SCOALA

POSTLICEALA
SANITARA FUNDENI
CALIFICAREA
PROFESIONALA
:ASISTENT MEDICAL
GENERALIST



PROIECT DE
ABSOLVIRE

PARTICULARITATI DE INGRIJIRE A PACIENTULUI CU
COLECISTITA ACUTA







1
ABSOLVENT:
COORDONATORI:
MINEA CARMEN FLORENTINA ANDRIESCU
MARIANA
DAMIAN
CATALINA






BUCURESTI 2014






MOTTO

Cel care stie a se dovedi omenos cu oamenii,
arata in ce masura iubeste arta sa .In boli sa urmarim doua fapte:
sa fim omenosi sau sa nu vatamam.
Hipocrate

2

CUPRINS

Argument
Motto


CAPITOLUL I
Anatomia i !i"io#o$ia !i%at&#&i i a %ai#o' (i#ia')

I.1.Generalitati privind sistemul digestiv .............................................................Pag 5
I.2.Anatomia ficatului...........................................................................................Pag 7
I.3.Functiile ficatului............................................................................................Pag 12
I.4.aile !iliare e"tra#epatice...............................................................................Pag 13
I.5.$ila si rolul ei in organism .............................................................................Pag 1%
CAPITOLUL II
Noti&ni *)+') (oa#a,Co#)%itita a%&ta
II.1 &efinitie............................................................................................................Pag 2'
II.2.(tiopatogenie ...................................................................................................Pag 2'
II.3.Anatomie patologica.........................................................................................Pag 21
II.4.Forme clinice.....................................................................................................Pag 22
II.5.)imptomatologie................................................................................................Pag 23
II.%.("amene paraclinice si de la!orator .................................................................Pag 25
II.7.&iagnostic .........................................................................................................Pag 2*
II.+. (volutie.............................................................................................................Pag 3'
II.*.omplicatii si prognostic...................................................................................Pag 31
II.1'.,ratament..........................................................................................................Pag 33

CAPITOLUL III
Pa'ti%&#a'itati *) in$'i-i') a +a%i)nt&#&i %& %o#)%itita a%&ta
III.1 -olul asistentei medicale in ingri.irea pacientilor cu afectiuni #epato/!iliare.....Pag3*
III.2.-olul asistentei medicale in ingri.irea pacientilor cu colecistita acuta ..............Pag45
III.3.&escrierea unor te#nici.......................................................................................Pag52
CAPITOLUL IV

V.1. Procesul de nusing/3 studii de ca0.....................................................................Pag5%
3
1.2. onclu0ii...............................................................................................................Pag
1.3.$i!liografie............................................................................................................Pag
CAPITOLU I

I.1.ARGUMENT
In urma statisticilor efectuate s/a constatat c2 3litia0a !iliar23 afectea02 o mare parte a
populatiei.
Frecven4a mare a litia0ei !iliare m/a determinat s2/mi 5m!og24esc cuno6tin4ele privitoare la
aceast2 !oal27 fiind astfel capa!il2 s2/i l2muresc pe cei din .ur si s2 le acord asisten4a
medical2 necesar2 5n ca0 de suferin42.
Intotdeauna am considerat 8c#irurgia9 acea parte a medicinii care ofer2 un spectacol de
magie7 dar in care nu e"ista truca.e7ci doar se ofera munca asidua7 6tiin427 respect7incredere
6i dragoste fa42 de cel aflat in suferin42.uvintele de mul4umire sau e"presiile fe4elor celor
careau suferit o interven4ie c#irurgical2 m/au impresionat7deoarece ele motivea02 orele de
munc27 minutele in care via4a se intrep2trunde cu moartea7 !ucuria c2 actul medical nu este
altceva decat o intalnire intre incredere 6i con6tiin42
.
I.2.INTRODUCERE SI ISTORIC
4
olecistita acut2 este o afec4iune care se intalne6te la orice varst27 cu ma"imum de
frecventa la varsta mi.locie.-aportul femei:!ar!a4i este de 3:17 iar frecven4a in randul
popula4iei adulte apro"imativ 1'/15;.In *5; din ca0uri7 starea inflamatorie a ve0iculei
!iliare este determinat2 de inclavarea unui calcul la nivelul canalului cistic7 pe care il
o!struea027 afec4iune denumit2 litia0a !iliara.(a este cunoscut2 de multa vreme7 prima
men4ionare 6tiin4ific2 facut2 de PA-A(<)=) in .urul anului 15''.<a noi in 4ar2 are o
frecven42 de 222751:1''' locuitori7 cu ma"imum in decada a cincea.Inciden4a real2 a
colecistitei acute este greu de apreciat e"act statistic7 in aceasta intervenind factori de
eroare> formele cu intensitate redus2 sau cele cu tratament e"clusi medicamentosi. ert
este faptul c2 pe masura prelungirii duratei medii de via42 ea devine tot mai frecvent2 la
decade avansate ?5'/7' de ani@7 e"primand 6i prin aceasta raportul direct de de cau0alitate
cu litia0a !iliar2.onsiderat2 ini4ial ca o !oal2 rar27 s/a dovedit ulterior c2 este una din
!olile cele mai frecvente 5ntAlnite la omul civili0at.Gravitatea colecistitei acute este direct
propor4ional2 cu forma anatomopatologic27cu intensitatea procesului o!structiv si infec4ios7
cu varsta precum 6i cu de0ec#ili!rele electrilitice 6i meta!olice secundare.In pre0ent7
num2rul de colecistectomii B interven4ia c#irurgical2 prin care se e"tirp2 ve0icula !iliar2 6i
canalul cistic B este de dou2 ori mai mare ca cel al apendicectomiilor

. CAPITOLUL II
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA FICATULUI SI A CAILOR BILIARE
II.1.G)n)'a#itati +'i/in* a+a'at&# *i$)ti/
Aparatul digestiv cuprinde totalitatea organelor care indeplinesc importan4a func4ie de
digestie si a!sor!tie a alimentelor ?pre#ensiune7 modificarea fi0ico/fi0ico/c#imic2 a
alimentelor 7a!sor!tia nutrimentelor si e"cretia re0iduurilor nea!sor!ite@. &igestia este
ansam!lul de procese in cursul c2rora su!stan4ele nutritive sunt eli!erate din alimente7 su!
influen4a en0imelor7 fragmentate in constituen4ii lor c#imici 6i a!sor!ite.&igestia se
reali0ea02 in segmentele constitutive ale tractului digestiv. ,ransformarea alimentelor
incepe instomac 6i se definitivea02 in intestinul su!4ire7 unde su!stan4ele nutritive sunt
5
a!sor!ite incapilarele sanguine 6i limfatice. <a acest nivel in digestie intervin ficatul7
pancreasul 6i un numar mic de glande din peretele intestinal.In peretele
intestinal.nea!sor!ite sunt condensate prin des#idratare7 deto"ificate prin con.ugare7
transformate in fecale prin fermenta4ie 6i putrefac4ie7transportate 6i eliminate la nivelul
rectului 6i anusului.Aparatul digestiv se imparte in dou2 segmente C
a0C)!a#i% 1 cuprinde cavitatea !ucal2 cu glandele ane"e 6i faringele. In aceast2 por4iune
alimentele sunt prinse de !u0e7 din4i 6i lim!a7 sunt triturate7 lu!refiate de saliva si
transportate in segmentele inferioare prin degluti4ie.Drganele olfactive 6i gustative
controlea02 compo0i4ia c#imic2 a alimentelor
(0 T'&n%a# cuprinde por4iunea de la originea esofagului pan2 la anusC esofag7stomac7
intestin su!4ire duoden7 .e.un7 ileon@7 intestin gros ?cec7 apendice7 colon ascendent7
transvers7descendent 6i sigmoidian 6i rect@. Aparatul digestiv de0voltat em!riologic din
tu!ul intestinal primitiv7pre0inta doua orificii Cunul la e"tremitatea sa superioara 7cavitatea
!ucala7iar celalalt la e"trimitatea inferioara 7anusul.,u!ul digestiv este alcatuit din segmete
multiple 7de aspect 7dimensiuni si forme variate7str!ate corpul de/a lungul sau de la
e"tremitatea cefalica7pana la regiunea caudala.,u!ul digestiv pre0inta urmatoarele
segmenteCcavitatea !ucala7faringele7esofagul7stomacul7 7intestinul su!tire si intestinul
gros.)ituatia lor topografica este diferita astfelC
a@avitatea !ucala 7faringele si portiunea initiala a esofagului7se gasesc in regiunea capului
si gatului
!@(sofagul in cea mai mare parte a sa se afla in mediastin fiind din aceasta cau0a
considerat un segment toracic.
c@-estul segmentelor sunt situate in cavitatea a!dominala. Ane"ate din punct de vedere
functional tu!ului digestiv 7vom descrie de asemenea Bficatul si pancreasul.)ecretiile lor
favori0ea0a transformarile c#imice ale alimentelor de/a lungul trecerii acestora prin
segmenteleCcavitatii !ucale?glande salivare@ si intestinului?ficat si pancreas@.

%

Fig 1.Anatomia aparatului digestiv

II.2.ANATOMIA FICATULUI
Ficatul este cel mai voluminos viscer al organismului7fiind un organ glandular cu functii
multiple si importanate in organism.
A)"a')C(ste situat in cavitatea a!dominala imediat su! cupola diafragmatica7iar lo!ul sau
stang se intinde pana in epigastru.<ocul ocupat de ficat se numeste lo.a #epatica.Ficatul
este situat impreuna cu glandele ane"e ale tu!ului digestiv datorita provenientei sale din
epiteliul ansei duodenale a intestinului primar7 cat si faptul ca prin caile
7
!iliaree"tra#epatice isi varsa produsul de secretie e"terna !ila in duoden 7 !ila intervenind
in procesul de digestie prin emulsionarea grasimilor.
Con!i$&'ati) )2t)'naC Are forma unui semiovoid7 aspect lucios si foarte neted 7a6e0at
transversal in a!domen7cu lungimea de apro"imativ 2+ cm7 diametrul antero/posterior de
1+ cm7in2l4imea de + cm 6i greutatea de apro"imativ 14'' g?cel mai greu viscer@.Are
culoare ro6ie/c2r2mi0ie7 datorit2 cantit24ii mari de sange pe care o con4ine. &esi ficatul este
acoperit cu doua mem!rane?peritoneul si tunica fi!roasa Glisson@ aspectul lui granitat este
tosusi vi0i!il7aceste mem!rane fiind transparente.Aspectul lo!ulat al ficatului apare mai
evident in sta0ele sangvine sau la ficatul gras7cand periferia lo!ulului este mai palida7iar
centrul ramane rosu/!run.Ficatul ca si stomacul patrunde adanc in concavitatea diafragmei
care urca pana la nivelul coastei a cincea7incat proiectia si raporturile lui se vor face si cu
toracele.

Fi%at&#&i i ) *)%'i& 3 !)t):
1.Fata %'aniana a& *ia!'a$mati%a este conve"a ste conve"2 in sus 6i vine in raport cu
diafragmul6i cu peretele anterior al a!domenului7 de aceea i se mai spune antero/
superioar2.Pe ea se o!serv2 lo!ul drept 6i lo!ul stang7 delimita4i de ligamentul falciform.
<o!ul drept pre0int2 impresiunea arcului costal7 iar cel stang intip2ritura cardiac2.
2.Fata %a&*a#a a& in!)'ioa'a este concav2 6i vine in raport cu C stomacul7
duodenul7colonul7 me0ocolonul transvers7 rinic#iul drept 6i glanda suprarenala dreapt2. Pe
aceast2 fa4a se afl2 trei 6an4uri C
6antul antero/posterior ?sagital@ drept. Ad2poste6te in por4iunea anterioar2 ve0icula
!iliar27 iar in cea posterioar2 vena cav2 inferioar2.
6antul antero/posterior ?sagital@ stang.Ad2poste6te in por4iunea anterioar2 ligamentul
rotund7 iar in cea posterioar2 ligamentul Arantius.
6antul transvers. )e intinde intre cele dou2 6an4uri sagitale.
on4ine #ilul ficatului format din elementele pediculului #epatic C artera #epatic27vena
port27 ductul #epatic7 limfaticele 6i nervii.
Aceste 6anturi delimitea02 patru lo!i C drept7 stang7 caudat 6i al lui )piegel.
%0Fa4a *o'a#a a& +ot)'ioa'a o continu2 pe cea superioar2 6i vine in raport cu peretele
posterior al cavit24ii a!dominale la nivelul verte!relor ,7/,11.
+
St'&%t&'a: Ficatul este invelit de peritoneul visceral ?tunica seroas2@7 care se continua cu
peritoneul parietal7din care se formea0a ligamenteleCcoronar7 triung#iular stang7triung#iular
drept si falciform7acesta din urma continand in marginea sa li!era rotund.
)u! aceast2 tunic2 se afl2 o mem!ran2 fi!roas2 ?capsula Glisson@ 6i apoi parenc#imul
#epatic.
apsula Glisson patrunde in ficat prin #il7urmarind traiectul vaselor sanguin si formea0a
lamelari con.unctivi care7 impreun2 cu re4eaua vascular2 impart parenc#imul #epatic in
lo!uli. <o!ulul #epatic repre0int2 unitatea anatomic2 6i func4ional2 a ficatului.Are forma
unei piramide ase0ate cu !a0a spre suprafa4a ficatului 6i varful spre interior. In sec4iunea
transversal2 are aspectul unui poligon cu 5/% laturi.In structura lui distingemC capilare
sanguine7 celule #epatice7 canalicule !iliare 6i filete nervoase vegetative. In centru are o
ven2 centrolocular27 iar la periferie prin alaturarea a minim trei lo!uli #epatici se formea02
spa4iile portale ?Eiernan@.
Aceste spa4ii con4inC 4esut con.unctiv7 o ramur2 a venei porte7 o ramura a arterei #epatice7
unul sau dou2 canale !iliare7 limfatice 6i filete nervoase. )angele circula de la spa4iul port
spre vena centrlo!ular2 iar !ila din centrul lo!ului spre spa4iul port. celulele #epatice sunt
a6e0ate in cordoane -emarF7 dispuse radiar in oc#iurile retelei capilare intralo!ulare.Intre
celulele #epatice 6i peretele capilarelor se afl2 spa4iul de trecere &isse.
Intre celulele endoteliului vascular se situea02 celulele Eupffer7 fagocite ce participa la
degradarea #emoglo!inei. Intre cordoane se formea027 prin simpla lor al2turare7spatii
inguste numite canalicule !iliare7 care nu au pere4i proprii.
)pre periferia lo!ului7 canaliculele !iliare i6i constituie un perete propriu7 numit
colangiola.olangiolele din lo!ulii invecina4i se unesc intre ele 6i formea02 la nivelul
spatiilor Eiernan canalele !iliare perilo!ulare. analele !iliare peri!oluare se unesc intre
ele si dau nastere la doua canale #epatice B drept 6i stang B corespun0atoare celor doi lo!i
ai ficatului7care parasind ficatul7la nivelul #ilului7 se unesc 6i formea02 canalul #epatic
comun.
&up2 un traiect de 3/4 cm7 canalul #epatic comun se une6te cu canalul cistic 6i alcatuiesc
impreuna canalul coledoc7 care se desc#ide in duoden impreun2 cu canalul Girsung7la
nivelul caranculei mari.analiculele !iliare 6i canalele !iliare perilo!ulare formea02 c2ile
!iliare intra#epatice7iar canalul #epatic comun 6i canalul coledoc alc2tuiesc c2ile !iliare
e"tra#epatice.
*
Acinul #epatic repre0int2 su!unitatea morfofunc4ional2 a lo!ului #epatic. (ste construit din
totalitatea celulelor irigate de acela6i vas 6i care i6i vars2 !ila in acela6i canalicul !iliar.


