NURSING N OBSTETRIC

SUPORT DE CURS
ROLUL ASISTENTELOR MEDICALE
IN OBSTETRICA- GINECOLOGIE
Intre profesia de asistent medical si societate este o relatie reciproca: asistentii medicali daruiesc
ingrijire continua tuturor fiintelor umane fara a avea in vedere boala sau statutul social, iar societatea
recunoaste profesia in care membrii actioneaza responsabil si conform unui cod al eticii.
Codul international de etica pentru asistentele medicale de obstetrica- ginecologie respecta
dreptul femeilor de a lua o decizie, favorizeaza acceptarea responsabilitatii pentru consecintele deciziilor
lor si le sprijina dreptul de a participa la luarea deciziilor privind propria persoana, incurajandu-le sa
vorbeasca in interesul lor despre problemele care le afecteaza sanatatea.
In acelasi timp acorda ingrijiri femeilor si familiilor care asteapta copii, incurajandu-le sperantele
realiste legate de nastere astfel ca nici o femeie sa nu fie lezata prin conceptie sau nastere, raspunzand
nevoilor psihologice, fizice, emotionale si spirituale ale femeilor.
Problemele sarcinii sunt relatate a fi: facilitarea, prevenirea si normalitatea. Facilitarea a
prezentat interes pentru cercetatorii in domeniu, stiinta moderna rezolvand situatii de sterilitate cauzate
de casatoria si nasterea tarzie la femeile independente, active, sau cu cariera. Unele femei amana
incercarea de a ramane insarcinate pana la varsta cand fertilitatea este scazuta. ulte femei nu realizeaza
posibilele implicatii la luarea acestor decizii, dorinta de a-si controla viata, de a fi independente le fac sa
creada ca infertilitatea este o problema a altora. In timp ce stiinta a facut mari progrese in facilitarea
sarcinii, in abilitatea de a induce sarcina prin fertilizarea in vitro, fara a putea insa controla posibilitatea
unor nasteri multiple, tehnica de fertilizare a ovarelor in vitro ridica probleme etice ca, acceptarea
metodei de catre femei sau abilitatea mamei cu disfunctii ovariene de a accepta un ovar donat, etc.
Unul din rolurile asistentei medicale in aceasta problema este cel de educator, educatia ajutand
cuplurile sa depaseasca starea de an!ietate si dificultatile emotionale. Consilierea in aceasta sensibila si
unica problema: educatie, raport emotional, asistenta si responsabilitati clinice, ridica multiple probleme
etice asistentelor medicale.
Problema prevenirii este centrata in jurul evitarii conceptiei pentru prevenirea sarcinilor nedorite.
Controlul reproducerii este o problema atat sociala cat si una personala, care variaza de la sterilizare
permanenta, contraceptive temporare, la avort. "ceste metode au creat dileme etice asistentilor medicali
cu ocazia consilierilor, in situatii cand sarcina desi era dorita, situatia financiara, familiara, sociala etc. nu
o permitea. #terilzarea creaza, de asemenea, dileme etice privind autonomia femeii, situatia ei sociala,
pana la falsificarea genetica a omului.
$atorita contraceptivelor traditionale, femeile au fost responsabile de controlul nasterii. $e
curand in controlul sarcinii sunt implicati si barbatii, prin recent acceptata vasectomie. "cum sterilizarea
masculina este o procedura simpla dar care ridica probleme legate de responsabilitatea contraceptiei.
$esi metoda este greu acceptata de barbati, sterilizarea masculina le da sansa de a participa vizibil si
permanent in controlul sarcinii. Introducerea unor contraceptive ca spirala uterina a pus o bariera intre
problemele contraceptive si avort, asemenea unui mecanism de interferare cu sarcina.
Initierea cu valorilor profesionale pentru cele mai multe asistente medicale de obstetrica
ginecologie se produce in timpul adolescentei tarzii sau la inceputurile maturizarii.
In acest moment multe persoane s-ar putea sa nu aiba un moral dezvoltat. "vand insa
responsabilitati profesionale se pot forma, dezvolta etic, atata timp cat realizarea profesionala este
inteleasa ca un proces de dezvoltare de alungul vietii.
%esponsabilitatea incepe cu cuplul conjugal, cu problemele sterilitatii si fertilitatii si se termina
cu lauzia, perioada in care de asemenea pot aparea complicatii fata de care este necesara o conduita
etica. "sistenta medicala de obstetrica ginecologie va trebui sa respecte cu strictete indicatiile
terapeutice, cuplul ca e!istenta, calitatea vietii mamei, care include, de regula, si fatul, chiar daca prin
educatie, varsta, situatie familiala, femeia se comporta diferit fata de conceptie si sarcina. &biectivele din
'
cadrul mentinerii sanatatii femeii includ informarea ei despre importanta controlui ginecologic regulat
pentru a putea promova sanatatea si a detecta orice problema in timp util.
%olul asistentei medicale este sa asigure asistenta in probleme ginecologice si functiile
reproductive, sa lamureasca pacienta in legatura cu intrebarile si ingrjorarile ei referitoare la functiile
se!uale si se!ualitate. Pe linga problemele de etica cu care se confrunta asistentele medicale, acestea
sustin, prin munca lor, conditia umana in lupta cu esecul, boala sau moartea, nu numai prin multa
pricepere, prudenta, devotament pentru om, ci si prin multa omenie, pasiune de a se dedica sanatatii
oamenilor.
NOIUNI ELEMENTARE DESPRE SARCIN I NATERE
Fecundaia este procesul de contopire a celulei se!uale masculine cu cea Uitf (n urma c)ruia rezult) oul
sau zigotul. "re loc (n treimea e!tern) a trompei do migreaz), (n mod normal, c)tre cavitatea uterin).
Migraia reprezint) deplasarea zigotului c)tre cavitatea uterin) datorit) ciiioiil produs de cilii vibratili ai
mucoasei tubare *i a contrac+iilor peristaltice ale tfoiiij "junge (n uter dup) ,-'- zile unde r)m.ne un
timp liber, apoi se fi!eaz).
