unui anumit
bolnav. Nu comparati tratamentul dvs cu al altui pacient, deoacere, in
functie de caracteristicile individuale pot fi diferite, uneori total, si ambele
sa fie corecte!
%" De obicei se asociaza doua sau trei medicamente din clase diferite
(vezi mai jos clasele de medicamente in doze mai mici, decat sa se
prescrie un singur medicament in doza mare, scazand astfel riscul de
efecte secundare.
&" Nu modificati singuri doza de medicamente, pe principiul !a
crescut tensiunea, trebuie sa cresc doza de medicamente"! #ergeti la
medic, deoarece simpla crestere a dozei poate sa fie urmata de efecte
secundare importante, fara sa scada si tensiunea arteriala! Daca un
medicamente va este prescris in doza mica ( o jumatate de tableta, o
tableta inseamna ca este foarte puternic, sau ca poate avea efecte
secundare foarte mari$ de aceea, nu cresteti singur doza de medicamente!
'" Nu adaugati singuri un alt medicament , fara sfatul medicului,
datorita riscului de efecte antagonice intre medicamente.
(" %ntreruperea tratamentului este de obicei urmata de cresterea rapida
a tensiunii arteriale cu riscul producerii unui accident vascular cerebral$
&'
cea mai comuna cauza de intrerupere a tratamentului este !( pentru ca
am mancat putin sarat", sau !( ca sa beau si eu un pahar de vin".
ATENTIE) simpla intrerupere a tratamentului creste tensiunea
arteriala, dar ASOCIATA CU CRESTEREA CONSUMULUI DE
SARE SAU ALCOOL poate avea efecte grave imediate, cresterea
tensiunii fiind foarte mare la asocierea acestor factori!!!
Nu se recomanda asocierea alcoolului cu medicamentele, dar daca tot
vreti sa riscati consumand sarat sau cu alcool ( sa spunem cu o anumite
ocazie, aniversare, )n Nou, etc, luati totusi medicamentele de tensiune cu
cateva ore (*+, ore inainte de acest e-ces, si continuati sa le luati normal
dupa ce momentul de nerespectare a indicatiilor medicale a trecut.
#edicamentele cele mai folosite in tratamentul hiperteniunii arteriale sunt
impartite in mai multe clase:
!* Diureticele + au fost primele medicamente folosite in
tratamentul .T)$ in primele zile de folosire, diureticele reduc tensiunea
arteriala prin reducerea volemiei. /e termen lung, efectul hipotensor se
datoreaza reducerii rezistentei vasculare periferice.
Se cunosc mai multe tipuri de diuretice: diuretice tiazidice (Nefri-,
diuretice de ansa (furosemid, acid etacrinic, indapamida, diuretice
economizatoare de potasiu (spironolactona.
0fectele adverse apar in special la folosirea pe termen lung a
diureticelor tiazidice. )cestea includ: hiperglicemie, hiperuricemie si
hipercalcemie, dislipidemii, alcaloza metabolica, hipovolemie,
hiponatremie si insuficienta renala functionala (daca se folosesc in doze
mari, hipo1aliemie, manifestari alergice, purpura vasculara, vasculite
(tiazidice, nefrita interstitiala (furosemid, ginecomastie, diminuarea
libidoului(spironolactona.
&2
Tratamentul cu diuretice (tiazidice este limitat de conditia
metabolica a pacientului (diabet zaharat, hiperparatiroidism,
dislipidemie pe care o poate agrava, amplificand riscul eterogen pe
termen lung. Daca folosirea lor este indispensabila, se prefera folosirea
indapamidei (nu are efecte metabolice sau furosemidul.
#* In+i,itorii im-atici
a In+i,itorii adrener.ici cu actiune -eri/erica + includ
3uanetidina (rezervata formelor severe de .T) care nu au raspuns la alta
medicatie antihipertensiva, 3uanadrel si 4ethanidina. 0fectele adverse
ale acestor medicamente includ: somnolenta, astenie, obstructie nazala,
tulburari de dinamica se-uala, bradicardie.
b In+i,itori adrener.ici cu actiune centrala) alfa+metildopa,
clonidina, guanfacina si guanabenz.
c In+i,itori adrener.ici cu actiune centrala i -eri/erica + sunt
reprezentati de rezerpina. 0fectele sale adverse pot impune chiar oprirea
tratamentului: depresie+uneori severa, sindroame e-trapiramidale,
hiperaciditate si chiar ulcer gastric$ utilizarea rezerpinei este pe cale de a
fi abandonata.
d Al/a,locantele adrener.ice :
+ neselective: feno-ibenzamina si phentolamina, se folosesc in
tratamentul crizei de feocromocitom sau in criza hipertensiva din
fenomenul de 5rebaund la clonidina". Nu se folosesc in tratamenul cronic
al .T).