Fig 2.Anatomia ficatului.
Va%&#a'i"atia !i%at&#&i
Ficatul ca si plamanul are o du!la circulatie sanguinaCnutritiva si functionala.
irculatia nutritiva asigura aportulde sange #ranitor7!ogat in o"igen.)angele este adus de
artera #epatica7ram al trunc#iului celiac.&upa ce a servit la nutrtia organismului7sangele
este condus prin venele #epatice in vena cava inferioara. irculatia functionala este
asigurata de vena porta.
1asculari0atia ficatului este reali0at2 asftfelC
a@Artera #epatic2 ia na6tere din trunc#iul celiac. <a inceput continu2 direc4ia acestuia 6i
cand intalne6te vena port2 se divide in dou2 ramuri terminaleC #epatic2 proprie 6i artera
gastroduodenal2.
Artera #epatic2 proprie se divide la nivelul #ilului #epatic in ramura dreapt2 6i
stang2. &2 o serie de colaterale C artera piloric27 artera cistica7 ramuri terminale.
1'
Artera gastroduodenal2 se !ifurc2 in artera gastroepiploic2 dreapt2 6i arterele
pancreaticoduodenale anterioar2 6i posterioar2.
!@ 1ena port2 este trunc#iul venos colector al sangelui din tractul digestiv
su!diafragmatic7 pe care/l aduce la ficat. Ia na6tere din vena me0enteric2 inferioar2 care
drenea02 colonul stang. Acesta se vars2 in vena splenic27 care se une6te in continuare cu
vena me0enterica superioar?care drenea0a intestinal su!4ire7pancreasul si colonul drept@ si
care este continuata cu direc4ia spre ficat de vena port2.
,runc#iul venei porte format la nivelul verte!rei <27 inapoia pancreasului7 mai
primesteCvena prime6te vena gastrica stang27vena pilorica76i vena
pancreaticoduoduodenala superioar2 dreapta.1ena porta urca spre #ilul ficatului unde se
termina !ifurcandu/se in dou2 ramuriC
1@dreapta scurt2 care prime6te cele dou2 vene cistice
2@stang27 lung2 care e in legatur2 cu cele dou2 vene o!literate7 canalul lui Arantius
si vena om!ilicala a ligamentului rotund
1ena port2 are o lungime de +/1' cm 6i un cali!ru de 15 mm.
1enele supra#epatice C ?4 grupe@ principale 6i accesorii a.ung la fa4a posterioar2 a
ficatului 7pe marginea venei cave.
<imfaticele ficatului suntC superficiale si profunde
In)'/a4ia ficatului se face prin filetele nervoase simpatice pe care ficatul le prime6te de la
ple"ul celiac 6i filete nervoase parasimpatice de la nervul vag prin micul epiplon.
II.3.FUNCTIILE FICATULUI
Ficatul indeplineste in organism un numar important de functiuni intervenind aprope in
toate meta!olismele intermediare a su!stantelor7in unele din procesele de reglare a
#omeosta0iei si in procesele de aparare a organismului7etc
Ficatul prin multiplele sale functii7este considerat la!oratorul organismului.
Functiile ficatului pot fi in general grupate in trei mari categoriiC
A.F&n%tia (i#ia'a,Functia de formare si eliminare a !ilei poarta denumirea de !iligene0a
sau functie !iliara.$ila este secretata de celule parenc#imatoase in mod continuu7este
transportata prin canaliculele intra#epatice si e"tra#epatice in ve0icula !iliara7unde se
acumulea0a in perioadele dintre mese si eliminata in intestin in timpul procesului digestiv.
11
B0F&n%tii#) m)ta(o#i%),Ficatul indeplineste numeroase functii meta!olice.ele mai
imprtante suntC
1@Functia ficatului in meta!olismul glucidic/functia de sinte0a a glicogenului/
glicogenogene0a care are loc su! influenta #ormonului pancreasului endocrin/insulina.
2@Functia ficatului in meta!olismul lipidic/Ficatul intervine in meta!olismul lipidic
indeplinand o serie de roluriCa@inmaga0inarea grasimi su! forma de grasimi de re0erva
!@mo!ili0ea0a grasimea de re0erva din depo0ite?#ipodermul
in special@.
c@sinteti0ea0a aci0ii grasi si grasimile neutre su! forma de
fosfolipide7acest proces se desfasoara su! actiunea unor en0ime
d@transforma glucidele in e"ces7in grasimi7sau grasimile in
glucide.
e@o"idarea aci0ilor grasi cu producere de energie7apa si o2.
3@Functia ficatului in meta!olismul protidic/a@Ficatul sinteti0ea0a fi!rinogenul si
protrom!ina7su!stante proteice ce intervin in coagularea sangelui.Pentru sinte0a
protrom!inei este necesara pre0enta vitaminei E
!@Ficatul degradea0a aminoaci0ii prin diferite mecanisme 7unul dintre cele mai importante
fiind de0aminarea.
c@Ficatul intervine de asemenea in transformarea nucleoproteinelor in acid uricCacest
fenomen se petrece su! actiunea unor fermentii produsi de ficat 7acidul uric fiind eliminat
prin urina
4@Functia ficatului in meta!olismul #idro/mineral/Ficatul participa si la meta!olismul unor
su!stante minerale.ele mai importante suntCfierul7sodiul7potasiul7cuprul si clorul.
5@Functia ficatului in meta!olismul vitaminelor/Ficatul este locul de depo0it a numeroase
vitamine?vitamina A7$?$17$27$12@7&.E@
C.A#t) !&n%tii a#) !i%at&#&i,Functia antito"ica si Functia de sinte0a a fermentilor
II.4.CAILE BILIARE E5TRA6EPATICE
)unt constituite din C
a@alea !iliar2 principal2 repre0entat2 de canalul #epatocoledoc
analul #epatic comun se formea02 prin unirea celor dou2 canale #epatice7drept si
stang.(l co!oara in marginea li!er2 a micului epiplon 6i fu0ionea027 la nivelul marginii
12
superioare sau inapoia primei por4iuni a duodenului7 cu canalul cistic venit de la ve0ica
!iliara7 formand canalul coledoc. Aceasta descrie o cur!ura cu concavitatea spre dreapta si
anterior si se termina la nivelul treimii mi.locii a celei de a doua portiuni a duodenului.
Masoara in medie 5 cm7 iar cali!rul este de 5 mm
. analul coledoc pre0inta 4 segmente C supraduodenal7 retroduodenal7retropancreatic si
intraparietal ?in peretele duodenului@. )e termina printr/un orificiu comun cu canalul
pancreatic7 unindu/se cu acesta in ampula #epatopancreatica a lui 1ater.In aceasta 0ona
e"ista o importanta formatiune musculara ?)fincterul lui Dddi@ 7a carei functionare corecta
asigura tran0itul normal al !ilei spre duoden.
!@ alea !iliara accesorie repre0entata de ve0icula !iliara si canalul cistic.
1e0icula !iliara ?colecistul@ este un re0orvor ane"at cailor de e"cretie a !ilei7in care aceasta
se acumulea0a in intervalul dintre pran0uri. (ste situata in fosa ve0iculei !iliare de pe fata
viscerala a ficatului. Are o lungime de apro"imativ 1' cm7 o largime de 4 cm si o
capacitate de 5'/%' ml.&irectia ve0iculei !iliare este aproape sagitala si este comparata cu
o para.
Pre0inta 3 portiuni C fundul7 corpul si colul.
F&n*&# /)"i%&#)i (i#ia') constituie e"tremitatea ei anterioara si raspunde inci0urii cistice
de pe marginea inferioara a ficatului. Pe viu7 el se proiectea0a pe peretele a!dominal
anterior7 in punctul unde linia om!ilico/au"iliara dreapta intalneste arcul costal. (ste invelit
in peritoneu si are o mare mo!ilitate7uneori este pto0at sau da 8ve0icula in undita9H.
Co'+&# /)"i%&#)i (i#ia') este partea aderenta la fata viscerala a ficatului. (l se ingustea0a
treptat spre col7 ultima parte a sa este denumita infundi!ul. 1ine in raport in sus cu ficatul7
iar in .os cu colonul transvers si cu duodenul. Fat superioara adera sla! la ficat printr/un
tesut con.unctiv stra!atut de vene porte accesorii. (a se poate de0lipi usor in cursul
operatiei de e"tirpare a ve0iculei. Fata inferioara e acoperita de peritoneu si legata de
colonul transvers prin ligamentul cistico/colic.=neori ve0icula este invelita pe toate partile
de peritoneu7care formea0a o plica/me0ocistul/ce o leaga de fata viscerala a ficatului.
Co#&# formea0a e"tremitatea profunda si ascutita a ve0iculei !iliare. Are forma conica si se
continua fara o limita precisa cu canalul cistric. (ste li!er7 nu adera la ficat. In sus si in
stanga vine in raport cu ramura dreapta a venei porte7 iar in .os cu portiunea superioara a
duodenului.
13
St'&%t&'a /)"i%&#)i (i#ia') C la e"terior este acoperita de peritoneu ?tunica seroasa@. )u!
aceasta se 0areste un strat su!seros !ine de0voltat7 de natura con.unctiva la"a.
=rmea0a tunica fi!ro/musculara7 formata din tesut colagen predominant si fi!re elastice7 in
care sunt cuprinse fi!re musculare netede formand manunc#iuri orientate o!lic. Impreuna
cu fi!rele longitudinale si circulare7 acestea formea0a o retea in care fi!re cu orientare
diferita se continua unele cu altele. <a interior ve0icula este captusita de tunica mucoasa
formata dintr/un epiteliu simplu si dintr/un corion. (piteliul contine celule a!sor!ante cu
platou striat si putine celule calciforme. In regiunea colului se gasesc glande de tip
mucos7ll caror produs se amesteca cu !ila. orionul este format din tesut con.unctiv la" si
reticular. (piteliul este impermea!il pentru pigmen4ii !iliarii. elulele sale participa la
procesul de resor!4ie a apei ?concentrarea !ilei@ 6i la ela!orarea unor constituen4i !iliari
?grasimi 6i colesterol@.
1a%&#a'i"a')a /)"i%&#)i (i#ia') este legat2 de vasculari0area ficatului C
Artera cistic27 ramur2 a ramurii drepte a arterei #epatice p2trunde in ve0icul2 la nivelul
gatului si se imparte in ramurile dreapt2 si stang2.1enele cistice ?dou2@ sunt satelite arterei.
)e vars2 in ramura drept2 a venei porte.<imfaticele drenea02 in limfonoduluii gatului 6i
limfonodulii marginii anterioare a #iatusului GinsloI. &e acolo a.ung la nodulii
retroduodenopancreatici.
In)'/a4ia /)"i%&#)i (i#ia') ,arterele cailor !iliare e"tra#epatice provin din artera #epatica
proprie/pentru ductul #epato/coledoc>din arterea cistica pentru ductul coledoc si ductul
cistic. 1enele urmea0aun traiect invers arterelor>ele se varsa in vena porta.("ista un numar
de venule care pleaca din colecist patrund in ficatsi se ramifica aiciCele au valoarea unor
vene porte accesorii. Jervii privin din ple"ul celiac si cuprind fi!re parasimpatice?de
origine vagala@ care determina contractia musculaturii ve0iculei !iliare si rela"area
sfincterului Dddi7fi!re simpatice care au o actiune contrarie.
F&n%4ii#) /)"i%&#)i (i#ia') sunt urmatoareleCde re0ervor7 de concentrare 6i resor!tie7 de
secre4ie 6i de contractilitate.
analul cistic este cudat pe colul ve0ical > se indreapt2 in .os7 la stanga 6i inapoi 6i se
temina in ung#i ascutit in flancul drept al canalului #epatic7formand canalul colector.
<ung in medie de 3 cm7 cali!rul s2u se diminu2 dinspre coledoc spre ve0icula. Mucoasa de
la nivelul colului 6i a canalului cistic formea02 valvele semilunare Keister. <a leg2tura
dintre col 6i canalul cistic se afl2 sfincterul ve0icular.
14