Nidaia sau ovoimplanta+ia const) (n fi!area oului (n cavitate, de obicei (n fundului uterin *i are loc (n
mai multe faze/ faza preg)titoare, implanta+ia, placcnti
Sarcina - dezvoltarea produsului de concep+ie *i starea fiziologic) (n 0 u g)se*te femeia din momentul
fecund)rii *i p.n) (n momentul e!pulziei. Periu.id sarcin) are o durat) de -12--,2 zile.
Naterea reprezint) totalitatea fenomenelor active *i pasive care duc la e!pul3l045 c)i naturale a
produsului de concep+ie ajuns la limita viabilit)+ii. "tunci c.nd n.i6vl are loc pe c)i naturale, f)r) nici o
interven+ie, este vorba de na*tere eutocic), ior apar complica+ii na*terea este patologic) sau distocic).
7a*terea produs) la sf.r*itul celor -12--,2 zile 089 - :2 s)pt)m.ni; este la h6Ui< iar (ntre -,-81
s)pt)m.ni este prematur).
$ep)*irea termenului de :- s)pt)m.ni este considerat) sarcin) prelungita, suprapurtat).
Travaliul reprezint) totalitatea fenomenelor care contribuie la eliminarea produsului de concep+ie.
Falsul travaliu este caracterizat de apari+ia unor contrac+ii uterine dureroase neregulate, de scurt) durat),
f)r) modific)ri la nivelul colului.
"dev)ratul travaliu este caracterizat prin contrac+ii involuntare, dureroase, intermitente, ritmice, cu
frecven+), durat) *i intensitate progresiv cresc.nd).
BAZINUL OSOS
=ste o centur) format) prin articularea celor patru oase pelvine: sacrul *i coccisul a*ezate
posterior *i median, cele dou) oase iliace a*ezate anterior *i lateral. "rticularea se face prin trei simfize:
anterior prin simfiza pubian) *i posterolateral prin simfizele sacro-iliace.
$atorit) inhibi iei gravidice aceste articula iipermit oarecare mobilitate, av.nd importan )
deosebit) (n progresiunea produsului de concep+ie, prin modificarea diametrelor.
>azinul osos are forma unui trunchi de con cu baza mare (n sus *i este (mp)r+it (n dou) de linia
arcuat) sau nenumit): superior, bazinul mare *i inferior, bazinul mic.
>azinul mare are form) de p.lnie *i are importan+) pentru obstetric), deoarece prin m)surarea
unor diametre e!terne 0pelvimetria e!tern); ob+inem informa+ii (n leg)tur) cu forma i dimensiunile
normale sau patologice ale bazinului obstetrical.
"ceste diametre sunt:
a; antero-posterior >audelo?ue 0de la v.rful apofizei spinoase @A la marginea superioar) a simfizei
pubiene; 'B-2 cm *i permite aprecierea diametrelor str.mtorii superioare.
b; bispinos 0(ntre cele dou) spine iliace antero-superioare; B-: cm
c; bicrest 0intre punctele cele mai (nalte ale crestelor iliace; B-, cm
d bitrohanterian 0(ntre fe+ele e!terne a celor dou) mari trohantere; B 8- cm *i apreciaz) diametrul
transversal al escava+iei pelviene.
>azinul mic numit *i bazin obstetrical este un canal osos cuprins (ntre str.mtoarea superioar)
care-l separ) de bazinul mare *i str.mtoarea inferioar).
-
#tr.mtoarea superioar) are trei diametre antero-posterioare cel mai important fiind promonto-
retropubian numit *i conjugata vera sau diametrul util 0$U; B '2,A cm/ dou) diametre transverse
important fiind cel mediu 0'8 cm;/ diametrul oblic st.ng 0'--'-,A cm; i diametrul oblic drept 0'- cm;.
#tr.mtoarea inferioar) (nchiide jos micul bazin.
=scava+ia pelvin) reprezint) canalul prin care coboar) prezenta+ia *i (*i face rota ia.
Unele boli pot produce modific)ri grave sau moderate ale bazinului. Cnt.lnim bazin modificat prin
*chiop)tare, prin deform)ri ale curburilor coloanei vertebrale 0cifotic, scoliotic, lordotic; sau deplas)ri
ale acesteia, bazinul rahitic, osteomalacic sau acondroplazic, prin lu!a+ie congenital) de *old.
BAZINUL MOALE
=ste format dintr-o serie de mu*chi *i apronevroze care (nchid la partea inferioar) canalul pelvin
reprezent.nd plan*eul pelviperineal cu rol de sus+inere a uterului (n pozi ia sa normal).
MODIFICRILE MORFO-FUINCIONALE ALE ORGANISMULUI
N TIMPUL SARCINII
A. MODIFICRI GENERALE
=veniment fiziologic deosebit (n via+a femeii, sarcina reprezint) o (mplinire amenirii acesteia,
aceea de a procrea. #e (nso+e*te, (ns), de o serie de modific)ri determinate de necesitatea adapt)rii la
noua situa+ie, impus) de dezvoltarea f)tului.
Pentru ca sarcina s) se dezvolte normal, s) se nasc) un copil s)n)tos este necesar) o bun)
colaborare (ntre gravid) *i asistenta medical), comunicarea f)c.ndu-se (n ambele sensuri: prima s)
furnizeze permanent informa ii despre starea sa *i s)-*i formeze anumite comportamente, a doua s) *tie
s) selecteze informa+iile, s) desprind) problemele, pe care s) le rezolve (mpreun) cu femeia *i, la nevoie,
cu medicul.
=!plica+iile *i sfaturile nu vor putea fi recep+ionate de viitoarea mam) dec.t dac ) asistenta va *ti
s) se fac) (n+eleas), va dovedi o bun) preg)tire, va g)si r)spuns la toate (ntreb)rile, va *ti s) deosebeasc)
aspectul normal de cel patologic.
Sistemu
!e"#$s
- sarcina creeaz) (n organism o nou) stare de ecfiilibru, care arc la baz) stimulii pleca+i de
la uter la ou/
- se consider) c) (n primul trimestru ar e!ista o diminuare a activit)+ii corte!ului *i o
cre*tere a e!citabilit)+ii subcorte!ului/
- cre*te tonusul vagal, ceea ce e!plic) apari+ia gre+uriloi, v)rs)turilor, saliva+iei/ tot de
origine vegetativ) este pervertire.i gustului *i mirosului/
- pot ap)rea o serie de tulbur)ri psihice, fatigabilitate, (n func+ie de tipul de sistem nervos al
gravidei/
- an!ietatea, tulburarea somnului reprezint) manifest)ri destul de frecvente.