+ selective: przosinul+ produce arteriolo+ si venodilatatie, fara sa
determine tahicardie. /oate fi folosit ca monoterapie. 0fectele sale adverse
&6
(cefalee, oboseala, uneori ameteli sunt nesemnificative, cu e-ceptia
hipotensiunii posturale de prima doza.
e 0eta,locantele + cele mai folosite in prezent sunt atenololul,
metoprololul, nadololul. 4etablocantele, in special cele neselective si in
tratament pe termen lung, au efecte adverse metabolice (efect
dislipemiant, dereglari ale glicemiei la bolnavii diabetici
f Al/a1,eta,locantele) labetalolul este eficient in tratamentul .T)
usoare si moderate in monoterapie, sau in tratamentul urgentelor
hipertensive sub forma injectabila.
g In+i,itori adrener.ici cu actiune mi2ta) urapidilul + este practic
lipsit de efecte adverse, fiind eficient in monoterapie in .T) moderata,
avand avantajul de a putea fi administrat in doza unica. )dministrarea
parenterala este rezervata urgentelor hipertensive.
$* Vaodilatatoare directe musculotrope includ dihidralazina,
endralazina, mino-idilul, diazo-idul, nitroprusiatul de sodiu. 0fectele
adverse sunt determinate de vasodilatatia periferica (tahicardie, angina
pectorala, retentie hidrosodata, cefalee, eritem facial, congestie nazala.
%* In+i,itorii itemului renina1an.iotenina + cel mai mult s+au
impuns inhibitorii enzimei de conversie (%07 : captopril, enalapril. %07
au devenit grupa de medicamente antihipertensive cea mai larg utilizata.
Sunt indicati in toate formele de .T), cu putine e-ceptii: .T) prin
stenoza bilaterala de artera renala, .T) in sarcina, .T) cu insuficienta
renala cronica avansata.
89
:olosirea pe termen lung a %07 scad morbiditatea si mortalitatea
cardio+vasculara la hipertensivii tratati, precum si evenimentele
coronariene, in insuficienta cardiaca.
&* 0locantele de calciu) verapamil, diltiazem, nifedipina. )ceste
medicamente au efecte adverse limitate, sunt lipsite de efecte adverse
metabolice si sunt larg folosite in tratamentul .T) usoare, moderate sau
severe. %ndicatiilor principale sunt: .T) la persoane varstnice, .T)
asociata cu tahiaritmii ventriculare, .T) la persoane cu diabet zaharat,
.T) asociata cu angina /rintzmetal (vasospastica, boli vasculare
periferice sau afectare cerebrovasculara, .T) cu manifestari precoce de
ateroscleroza.
Tratamentul .T) trebuie sa tina seama nu numai de principii, dar si
de factorii individuali ai fiecarui hipertensiv. )legerea medicatiei initiale
si in continuare trebuie sa tina seama de eficienta, in conditiile unor
efecte secundare cat mai mici si tolerabile, usurinta de administrare,
calitatea vietii si cost.
Princi-iile tratamentului /armacolo.ic
!" :olosirea unor doze mici de medicament pentru initierea terapiei
+ doza cea mai mica disponibila, in efortul de a reduce efectele adverse.
#" Daca nu se obtine un raspuns bun la doza mica dint+un
medicament se creste doza medicamentului pana la obtinerea rezultatului
dorit.
$" :olosirea unor combinatii de medicamente adecvate pentru a
ma-imaliza efectul antihipertensiv si a minimaliza efectele adverse.
%" Schimbarea unui medicament cu altul dintr+o clasa diferita daca
raspunsul este foarte slab sau toleranta nu este buna.
&" :olosirea medicamentelor cu actiune de lunga durata.
8&

S-ar putea să vă placă și