II.7.BILA SI ROLUL EI IN ORGANISM
$ila este format2 de celulele #epatice 6i celulele Eupffer. (ste produs2 in mod continuu
astfel incat in 24 ore se reali0ea02 o cantitate de %''/12'' ml. -itmul secre4iei este mai
este mai redus noaptea 6i mai crescut 0iua. $ila se elimin2 in duoden doar in cursul
digestiei digestiei alimentelor.Intre timp ea se acumulea02 trreptat in ve0icula !iliar27 unde
sufer2 un proces de concentrare prin a!sor!4ie de ap2 6i ioni 6i prime6te o cantitate de
mucus.
Com+o"i4ia (i#)i
8 A+9 :;<=0
L S9'&'i (i#ia') :1=0. (le repre0int2 cel mai important constituent al !ilei 6i sunt
repre0entate de glicolat 6i taurocolat de sodiu.Procentul s2rurilor !iliare varia02 in func4ie
de alimenta4ie. A.unse in intestin7 ele trec in circulatia venei porte 6i a.ung din nou la ficat7
unde stimulea02 formarea de noi s2ruri !iliare.
In felul acesta se sta!ile6te circuitul entero#epatic al s2rurilor !iliare.
)2rurile !iliare indeplinesc urm2toarele func4ii C
1. <a nivelul intestinului emulsione02 gr2simile 6i poten4ea02 lipa0a pancreatic2.
2. Formea02 cu gr2simile complec6i coleinici solu!ili in ap27 permi4and astfel a!so!4ia
grasimilor si a vitaminelor liposolu!ile A7 &7 (7 E 6i F.
3. )timulea02 peristaltismul intestinului B rol la"ativ.
4. Men4in ec#ili!rul florei micro!iene a intestinului gros7 com!2tand flora de putrefac4ie B
rol antiputrid.
5. )timule02 formarea !ilei B rol coleretic.
Pi$m)n4ii (i#ia'i :0>7=0 sunt repre0enta4i de !iliru!in2 6i !iliverdin2. Iau na6tere din
#emoglo!ina eli!erat2 prin distrugerea glo!ulelor ro6ii !2trane la nivelul ficatului 6i al
splinei.Formarea lor incepe cu separarea #emului de glo!in2 6i apoi7 prin
reducere7transformarea acestuia in pigmen4ii aminti4i.Fierul trece in plasm2 6i se une6te cu
o glo!in2?transferina@7fiind dus la organele #ematopoetice.Glo!ina este descompus2 in
aminoaci0i din care este alcatuita.Pigmen4ii !iliari fiind produ6i de de0asimila4ie ai
15
#emoglo!inei 6i eliminandu/se prin !ila7ii confer2 acesteia caracterul de produs de
e"cre4ie.
Pigmentul principal7 !iliru!ina7 are culoare gal!en/aurie 6i la inceput insolu!il2 in apa7dar
solu!ila in alcool 6i gr2simi. (a circul2 legat2 de proteinele sanguine. Aceste caracteristici
sunt vala!ile pentru !iliru!ina nea.uns2 in ficat. &up2 ce a.unge in ficat7 ea se con.ug2 cu
acidul glicoronic7su! influen4a unei en0ime ?glicoroniltransfera0a@7 care o face sa/si
modifice proprietatile.A!ia acum !iliru!ina va incepe parcurgerea c2ilor !iliare c2tre
intestin.
$iliru!ina necon.ugat2 a fost numit2 indirecta7 iar cea con.ugat2 direct7dupa
comportamentul in timpul reac4iei 1an der $erg# ?reac4ie po0itiv2 in pre0en4a !iliru!inei
con.ugate direct@.
Acumularea pigmen4ilor !iliari in sange se soldea02 cu aparitia icterului?culoarea gal!ena a
tegumentelor 6i a sclerelor@ atunci cand !iliru!ina creste peste valoarea de 2 mg;..-eac4ia
1an der $erg# ne a.ut2 s2 vedem ce fel de !iliru!ina s/a acumulat si spre ce capitol de
patologie ne indrept2m aten4ia.
&up2 ce au a.uns in intestin7 pigmen4ii !iliari sufer2 in continuare o serie de modificari.
$iliru!ina este transformat2 su! influen4a florei intestinale in uro!ilinogen. D mare parte
din acesta este o"idat 6i transformat in sterco!ilinogen7 care se elimin2 prin fecale.
-estul de uro!ilinogen se elimin2 o parte prin urin2 6i o parte este resor!it 6i adus la ficat
?circuitul entero#epatic@.
Co#)t)'o#&# :1,2=0 este un produs de o"idare. Provine din dou2 surseC sange 6i ficat.In
sange a.unge din alimente !ogate in colesterol7 iar in ficat este sinteti0at de acesta din acid
acetic si grasimi degradate. antitatea de colesterol cre6te in timpul sarcinii7 precum 6i in
alimenta4ia !ogat2 in lipide>ea scade in lipsa acestora sau in ca0ul unor le0iuni grave ale
ficatului.Men4inerea raportului colesterol/s2ruri !iliare ?normal 1:2' B 1:3'@ are o
deose!it2 importanta.and acesta scade su! 1:3se favori0ea02 precipitarea colesterolului7
care formea0a calculi !iliari.In intestin7 3'/%'; din colesterol e rea!sor!it prin mucoasa
duodeno.e.unal2?circuitul entero#epatic restul fiind transformat de flora intestinal2 in
coprosterol 6i eliminat prin fecale. Are rol in sinte0a unor #ormoni corticosuprarenalieni7
se"uali aci0ilor !iliari 6i vitamina &3.
L)%itina :0>1=0.
1%
M&%ina, produs2 de pere6ii c2ilor e"cretoare 6i ale ve0iculei.
S&(tan4) min)'a#): clorura7 fosfatul 6i !icar!onatul de sodiu dau !ilei un pK
alcalinM773/774.
LNCantit94i mi%i *): aci0i gra6i7 acid glicoronic7 acid uric si uree. elulele #epatice 6i
celulele Eupffer forme02 !ila in mod continuu. Aceasta7 trecand prin canalicule !iliare7
canalele !iliare perilo!ulare 6i canalul #epatic7 ia fie calea direct2 prin canalul coledoc spre
duoden in timpul digestiei7 fie calea ve0iculei !iliare prin canalul cistic intre digestii7unde
se acumulea02. Oinand seama de aceasta7 deose!im dou2 feluri de !ilaC
bila hepatic (primar) care trece din ficat direct in duoden in timpul digestiei.
(ste un lic#id gal!en ver0ui care con4ine *7; ap2 6i 3; re0iduu uscat ?su!stan42 organica
si anorganic2@>
bila vezicular se vars2 in duoden din ve0icula !iliar2 numai in timpul alimentatiei.
(ste mai vascoas2 ?con4ine mucus din mucoasa ve0iculei@ 6i mai concentrat2 in pigmenti
!iliari?in timpul acumul2rii ei in ve0icul2 o parte din ap2 se rea!soar!e prin pereti
acesteia@.
M)%anim&# %&'$)'ii (i#)i ?n *&o*)n
(liminarea !ilei din ve0icula !iliar2 se face pe cale umoral2 6i pe cale refle"2.
a0 P) %a#) &mo'a#9 1 e"cre4ia !ilei in duoden e condus2 de colecistoFinin27 #ormon care
se formea0a la contactul mucoasei duodenale cu continutul acid al acesteia si unele
principii alimentare.
,recand in sange7 colecistoFinina a.unge la c2ile !iliare e"tra#epatice si produce evacuarea
!ilei in duoden.
(0 P) %a#) ')!#)29 1 prin p2trunderea #ranei in duoden sunt e"cita4i receptorii
entripe4i din mucoase> e"cita4ia a.unge la sistemul nervos central 6i de acolo7 pe calea
nervilor vagi ?nervi parasimpatici@7 pornesc impulsuri la sfincterul ve0iculei !iliare 6i la
sfincterul Dddi7 determinand rela"area lor. ,otodat2 are loc contrac4ia ve0iculei 6i !ila de
re0erva?!ila ve0icular2@ este eliminat2 in intestin. and ve0icula s/a golit7 sfincterul ei se
inc#ide7dar ramane desc#is sfincterul Dddi7 astfel incat !ila venit2 direct de la ficat ?!ila
#epatica@trece in intestin7 atata timp cat durea02 digestia.&up2 incetarea digestiei7
sfincterul Dddi se inc#ide 6i se desc#ide sfincterul ve0icii !iliare7astfel incat acum !ila
#epatica ia calea ve0iculei !iliare7 unde se acumulea02.ontrac4ia sfincterelor se datorea02
nervilor )pla#nici ?simpatici@ care au ac4iune contrar2 vagului.,impul de eliminare al !ilei
17
depinde de natura alimentului7 de e"emplu dup2 ingerarea de lapte !ila se elimin2 timp de
5/7 ore7 iar dup2 paine +/* ore.
Funciile bilei sunt importante 6i se refer2 la fenomenele de digestie 6i meta!olismC
1. $ila contri!uie la neutrali0area reac4iei acide a amestecului alimentar sosit din stomac in
intestin.
2. Intervine decisiv in digestia gr2similor7 favori0and emulsionarea lor. )timulea02
fermentii )pecifici ?lipa0ele@> a.ut2 la a!sor!4ia aci0ilor gra6i 6i a unor su!stan4e solu!ile in
grasimi?vitaminele@.
3. ontri!uie la intre4inerea peristaltismului intestinal.
4. ontri!uie la men4inerea ec#ili!rului dintre diferi4i ioni in cursul digestiei.
5. ontri!uie la eliminarea unor produ6i de e"cre4ie ?pigmen4i !iliari7medicamente7metale@.
%. Ac4ione02 ca agent !acteriostatic7 in#i!and cre6terea unor germeni patogeni.
CAPITOLUL III
COLECISTITA ACUTA
III.1.DEFINITIE
olecistita acut2 este o afec4iune a ve0iculei !iliare7caracteri0at2 anatomo/patologic prin
inflama4ia organului7iar clinic printr/un sindrom dureros a!dominal acut75nso4it de fe!r2 6i
modific2ri locale.&e cele mai multe ori apare pe fondul unei litia0e su!iacente7ale unei
colecistite cronice pree"istente sau sunt secundare unei septicemii sau !acteriemii. &urerea
5n #ipocondrul drept este cel mai important simptom7ea cre6te rapid 5n intensitate 6i nu
cedea02 la antispasticele u0uale.
III.2.ETIOPATOGENIE
In ma.oritatea ca0urilor sunt infec4ii supraad2ugate unei colecistite cronice litia0ice ?circa
*';@7consecin4a unei complica4ii mecanice> o!struc4ia cisticului a infudi!ulului7si mai rar
a coledocului7 printr/un calcul.=lterior factorului mecanic i se adaug2 factorul septic 6i
factorul c#imic ce const2 in inflamarea ve0icei !iliare prin refularea sucului pancreatic.
Agen4ii patogeni pot p2trunde in cavitatea ve0icei pe cale #ematogen2 ?direct din circula4ia
general2 sau pornind din intestin pe calea venei porte@7 mai rar pe cale endocanalicular2
1+
ascendent2 ?duoden7 canal coledoc7 ve0ica !iliar2@.Germenii o!i6nui4i suntC (sc#eric#ia
coli7 !acilul perfingens7 stafilococul auriu7salmonelele7streptococul.Foarte rar a fost
o!servat2 colecistita acut2 nelitia0ic2. D!struc4ia canalului cistic repre0int2 mecanismul cel
mai frecvent in patogene0a !olii.In peste *5; din ca0uri este provocat2 de un calcul !iliar
inclavat in gatul colecistului sau canalului cistic. D!struarea 0onei infundi!ulo/cistice
?.onc4iunea dintre canalul cistic 6i gatul ve0iculei@ duce la stagnarea !ilei in ve0icula
!iliar27 consecin4a fiind concentrarea !ilei si cresterea presiunii intrave0iculare.Acestea
comprima vasele ce #ranesc peretii ve0iculei 7determinand in final inflamatia acuta a
acestora.-esor!4ia apei 6i sarilor !iliare de mucoasa ve0iculei determin2 cresterea
concentratiilor pigmen4ilor !iliari7car!onatului de calciu si colesterolului.Acest amestec de
su!stan4e concentrate provoaca inflama4ia c#imic2 6i cre6terea presiunii osmotice din
interiorul ve0iculei. Mucusul secretat de glandele mucoasei se acumulea02 in interiorul
ve0iculei7 determinand 6i el cre6terea presiunii intrave0iculare7 element patogenic esen4ial
in colecistita acut2.on4inutul colecistitului poate fi purulent7 dar acest puroi nu con4ine in
prima fa02 !acterii. re6terea progresiv2 a presiunii intrave0iculare duce la comprimarea
vaselor sanguine 6i limfatice care #r2nesc ve0icula. Aceast2 comprimare este ma"im2 la
locul o!struc4iei. <a !olnavii varstnici ?arteroscleoritici sau dia!etici@ comprimarea in 0ona
de iriga4ie a arterei cistice este mai accentuat27 favori0and inflama4ia acut27 necro0a
isc#emic2 6i perfora4ia ve0iculei !iliare.olecistitele acute infec4ioase primitive sunt foarte
rare 6i se intalnesc in special la copii.&e cele mai multe ori infec4ia este secundar2. (a se
grefea02 u6or datorit2 re0isten4ei sc20ute a pere4ilor isc#emia4i7 afla4i su! presiunea
con4inutului ve0icular.&intre germenii care invadea02 secundar ve0icula !iliar27 cei mai
frecven4i provin din intestinC !acilul (sc#eric#ia oli7 mai rar colostridii7 salmonele7
pneumococi7stafilococi.Infec4ia se produce fie pe calea circula4iei porte7 fie pe calea arterei
cistice7 fie pe cale limfatic2. Alteori germenii p2trund in c2ile !iliare prin canalul coledoc.
and infec4ia este provocat2 de germeni anaero!i se produce cangren2 ve0icular2
?colecistit2 emfi0ematoasa@.
III.3.ANATOMIE PATOLOGICA
&in punct de vedere anatomo/patologic7 colecistita acut2 im!rac2 patru formeC
@n !o'm9 %ata'a#9 a colecistitei acute dup2 apro"imativ 24 / 72 ore de la o!struc4ia
defileului infundi!ulocistic se produc #idropsul ve0ical acut 6i ingro6area pere4ilor
ve0iculei prin edem 6i infiltrat inflamator cu celule polimorfonucleare.
Inflama4ia acut2 a pere4ilor ve0icei !iliare se reduce treptat. In a doua s2pt2man2 de
evolu4ie7 edemul inflamator cedea02 6i incepe proliferarea 4esutului con.unctiv
1*
reparator7astfel incat in 0ilele a */a7 a 1'/a apar modific2ri cu caracter de inflama4ie
cronic2.=lterior7 infiltratul inflamator este transformat in 4esut fi!ros.Inflama4ia acut2
dispare total a!ia dup2 patru s2pt2mani de evolu4ie7 iar reac4ia inflamatoare oani0at2
fi!rocitar persist2 inc2 o lun27 cedand complet dup2 2 pan2 la 4 luni.
In !o'ma !#)$monoa9 infiltratul inflamator polimorfo/nuclear care ingroa62 peretele
ve0iculei !iliare7 evoluea02 c2tre constituirea unui flegmon al acestuia care se com!in2
adesea cu o necro02 a regiunii fundului ve0iculei.In aceast2 etap2 se pot asocia germeni
micro!ieni in peretele ve0icei 6i apar primele semne clinice de irita4ie peritoneal2.
In !o'ma $an$')noa97 necro0a isc#emic2 a peretelui ve0icei amplificat2 de infec4ia
secundar2 acestuia este in primele 3/4 0ile parcelar27 iar in a doua s2pt2man2 de evolutie ea
devine cvasitotala precipitand perforatia.Adeseori7 ve0ica gangrenoas27 parcelat2 sau
cvasitotal27 este incon.urat2 de plastron su!#epatic7 iar con4inutul ve0icei este purulent
?piocolecistul gangrenos0.
In !o'ma +&'&#)nt9 infec4ia secundar2 a peretelui 6i a con4inutului ve0iculei !iliare este
pre0ent2 in aproape toate ca0urile de colescistit2 acut2.1e0ica !iliar2 se transform2 intr/o
pung2 cu puroi septic7 de unde 6i denumirea de piocolecist dat2 acestei forme de colecistit2
acut2.In ca0ul evolu4iei colecistitei acute in spa4iul perive0ical le0iunile inflamatorii se
e"tind prin continuitate cuprin0and in mod gradat urm2toarele regiuni 6i forma4iuni
anatomiceC peritoneul ventral al #ipocondrului drept al a!domenului 6i peritoneul cu polei
deiafragmatice drepte7 parenc#imul #epatic7 sfincterul Dddi 6i duodenal7 capul
pancreasului7 me0ocolonul transvers.("tinderea procesului inflamator acut in spa4iul
perive0ical se e"plic2 clinic prin apari4ia plastronului su!#epatic7 care const2 dintr/un
proces de peritonit2 ade0iv27 asem2n2toare cu plastronul apendicular. Plastronul colecistic
este format din aderarea organelor din vecin2tatea ve0iculei !iliare ?colonul transvers7
canalul piloric 6i duodenal@.and procesul de peritonit2 nu a !locat e"tensia7 inflama4ia se
poate constitui intr/o peritonit2 supurat2 locali0at2 ?a!cesul pericolicistic@ sau generali0a in
intreaga cavitate peritoneala?peritonit2 generali0at2@.
III.4.FORME CLINICE
lasificarea formelor clinice de colecistita acuta.
1.Fo'm) &+'aa%&t) B cu semne clinice grave7date 5n special de perforatia macroscopica
sau microscopica a ve0iculei !iliare7cu un coleperitoneu locali0at sau generali0at7cu
gangrena masiva a peretelui ve0icular.Formele distructive de colecistita acuta se datorea0a
2'
alterarii trofice a ve0iculei !iliare7carea apar consecutiv cresterii !rutale a presiunii
intalumenale7ceea ce compromite vasculari0atia parietala ci ceea0a rapid conditii de
isc#emie7necro0a si gangrena.
2.Fo'm) a%&t)
/colecistita acuta #idropica ?edeme masive ale peretilor care caracteri0ea0a aceasta forma@.
/piocolecist cu continut steril
/colecistice acute flegmonoase
/colecistice acute purulente septice .
/colecistite acute gangrenoase.
3.Fo'm) &(a%&t)
-epre0entate timp indelungat de ca0urile tratate cu anti!iotice.
/pielocistitele sclero/retractile insotite de a!cese perive0iculare si:sau intra#epatice .
/pielocistitele fistuli0ateCfistule !iliare e"terne7!ilio!iliare sau !iliodigestive.
III.7.SIMPTOMATOLOGIE
In afara ca0urilor in care colecistita acuta apare ca o manifestare a !olii?32;@ o anamne0a
!ine condusa poate releva elemente sugestive pentru diagnosticCsuferinta digestiva
vec#e7tul!urari dispeptice de tip !iliar7un e"amen ecografic anterior care a semnalat litia0a
ve0iculo/!iliara.
&urerea este un semn ma.or in cadrul simptomatologiei colecistitei acute7avand caractere
diferite in functie de forma clinica a !olii.(a tre!uie clar diferentiata de simpla colica
!iliara7remisa spontan sau dupa medicatia antialgica si antispastica. &urerea a!dominal2
este declan6at2 de o!icei de ingerarea unor alimente colecistoFineticeCgrasimi7tocaturi7
pr2.eli7 me0eluri7 maione02 sau de produse celulo0iceC ma02re7 fasole7 var02.
In colecistita acuta durerea este profunda7apasatoare cu locali0are in epigastru putand fiind
insotita de .ena periom!ilicala si fenomeene dispeptice.aracterul persistent al durerii si
tendinta dea se deplasa spre #ipocondrul drept sugerea0a un proces evolutiv acut. &aca
sediul initial al durerii este in #ipocondrul drept7aceasta poaate fi datorata unor le0iuni
distructive de la de!ut7mai ales daca este de intensitate mare si re0istenta la tratamentul
medical aplicat.
Intensitatea durerii este inegal2 de la cea frust2 la cea foarte violent2. =neori este
21
atat de intens27 incat !olnavul evit2 s2 inspire profund. Modul de instalare al durerii este
frecvent !rusc7 dar poate fi 6i progresiv. &urata este varia!il27 pe masur2 ce procesul
inflamator avansea027 durerea devine sever2 6i persistent2. In general durerea a!dominal2
din colecistita acut2 nu cedea02 decat par4ial 6i temporar la analge0ice 6i antispastice .=n
alt simptom este grea4a inso4it2 de v2rs2turi. Ini4ial se elimin2 alimentele consumate7
stagnate o!i6nuit intragastric7 dup2 care apare con4inutul !ilios7 uneori in cantitate mare.
(forturile mari de vom2 cu evacu2ri e"plo0ive pot duce la ruptura mucoasei
esogastrice.)tarea de disconfort a!dominal2 se amplific2 prin sen0a4ie de !alonare
epigastric2 sau difu02 datorit2 pare0ei intestinale. (liminarea de ga0e poate fi suprimat2 6i
constipa4ia frecvent2.
)imptomele generale sunt nelipsiteC cefalee7 agita4ie7 uneori frison 6i fe!r2. &ac2
predomin2 infec4ia c2ilor !iliare7 pacientul pre0int2 frison7 inso4it sa nu de
#ipertermie.Frisonul domin2 in general ta!loul clinic la !olnavul varstnic. Intensitatea
fe!rei reflect2 propor4iile 6i e"tinderea inflam4iei la c2ile intra 6i e"tra#epatice. &ac2
le0iunea e cantonat2 la colecist7 fe!ra se men4ine 4/% 0ile in platou. D cur!2 fe!ril2 cu
oscila4ii ample reflect2 e"tinderea infec4iei dincolo de colecist 6i le0iuni distructive severe
?gangren2 colecistic2@. Asociat2 cu icter 6i frisoane repetate se traduce prin apari4ia unei
complica4ii ?angiocolita acut2@.
Icterul este rar intalnit 6i este provocat de e"tinderea inflama4iei la canalul coledoc7de
pre0en4a unui calcul coledocian sau de e"tinderea inflama4iei la c2ile !iliare intra#epatice.
(l nu este foarte intens 6i nu este inso4it de prurit. Miscarile respiratorii sunt scurte si
sacadate7 deoarece respiratiile ample si profunde intensifica durerea7 prin efectul de
crestere a presiunii intrave0iculare in timpul co!orarii diafragmului. <a insinuarea mainii
su! re!ordul costal drept inspirul este !locat de aparitia unei dureri intense ?semnul lui
Murp#P@.Frecven4a pulsului este paralel2 cu cre6terea temperaturii7 rar pulsul este
aritmic.Kipertensivii fac ascensiuni ale valorilor tensionale7 iar coronarienii pot face cri0e
anginoase verita!ile.
III.A.E5AMENE DE LABORATOR SI PARACLINICE
III.A.1.E2am)n) *) #a(o'ato'
22
Anali0ele de la!orator sunt foarte importante atat pentru evaluarea gravitatii stadiului
evolutiv cat mai ales pentru sta!ilirea strategiei operatorii.
)e urmareste leucocito0a care intr/o colecistita acuta necomplicata are valori de +'''/
14''':dl iar in formele complicate depaseste 2'.''' :dl.
,estele functionale #epatice si en0imatice sericeC ,estele functionale #epatice nu se
modifica decat in rare ca0uri7 cand procesul inflamator invadea0a patul ve0iculei !iliare si
cand parenc#imul #epatic al acestei 0one este invadat de procesul necrotic pericolecistic. In
asemenea ca0uri7 transamina0a o"alacetica7 fosfata0a alcalina si leocinaminopeptida0a sunt
crescute7 corelandu/se cu #iper!iliru!inemia.$iliru!inemia care evoluea0a cu icter7ne
oferea indicatii asupra e"istentei sau nu a litia0ei de cale !iliara principala asociate
Kiperamila0emia si #iperamila0uria sunt pre0ente intr/un numar important de ca0uri si in
deose!i in cele care evoluea0a concomitent cu o pancreatita acuta. resterea amila0ei poate
fi pusa in evidenta si in e"udatul inflamator peritoneal. Kiperamila0emia si #iperamila0uria
cu valori moderat crescute nu implica neaparat e"istenta le0iunilor de pancreatita acuta
1)K/ul si fi!rinogenul sunt po0itiv crescute ca in orice inflamatie. Ionograma este
modificata in functie de intensitatea varsaturilor si de aparitia coleperitoneului.
)umarul de urina poate furni0a date foarte importante pentru diagnostic. Astfel7 se pot pune
in evidenta #ematii numeroase7 leucocite si !acterii ?semnul de infectie prin sta0a urinara
produsa de calculul o!structiv@ sau cristalele a!undente si conglomerate de saruri ce stau la
!a0a formarii calculilor.
In practic2 se efectuea02 tu!a.ul Melt0er/<Pon 6i mai rar tu!a.ul minutat. Prin introducerea
in duoden a unei sonde (in#orn se va e"trage cu scop e"ploratorC
(i#a A :%o#)*o%ian90> gal!en/aurie. )e instilea02 sulfat de magne0iu.
(i#a B :/)"i%&#a'90, vascoas27 castaniu inc#is2
(i#a C :B)+ati%90, gal!en clar2.
Pro!ele A7 $ 6i se recoltea02 in epu!rete sterile care se vor e"amina din punct de vedereC
L MicroscopicC se pot eviden4ia celule epiteliale sau neopla0ice7 leucocite in num2r mare
?proces inflamator@.
L itologicC se eviden4ia02 eventualii para0i4i ?lam!lii@.
L $acteriologicC din !ila $ se reali0ea02 !ilicultur2 6i anti!iogram2.
23
L $ioc#imicC se determin2 cantitatea de s2ruri !iliare7 vasco0itatea 6i pK/ul.
<a e"tragerea !ilei pot ap2rea urmatoarele situa4ii patologiceC
1. <ipsa !ilei A arat2 e"isten4a unui o!stacol coledocian ?calcul sau tumoare@7 o #epatita
to"ic2 sau o into"ica4ie cu ciuperci.
2.$ila A iese amestecat2 cu sange fapt ce arat2 e"isten4a unui cancer duodenal sau a
capului de pancreas.
3. &ac2 !ila A iese tul!ure e"ist2 o angiocolit2.
4. <ipsa !ilei $ repre0int2 e"isten4a unui o!stacol ?calcul sau tumoare@ la nivelul colului
ve0ical sau canalului cistic.
5. (vacuarea !ilei $ in cantitate foarte mare7 urmat2 de ameliorarea evident2 a st2rii
!olnavului7 relev2 o #ipotonie !iliar2.
%. <ipsa !ilei relev2 o!struc4ia canalului #epatic comun.
7. Apari4ia tardiv2 a !ilei in cantitate mic2 6i inso4it2 de durere in #ipocondrul
drept7releva #ipertonie !iliara.