Sistemu
e!%$&"i!
- ac+ioneaz) (n str.ns) interdependen+) cu sistemul nervos/
- hipertrofia unor glande 0adenohipofiza, corticosuprarenala *i tiroida; determin) cre*terea
cantit)+ii de hormoni/
- cre*te secre+ia de glucocorticoizi *i mineralocorticoizi/
- tiroida este hiperactiv), cre*te metabolismul bazai/
- paratiroidele trebuie s) fac) fa+) metabolismului crescut/
- prolactina atinge un nivel ma!im chiar (nainte de na*tere *i inhib) gonadotropii/
- corpul galben de sarcin) (nlocuie*te corpul galben menstrual, este sursa principal) a
secre+iei de foliculin) *i progesteron (n primele trei luni de sarcin), apoi func+ia este
preluat) de placent), care secret), pe l.ng) cei doi hormoni *i somatotropin).
Met'($-
ismu
- cre*te (n sarcin) datorit) hiperfunc+iei tiroidiene, intensific)rii activit)+ii cordului *i
aparatului respirator/
- temperatura corpului cre*te u*or p.n) (n luna a treia de sarcin)/
- cre*te lipemia 0'.222-'.-22 mg;, care, asociat) cu hipercoagu-labilitatea, e!plic) riscurile
8
flebitelor (n sarcin)/
- gravida are nevoie de mai multe proteine 0',A g3Dg corp;, sc)derea av.nd influen+e
negative asupra f)tului/
- se produce imbibi+ie gravidic) prin reten+ie de ap) datorit) estrogenilor *i hormonilor
corticosuprarenalieni/
- cre*te volumul plasmatic p.n) la *apte luni, apoi scade pogresiv/
- se modific) metabolismul fosfo-calcic/ la termen o gravid) cedeaz) (n medie 82 mg
calciu pe zi f)tului, (n special (n s)pt)m.nile 82-:2/
- cantitatea de calciu scade u*or, put.nd ap)rea carii dentare, fracturi.
Te)u-
me!tee
- pielea este lucioas), catifelat)/
- glandele sebacee *i sudoripare sunt mai active, gravida transpir) abundent/
- la A2-1AE din gravide apare hiperpigmenta+ia pe fa+) 0masca sau cloasma gravidic);, mai
ales pe frunte, buza superioar), nas *i pome+ii obrajilor/
- vergeturile abdominale, de culoare roz la primipare *i sidefii la multipare, apar mai ales
(n luna a *asea, a *aptea *i sunt urmare, pe de o parte a cre*terii (n volum a uterului *i pe de
alt) parte a cre*terii activit)+ii adrenocorticoizilor - pigmentarea liniei albe abdominale,
areola mamar) *i mameloanelor.
Sistemu
$ste$'"-
ti&u'"
- sufer) modific)ri prin decalcifiere/
- rela!area articula+iei bazinului *i chiar a articula+iilor intervertebrale 0mai ales
lombare;, la!itatea ligamentar) antreneaz) dureri la nivelul coloanei vertebrale/
- datorit) imbibi+iei gravidice *i prin interven+ia hormonilor steroizi placentari, a rela!inei,
se produce rela!area simfizei pubiene/ gravida poate acuza durere/
- modificarea mersului *i posturii este determinat) de cre*terea (n greutate, de schimbarea
centrului de greutate, urmat) de accentuarea curburii lombosacrate.
A*'"'tu
"es*i"'t$"
- (n ultimele luni de sarcin) uterul gravid limiteaz) mi*carea diafragmului, (mping.ndu-l (n
sus cu apro!imativ : cm/ apare o hiperventila+ie constant), ca urmare a nevoilor crescute
de o!igen/
- scade concentra+ia de C&
-
din s.ngele matern *i se u*ureaz) trecerea acestuia de la f)t
prin placent)/
- (n sarcina gemelar), (n hidramnios num)rul respira+iilor cre*te mai mult.
A*'"'tu
&'"%i$-
#'s&u'"
- sufer) cele mai importante modific)ri anatomice, func+ionale *i hemodinamice/
- inima face eforturi mari datorit) cre*terii volumului circulant *i cre*terii necesit)+ilor
organismului legate de evolu+ia sarcinii/ la sf.r*itul sarcinii cantitatea de s.nge cre*te cu
'.-82 ml/ inima f)c.nd un efort considerabil pentru a (mpinge s.ngele *i (n circula+ia feto-
placentar)/
- cre*te debitul cardiac, (ntre s)pt)m.nile '2-82 put.nd dep)*i cu A2E valoarea normal)/
- cre*te ritmul cardiac cu '2-'A b)t)i pe minut, ating.nd ma!imum c)tre s)pt)m.na a 82-a/
- tensiunea arterial) nu se modific) la gravidele s)n)toase/ poato ap)rea o u*oar) sc)dere (n
prima jum)tate, probabil datorit) vasodilata+iei produs) de activitatea hormonal)/ este
considerat) patologic) cre*terea peste ':2392 mmFg/
- cre*te presiunea venoas) (n membrele inferioare din cauz.i compresiunii e!ercitate de
uterul gravid, (mpiedic) circula+ia do (ntoarcere *i favorizeaz) apari+ia varicelor la
membrele inferioaru *i la organele genitale e!terne/
- cre*te coagulabilitatea, ceea ce predispune la tromboz)/
- cre*te G#F-ul.