III.A.2..E5AMENE PARACLINICE
("amene radiologice
1.Ra*io$'a!ia a(*omina#9 +) $o# , poate fi de mare valoare diagnostic2 in situa4ia in care
aceasta pune in eviden42 calculii !iliari radioopaci7 calcifierea peretelui ve0iculei !iliare
7pre0enta de calculi in intestin 7sau de ga0e in caile !iliare ?semn indirect de fistula
!iliodigestiva
2.E%o$'a!i) a(*omina#a/are cea mai larg2 aplica!ilitate la !olnavii cu colecistit2 acut27
deoarece fiind o metod2 neinva0iv2 este u6or de suportat c#iar de !olnavii cu stare generala
alterata?fe!ra7icter@7metoda permite depistarea calculiolr care au diametru mai mare de 3/5
mm si vi0uali0ea0a modificarile de forma7volum si de po0itia ve0iculei !iliare7ca si
modificarile structurale ale peretilor acesteia.(a pune in eviden42 ingro6area peretelui prin
edem cand acesta dep26e6te 3mm. (cografia evidentiea0a pre0enta unui li0ereu cu
ecodensitate sca0uta7 eventual discontinuu7 ca un du!la. al peretelui ve0icular7 imagine care
are la !a0a fie un edem perive0icular7 fie un edem al mucoasei ve0iculare sau 0one
flecmonoase si necrotice diseminate.Metoda mai permite o!tinerea de date suplimentare
24
despre cali!rul canalului coledoc7 in care pot fi vi0uali0ati calculii7 cat si date privind
parenc#imul #epatic si pancreatic.
3.Co#an$io,%o#)%ito$'a!ia int)'a/)noa9 / a.ut2 la diagnosticul diferen4ial al colecistitei
acute cu pancreatita acut2. Aceasta arat2 o ve0ica !iliar2 e"clus2 radiologic si poate oferi
informatii asupra starii caii !iliare principale si poate oferi informa4ii asupra st2rii c2ii
!iliare principale.
4.Co#)%ito$'a!ia / per oral este contraindicat2 6i inoperant2 datorit2 v2rs2turilor in
pre0en4a icterului sau alterarea st2rii generale a pacientului contraindic2 atat colecistografia
provocat2 cat 6i colangio/colecitografia intravenoas2.
7.Tomo$'a!ia %om+&t)'i"at9C poate preci0a grosimea pere4ilor ve0iculari7 calculii?num2r7
dimensiune7 aspect@7 densitatea con4inutuli !iliar. )e poate face concomitent cu
colangiografia.



Fig.3 ,omografia computeri0ata a colecistului

25
A.E#)%t'o%a'*io$'amaC in ca0 de suferin42 coronarian2 pree"stent27 colecistita acut
accentuea02 fenomenul de isc#emie coronar2 6i agravea02 episoadele de angin2 la vec#ii
angino6i7 atat clinic cat 6i electrocardiografic
<.La+a'o%o+iaC 1e0icula !iliara este usor evidentia!ila prin laparoscopie. )e recunoaste
dupa culoarea ei al!/vinetie7 dar nu intotdeaunpoate fi cu usurinta deose!ita de ansele
intestinale invecinate.Peretii colecistului sunt supli7 depresi!ili la atingerea cu
laparoscopul. alea !iliara principals si pancreasul nu pot fi o!servate.
In colecistita se poate preci0a e"tinderea procesului la tesuturile invecinate7 precum si
starea de umplere a colecistuluiC mare7 su!tensiune7 in o!structiile coledocului inferior
?neoplasm de cap de pancreas@7 mic7 flasc in o!structiie situate deasupra cisticului.
1e0icula fiia0ica este de o!icei mica ?cu e"ceptia inclavarii de calculi in cistic@7 prinsa in
aderente7 cu pereti ingrosati si sensi!ila la atingerea cu laparoscopul.
III.<.DIAGNOSTIC
&iagnosticul po0itiv este sus4inut de C
1.anamne02 ?litia02 !iliar27 septicemii7 !oli infec/4ioase7vec#i colecistopat@.
2.ta!loul clinic cu dureri 7fe!ra si semne de infectie generala cu #iperleucocito02 6i
neutrofilie
3.e"amenul !ilei confirm2 diagnosticul
Dia$noti% *i!)')ntia#
Intotdeauna colecistita acut2 este suspectat2 in pre0en4a unei colici !iliare7 de intensitate
mare 6i constant27 re0istent2 la terapia analge0ic2 6i antispastic27 inso4it2 de fe!r2 6i de
ap2rare muscular27 la un !olnav cu trecut !iliar 6i eventual cu semne radiologice de litia0a
!iliara
&iagnosticul diferen4ial tre!uie f2cut cuC
1.colica !iliar2
2.apendicita acuta?la un apendice situat sus@
3. ulcerul perforat
4.afectiuni renale?pileonefrita acut2 si #idronefro0a@
2%
5.pancreatita acut2.
%.infarct de miocard acut
1.olica !iliara care apare in afec4iuni neinflamatorii ale tractului !iliar?disc#ine0iile
!iliare@ se deose!e6te de colecistita acut2 prin lipsa elementelor infec4ioase ?fe!ra@ 6i prin
faptul c2 cedea0a la administrarea de antispasctice.Acela6i lucru se petrece 6i dac2 durerea
este generat2 de o calculo02 !iliar2 necomplicat2.
2.Apendicita acuta in condi4iile unui apendice situat in po0i4ie ascendent2 sau su!#epatic7
poate simula o colecistita acut2. Apendicita acut2 este caracteri0at27 ins27 de locali0area
durerii la de!ut 7in fosa iliaca dreapta si cresterea continua a intensitatii acesteia7 relativ
caracteristice sunt fe!ra7 ap2rarea muscular2 locali0at2 in fosa iliac2 dreapt2 sau mai sus7
a!sen4a icterului 6i pre0en4a leucocito0ei. (cografia poate aduce pro!e suplimentare7
aproape decisive7 privind starea colecistului 6i apendicelui.
3.=lcerul gastro/duodenal perforat provoaca o apasare musculara mai intensa si mai
e"tins27 inso4it2 de semne radiologice de pneumoperitoneu ?semiluna ga0oas2
su!diafragmatica@.Matitatea #epatica dispare. Afectiunile renale colica renal2 cu tul!ur2rile
care o inso4esc poate da na6tere la confu0ii. Iradierea durerii 6i e"amenul urinei aduc ele/
mente utile pentru diagnostic 7anamne02 6i e"amenul fi0ic.
4.Pielonefrita 6i #idronefro0a intr2 in cadrul afec4iunilor renale ca diagnostic diferen4ial.
5.Pancreatita acut2 se suspectea02 mai degra!2 la !2r!a4ii su! 5' ani7 care pre0int2 durere
cu sediul in #ipocondrul stang7 semne fi0ice mai pu4in e"primate 6i o cre6tere marcat2 a
en0imelor.
%. -ar colecistita acuta poate simula un infarct miocardic al carui diagnostic se preci0ea0a
prin electrocardiograma si en0imele caracteristice?PE/M$7aminotransfera0e@ facilitea0a
diferentierea.
III.C.EVOLUTIE
Formele clinico evolutive ale colecistitei acute suntC
,6i*'o+&# /)"i%&#a' ?colecistita #idropic2@ pre0int2 ta!loul clinic generalC colic2
a!dominal27 grea427 v2rs2turi7 inapaten427 cefalee7 agita4ie7 uneori su!fe!rilitate.<e0iunile
sunt e"clusiv cataraleC #iperemie7 edem7 congestie.
,Em+i)m&# /)"i%&#a' ?colecistita acut2 flegmonoas2@ are ta!lou clinic mai e"primatC
durere sever27 fe!r2 important2 cu frisoane7 leucocito02 peste 14.''':mm3.
27
,Co#)%itita a%&t9 $an$')noa9: !olnavul are o stare general2 profund alterat2C facies
palid7 livid7 ung#ii decolorate7 puls ta#icardic 6i filiform7 adesea aflat in discordan42 cu o
temperatur2 moderat2. ,ensiunea arterial2 are tendin4a de pr2!u6ire. $olnavul este acoperit
de sudori reci7 pre0int2 ta#ipnee 6i oligurie.<eucocito0a dep26e6te 15.'''/2'.''':mm3.
e"amenul local este in discordan42 cu starea general2C se palpea02 un a!domen destins7
sensi!il difu07 f2r2 ap2rare. &ac2 nu se intervine7 in scurt timp survine colapsul. Aceast2
form2 este o urgen42 c#irurgical2. (volu4ia !olii depinde deci de e"tinderea procesului
inflamator 6i de gravitatea infec4iei
.
III.;.COMPLICATII SI PROGNOSTIC
In evolutia ei7 colecistita acuta poate determina multiple complicatii printre careC
gangrena>
a!cesul pericolecistic
perforatia cu peritonita generali0ata>
a!cesul su!diafragmatic sau su!#epatic>
pancreatita acuta>
fistule ve0iculare>
colangita si angiocolita>
pilefle!ita>
coleperitoneul>
#emoperitoneul.
Gan$')na /)"i%&#a'a care se produce in special la !olnavii dia!etici7 pre0inta o
complicatie mai rara in ultima vreme datorita interventiei c#irurgicale precoce si
anti!ioterapiei masive.
P)'!o'atia i +)'itonita (i#ia'a comporta o gravitate e"trema deoarece ea evoluea0a cu
soc to"ico/septic7 oligoanurie7 insuficenta respiratorie acuta7 insuficenta #epatocelulara si
le0iuni acute #emoragice ale mucoasei gastrice.
A(%)&# +)'i%o#)%iti% &(B)+ati% i &(*ia!'a$mati% se constituie in colecistita acuta
flegmonoasa7 in colecistita acuta purulenta si in colecistita acuta cu perforatie acoperita. In
rare ca0uri procesul inflamator se e"tinde si la vena porta provocand pilefle!ita. =neori
colecistita purulenta se constituie intra#epatic si se ascocia0a cu angiocolita si colangita.
2+
Pan%')atita a%&ta este una din complicatiile !ine cunoscute ale colecistitei acute litia0ice
?colestopancreatita acuta@.
Fit&#)#) /)"i%&#a') se produc indeose!i in colecistita acuta calculoasa. )e deose!esc doua
variante principaleC
/!it&#a (i#io(i#ia'a apare consecutiv unui calcul inclavat in regiunea infundi!ulocistica.
Procesul de pericolecistita si ulceratie compresiva e"ercitata de calculul inclavat duc7 intr/
un prim timp7 la alipirea si aderarea peretelui ve0iculei la cel al #ipocoledocului7 urmata de
sta!ilirea unei comunicari directe intre lumenul ve0iculei si cel al #epaticului comun.
, !it&#a (i#io*i$)ti/a uneste direct sau prin intermediul unei cavitati intermediare
?peritonita inc#istata@ cavitatea ve0iculara cu lumenul duodenului si7 mai rar7 al colonului
?fistula !ilioduodenala si !iliocolica@.
oleperitoneul consta in trecerea unei cantitati varia!ile de !ila din ve0icula !iliara in
cavitatea peritoneala7 fara ca peretele ve0iculei sa pre0inte vreo perforatie evidenta
macroscopic. $ila infectata traversea0a peretii ve0iculei prin microperforatii depista!ile
numai microscopic. Aceasta complicatie comporta aceeasi gravitate ca si peritonita !iliara.
Kemoperitoneul este o complicatie rara care se produce in ca0urile in care procesul
inflamator necrotic perforea0a peretele arterei cistice.
In formele cu gravitate crescuta a germenilor7 sau in ca0ul in care colecistita acuta survine
pe fondul unei capacitati reduse de aparare ?dia!et7 !oli consumtive7 tratamente
imunosupresoare@ starea generala a !olnavului poate fi agravata de o serie de manifestari
caC
/ insuficienta respiratorie prin tul!urari ale dinamicii respiratorii cau0ata de durere>
/ tul!urari acido/!a0ice cau0ate de varsaturi repetate>
/ agravarea unei afectiuni cardio/vasculare pe fondul sindromului fe!ril si a #ipo"iei.
ea mai reduta!ila la aceasta categorie de !olnavi ramane septicemia> metasta0ele septice
si microa!cesele pot aparea in ficat7 plamani7 creier cu evolutie rapida spre soc to"ico/
septic si e"itus.
Prognosticul va depinde de forma anatomo/clinica7de promptitudinea interventiei
terapeutice si de e"istenta complicatiilor.
In colecistita gangrenoas2 mortalitatea se apropie de 1''; dac2 nu se intervine de urgen42
c#irurgical2. In perfora4ia ve0icular2 prognosticul depinde 6i de intervalul de timp dintre
de!utul cri0ei 6i momentul interven4iei c#irurgicaleC cu cat acesta este mai scurt cu atat
2*
prognosticul este mai favora!il.Persoanele cu dia!et 0a#arat au un risc inalt de evolutie
nefavora!ila.Pre0en4a complica4iilor proprii ?piocolecist7 gangrena7 peritonit2 etc.@ cre6te
riscul de letalitate7 mai ales la persoanele in varst27 in colecistita acut2 nelitia0ic2
mortalitatea a.unge la 1'/15; din ca0uri.
III.10 .TRATAMENT
,ratamentul colecistitei acute esteC medical7 dietetic7 c#irurgical 6i profilactic.Internarea
este o!ligatorie pentru orice !olnav7 atat pentru sta!ilirea diagnosticului e"act7 cat 6i pentru
urm2rirea evolu4iei !olii de !a02 6i aplicarea tratamentului adecvat.
III.10.1.T'atam)nt&# m)*i%a#
Primul o!iectiv al tratamentului este calmarea durerii a!dominale care se face prin
administrarea de in.ec4ii i.m. cu )co!util compusC 1 fiol2 la + ore7 Algocalmin 4/% fiole:0i
sau Fortral 1:2 fiol2 in cri02. In formele #iperalergice su! strict2 supraveg#ere se poate
administra 1''/15' mg Mialgin la %/+ ore. &ac2 durerea nu cedea02 nici la acest tratament
si interven4ia c#irurgical2 nu se impune7 se poate incerca perfu0ie i.v. cu Qilin2 1;. )e mai
aplic2 pungi de g#e42 pe #ipocondrul drept. Ju se administrea02 morfin2 pentru c2 aceasta
cre6te spasmul c2ilor !iliare.)pasmul c2ilor !iliare 6i al duodenului7 invaria!il pre0ent7
contri!uie 6i el la intensificarea durerii provocate de procesul inflamator. Pentru
com!aterea lui se folose6teCPapaverin2 32' g ?+ fiole@ in 24 ore> Jitroglicerin2 1/2 mg ?2/4
ta!lete@ la interval de 15/2' minute> )ulfat atropin2 '75 mg s.c. de 2/3 ori pe 0i> )co!util
2'/3' mg ?2/3 fiole:0i@ i.v. sau i.m. lent 6i Miofilin 24'/2+' mg ?1/2 fiole:0i@ i.v.
lent.)uprimarea secre4iei gastrice este urm2torul o!iectiv al tratamentului medical.
,recerea sucului gastric din stomac in duoden declan6ea02 secre4ia pancreatic27 flu"ul
!iliar 6i Finetica c2ilor !iliare. Acumularea de suc gastric in e"ces produce distensie
gastric2 cu efecte asupra func4iei !iliare 6i pancreatice privitor la flu"ul 6i Finetica
!iliopancreatic2. &e asemenea7 sta0a 6i distensia gastric2 produc v2rs2turi.
)uprimarea secre4iei 6i distensiei gastrice se reali0ea02 prin aspira4ia gastric2 prin sonda
nasofaringian2 plasat2 in regiunea antropiloric27 prin suprimarea alimenta4iei orale7inclusiv
a #idrat2rii orale 6i prin administrarea unei medica4ii anticolinergice care se adresea02 6i
indep2rt2rii spasmului musculaturii netede ?sulfatul de atropin2 6i sco!utilul@.=n alt
o!iectiv al tratamentului este ec#ili!rarea #idroelectrolitic2 6i caloric2.In formele u6oare
#idratarea !olnavului se face oral cu ceai sla! de mu6e4el sau sun2toare.
3'
In formele medii 6i grave aportul #idric7 electrolitic7 caloric 6i vitaminic se face in primele
3/5 0ile numai parenteral7 prin perfu0ii cu solu4ii gluco0ate 5/1';7 tamponate cu insulin2C
1 = insulin2 ordinar2 pentru 2 g gluco02. )e mai adaug2 vitaminele $17 $%7 7 cate 2
fiole:0i7 precum 6i solu4ii de electrolit ?JaR7 ER7 a2R@ in raport cu re0ultatul ionogramei
serice. Kidratarea 6i alimenta4ia parenteral2 se inlocuiesc treptat cu forme orale numai in
ca0urile favora!ile in care procesul inflamator se remite treptat.Prevenirea 6i tratamentul
infec4iei !iliare 6i peritoneale sunt deose!it de importante.el pu4in in fa0a ini4ial2 a
colecistitei acute calculoase sau necalculoase dar o!structiv27infec4ia lipse6te. Pe m2sur2 ce
procesul inflamator evoluea027 ve0icula !iliar2 se poate infecta de cele mai multe ori cu
(.oli 6i enterococ.riteriile de alegere a anti!ioticelor pentru prevenirea infec4iei
secundare 6i pentru tratamentul infec4iei primitive 6i secundare suntC severitatea formei
clinice7 cointeresarea peritoneului 6i tratamentul anti!iotic anterior.and nu e"ist2 semne
de perfora4ie7 anti!ioticul de elec4ie este ampicilina administrat2 i.v. 2 g la 4 ore. Avanta.ele
eiC se elimin2 prin !il27 reali0and concentra4ii considera!ile in c2ile !iliare7 este activ2
asupra germenilor gram ?R@ penicilino/sensi!ili ?enterococi@ 6i asupra !acililor gram ?/@7 cu
e"cep4ia piocianicului.In ca0urile severe7 cu evolu4ie spre complica4ie 6i tratate anterior cu
alte anti!iotice7 se indic2 urm2toarele asocieriC
1@ Ampicilin2 i.v. 2 g la 4 ore R Gentamicin2 3/5 mg:Fg:0i i.m. sau i.v. R Metronida0ol in
perfu0ie lent2 1'' ml ?5'' mg@ 2/3 ori:0i.
2@ -ifampicin2 3' mg:Fg:0i R Gentamicin2 ?aceea6i do02 ca mai sus@.
3@ Gentamicin2 ?aceea6i do02 ca mai sus@R efo"itin2 ?cefalosporina din genera4ia a doua@
1/2 g i.m. sau i.v. la + ore.
<a tratamentul medicamentos se mai adaug2C
L antiseptice 6i eu!iotice intestinaleC )aprosan7 Me"aform7 Jegamicin inso4ite de
clisme evacuatoare.
L antiemeticeC (metiral7 ,orecan7 Plegoma0in.
L sedativeC Kidro"i0in7 &ia0epam.
III.10.2.T'atam)nt&# *i)t)ti%
In prima 0i dup2 cri0a acut2 se administre02 regim #idro 0a#aratC ceai sla! de mu6e4el sau
sun2toare. A doua 6i a treia 0i7 dac2 fenomenele dureroase cedea027 se adaug2 paine pr2.it2
31
6i sup2 mucilaginoas2 de ore0. &in a patra 0i se introduc alimente u6or digesti!ile7
neirita!ile7 cu valoare caloric2 ridicat2C sup2 de 0ar0avat cu fidea7 crem2 de legume7 cartofi
cop4i7 carne de vit2 preparat2 rasol sau peri6oare7 unt7 compot7 peltea sau mere.&up2
e"ternare !olnavul va 4ine un regim de cru4are % luni / 1an cuC legume cu celulo02 Fin27
fructe coapte ?e"clus cele cu coa.a groas2@7 iaurt7 !ran02 de vaci7 cartofi7 cereale fierte7ulei
vegetal ?de masline@ 3'/4' g:0i7 pui7 pe6te rasol7 !or6. )unt inter0ise carnea gras2 de orice
fel7 afum2turile7 !ran0a gras2 6i fermentat27 ou2le pr2.ite7 var0a7 guliile7 ceapa7 nucile7
condimentele iu4i7 ranta6urile7 f2ina pr2.it2 6i uleiul preparat termic.)unt recomandate
sucuri de drena. !iliar7 administrate frac4ionat 6i in do0e crescute progresiv ?de e"empluC
3'' ml morcov R 3' ml sfecl2 R *' ml castravete@.
III.10.3T'atam)nt %Bi'&'$i%a#
olecistita acut2 este cea mai frecvent2 complica4ie a litia0ei !iliare ?*5;@.
,ratamentul indicat este c#irurgical 6i se efectuea02 in trei situa4iiC
1@ opera4ia de urgen42>
2@ opera4ia precoce>
3@ opera4ia intar0iat2.
1@ Dpera4ia de urgen42 se adresea02 pacien4ilor care pre0int2 la internare o complica4ie
?perfora4ie7 colecisto/pancretit2@ sau la care !oala progresea02 rapid spre stare to"ic2.
2@ In ma.oritatea ca0urilor se face o opera4ie precoce in primele 72 ore de la
internare7 interval necesar pentru preci0area diagnosticului7 sta!ilirea unui !ilan4 elementar
al st2rii !olnavului 6i pentru un tratament preoperator antispastic7 anti!iotic 6i de
reec#ili!rare #idroelectrolitic2. )e evit2 interven4ia dupa mai mult de 1'/12 0ile7 cand
le0iunile inflamatorii pericolecistice tind s2 se organi0e0e 6i disec4ia devine dificil2 6i
prime.dioas2.
3@ Dpera4ia 5ntAr0iat2 este re0ervat2 pacientului cu simptome mai !lande. In aceast2 situa4ie
se corectea02 mai intai afec4iunile asociate pentru mic6orarea riscului operator. ,ot o
opera4ie intar0iat2 se face pacientului cu simptome u6oare 6i difu0e7 la care diagnosticul nu
este clar de la inceput. In acest ca0 se intervine dup2 %/+ s2pt2mani de la cri0a acut2
ini4ial2. Aceast2 a!ordare a !olii necesit2 dou2 spitali02ri7 o perioad2 mai lung2 de
incapacitate fi0ic2 6i nu scade semnificativ mortalitatea 6i mor!iditatea fa42 de opera4ia
precoce.In colecistita acut2 se fac urm2toarele tipuri de interven4ii c#irurgicaleC
32
Co#)%it)%tomia #a+a'o%o+i%9
-eali0at2 pentru prima oar2 in 1*+77 in Fran4a7 colecistita laparoscopic2 se practic2
incepand din 1**3 in linica I #irurgie a )pitalului =niversitar $ucure6ti. (a are la !a02
cateva principiiC
/rearea unei camere anterioare de lucru in interiorul cavit24ii a!dominale7 prin insuflarea
in cavitatea peritoneal2 a unui ga0 neinflama!il ?D2@7 pan2 la o presiune de 12/15 mm
Kg.
/Introducerea in cavitatea a!dominal2 a unor trocare cu D M 5/1' mm.
<aparoscopul7 la care este ata6at2 o camer2 de luat vederi se introduce printr/un trocar de
1' mm7 plasat la nivelul cicatricei om!ilicale7 permi4and inspec4ia intregului spa4iu
intraperitonial. amera de luat vederi ata6at de telescop m2re6te de 5/15 ori structurile pe
monitor. Accesul instrumentelor c#irurgicale spre campul operator se face tot prin
intermediul trocarelor. #irurgul lucrea02 cu unul sau dou2 instrumente in timp ce a.utorul
focali0ea02 permanent campul operator. In timpul colecistectomiei laparoscopice7 ve0icula
!iliar2 este re0ecat2 6i apoi e"tras2 din a!domen7 printr/o plag2 de trocar.
Avanta.ele acestui tip de interven4ie suntC durere postoperatorie minim27 spitali0are scurt27
convalescen42 mult redus2 fa42 de colecistectomia clasic7 reluarea alimenta4ie incomplete 6i
a activit24ii fi0ice integrale la scurt timp 6i cicatrice postoperatorii minuscule.
ontraindica4iile pot fiC cardiopatii cronice isc#emice7 insuficien4e respiratorii
severe7oagulopatii imposi!il de corectat medical7 plastronul pericolecistic.omplica4ia
ma.or2 este rar2C le0area c2i !iliare principale. (a necesit2 o interven4ie de refacere a
continuita4ii scurgerii !ilei in tunul digestiv.Mortalitatea este su! 1;. -e0ultatele
colecistectomiei laparoscopice depind in mare parte de e"perien4a7 manualitatea 6i spiritul
de orientare al c#irurgului.
Co#)%itotomia
onst2 in drena.ul ve0iculei la e"terior prin intermediul unui tu! Pe00er 6i dac2 este posi!il
evacuarea calculilor. &e6i nu asigur2 vindecare7 poate constitui solu4ia de salvare a unui
!olnav aflat in stare grav27 care nu poate suporta o interven4ie c#irurgical2. =lterior dup2
dep26irea pericolului vital imediat 6i ameliorarea st2rii !olnavului se va intervenic
c#irurgical.
Co#)%it)%tomia
33
(ste interven4ia c#irurgical2 prin care se e"tirp2 ve0icula !iliar2 6i canalul cistic.Intervalul
optim de efectuare este intre 0iua a patra 6i a 6aptea de la cri0a acut27 cand procesele
plastice 6i aderen4ele perive0iculare nu s/au organi0at inc2.Interven4ia se face cu aneste0ie
general2.alea de a!ordare poate s2 fie anterograd2 sau retrograd27 prima fiind preferat2
pentruc2 e"pune mai pu4in la riscul le02rii c2ii !iliare principale.Ingri.irile postoperatorii
sunt cele o!i6nuite intr/o interven4ie pe a!domen.Anti!ioterapia continu2 cu formula
ini4ial2 preoperator ?se prefer2 Ampicilina@. re6terea mortalit24ii prin colecistita acut2 este
consecin4a varstei avansate7 severit24ii litia0ei !iliare cu evolu4ie indelungat2 6i
tempori02rii ne.ustificate a formei sale acute. Avand in vedere aceste elemente7 cat 6i faptul
c2 tratamentul nec#irurgical nu d2 re0ultate satisf2c2toare7 orice litia02 !iliar2 are in
pre0ent indica4ie operatorie.
III.10.4.T'atam)nt&# +'o!i#a%ti%
=rm2re6te prevenirea factorilor care favori0ea02 apari4ia afec4iuniiC
1.&epistarea 6i tratarea precoce a infec4iilor micro!iene de vecin2tate.
2,ratarea disc#ine0iei !iliare 6i a dia!etului 0a#arat.
3.&epistarea 6i tratarea c#irurgical2 a litia0ei !iliare.
4. om!aterea o!e0it24ii.
5. ,ratarea afec4iunilor endocrine 6i a tul!ur2rilor din clima".
%. Alimenta4ia ec#ili!rat27 preparat2 corespun02tor7 f2r2 e"ces de gr2sime.
7.om!aterea tendin4ei de sta02 !iliar2 cuC diet27 ceaiuri7 ape minerale.
CAPITOLUL IV