A*'"'tu
%i)esti#
- prezint) modific)ri care se instaleaz) precoce *i cam intereseaz) toate segmentele/
- ptialismul *i sialoreea pot fi jenante/
- gre+urile *i v)rs)turile apar mai ales diminea+a/ sunt implica+i/ eiemente somatice,
neurohormonale *i psihosomatice/
- cre*terea sau pervertirea gustului/
- dureri epigastrice *i arsuri retrosternale/ ia nivelul cavit)+ii bucale:
- hipertrofia gingiilor, gingivita de sarcin), datorit) cre*terii cantit)+ii de estrogeni 0edeme
*i s.ngerare; *i progesteron, l)rgirea spa+iului periodontal - tulbur)ri care dispar dup)
na*tere/
:
- carii dentare, mai ales ia multipare, (n a doua jum)tate a sarcinii/ la nivelul stomacului:
- diminuarea secre+iei gastrice (n primul *i al doilea trimestru/
- diminuarea motilit)+ii *i tonusului gastric datorit) ac+iunii hormonilor asupra fibrelor
musculare/ la multipare *i obeze e posibil s) apar) hernia hiatal)/
- la nivelul intestinului:
- scade peristaltismul, ceea ce e!plic) tendin+a la constipa+ie, al)turi de compresiunea
e!ercitat) de uterul gravid asupra rectului/
- apar frecvent hemoroizi/
- la nivelul ficatului *i vezicii biliare/
- ficatul este mult solicitat, cresc transaminazele/ transform) nu numai substan+ele necesare
organismului matern, ci *i pe cele necesare f)tului, precum *i substan+ele to!ice venite de
la f)t.
A*'"'tu
"e!'
- rinichii sunt supu*i unei munci suplimentare, deoarece trebuie s) elimine at.t substan+ele
provenite de la mam), c.t *i cele de la f)t/
- sunt pu+in m)ri+i ca volum, au circula+ia mai activ)/
- cre*te diureza la '.A22-'.,22 ml3-: ore/
- scade densitatea urinar)/
- spre sf.r*itul sarcinii pot ap)rea: o u*oar) albuminurie, la -AE p.n) la :2E din cazuri, o
u*oar) glicozurie/
- polaDiurie *i disurie datorit) compresiunii e!ercitate pe vezic) de uterul gravid/
- hipotonia *i dilata+ia uretero-pielo-calicial), cauzat) de compresiunea e!ercitat) de uterul
gravid dup) luna a cincea, produc staz) urinar) *i favorizeaz) infec+ia.
Tu(u-"+"i
!eu"$-
$)i&e
- compresiunea pe nervii pelvici determinat) de cre*terea uterului/
- durere lombar) din cauza lordozei e!agerate, trac+iunii asupra nervilor, compresiunii pe
r)d)cinile nervoase/
- senza+ie de furnic)turi (n m.ini/
- cefalee, merg.nd p.n) la migren), an!ietate, nesiguran+)/
- vertij, ame+eli, merg.nd p.n) la le*in, (n prima perioad), cauzate de instabilitatea vaso-
motorie, hipotensiunea ortostatic) *i hipoglicemie.
B. MODIFICRI LOCALE
G'!%'
m'm'"+
- senza+ie de greutate, chiar dureri *i (n+ep)turi/
- s.nii cresc (n volum, se dezvolt) o re+ea venoas) 0Faller;, areola mamar) se m)re*te, se
bombeaz) ca o sticl) de ceasornic, este mai pigmentat) *i prezint) ni*te proeminen+e de
m)rimea unui bob de mei, nunnite tuberculii ontgomerH/
- mamelonul se m)re*te, devine turgescent, cap)t) o colorale brun-(nchis)/
- apare secre+ia de colostru, ca urmare a intr)rii (n ac+iunea prolactinei, secre+ia lactat) fiind
inhibat) (n timpul sarcinii de c.te estrogeni *i progesteron, produ*i de placent)/
- dup) na*tere, o dat) cu eliminarea placentei, estrogenii dispar *i, sub influen+a prolactinei,
se produce secre+ia lactat)/
- apari+ia secre+iei lactate, *i nu a colostrului, (n timpul sarcinii, re itn0;ortnn+) (n sarcina
oprit) (n evolu+ie.
A*'"'tu
)e!it'
a) Modificrile uterului:
- volumul cre*te, ajung.nd la urm)toarele diametre la termoii: vertical: 88-81 cm de la I,A
cm/ transvers: -: cm de la : cm/ antero-posterior: ----8 cm de la -,A cm/
- capacitatea cre*te de la A-I ml la :.222-A.222 ml, iar (n cazuri patologice put.nd ajunge la
'2-'A'/
- greutatea cre*te de la A2 g la '.222-'.-22 g, chiar '.A22 g/
- grosimea pere+ilor cre*te (n primele dou) luni de la '2-'A mm la '9 mm, pentru ca apoi s)
se sub+ieze din cauza distensiei/
- forma: piriform (n luna a doua, sferic (n lunile 8-:-A *i ovoid (n lunile I-9/
- consisten+a: p)stos, ramolit, la (nceput, din cauza vasculariza+iei abundente *i imbibi+iei
A
gravidice, (n lunile 8-: este elastic *i renitent dup) luna a cincea, din cauza lichidului
amniotic/
- situa+ia difer) (n func+ie de v.rsta sarcinii: (n primele *ase luni uterul este organ
intrapelvin: (n luna a treia se afl) la mijlocul distan+ei dintre ombilic *i simfiza pubian)/ (n
luna a cincea se afl) la nivelul ombilicului/ (n luna a *aptea se afl) la mijlocul distan+ei
dintre apendicele !ifoid *i ombilic/ (n luna a opta este situat la nivelul coastelor false/ (n luna
a opta *i jum)tate se afl) la nivelul apendicelui !ifoid/ (n luna a noua se afl) la dou) laturi de
deget sub apendicele !ifoid/
- modific)rile fiziologice constau (n: sensibilitate, e!citabilitate, e!tensibilitate,
retractibilitate *i contractibilitate. Contrac+ia uterin) poate fi provocat) *i de al+i factori:
traumatisme fizice sau psihice, frigul, c)ldura, agen+i mecanici sau medicamente.
b) Modificrile colului uterin:
- (*i schimb) consisten+a, cresc dimensiunile, orificiile r)m.n (nchise/
- ramolirea permite dilatarea la na*tere/
segmentul inferior se formeaz) (n ultimele trei luni de sarcin) din istmul uterin. =ste limitat
inferior de orificiul intern al colului, iar superior de inelul >anddl 0locul de trecere dintre
istm *i corp;, situat la 1-, cm de limita inferioar). (n timpul travaliului, segmentul inferior,
(mpreun) cu colul *ters *i dilatat, formeaz) canalul cervico-segmentar/
- se formeaz) dopul gelatinos, care are rol de barier) (n calea invaziei bacteriene.
c) Vulva i vaginul:
- prezint) o congestie local), de culoare violacee, din cauza cre*terii vasculariza+iei din
zon)/
- apare o secre+ie vaginal) datorit) hormonilor estrogeni *i progesteron - un lichid v.scos.