IV.1.Ro#&# ait)nt)i m)*i%a#) in in$'i-i')a +a%i)nti)nti#o' %& a!)%ti&ni
B)+ato,(i#ia')
$olnavii cu afec4iuni #epato/!iliare sunt interna4i in sec4iile de gastroenterologie
pre0entand o simptomatologie cu particularit24i deose!ite care necesit2 ingri.iri speciale
din partea personalului medical. (tiopatogenia afec4iunilor #epatice are particularit24i
34
deose!ite fa42 de afec4iunile !iliare7 dar uneori este comun2 celor dou2 grupe ca 6i
interrela4iile func4ionale ale ficatului cu c2ile !iliare. &e aceea ingri.irile lor se pot face
impreun2 deoarece au elemente comune de e"plorare cat 6i de te#nic2 terapeutic2 care
interesea02 direct activitatea asistentului medical.
In ingri.irea !olnavilor cu aceste afec4iuni este !ine s2 avem in vedere faptul c2
simptomatologia #epato!iliar2 adesea ascunde o !oal2 infec4ioas27 de etiologie viral2 sau
consecin4ele acesteia care p2strea02 un grad de contagio0itate mai mult timp dup2
vindecarea aparent2 sau real2 a !olii ini4iale.
ele mai multe afec4iuni #epatice negli.ate sau insuficient tratate evoluea02 spre o
insuficien42 #epatic2 sau #epato/renal2 care poate evolua spre deces. In cadrul insuficien4ei
#epatice apar tul!ur2ri de meta!olism7 iar produ6ii lor to"ici diseminea02 in intreg
organismul avand o influen42 ma.or2 asupra tuturor organelor vitale 6i a creierului. &e
aceea afec4iunile #epato/!iliare sunt inso4ite de modific2ri psi#ice importante cu tul!ur2ri
ale somnului7 !radipsi#ie7 sc2derea afectivit24ii care intr/o evolu4ie mai
lung2 induce somnolen427 o!nu!ilare7 com2. In sc#im! in afec4iunile c2ilor !iliare
tul!ur2rile psi#ice sunt pre0ente su! form2 de an"ietate 6i depresie.
IV.1.1. In$'i-i'i $)n)'a#) a#) (o#na/i#o' %& a!)%4i&ni B)+ato,(i#ia')
&up2 internarea in spital !olnavii sunt amplasa4i in saloane mici7 lini6tite7 pe cat posi!il
i0olate in a6a fel incat pericolul difu02rii unor infec4ii s2 fie cat mai mic7 !olnavul s2 poat2
!eneficia de odi#n2 psi#ic2 6i s2 se simt2 cat mai in siguran42.
$olnavii cu ciro02 #epatic2 sunt foarte vulnera!ili la infec4ii 6i de aceea ace6ti !olnavi vor
fi i0ola4i de al4i !olnavi care pot pre0enta infec4ii cutanate7 pulmonare7 renale7 etc.
In perioada acut2 a !olilor #epatice !olnavii sunt o!liga4i s2 respecte repausul a!solut fi0ic
6i psi#ic. &e aceea acestor !olnavi li se vor inter0ice activit24ile intelectuale ?lecturat c2r4i7
diferite activit24i de la servici7 ascultarea televi0orului7 etc.@. ,ot inter0is este 6i efectuarea
activit24ilor fi0ice mari ?ridicarea din pat7 gimnastica7 etc.@. $olnavul poate efectua
activit24i fi0ice numai cu apro!area medicului care #ot2r26te cuantumul mi6c2rilor 6i durata
lor prin care !olnavul poate s2 i6i p2r2seasc2 patul inso4it de asistentul medical.
Activitatea fi0ic2 6i psi#ic2 precoce in fa0a acut2 a !olii poate provoca agrav2ri
irecupera!ile sau recidive.Po0i4ia in pat cea mai indicat2 este decubit dorsal care asigur2 o
!un2 irigare a ficatului. Pentru!olnavii care pre0int2 ciro02 #epatic2 nu este ca0ul s2
intervin2 personalul medical7 pentru alegerea po0i4iei ci 6i/o aleg singuri in a6a fel incat s2
fie asigurat2 o respira4ie 6i circula4ie eficient27 datorit2
35
lic#idului de ascit2 pre0ent.<a !olnavul cu pancreatit2 acut2 inso4it2 de 6oc po0i4ia cea mai
eficient2 este tot decu!it dorsal cu condi4ia de a evita pe cat posi!il orice mi6care activ2 sau
pasiv2. In colica #epatic2 po0i4iile pe care le i/au !olnavii sunt !i0are7 prin care consider2
c2 i6i u6urea02 suferin4ele7 de aceea vor fi l2sa4i s2 6i le
aleag2 singuri.
IV.1.2.I$i)na (o#na/i#o' %& a!)%4i&ni B)+ato,(i#ia')
Pentru p2strarea igienei corporale in !une condi4ii se va 4ine cont de faptul c2 ace6ti
!olnavi au o piele edema4iat2 mai sensi!il2 6i vulnera!il2 la escare. In cursul icterelor
!olnavii pre0int2 prurit ?cea mai u6oar2 form2 de durere@7 pentru care !olnavii apelea02 la
grata.. &e aceea este indicat ca acestor !olnavi s2 li se taie ung#ile cat mai scurt7 rotund7
pilite 6i intre4inute foarte curat pentru reducerea pericolului le02rii 6i infect2rii
tegumentelor cu oca0ia grata.elor. Igiena cavit24ii !ucale tre!uie f2cut2 destul de ds
deoarece ace6ti !olnavi se plang de gust amar in gur2.
In insuficien4a #epatic2 igiena corporal2 se va asigura prin !aia par4ial2 la pat pentru ca
!olnavul s2 fie men4inut in permanen42 in stare curat2 6i sc#im!area lui in pat la
intervalele sta!ilite de medic.
Pentru evitarea escarelor !olnavul va fi mo!ili0at permanent sau se vor folosi saltele
antiescare ?cu perne de aer7 pern2 de lic#id7 inele de protec4ie7 etc.@
IV.1.3.A#im)nta4ia (o#na/i#o' %& a!)%4i&ni B)+ato,(i#ia')
Alimenta4ia acestor !olnavi va fi frac4ionat2 in do0e mici 6i consumate mai des permi4and
astfel drena.ul !iliar permanent 6i in acela6i timp asigurand aportul de calorii la !olnavii
inapeten4i. $olnavii cu afec4iuni #epato/!iliare se plang mereu de inapeten427 meteorism
a!dominal 6i constipa4ie ceea ce ingreunea02 aportul de calorii7 de aceea se va avea o mare
gri.2 asupra diversific2rii dietei care
respectand regimul s2 poat2 fi cat mai apetisant2 4inand cont 6i de preferin4ele !olnavului.
("ist2 o mare deose!ire intre dieta !olnavului cu afec4iuni #epatice fa42 de dieta !olnavului
cu afec4iuni !iliare. Astfelin perioada acut2 a #epatitelor !olnavi primesc un regim de
cru4are a ficatului prin evitarea gr2similor 6i a alimentelor meteori0ante asigurandu/se un
aport !ogat de #idra4i de car!on 6i vitamine. Proteinele se vor da in cantit24i progresive7
dup2 ce dispare inapeten4a.
3%
Proteinele vor fi administrate su! form2 deC
!ran0eturi de vaci
carne fiart2 de pas2re
carne de vit2
&ac2 !olnavul pre0int2 o evolu4ie favora!il2 a !olii pe m2sur2 ce !oala se ameliorea02 se
pot admite in alimenta4ie untul 6i gr2simile vegetale. )e inter0ic !2uturile alcoolice7
alimentele pr2.ite 6i condimentele7 iar la !olnavii cu ciro02 #epatic2 se administrea02
acela6i regim dar preg2tit #iposodat.
<a !olnavii cu afec4iuni !iliare se vor evita alimentele cu ac4iune colagoc2?gr2simile
animale7 ou2le7 ciocolat2@ 6i alimentele meteori0ante. In timpul sau dup colica !iliar2 se va
administra o diet2 lic#id27 iar in perioada de acuti0are a colecistitelor se va administra o
diet2 p2stoas2 6i pasirat2.Alimenta4ia !olnavului cu insuficien42 #epatic2 se va face pe cale
intravenoas2 cu solu4ii de gluco02 1';7 2'; sau prin sond2 na0o/duodenal2 cu supe de
0ar0avat7 cocFtailuri 6i siropuri vitamini0ante. Aportul energetic tre!uie s2 a.ung2 pan2 la
2''' de calorii pe 24 de ore7 men4inand flu"ul continu de lic#ide in cadrul necesit24ilor
sta!ilite prin calcul7 care a.unge pan2 la 25''/3''':24 de ore.
Insulina nefiind meta!oli0at2 de ficatul !olnav7 gluco0a poate fi administrat2 ca atare.
In ca0ul in care !olnavul #epatic tolerea02 sonda gastric27 alimenta4ia poate fi completat2
cu sucuri de fructe !ogate in potasiu. (ste important de men4inut sonda de aspira4ie
gastric2 ceea ce contri!uie la indep2rtarea su!stan4elor to"ice provenite din necro0a
celulelor #epatice.
)e vor face clisme inalte cu ap2 c2ldu42 sau cu o solu4ie de sulfat de sodiu. Flora
amoniogenetic2 poate fi distrus2 prin introducerea in tu!ul digestiv prin sond2 a
anti!ioticelor sau poate fi influen4at2 6i cu lactulo02 6i acid aceto#idro"iaminic
IV.1.4.S&+'a/)$B)')a (o#na/i#o' %& a!)%4i&ni B)+ato,(i#ia')
<a !olnavul cu afec4iuni !iliare se vor monitori0a urm2torii parametrii C
tensiunea arteriala
pulsul
respira4ia
circula4ia
starea de con6tien42
diure0a
37
culoarea tegumentelor 6i mucoaselor ?palide7 icterice7 teroase@
pruritul
culoarea scaunelor
foetorul #epatic
!ilan4ul #idric
greutatea corporal2
edemele
modific2rile de comportament
po0i4ia in pat
circumferin4a a!dominal2 ?!olnavii cirotici@
IV.1.7.E2+#o'9'i#) !&n%4iona#) #a (o#na/ii %& a!)%4i&ni B)+ato,(i#ia')
i
<a !olnavii #epatici ca 6i la oricare afec4iune asistentul medicall va efectuaC
a!ordul venos periferic sau central ?efectuat de medic@
recoltarea pro!elor !iologice
recoltarea pro!elor de urin2 ?urina@
recoltarea pro!elor de materii fecale ?fecale@
recoltarea sucurilor digestive
sonda.ele e"ploratorii 6i terapeutice
recoltarea pro!elor func4ionale ale ficatului.
Asistentul medical va efectua transportul !olnavului pentru e"amenul
radiologic 6i ecografic al ficatului7ve0icii !iliare7 c2ilor !iliare7 pancreasului. <a
indica4ia special2 a medicului va preg2ti instrumentarul pentru punc4ia
a!dominal27 laparascopie sau punc4ie !iopsic2 a ficatului. ,ot asistentul medical
este cel care efectuea02 administrarea su!stan4elor de contrast in situa4ile in
care este nevoie.,oate ingri.irile este !ine s2 fie efectuate in cuno6tin4a
complica4iilor posi!ile pe care asistentul medical tre!uie s2 le prevad2 6i s2 le
recunoasc2 cum ar fiC colica !iliar27 icterul7 #emoragia 6i semnele prevestitoare
ale comei #epatice.In toate aceste ca0uri sau la cea mai mic2 suspiciune ea va
anun4a medicul in leg2tur2 cu simptomatologia ap2rut2.Func4iile foarte
comple"e ale ficatului necesit2 e"plorarea lui multilateral2 pentru a eviden4iaC
3+
tul!ur2rile func4iilor meta!olice
tul!ur2rile func4iilor de coagulare
tul!ur2rile func4iei !iliare
tul!ur2rile func4iei de deto"ifiere
tul!ur2rile in func4ia de e"cre4ie
fenomenele de citoli02 #epatic2
modific2rile morfologice ale ficatului.

("plorarea func4ional2 a c2ilor !iliare urm2re6te sta!ilirea gradului in care ve0ica !iliar2
indepline6te rolul de inmaga0inare 6i concentrare a !ilei intervenind in procesul
digestiei.Pro!ele func4ionale ale c2ilor !iliare verific2 permea!ilitatea c2ilor !iliare prin
urm2toarele metodeC
L pro!a Melt0er B<Pton
L sonda.ul duodenal minutat
L colecistografia 6i colangiografia ?metode mai pu4in utili0ate@
L ecografia
L computer tomografia
L re0onan4a magnetic2 nuclear2
L sta!ilirea permea!ilit24ii c2ilor !iliare cu i0otopi radioactivi
L anali0a sangelui7 urinei 6i fecalelor.
IV.1.A.M)*i%a4ia (o#na/&#&i %& a!)%4i&ni B)+ato,(i#ia')
<a !olnavul cu insuficien42 #epatic27 flora amoniogenetic2 poate fi distrus2 prin
introducerea in tu!ul digestiv prin sond2 a anti!ioticelor sau poate fi influen4at2 6i cu
lactulo02 6i acid aceto#idro"iaminic.
In limita posi!ilit24ilor se asigur2 aportul de vitamine7 in special din grupul $7 administrate
pe cale enteral27 pe sond2 sau prin in.ec4ii intramusculare sau intravenoase.
Pentru limitarea procesului de citoli02 se vor administra corticosteroi0i in do0e moderate
de preferat #emisuccinat de #idrocorti0on in perfu0ii intravenoase.,ul!ur2rile de coagulare
se corectea02 cu vitamina E7 venostat7 preparate de calciu 6i transfu0ii de sange proasp2t.
In ca0 c2 se instalea02 coagulopatia intravascular2 diseminat2 se va administra #eparin2.In
3*
ca0ul insuficien4elor #epatice cu varice esofagiene se va monta de c2tre medic sonda cu
!alon compresiv )engstaFen/$lacFmore pentru #emosta02. ,ot in tratamentul insuficien4ei
#epatice se vor administra trofice #epatice cum ar fi arginin27 arginin2/sor!itol7
multiglutin7 acid aspartic7 glutamat de ornitin2 6i coen0ime.
In coma #epatic2 pe lang2 #idra4ii de car!on se va administra 6i plasm2 sanguin27 al!umin2
uman2. In comele #epatice din cadul #epatitelor virale $ se preconi0ea02 6i tratamentul
specific cu ser #iperimun anti/$.
D"igenoterapia 6i permea!ili0area c2ilor respiratorii va sta la dispo0i4ia medicului7 iar
asistentul medical o va supraveg#ea. a0urile grave de insuficien42 #epatic2 pot !eneficia
de e"angvinotransfu0ie7 diali02 e"trarenal27 circula4ie incruci6at2 sau o"igenoterapie
#iper!ar2.
&e asemenea se vor administra anti!iotice cu spectru larg dup2 efectuarea anti!iogramei.
In terapia !olilor #epato/!iliare pot fi utili0ate 6i aplica4iile calde sau reci care
im!un2t24esc circula4ia la nivelul ficatului 6i au un efect spasmolitic asupra ve0icii 6i c2ilor
!iliare. )e mai indic2 6i administrarea de medicamente imunosupresive7 diuretice 6i
electroli4i conform ionogramei sanguine.
IV.1.<E*&%a4ia (o#na/&#&i %& a!)%4i&ni B)+ato,(i#ia')
)e face pe parcursul intern2rii in spital cat 6i la e"ternarea lui 6i necesit2 o munc2 sus4inut2
de educa4ia sanitar2 privind respectarea odi#nei7 a regimului dietetic precum 6i a
a!stinen4ei la alcool 6icondimente.
$olnavii 6i apar4in2torii vor fi instrui4i asupra modului de preparare a alimentelor.
(ste necesar s2 se cunoasc2 poten4ialul de contagio0itate al unor afec4iuni #epatice7 motiv
pentru care este necesar2 cunoa6terea normelor de securitate 6i protec4ie a muncii pentru
prevenirea infec4ilor no0ocomiale.



IV.2.Ro#&# ait)nt)i m)*i%a#) in in$'i-i')a +a%i)nt&#&i %&
%o#)%itita a%&ta
Asistenta medical2 este persoana care poate acorda ingri.iri calificate7 cu devotament7
posedand cono6tin4e te#nice necesare 6i avand un sim4 al responsa!ilit24ii foarte
de0voltat.Func4iile ei se concreti0ea02 in acordarea acestor ingri.iri competente persoanelor
4'
a c2ror stare o necesit27 4inand cont de nevoile afective7 spirituale 6i fi0ice 6i in o!servarea
6i comunicarea c2tre ceilal4i mem!ri ai ec#ipei de ingri.ire a condi4iilor ce e"ercit2 un efect
important asupra s2n2t24ii pacientului.
-olurile asistentei medicale constau inC
rol de ingri.ire>
promovarea igienei spitalice6ti>
organi0area 6i gestionarea ingri.irilor>
preg2tirea 6i perfec4ionare elevelor asistente medicale7 asistentelor medicale
de!utante
6i cadrele au"iliare>
educarea sanitar2 a pacien4ilor 6i persoanelor s2n2toase7 avand ca scop promovarea
s2n2t24ii7 prevenirea im!oln2vilor7 a.utorul vindec2rii 6i recuperare.

IV.2.1. Pa'ti%i+a')a ait)nt)i m)*i%a#) #a )2am)n&# %#ini%
Asistenta medical2 particip2 la e"amenul clinic al !olnavului cu colecistit2 acut2. (a va
reali0a de la inceput un climat de in4elegere intre medic 6i !olnavi.1a preg2ti psi#ic
!olnavul7 lini6tindu/l7 e"plicandu/i cu solicitudine 6i fermitate in ce const2 e"amenul 6i
importan4a lui. Il a.ut2 s2 se de0!race7 cu mult tact 6i fine4e7 pentru a nu provoca mi6c2ri
inutile 6i dureroase. (a are gri.2 ca in timpul e"amin2rii geamurile s2 fie inc#ise 6i s2 nu se
circule prin camer2. Pentru a 4ine seama de sim4ul pudorii !olnavului ea va i0ola patul unde
are loc e"amenul cu un paravan.Inaintea palp2rii va sf2tui !olnavul s2 urine0e. Asistenta
medical2 il va aduce in po0i4ia adecvat2 e"amin2riiC decu!it dorsal cu !ra4ele intinse 6i
rela"ate de/a lungul corpului7 mem!rele inferioare indoite din genunc#i7 cu musculatura
a!dominal2 rela"at2. <a cererea doctorului il va r2suci in decu!it lateral drept 6i decu!it
lateral stang7 aducand in acela6i timp mana la ceaf2. (a va sta in fa4a doctorului7 de cealalt2
parte a patului 6i il va servi cu tot ce are nevoie. <a terminarea e"amenului va a.uta
!olnavul s2 se im!race 6i s2 se a6e0e in po0i4ia preferat2 ?antalgic2@.
IV.2.2. Con*&ita *) &'$)n49 a ait)nt)i m)*i%a#) #a int)'na')a &n&i
(o#na/ %& %o#i%9 (i#ia'9
41
Asistenta medical2 va a6e0a !olnavul in repaus la pat. 1a recolta sange pentru e"amenele
urgenteC num2r2toarea leucocitelor7 !iliru!inemia7 ,GD7 ,GP7 ionogram2 sanguin27 re0erva
alcalin27 amila0emie7 glicemie 6i urin2 pentru uro!ilinogen 6i pigmen4i !iliari.1a preg2ti
medicamente pentru calmarea durerii 6i instrumentarul steril necesar7 dar nu va administra
!olnavului nici un calmant f2r2 indica4ia doctorului7 pentru a nu masca evolu4ia acut2 a
!olii sau o perfora4ie.
Asistenta medical2 va administra la indicatia mediculuiC
L antalgice: Algocalmin 4 fiole:0i sau . fiol2 Fortral. &ac2 colica nu cedea02 va administra
Mialgin 1''/15' mg la %/+ ore>
L antispasticeC )co!util compus 2/3 fiole:0i7 sulfat atropin2 '75 mg s.c. de 2/3 ori:0i7
Papaverin2 4 fiole:0i7 Jitroglicerin2 su!lingual sau in.ecta!il 1/2 mg ?2/4 ta!lete@ la 15/2'
minute>
L antiemeticeC (metiral supo0itoare7 ,orecan 6i Plegoma0in in.ecta!il>
L anti!iotice pentru com!aterea infec4ieiC Ampicilin2 in.ecta!il2 2 g la 4 ore.
Pentru corectarea tul!ur2rilor #idroelectrolitice 6i acido!a0ice ?in func4ie de re0ultatele de
la!orator@ asistenta medical2 va administra lic#ide per oral in formele u6oare?ceai de
musetel7 sun2toare@ 6i in formele medii 6i grave va instala perfu0ie cu gluco02 5; sau
tamponat2 cu 1 = insulin2 ordinar2 la 2 g gluco027 in care va introduceCvitaminele $17$%7
1';7 5''7 2 fiole:0i 6i solu4ii de electroli4i ?ER7 JaR7 l/@.&eoarece !olnavul aflat in
cri02 acut2 de colecistit2 este foarte agitat7 asistenta medicala va administra sedativeC
Kidro"i0in7 &ia0epam7 !ar!iturice7 !romuri7 iar pentru reducerea inflamatiei va aplica
punga cu g#ea42 la nivelul #ipocondrului drept.
IV.2.3 Ro#&# ait)nt)i m)*i%a#) ?n ')%o#ta')a +'o*&)#o' (io#o$i%)
Produsele !iologice sunt e"aminate la la!orator7 iar re0ultatele o!4inute au o mare
importan42 in confirmarea diagnosticului clinic 6i apreciereaC gravit24ii evolu4iei7 apari4iei
complica4iilor7 eficacit24ii tratamentului 6i confirmarea vindec2rii. &e aceea asistenta
medical2 care lucrea02 la patul !olnavului tre!uie s2 ai!2 cuno6tin4e teoretice precise 6i
manualitatea corespun02toare.Asistenta medical2 va preg2ti psi#ic !olnavul7 e"plicandu/i
c2 orice recoltare se face in interesul lui 6i dandu/i informa4ii asupra modului de
desf26urare a te#nicii. (a va avea o eviden42 precis2 a !olnavilor care urmea02 s2 fac2
recolt2ri 6i ii va urm2ri indeaproape s2 respecte condi4iile necesareC s2 nu m2nance7 s2 nu
42
fume0e.<a recoltarea produselor asistenta medical2 va respecta strict toate m2surile de
asepsie7 folosind un instrumentar sterilC seringi 6i ace de unic2 folosin427 sonde
sterili0ate7epru!ete curate cu dop sau capac steril. Drice produs va fi recoltat in cantitate
suficient2.<a fiecare epru!et2 asistenta medical2 va face un !on care va con4ineC numele
!olnavului7 num2rul salonului 6i patului7 diagnosticul clinic7 natura produsului7 anali0a
cerut2 6i data recolt2rii.,oate produsele le va transporta cat mai rapid 6i cu mare gri.2 la
la!orator.
IV.2.4 . Ro#&# ait)nt)i m)*i%a#) ?n +')$9ti')a )2+#o'9'i#o' !&n%4iona#)
Asistenta medical2 va preg2ti psi#ic !olnavul e"plicandu/i c2 aceste e"amene nu/i fac r2u
6i sunt importante pentru confirmarea diagnosticului 6i instituirea unui tratament
corespun02tor.Asistenta medical2 ii va e"plica in ce const2 fiecare e"amen 6i c2 va tre!ui
s2 stea lini6tit in timpul desf26ur2rii lor. Il va inso4i la sala unde au loc7 il va a.uta s2 se
de0!race 6i s2 se intind2 comod pe masa de e"aminare. <a sf2r6it il va a.uta s2 se im!race
6i/l va inso4i inapoi la salon.Pentru reali0area colectografiei7 asistenta medical2 va preg2ti
!olnavul administrandu/i cu dou2/trei 0ile inainte c2r!une medicinal 2/3 ta!lete:0i 6i ii va
efectua dou2 clisme evacuatoare cu ser fi0iologic cu 12 6i respectiv 3 ore inainte de
e"amen ?la indica4ia doctorului@. Asistenta medical2 va testa toleran4a pacientului la
-a0e!il 6i dac2 nu sunt pro!leme il va pune s2 ing#it2 ta!letele cu pu4in ceai. A doua 0i
pacientul va face primul film radiologic7 asistenta ii va servi la ora 12 pran0ul $oPden ?5 g
ciocolat2 cu dou2 g2l!enu6uri de ou2 frecate cu 0a#2r@. Il va inso4i la sala de radiologie
unde pacientul va face restul de filme la intervale de 3'/%'/*' minute.Pentru reali0area
colangiografiei asistenta ii va face pacientului dou2 clisme evacuatoare cu 12 6i respectiv 3
ore inainte. 1a testa toleran4a pacientului la Po!ilan7urm2rind cu aten4ie apari4ia unor efecte
secundare 6i avand preg2tite la indeman2C gluco027#emisuccinat de #idrocorti0on7
romergan7 noratrinal 6i aparat de o"igen. &ac2 pacientul tolerea02 su!stan4a asistenta o va
administra in perfu0ie lent27 supravegand permanent starea pacientului. Il va conduce la
sala de radiologie unde va face 4 filme la 3'/%'/*'/12' minute. Apoi asistenta ii va servi
pran0ul $oPden dup2 care pacientul va face ultimul film.Pentru reali0area tu!a.ului
duodenal asistenta va preg2ti psi#ic pacientul cu deose!it2 aten4ie7 o!4inand cola!orarea lui
in timpul te#nicii. &e asemenea il va preg2ti 6i fi0ic7 recomandandu/i s2 nu m2nance cu 12
ore inainte7 iar in dimine4a e"amenului s2 scoat2 prote0a dentar2 6i s2 ocupe po0i4ia 6e0and
pe marginea patului. Asistenta va preg2ti 6i materialele necesareC sonda (in#orn7 dou2
seringi sterile de 1'/2' ml7 stativ cu epru!ete sterile7 t2vi42 renal27 mu6ama 6i travers27 o
43
pern2 cilindric27solu4ie de sulfat de Mg 33;7 Jovocain2 2; 6i 2' ml $icar!onat de
sodiu.Asistenta va efectua tu!a.ul duodenal7 supravegand permanent comportamentul fi0ic
si psi#ic al pacientuluiC la apari4ia accidentelor sau incidentelor va interveni prompt.&ac2
e"amenul nu reu6e6te in ma"im trei ore7 asistenta va reprograma pacientul pentru doua 0i.
&up2 te#nic2 asistenta va indemna !olnavul sa/6i cl2teasc2 gura cu ap27 il va conduce
inapoi la salon 6i ii va recomanda s2 stea restul 0ilei in repaus la pat. Asistenta medical2 i6i
va reorgani0a locul de munc27 ducand pro!ele de !il2 la la!orator 6i preg2tind
instrumentele folosite pentru sterili0are.
IV.2.7.Ro#&# ait)nt)i m)*i%a#) ?n ')a#i"a')a &n&i +'oto%o# )*&%ati/
+a%i)nt&#&i %& %o#)%itit9 a%&t9
In timpul spitali02rii 6i la e"ternare asistenta va e"plica faptul c2 pentru prevenirea apari4iei
complica4iilor 6i a rec2derilor el tre!uie s2 de4in2 o sum2 de cuno6tin4e care ii vor permite
s2 se ingri.easc2 singur 6i s2/6i re0olve astfel pro!lema de s2n2tate.Ini4ial asistenta va
evalua cuno6tin4ele pe care le are pacientul in momentul respectiv7 discutand cu acesta.
Apoi va evalua motiva4ia pe care o are !olnavul 6i va g2si un moment propice pentru
reali0area unui plan de educa4ie.Asistenta medical2 va sta!ili cu pacientul o!iective foarte
precise pe care7 pan2 la ie6irea din spital7 acesta le va atinge in intregime. Pentru aceasta
asistenta medical2 va utili0a discu4ia cu pacientul 6i familia7 pliante7 reviste 6i demonstra4ia
practic2.
Pacientul cu colecistit2 acut2 va cunoa6teC
L evolu4ia7 tratamentul 6i complica4iile !olii>
L regimul dietetic in cursul spitali02rii>
L regimul dietetic de cru4are dup2 e"ternare cu durata de % luni 1 an 6i necesitatea unei cure
de !alneoterapie de 2 ori:an>
L respectarea unui program de odi#n2 de + ore:noapte>
L evitarea efortului fi0ic prelungit>
L renun4area la fumat 6i la alcool>
L revenirea la control de dou2 ori:an 6i ori de cate ori starea lui o necesit2
Asistenta medical2 va comunica 6i pacien4ilor ce nu sufer2 de colecistit2 acut2 modalita4ile
6i conduita de prevenire a acestei afec4iuni.
IV.2.6. Ro#&# ait)nt)i m)*i%a#) ?n a*minit'a')a m)*i%am)nt)#or
44

Asistenta medical2 va respecta intocmai toate medicamentele prescrise de doctor. (a va
cunoa6te medicamentele pe care le administrea02 dup2 inscrip4ie7 culoare7 form2> fiolele
r2mase goale de la in.ec4ii le va p2stra pan2 la desf26urarea efectelor lor.Inainte de
administrare7 asistenta medical2 va verifica calitatea fiec2rui medicament7aspectul7
termenul de vala!ilitate 6i integritatea am!ala.ului.Asistenta va respecta cu stricte4e calea
de administrare7 do0a.ul prescris 6i va evita incompati!ilitatea intre medicamente. (a va
administra !olnavului do0e mici din orice medicament7 pe care acesta le va lua in pre0en4a
ei. Il va informa pe !olnav asupra efectului si reac4iilor adverse ale medicamentelor pe care
le are de luat.<a administrarea parenteral2 asistenta va lucra in condi4ii de strict2 asepsie7
folosind materiale 6i instrumente de unic2 folosin42 sau sterili0ate. Asistenta va t2ia 6i va
aspira in sering2 toate fiolele in fa4a !olnavului. (a va semnala orice intoleran42 6i reac4ii
adverse medicului.
IV.2.<.Ro#&# ait)nt)i m)*i%a#) ?n +')$9ti')a +')o+)'ato'i a +a%i)nt&#&i
+)nt'& %o#)%it)%tomi)
Asistenta medical2 va preg2ti psi#ic pacientul7 e"plicandu/i cu cuvinte simple tot ce se va
intampla cu el in timpul transportului 6i la sala de preaneste0ie7 unde va fi dus dup2
opera4ie7 cand va putea manca7 primi vi0ite7 p2r2si patul. Asistenta va lini6ti !olnavul7
asigurandu/l c2 aneste0ia 6i opera4ia sunt !enigne 6i ii va da e"emplu de !olnavi opera4i cu
evolu4ie favora!il2. Ii va comunica lui 6i familiei data 6i ora e"act2 a opera4iei 6i il va
asigura pe pacient de pre0en4a ei permanent2 lang2 el. Asistenta medical2 va preg2ti
!olnavul prinC
a0 P')$9ti')a $)n)'a#9
Asistenta medical2 va nota in foaia de o!serva4ie !ilan4ul clinic 6i paraclinic al !olnavului.
/Bi#an4&# %#ini% va con4ineC antecedente familiale7 patologice 6i c#irurgicale7 varsta7
greutatea7 temperatura7 starea de #idratare7 starea diferitelor aparate7 afec4iunile pre0ente7
valoarea tensiunii arteriale 6i a pulsului.
/Bi#an4&# +a'a%#ini% repre0int2 e"plorarea tuturor aparatelor
45
(0 P')$9ti')a #o%a#9 u o 0i inaintea interven4iei7 asistenta medical2 va o!liga !olnavul s2
stea in repaus la pat7 s2 consume un regim u6or digera!il7 !ogat in lic#ide. )eara asistenta
medical2 ii va efectua o clism2 evacuatoare dup2 care el va face un du6. Asistenta va rade
regiunea a!dominal27 dac2 este p2roas2 6i o va !adi.ona cu antiseptic colorat sau alcool
iodat. <a indica4ia medicului va administra !olnavului un sedativ ?&ia0epam7
Feno!ar!ital@. In 0iua opera4iei asistenta va verifica ca dosarul !olnavului s2 fie corectC
foaia de o!serva4ie7 anali0e7 radiografie. 1a supraveg#ea !olnavul s2 nu !ea7 s2 nu
m2nance7 s2 nu fume0e. Il va pune s2 urine0e sau il va sonda ve0ical ?la indica4ia
medicului@. 1a re!adi.ona regiunea ras2 cu antiseptic colorat7 dup2 care il va a.uta s2 se
im!race o c2mas2 6i 6osete in picioare. 1a verifica dac2 !olnavul 6i/a scos prote0ele 6i
!i.uteriile. Ii va verifica pulsul7 tensiunea arterial27 temperatura 6i/l va instala conforta!il
pe !rancard27 cu perna su! cap 6i acoperit cu p2tur2. Asistenta medical2 verific2 a doua
oar2 dac2 are plicul cu toate documentele 6i va inso4i !olnavul la sala de preaneste0ie.
IV.2.C.Ro#&# ait)nt)i m)*i%a#) ?n &+'a/)$B)')a +oto+)'ato'i) a
(o#na/&#&i %o#)%it)%tomi"at
&up2 terminarea opera4iei7 asistenta se va interesa cum a decurs interven4ia. 1a
supraveg#ea tre0irea !olnavului dup2 aneste0ie 6i func4iile vitaleC m2soar2 la fiecare 15
minute pulsul7tensiunea arterial27 de asemenea respira4ia ?ritm 6i amplitudine@7temperatura7
culoarea mucoaselor 6i a tegumentelor7 diure0a 6i le notea02 in foaia de o!serva4ie.
Permanent va o!serva aspectul 6i comportamentul !olnavului.Asistenta va supraveg#ea
sonda nasogastric2. <a sosirea !olnavului de la sal27 ea va !ran6a sonda la sursa de
aspira4ie continu2 6i la !orcanul gradat. 1a verifica !una func4ionare a sursei de aspira4ie7
dac2 sonda este !ine fi"at2 6i aspectul narinei7 permea!ilitatea sondei ?aspir2 cu o sering2
lic#id din cavitateC dac2 este infundat2 asistenta va introduce ser fi0iologic pe sond2 dup2
care aspir2@. (a va nota in foaia de o!serva4ie volumul 6i aspectul lic#idului aspirat. 1a
o!serva permanent confortul fi0ic 6i psi#ic al !olnavului.Asistenta va supraveg#ea sonda
ve0ical2 a !olnavuluiC s2 fie !ine fi0at2 cu leucoplast pe coaps2 6i tu!ul s2 nu fie
comprimat de mem!rele inferioare ale !olnavului7 sacul colector va fi plasat su! nivelul
ve0icii. (a il va goli la %/+ ore7 notand in foaia de o!serva4ie cantitatea 6i aspectul urinii7
anun4and doctorului orice semne ale unei eventuale infec4ii ?#ematurie7 urin2 tul!ure7
temperatur2@.Asistenta va efectua de mai multe ori pe 0i toaleta genital2 e"tern27
respectand condi4iile de asepsie. <a indica4ia doctorului asistenta va scoate cat mai precoce
sonda pentru a preveni infec4ia urinar2.Asistenta medical2 va supraveg#ea tu!ul de dren 6i
4%
plaga operatorie. 1a verifica tu!ul s2 nu fie cudat 6i s2 fie permea!il7 notand in foaia de
o!serva4ie volumul 6i aspectul lic#idului scurs. &up2 3 0ile asistenta medical2 va lua tu!ul
6i/l va retrage ca4iva cmm:0i pan2 in 0iua % cand il va scoate complet la indica4ia
medicului. Asistenta medical2 va o!serva 0ilnic plaga7 semnaland doctorului orice semn de
complica4ie 6i va efectua pansamentul steril al pl2gii 6i al orificiului din .urul
tu!ului.Asistenta va o!serva de mai multe ori pe 0i starea venelor 6i va recolta
sange7mena.andule pentru a repetaC #emoleucograma7 1)K7 pro!ele #epatice 6i in func4ie
de starea !olnavului ionograma saguin2.Asistenta medical2 va prepara toate su!stan4ele
medicamentoase ce intr2 in cadrul tratamentului7 e"ecut2 in.ec4iile 6i montea02 perfu0iile.
1a urm2ri ca perfu0ia s2 nu se opreasc27 s2 ai!2 un de!it in .ur de 3'/4' pic2turi:minut7 va
o!serva starea !olnavului in timpul perfu0iei7 apari4ia unor accidente locale sau fenomene
generale7 intervenind prompt in func4ie de situa4ie. Asistenta va calcula !ilan4ul #idric al
!olnavului.
IV.3.D)%'i)')a &no' t)Bni%i
Son*a-&# *&o*)na#
D)!initi)
)onda.ul duodenal sau tu!a.ul duodenal const2 din introducerea unei sonde (in#orn
dincolo de pilor reali0And o comunicare 5ntre duoden 6i mediu e"terior.
S%o+
e!ploratorC
/e"tragerea con4inutului duodenal format din con4inut gastric7!ila?A7$7@a sucului
pancreatic si secretiei proprie
/aprecierea fuc4iei #epatice7a c2ilor e"tra#epatice
/descoperirea unor modific2ri anato/patologice ale organanelor care dau
aspectul7cantitatea7compo0itia c#imica sau morfologica a sucurilor e"trase prin sonda.
terapeutic
/drenarea c2ilor !iliare 6i introducerea unor medicamente care au o ac4iune direct2 asupra
ficatului7a c2ilor !iliare sau a tu!ului digestiv

G)n)'a#it94i
47
, se verific2 totodat2 6i permea!ilitatea c2ilor !iliare
/ se pot locali0a procesele patologice #epato!iliare7 prin separarea !ilei ve0iculare de cea
#epatic2 din con4inutul sucului duodenal
/ anali0a sucului pancreatic urm2re6te do0area fermen4ilor din con4inutul lui
/ recoltarea sucului pancreatic se face prin tu!a.ul duodenal
Mat)'ia#) n)%)a'):
de protec"ie
/mu6ama 6i ale02
/6or4 de cauciuc sau alt material impermea!il
/prosoape
sterile
/sonda (in#orn
/2 seringi de 2' ml
/m2nu6i de cauciuc sterile
/pens2 #emostatica
/medii de cultur27epru!ete
nesterile
/t2vi42 renal2
/tav2 medical2
/stativ pentru epru!ete
/pa#ar cu ap2 aromat2
/pern2 cilindric2 dur2 sau p2tur2 rulat2
/#Artie de turnesol ro6ie 6i al!astr2
medicamente
/sulfat de magne0iu 33;
/ulei de m2sline
/novocain2
/solu4ii necesare #idrat2rii 6i aliment2ri