IN,ESTIGAII PARACLINICE N SARCINA
Evaluarea iniial ct mai precoce contituie elementul de ba! al conultaiei
prenatale de calitate.
Interogatoriul, e!amenul clinic atent *i sinteza datelor ob+inute furnizeaz) diagnosticul
corect *i orienteaz) conduita. =!amenele paraclinice completeaz) imaginea clinic).
$urata normal) a gesta+iei la specia uman) este cuprins) (ntre -A9 *i -9: zile 081-:-
s)pt)m.ni, calculat din prima zi a ultimei menstrua+ii, deoarece momentul concep+iei nu poate
fi apreciat e!act;/ durata medie este de -,2 zile 0:2 s)pt)m.ni;.
=lementele clinice de diagnostic difer) (n cele 8 trimestre ale sarcinii. Cn prima jum)tate
a gesta+iei semnele sunt predominant materne *i diagnosticul prezumptiv. Cn a --a jum)tate a
sarcinii e!ist) semne fetale iar diagnosticul este de certitudine.
E-AMENE DE LABORATOR
Teste
imu!$$)i&e
Se ba!ea! pe identificarea gonadotrofinei corionice "#$%)& prin reacia antigen'
anticorp( Se foloete urina femeii gravide& er antigonadotrofinocorionic uman& late)
enibili!at( *rina i erul e pun +n contact direct& apoi e adaug late)( ,ac femeia
ete gravid& #$% ete fi)at de erul antigonadotrofinic i pictura rmne omogen
"reacie po!itiv)( ,ac e produce aglutinarea - reacie negativ& urina nu conine
#$%(
Reaciile imunologice se bazeaz) pe propriet)+ile antigenice ale *"$tei!ei
*$i*e*ti%i&e .CG. etodele de testare utilizeaz) aglutinarea direct) sau
indirect) a hematiilor sensibilizate sau a particulelor de late!.
Jimpul de reac+ie variaz) (ntre - minute *i - ore iar sensibilitatea (ntre -A2-8A22
mU FCK3ml, diferit (n func+ie de produsul anali zat. Cele mai multe teste
imunologice se pozitiveaz) la :-1 zile dup) absen+a menstrua+iei la data
a*teptat).
"curate+ea rezultatelor poate fi alterat) (n situa+ii particulare: proteinurie, boli
imunologice, reac+ie (ncruci*at) cu @F secretat (n cantit)+i crescute 0stimularea
lobului anterior al hipofizei, tranchili zante, antipsihotice;.
I
Teste "'%i$-
imu!$$)i&e
Evidenia! arcina din a aptea ' a !ecea !i de la fecundaie& +nainte ca femeia
oberve abena mentruaiei( Sunt foloite +n depitarea arcinii ectopice& molei
.idatiforme i iminenei de avort( /ot aprea reacii fal po!itive(
Dozarea radioimunologic a HCG este o analiz) ce poate depista foarte precoce
prezen+a sarcinii (n organismul femeii, are mare sensibilitate *i specificitate.
$etermin) frac+iunea FCK, evit.nd reac+iile (ncruci*ate cu @F *i erorile din
aceast) cauz). Jestarea subunit)+ii L a FCK are cea mai mare acurate+e pentru
diagnosticul precoce de sarcin). =ste o analiz) important) (n cazul sarcinii
ectopice necomplicate 0permite diagnosticul *i eventual tratamentul medical,
conservator;.
@aboratoarele specializate pot detecta nivele serice foarte sc)zute, de numai --:
mU FCK3ml. "naliza este precis) iar studiul (n dinamic) al rezultatelor poate fi
util pentru a testa viabilitatea sarcinii la debut *i normalitatea evolu+iei sale.
Cn primele s)pt)m.ni de sarcin) cre*terea secre+iei de FCK este progresiv), mai
important) dup) ziua :A *i atinge valoarea ma!im) apro!imativ la I2-IA zile
dup) concep+ie, c.nd nivelele serice ajung la A2.222 - '22.222 mU3ml. Galorile
r)m.n crescute M(n platouN p.n) (n ziua ,2, dup) care (ncep s) scad) lent.
7ivelul FCK continu) s) se reduc) progresiv (n trimestrele II *i III iar dup) -'-
-: zile de la terminarea sarcinii revin la valorile din afara st)rii de gesta+ie 0A
mU3ml;.
#-a (ncercat standardizarea unor curbe de regresie p.n) la dis pari+ie a valorilor
FCK, dup) sarcina normal), pentru a putea urm)ri evolu+ia (n situa+ii particulare
0sarcin) molar), avort (n trimestrul II;.
Teste
(i$$)i&e
Reaciile biologice sunt calitative *i cantitative. Principiul acestor reac+ii are la
baz) demonstrarea prezen+ei unei cantit)+i crescute de gonadotrofin) corionic)
uman) 0FCK; (n serul sau (n urina femeii gravide, obiectivat) prin modific)rile
induse tractului genital al animalelor de laborator la care s-au injectat aceste
produse/ (n ultimul timp au fost (nlocuite cu reac+ii imunologice, mult mai
sensibile, rapide *i cu costuri reduse.
%eac+iile calitative au fost utilizate din anii 682 0(n '9-I "scheim *i OondecD au
constatat proprietatea FCK de a induce modific)ri ale organelor genitale la
animalele de laborator;. Pi-au pierdut din interes datorit) dificult)+ilor legate de
procurarea animalelor pentru testare *i a intervalului mare de timp (n care se
ob+in rezultatele, (n prezent fiind practic abandonate. Pentru interesul istoric
enumer)m:
reac+ia "scheim-OondecD 0folose*te *oricelul femei impuber la care se
urm)re*te, la : zile de la injectarea urinei filtrate, apari+ia de folicului
ovarieni maturi;
reac+ia Kalli-ainini 0utilizeaz) broscoiul %ana esculenta: (n cazul
prezen+ei FCK la concentra+ii de -.222-'A.222 UI3' (n urina injectat) (n
sacul limfatic dorsal se pozitiveaz) dup) --8 ore, obiectivat prin apari+ia
de spermatozoizi;
reac+ia >roucha-#immonet-Finglais 0testeaz) *oricelul mas cul la care
veziculele seminale devin de A-I ori mai mari dup) injectarea urinii cu
FCK;
reac+ia Friedman->roucha 0folose*te iepuroaica impuber), apreciaz)
apari+ia foliculilor ovarieni la :, ore dup) injectare;
reac+ia %eiprich 0urm)re*te apari+ia congestiei ovariene la *obolan femei;.
Jestele cantitative se bazeaz) pe acela*i principiu, (n plus dozeaz) FCK
utiliz.nd animalele de laborator.
%ezultatele folosesc ca m)sur) unitatea-animal 0cantitatea mi nim) de
gonadotrofin) uman) ce determin) reac+ia animalului testat;. Concluziile sunt
1
pu+in precise *i dificil de ob+inut. Ca *i testele calita tive, *i cele cantitative sunt
desuete.
Testele
personale de
sarcin
(home
pregnancy
tests)
- se bazeaz) tot pe reac+ii imunologice, sunt rapide dar marcate de acelea*i dez-
avantaje ale reac+iilor (ncruci*ate/ (n plus, erorile de interpretare sunt frecvente.
$etecteaz) FCK (n proba biologic) 0prima urin) de dimi nea+);. Tetul po!itiv
"arcin pre!ent) ete indicat printr'o modifi care de culoare au un alt emnal
de confirmare.
IN,ESTIGAII ULTRASONICE
Aus&ut'/i'
D$**e"
Pentru depistarea activit)+ii cardiace fatale *i pentru m)surarea flu!ului sanguin (n vasele
ombilicale *i (n arterele fetale mari. #e folose*te (n s)pt)m.nile '---2, c.nd nu este
posibil) ausculta+ia clinic) *i dup) s)pt)m.na a -2-a, (n caz de hidramnios, obezitate.
E&$)"'0i' =ste netraumatizant), furnizeaz) informa+ii pe tot parcursul sarcinii.
0n trimetrul 1: eviden+iaz) sacul ovular dup) a patra s)pt)m.na de amenoree *i prezen+a
embrionului (n cea de-a *aptea s)pt)m.n)/ stabile*te v.rsta sarcinii, confirm) via+a
embrionului prin activitatea cardiac) spre a opta s)pt)m.n) sau oprirea in evolu+ie a
sarcinii. Confirm) e!isten+a unei sarcini ectopice sau a unei sarcini multiple. Kravida
consum) (nainte de e!amen $ cantitate mai mare de lichiide, vezica urinar) trebuie s) fie
pliti) atunci c.nd e!amenul se face (n primele patru s)pt)m.ni.
0n trimetrul al ll'lea: stabile*te v.rsta gesta+ional), depisteaza: placenta jos inserat),
sarcini multiple, (nt.rzieri de cre*tea fatului, anomalii congenitale.
0n trimetrul al lll'lea: stabile*te v.rsta letal) cu o apro!ima+ie de trei s)pt)m.ni,
m)soar) diametrul biparietal, lungimea femurului, apreciaz) greutatea, diametrul toracic
*i abdominal/ localizeaz) placenta, determin) sarcinile gemelare, se!ul fetal, malforma+ii
congenitale, stabile*te prezen+a oligoamniosului sau hidramniosului.
E-AMENE RADIOLOGICE
#unt contraindicate datorit) riscului iradierii. #e pot face, (n cazuri e!cep+ionale, dup) luna a *asea - a
*aptea de sarcin). #e pot aprecia dimensiunile micului bazin 0radio-pelvimetrie;, identificarea punctelor
de osificar).
E-AMENUL LIC.IDULUI AMNIOTIC
Am!i-
$s&$*i'
Presupune col permeabil.
Const) (n vizualizarea polului inferior al oului, put.nd traversa chiar membranele, apreciind
cantitatea *i culoarea lichidului amniotic. 7ormal, acesta este clar, transparent, cu flocoane
de verni!. Patologic acesta poate fi:
- galben sau verde, (n suferin+a fetal)/
- brun-ro*u, c.nd f)tul este mort, macerat.
7u se face (nainte de a 8I-a s)pt)m.n), deoarece declan*eaz) travaliulQ
Indica+ii: (n suspiciunea de sarcin) dep)*it) 0nu e periculoas) dac) lichidul e clar;.
Am!i-
$&e!te1'
Principiul: lichidul amniotic poate fi studiat pun.nd (n eviden+) celulele de origine fetal),
compozi+ie chimic) sau enzimatic). Indica+ii: supravegherea sarcinii cu %h negativ 0prezen+a
bilirubinei arat) un prognostic rezervat; *i depistarea semnelor de suferin+) fetal) (n sarcina
patologic), prin cercetarea meconiului sau dozarea gonadotrofinelor
E,ALUAREA - STABILIREA ,2RSTEI SARCINII
C"ite"ii %e &'&u ' #3"stei s'"&i!ii4
5. D't' &$ituui 0e&u!%'!t4
#e adaug) la data respectiv) 678 %e 1ie sau 98 %e s+*t+m3!i.
#au se num)r) lunile.
6. D't' utimei me!st"u'/ii4
&vula+ia se produce la '2-'- zile dup) apari+ia menstrua+iei.
,
#e adaug) la dat) ultimei menstrua+ii 58 1ie "data calendaritic repre!int +nceputul
arcinii) *i apoi : u!i 0e!. 23 martie 4 25 !ile - 63 martie 4 7 luni - 63 decembrie;.
Condi+ii: data ultimei mentruaii fie cert& ciclurile mentruale fie regulate(
;. !+/ime' 0u!%uui ute"i!4
=ste singurul semn obiectiv *i cel mai important pentru stabilirea v.rstei sarcinii.
%eprezint) distan+a dintre fundul uterin *i marginea superioar) a simfizei pubiene.
Cn primul trimestru de sarcin) m)surarea uterului se face (n raport cu volumul uterin numai
prin tact vaginal. $in luna a IG-a m)surarea se face pe abdomen pe linia median), (n raport cu
simfiza pubian), cu panglica metric).