Pregtirea pacientului
4+
psi#icC
/ se informea02 pacientul
/ i se e"plic2 necesitatea te#nicii
fi$icC
/ pacientul va fi nemancat
/ se i0olea02 patul cu un paravan
/ se prote.ea02 cu mu6amaua 6i ale0a
/ se a6ea02 pacientul in po0i4ie 6e0and la marginea patului
/ se prote.ea02 cu 6or4ul din material plastic
/ i se indep2rtea02 prote0a ?dup2 ca0@
/ i se d2 tavi4a renal2 s2 o 4in2 su! !2r!ie
T)Bni%a:
asistenta se spal2 pe mAini
im!rac2 manu6i sterile
prinde sonda ume0it2 cAt mai aproape de oliv2 6i o introduce cu !lAnde4e prin
cavitatea !ucal2 sau na0al2 pAn2 5n faringe
cere pacientului s2 respire adAnc7cu gura desc#is2 6i s2 5ng#it2 de ori pAn2 cAnd
oliva trece 5n esofag .
cu mi6c2ri !lAnde a.ut2 5naintarea sondei pAn2 la 45 cm7moment 5n care se
consider2 c2 sonda a trecut 5n stomac.
se a6ea02 pacientul 5n decu!it lateral drept7cu trunc#iul u6or ridicat 6i capul mai
.os7coapsele flectate pe !a0in
se introduce perna cilindric2 su! regiunea #epatic2
se 5mpinge u6or sonda spre pilor pAn2 la marca.ul de %' cm
se continu2 introducerea sondei cu r2!dare 6i aten4ie concomitent cu ac4iunea de
5ng#i4ire de c2tre pacient71/2 cm la 3/5 min7c5nd a.unge la 75 cm sonda se afla 5n
duoden
V)'i!i%a')a +o"i4i)i on*)i
dac2 nu se scurge !il2 sau lic#idul scurs nu are aspectul !ilei7 se verific2 dac2 sonda
a a.uns in duoden sau s/a incol2cit in stomac
4*
se insufl2 %'ml de aer prin sond2 cu sering2 6i dup2 un minut se aspir2> dac2 sonda
a a.uns in duoden se recuperea02 mai pu4in de 2'ml
se introduc 1'ml de lapte care nu mai poate fi e"tras dac2 sonda a a.uns in duoden7
dar poatefi e"tras2 dac2 ea se afl2 in stomac
se face control radiologic7 sonda urm2rindu/se su! ecran7 ea fiind vi0i!il2 datorit2
impregn2rii cu s2ruri de plum!
Ca+ta')a (i#)i
dup2 1/1 S ore de la p2trunderea sondei 5n stomac7la cap2tul li!er al sondei apare
!ila A7coledocian27de culoare gal!en/aurie7care se colectea02 intr/o epru!et2
se verifica reac4ia sucului duodenal cu #artia de turnesol
se introduc prin sond2 4' ml solu4ie sulfat de Mg 33; steril275ncal0it2 la
temperatura camerei pentru a favori0a drenarea !ilei ve0iculare
se 5nc#ide e"tremitatea li!er2 a sondei prin 5nnodare sau cu o pens2
dup2 15/3' minute se desc#ide sonda 6i se colectea02 3'/4' ml !il2 vAscoas2 de
culoare 5nc#is2 castanie/!ila $ ve0icular2
dup2 evacuarea !ilei $ se colectea02 o !il2 clar2 care provine direct din ficat/!ila
7#epatic27aceasta fiind 5n cantitate mai mare se va capta 5ntr/un recipient
corespun02tor
e"tragerea sondei se face dupa ce insufl2 cA4iva ml de aer 6i se 5nc#ide cap2tul li!er
cu o pens2
e"tremitatea sondei se va 4ine su! nivelul stomacului pacientului pentru a impiedica
scurgerea con4inutului ei in faringe sau in cavitatea !ucal2
se gole6te con4inutul sondei 6i se a6a02 in t2vi4a renal2
Ingriirea ulteri!ar a pacientului
se ofer2 un pa#ar cu ap2 aromat2 pentru cl2tirea gurii
se 6terg muco0it24ile de pe fa42 6i !2r!ie
se indep2rtea02 6or4ul din material plastic
se a6ea02 pacientul in po0i4ie comod2
5'
Pregtirea pr!"u#ului pentru e$amen "e lab!rat!r
se determin2 cantitatea de !il2 o!4inut2
se etic#etea02 recipientele
se trimit pro!ele la la!orator
)e reorgani0ea02 6i se notea02 in foaia de o!servatie
%cci"ente
innodarea sondei datorit2 contrac4iilor pere4ilor stomacali in timpul sen0a4iei de
v2rs2turi
incol2cirea sondei in stomac
gre4uri 6i v2rs2turi
imposi!ilitatea dren2rii !ilei cau0at2 de un o!stacol func4ional?spasmul sfincterului
Dddi@
sau anatomic?coagularea !ilei vascoase@
E%o$'a!ia a(*omina#a
D)!initi)
(cografia a!dominala /investigatie imagistica non/inva0iva7 care utili0ea0a ultrasunetele
reflectate de organismul uman. (ste o anali0a operator/dependentaC e nevoie atat de un
aparat performant7 cat si de un ecografist cu e"perienta.
S%o+
e!plorator:
/vi0uali0ea0a colecistului si permite identificarea litia0ei !iliare si a complicatiilor acesteiaC
litia0a de coledoc7 colecistita acuta sau neoplasmul de ve0ica !iliara.
/inlocuirea unor metode de e"plorare mai greu suportate de pacient
/suparaveg#erea evolutiei afectiunilor depistate ori a unor complicatii ale acestora prin
repetarea si compararea imaginilor ecografice inregistrate fotografic si pe caseta video
Mat)'ia#) n)%)a')
tavita renala
/prosoape de unica folosinta pentru stergerea gelului de pe tegumente
manusi de cauciuc sterile
/aparat ecografic compus din transductor7 calculator7 ecran ? unele ecografe au posi!ilitatea
de fotografiere7 de inregistrare video)
gel de cupla. acustic
/solutii antiseptice pentru de0infectarea mainilor
51
P')$ati')a +a%i)nt&#&i
psi#icC
/se informea0a pacientul
/i se e"plica necesitatea te#nicii
/se o!tine consimtamantul pacientului si programarea pentru ecografie
fi0icC
/pacientul va fi nemancat cu 5/% ore inainte
/nu se vor consuma sucuri acidulate7lapte7cafea7lic#ide dulci si grasimi
/se prote.ea0a patul cu musama si ale0a
/pacientul sta in po0itie de decu!it dorsal alternand cu po0itia de decu!it lateral
/se va de0!raca in 0ona de e"aminat
/ se va unge cu gel 0ona de tegument deasupra organelor de e"aminat.
/medicul efectuea0a ecografia7 o!serva ecranul si indica re0ultatul
T)Bni%a
,e#nica este e"ecutata de medic respectand urmatorii timpi
/aplicarea gelului de cupla. acustic
/deplasarea sondei ecografului de/a lungul regiunii superioare a a!domenului
/urmarirea imaginilor inregistrate pe ecranul de control su! diferite ung#iuriv
/efectuarea copiilor fotografice sau pe caseta video
/la final asistenta sterge gelul de pe tegumente 7a.uta pacienta sa se ridice de pe masa de
e"aminare si sa se im!race7motea0a efectuarea te#nicii
In$'i-i')a &#t)'ioa'a a +a%i)nt&#&i
/se a.uta pacientul sa curete 0ona a!dominala de gelul incolor cu prosoape de #artie
P'in%i+a#)#) a/anta-) a#) )%o$'a!i)i
/este o metoda ieftina7 motiv pentru care poate fi folosita pe scara largain populatie7 in
screeningul multor afectiuni>
/este o metoda neinva0iva7 nu presupune cateteri0ari ale venelor sauarterelor7 nu produce
sangerari sau alte le0iuni>
52
/este nedureroasa
/este o metoda rapida7e"amenul ecografic durea0a 2'/3' de minute7infunctie de ce se
anali0ea0a7de conditiile pacientului
A%%i*)nt)
&eoarece foloseste in e"plorarea organelor ultrasunete7 ecografia nu produce practic nici
un efect secundar7 indiferent de organul anali0at sau de durata e"aminarii.
O()'/atii
In timpul e"aminarii comunicarea cu pacienta este permanenta

Co#)%ito$'a!ia
D)!initi)
-adiografierea ve0iculei !iliare?colecistului@umpluta cu su!stanta de contrast7administrata
de o!icei pe cale orala.
S%o+
e"plorator
/e"aminarea formei po0itiei7continutului ve0iculei !iliare
/e"aminarea dinamicii?contractilitatii@ve0iculei !iliare
/descoperirea pre0entei de calculi radioopaci
Mat)'ia#) n)%)a')
,su!stanta opaca?acid iopanoic sau ra0e!il@
/tavita renala
/musama si ale0a
/manusi sterile
/medicamenteCtriferment
P')$ati')a +a%i)nt&#&i
psi#ica
/se anunta pacientul si is e e"plica necesitatea efectuarii te#nicii
53
%i$ic
/se adiministrea0a pacientului cu 273 0ile ianintea e"aminarii7car!une animal de 3ori:0i cate
2 ta!lete si regim #iperproteic
/cu 172 0ile inaintea efectuarii colecistografiei de administrea0a pacientului un regim
dietetic usor digera!il7e"clu0and alimentele cu continut !ogat in celulo0a si
#idrocar!oanate concentrate.
/in 0iua precedenta e"amenului 7la orele 127se administrea0a pacientului un pran0 compus
din oua7smantana si unt cu paine?acest regim determina contractii puternice si golirea
ve0icii !iliare@7acest pran0 poate fi inlocuit cu 5' de g de ciocolata sau efectuarea uni
sonda. evacuator
/dupa masa se efectuea0a pacientului o clisma evacuatorie cu ser fi0iologic pentru
evacuarea ga0elor din colon.
/se testea0a toleranta la -a0e!ilCla orele 1% se administrea0a pacientului o ta!leta care se
di0olvape lim!a si se supraveg#ea0a pacientul7o!servand daca nua re #ipersensi!iliatea la
iod.
CAPITOLUL
CADURILE CLINICE
CADUL CLINIC NR 1
JumeC(
PrenumeCM
)e"Cmasculin
&omiciliuC$u0au
DcupatieCsalariat
)tare civilaCdivortat7doua fete
&ata nasteriiC15.1'.1*%*
-eligieCortodo"
onditii de viataClocuieste cu una din fiicele sale intr/un apartamaent cu doua camere cu
toate utilitatile.
D!isnuiteC
/tutunCnu
54
/alcoolCoca0ional
/cafeaCo cana:0i
/alimenteCgrasimi7pra.eli7carne7lactate
Ju pre0inta alergii
Pro!leme anterioare de sanatateCapendicectomie la varsta de 1+ ani/anul 1*51
&ata internariiC25.'5.2'14
&ata e"ternariiC1'.'%.2'14
Motivele internariiC.ena dureroasa in #ipocondrul drept7respiratie de 23:min7puls %2
!atai:min7,A 14':4' mm Kg7, 3%7+7diure0a 12'' ml 7mictiuni fi0iologice7gust amar 7arsuri
7!alonari7 constipatie si insomnii.
&iagnostic la internareCcolecistita acuta
Jevoi prioritare pertur!ateC
I.N)/oia *) a ()a i *) a man%a
%.&emne #i #impt!me
&ureri in #ipocondrul drept
D!oseal2 la efort
Alimenta4ie necorespun02toare
onsum ridicat de alimente grase
Gust amar7 arsuri epigastrice7 !alon2ri.
B. S&'a *) *i!i%&#tat):
&atorit2 necunoa6terii principiilor alimentare.
'. Pr!blema:
Alimenta4ia inadecvat2 prin "e(icit
.
D. O(i)%ti/):
Pacientul s2 cunoasc2 6i s2 respecte principiile unei alimenta4ii corecte in decurs de
4+ ore.
E. A%4i&ni:
1. Aciuni cu rol propriu:
Ii e"plic pacientului principiile unei alimenta4ii corecte
Ii inv24 valoarea nutritiv2 a alimentelor
on6tienti0e0 pacientul asupra importan4ei regimului alimentar in men4inerea
55
s2n2t24ii sale
("plore0 gusturile 6i o!iceiurile alimentare 6i in func4ie de acestea ii
intocmesc un regim alimentar
Fac !ilan4ul lic#idelor ingerate 6i al celor eliminate
Administre0 medica4ia prescris2 de medic impotriva arsurilor7 !alon2rilor 6i
sen0a4iei de grea42
)ta!ilesc cu pacientul un orar de mese regulate
Il sf2tuiesc s2 evite consumul de alimente 6i lic#ide reci
2. Actiuni cu rol !l!"#tAdministare de:
Perfu0ii cu gluco02 5;7 1.5'' ml:0i
Algocalmin 3 fiole:0i
Papaverin2 4 fiole:0i
1itamina $17 $%7 2'' cate 2 fiole:0i
)co!util compus 1 fiol2 la + ore
F. E/a#&9'i:
Pacientul a in4eles necesitatea regimului alimentar 6i principile unei alimenta4ii
corecte
A ingerat in 24 ore 1.5'' ml lic#ide 6i a eliminat 1.2'' ml
-espect2 dieta adecvat2 de protec4ie a ficatului 6i colecistului
II. N)/oia *) a )#imina
A.S)mn) i im+tom):
onstipa4ie
Manifest2ri prin stare de disconfort
$alon2ri
B. S&'a *) *i!i%&#tat):
Alimenta4ie necorespun02toare
C. P'o(#)ma:
onstipa4ia
D. O(i)%ti/):
Pacientul tre!uie s2 ai!2 un tran0it intenstinal in limite fi0iologice ?24 ore@
E. A%4i&n):
5%
1. Aciuni cu rol propriu:
&etermin pacientul s2 ingere o cantitate suficient2 de lic#ide
)ervesc pacientului ceai neindulcit7 c2ldu47 sup2 de morcovi in a6a fel incat in
rimele 24/4+ ore s2 ai!2 o alimenta4ie lic#id2
)ta!ilesc pacientului orar de e"erci4ii fi0ice
)ta!ilesc un orar regulat al alimenta4iei in func4ie de activit24ile lui
)f2tuiesc pacientul s2 evite alimentele !ogate in fi!roase
=rm2resc 6i note0 in foaia de o!serva4ie consisten4a 6i frecven4a scaunelor
Administre0 la indica4ia medicului la"ative
2. Aciuni cu rol !l!"#t:
)upo0itoare cu glicerin27 1 supo0itor
<a"ativ 1 dra.eu seara
F. E/a#&9'i:
Pacientul a avut 2 scaune in primele 3% ore7 iar in a 4 0i 6i/a rec2p2tat tran0itul
intestinal B 3 scaune:0i
&iure0a este normal2 de 1.3'' ml
III. )ev!ia "e a #e !"ihni *i "e a "!rmi
%.&emne #i #impt!me
&isconfort la tre0ire
Ii este team2 de !oala sa
Are pro!leme la serviciu
An"ios7 apatic
Insomnie
Plictiseal2 6i nervo0itate
)c2derea puterii de concentrare
+. &ur#a "e "i(icultate:
Pro!leme de serviciu
,eama de !oala sa
'. Pr!blema:
Insomnie relativ2
D. O(i)%ti/):
Pacientul s2 ai!2 un somn normal7 conform necesit24ilor sale 6i s2 dispun2 de un
program de odi#n2
57
E. A%4i&ni:
1. Aciuni cu rol propriu:
Intocmesc un orar corespun02tor de odi#n2 6i somn
&iminuarea an"iet24ii pentru e"primarea sentimentelor 6i emo4iilor 7educ !olnavul
pentru practicarea metodelor de rela"are 6i destindere
Ii diminue0 inconfortul7 asigurandu/i un mediu adecvat cat mai aproape de
o!iceiurile practicate la domiciliu
Ii ofer o can2 cu lapte cald seara inainte de culcare
Administre0 tratamentul medicamentos la indica4ia medicului
2. Aciuni cu rol !l!"#t:
Feno!ar!ital % mg:Fg corp la 24 ore
("traveral 1/2 comprimate la nevoie
F. E/a#&a'):
Pacientul ascult2 mu0ic2 inainte de culcare
Ii place s2 !ea lapte cald seara
A inv24at te#nici de rela"are
A dormit % ore in a doua noapte
Are somn lini6tit7 neagitat f2r2 vise
CADUL CLINIC NR.2
JumeCP
PrenumeCI
)e"Cmasculin
&omiciliuC$ucuresti
DcupatieCpensionar
)tare civilaCcasatorit 7un !aiat
&ata nasteriiC'2.'4.1*54
-eligieCortodo"
onditii de viataClocuieste cu sotia sa intr/un apartamaent cu doua camere cu toate
conditiile.
D!isnuiteC
/tutunCnu
/alcoolCnu
/cafeaCo cana:0i
5+
Ju pre0inta alergii
Pro!leme anterioare de sanatateCpacientul a avut varicela la 12 ani si poarta oc#elari de
vedere
&ata internariiC1'.'%.2'14
&ata e"ternariiC25.'%.2'14
Motivele internariiC.ena dureroasa in #ipocondrul drept7respiratie de 23:min7puls %2
!atai:min7,A 14':4' mm Kg7, 3%7+7diure0a 12'' ml 7mictiuni fi0iologice7gust amar 7arsuri
7!alonari7 constipatie si insomnii.
&iagnostic clinicCcolecistita cronica
5*



%'
.



%1
%2








%3