Galoarea se (mparte la :, iar la rezultat se adaug) o unitate.
#e ob+ine v.rsta sarcinii (n luni.
=!.:
- ,itana de 86 cm(
- 86 : 9 - :(
- : 4 2 - 7 luni(
9. D't' *"ime$" mi<&+"i 0et'e
Primele mi*c)ri fetale se marcheaz) la gravide dup) luna a G-a.
@a multipare se percep la : luni.
@a primipare se percep la : R luni.
,3"st' s'"&i!ii st'(iit+ *"i! #$umu ute"uui
Fundul uterului:
6 u!i Uterul c.t o portocal), form) sferic).
; u!i Uterul c.t un cap de f)t. , cm deasupra simfizei pubiene.
9 u!i Fundul uterului este la apro!imativ jum)tatea
distan+ei dintre simfiza pubian) *i ombilic.
: cm sub ombilic
'- cm deasupra simfizei pubiene.
= u!i @a ombilic.
> u!i Fundul uterului este la apro!imativ jum)tatea
distan+ei dintre apendicele !ifoid *i ombilic.
: cm deasupra ombilicului.
-2 cm de la simfiza pubian).
7 u!i : cm sub apendicele !ifoid.
-, cm deasupra simfizei pubiene.
7 ? u!i Circumferin+a abdomenului la nivelul
ombilicului este de 9- cm.
@a nivelul apendicelui !ifoid
8- cm deasupra simfizei pubiene.
: u!i Fundul uterului coboar) datorit) form)rii
segmentului inferior *i a fi!)rii craniului fetal
la bazin
: cm sub apendicele !ifoid.
-,-82 cm deasupra simfizei pubiene.
Uterul cre*te (n medie cu : cm lunar.
D't' *"$('(i+ ' !'<te"ii &$!0$"m &"ite"ii$" %e &'&u
S 7u se poate stabili e!act data na*terii. $urata sarcinii este de cca. -,2 zile cu un decalaj de -2
zile, adic) apro!imativ 822 zile de la ultima menstrua+ie f)r) a interpreta sarcina ca patologic).
S #arcina patologic) este sarcina prelungit T situa+ie (n care este necesar) urm)rirea atent) a
viabilit)+ii f)tului.
S $ata apro!imativ) a na*terii se stabile*te calcul.nd v.rsta sarcinii conform datelor men+ionate, la
care se adaug) num)rul de zile 0s)pt)m.ni, luni; p.n) c.nd gravida (mpline*te -,2 de zile @ 4
sptm!ni sau " luni#
S #e adaug) la prima zi a menstrua+ie '2 zile, apoi la data ob+inut) se adaug) 9 luni solare a c.te 82
de zile fiecare *i se ob+ine data probabil) a na*terii.
S =!emplu:
Prima zi a ultimei menstrua+ii B ' aprilie.
Primele mi*c)ri fetale B A august.
$ata probabil) a na*terii B 1 ianuarie.
9
S $ata apro!imativ) a na*terii se poate stabili *i lu.nd (n calcul data primelor mi*c)ri fetale sim+ite
de gravid), dat) la care se adaug) A luni pentru multipare *i : R luni pentru primipare.
CONSULTAIA PRENATAL
Jrebuie s) cuprind) toate cele trei etape ale profila!iei:
- primar) - de evitare a apari+iei (mboln)virii
- secundar) - de stabilire a diagnosticului *i tratamentului c.t mai precoce *i corect
- ter+iar) - de evitare sau agravare a complica+iilor.
$epistarea sarcinii *i luarea (n eviden+) trebuie s) fie realizate c.t mai precoce, dac) este posibil,
din primele s)pt)m.ni.
Consulta+ia prenatal), (n baza indica+iilor inisterului #)n)t)+ii *i Familiei, se realizeaz) (n mod
obi*nuit: lunar, (ntre s)pt)m.nile '- *i -, *i bilunar, (ntre s)pt)m.nile -9 *i :2.
&biective:
' depistarea *i tratarea bolilor coe!istente: cardiopatii, tuberculoz), nefropatii, lues, #I$", diabet etc.
- evaluarea st)rii de s)n)tate a femeii/
-. depistarea *i tratamentul precoce al complica+iilor sarcinii: disgravidii precoce i tardive, amenin+are
de avort sau na*tere prematur), placenta praevia, anemii, hidramnios/
8. depistarea *i luarea unor m)suri corespunz)toare pentru evitarea unor complica ii posibile ale
travaliului: dispropor+iile cefalo-pelvine, prezenta+ii distofice, sarcini multiple/
:. depistarea *i tratamentul unor boli care pot afecta f)tul: incompatibilitatea %h, insuficien+a placentar)/
A. puericultura intrauterin) pentru na*terea unui copil eutrofic/
I. depistarea unor factori de peristaz)/ preg)tirea fizic) *i psihic) pentru na terea i pentru cre*terea
armonioas) a copilului.
Consulta+ia prenatal) se aplic) la dou) niveluri, care se stabilesc, de regul),dup) prima
consulta+ie prenatal):
a; standard - pentru toate gravidele/
b; diferen+iat - pentru gravide cu risc, care necesit), pe '.ng) supravegherea sarcinii *i o str.ns)
colaborare cu re+eaua de pediatrie *i cu celelalte sectoare, (n func+ie de riscul identificat.
PRIMA CONSULTAIE PRENATAL
S&$*
Prima consulta+ie prenatal) urm)re*te: verificarea diagnosticului de sarcin), stabilirea bilan+ului
de s)n)tate *i cunoa*terea condi+iilor individuale legate de locuin+), de locul de munc) ale femeii.
I!te"#iu Urm)re*te:
- identificarea unor boli genetice, (n vedereaunui eventual consult genetic, dac) e!ist)
motive *i nu s-au f)cut (n prenupialitate
- depistarea (n antecedentele heredocollaterale a cazurilor de gemelaritate, a unor:
malforma+ii, boli vasculo-renale, flebite, diabet, obezitate, care pot avea uneori
predispozi ie familial)
- identificarea unor factori de risc: c)s)torie3cuplu stabil, profesia, dac) este fum)toare,
consumatoare de alcool sau droguri, condi ii de locuit *i munc), resurse materiale/
- identificarea unor antecedente obstetricale3ginecologice: sterilitate primar) sau secundar)
tratat) 0eventual) interven ie chirurgical);, num)rul na*terilor, sarcinilor, modul de
desf) urare a na*terilor, anomalii de durat) a sarcinii, avorturi, disgravidii precoce sau
tardive, prezenta+ii vicioase, interven+ii obstreticale
EA'me!u
&i!i&
a; =!amenul medical general eviden+iaz)
- tipul constitu+ional, modific)ri de postur) i ale aparatului locomotor/
- starea de nutri+ie, greutatea 0cre*terea (n timpul sarcinii nu trebuie s) dep)*easc) '--'-,A
Dg;/
- starea aparatului cardiovascular: J". trebuie s) r)m.n) sub '823,2 mmFg 0s) nu
dep)*easc) limitele ma!ime admise;
- vor fi cercetate minu+ios aparatul digestiv, urinar si respirator/
- se face e!amen stomatologic.
'2
b; =!amenul genital *i obstetrical identific):
- modific)ri de form) *i volum ale uterului (n raport cu sarcina, starea colului, configura+ia
bazinului 0bazine viciate; *i a p)r+ilor moi/
- anomalii al vulvei *i vaginului, ale organelor genitale interne.
EA'me!e
%e
'($"'t$"
<i
*'"'&i!i&e
#e efectueaz) la (nceput *i pe parcursul supravegherii, ritmul fiind stabilit de c)tre medic
(n func+ie de evolu+ia sarcinii:
- determinarea hemoglobinei *i hematocritului, (n scopul depist)rii unei anemii, care este
frecvent (nt.lnit) (n sarcin). #e repet) (n s)pt)m.nile 82-8-/
- determinarea grupei sanguine *i a %h-ului 0inclusiv pentru so+;. $ac) este %h negativ, se
determin) aglutininele anti-$, pentru realizarea profila!iei specifice. @a femeile cu %h
negativ cu so+ %h pozitiv, titrul de anticorpi se determin) lunar. Cn s)pt)m.nile ----: se
face o evaluare a st)rii f)tului prin ecografie, eventual amniocentez) *i, dac) este cazul, se
gr)be*te na*terea/
- e!amenul serologic pentru sifilis 0G$%@; se face la luarea (n eviden+) *i se repet) (n
s)pt)m.nile -,-8-/
- e!amenul bacteriologic al secre+iei vaginale, eventual antibiograma pentru depistarea *i
tratarea gonoreei/
- e!amenul sumar de urin) se efectueaz) la fiecare consulta+ie, pentru identificarea
proteinuriei *i glicozuriei/ eventual urocultura/
- determinarea glicemiei, pentru depistarea diabetului/
- teste serologice pentru boli infec+ioase 0to!oplasmoza, rubeola etc;/ o aten+ie deosebit) se
acord) femeilor care au prezentat herpes genital.
$up) bilan+ul st)rii de s)n)tate se va putea aprecia dac) sarcina poate fi dus) la termen f)r)
amenin+area s)n)t)+ii sau a vie+ii mamei *i a produsului de concep+ie 0sarcina fiziologic); sau necesit)
(ngrijire *i supraveghere special) 0gravid) problem);. =ste necesar ca asistenta medical) generalist) s)
cunoasc) gravidele cu risc obstetrical, pentru a asigura: urm)rire *i educa+ie permanent), echilibrul *i
sprijinul de care aceasta are nevoie.
SUPRA,EG.EREA GRA,IDEI CU SARCIN NORMAL
GRA,IDA CU SARCIN NORMAL N PRIMUL TRIMESTRU
=ste bine ca sarcina s) fie depistat) c.t mai devreme, luat) (n eviden+) *i supravegheat) medical.
Cue)e"e'
%'te$"
#emne, simptome:
- amenoreea - semn nesigur/ se noteaz) data ultimei menstrua+ii
- semne digestive - gre+uri prezente la peste A2E din gravide, sialoree, pervertirea
gustului, pirozis
- greutate, (n+ep)turi la nivelul s.nilor apare re+eaua Faller
- modific)ri tegumentare specifice
- manifest)ri neuropsihice, se observ) adaptarea la sarcin), reac+iile emo+ionale
- cre*te temperatura bazal) la 81,'U-81,1UC
- senza+ie de balonare abdominal), uneori polaDiurie
- oboseal)
P"$(eme - deficit de cuno*tin+e (n leg)tur) cu:
- sarcina, calculul datei probabile a na*terii
- starea emo+ional) modificat) de sarcin)
- auto(ngrijirea (n timpul sarcinii
- alterarea comportamentului se!ual, sc)derea libidoului, disconfort fizic
- alterarea confortului (n leg)tur) cu tulbur)rile neurovegetative manifestate prin gre+uri *i
v)rs)turi matinale
- fatigabilitate (n leg)tur) cu sarcina manifestat) prin lips) de energie, nevoie de somn sau
insomnie 0alterarea somnului;
O(ie&ti#e - gravida s) cunoasc) modific)rile organismului (n timpul sarcinii, s) (n+eleag) c) aceste
modific)ri sunt normale
''
- s) fie capabil) s) diferen+ieze manifest)rile normale 0cum ar fi gre+urile, v)rs)turile
matinale; de cele patologice 0imposibilitatea de a se alimenta;
I!te"#e!/ii - interviu am)nun+it pentru a stabili starea de s)n)tate anterioar) sarcinii, dac)
manifest)rile acuzate nu au alte cauze
- (ndrumarea femeii s) consulte medicul pentru a stabili e!isten a sarcinii
- informarea femeii despre modific)rile organismului (n timpul sarcinii
- aprecierea st)rii de nutri+ie a gravidei, sfaturi privind alimenta ia
- gravida care vars) este sf)tuit) s) nu se ridice brusc din pat *i chiar (nainte de a se
ridica s) m)n.nce c.+iva biscui i, p.ine pr)jit) sau s)ra ele
- s) evite alimentele grase, pr)jeli mai ales (nainte de culcare
- asigurarea confortului psihic prin discu+ii cu so+ul atunci c.nd este necesar
- informarea gravidei asupra datei posibile a na*terii
- c.nt)rirea, m)surarea tensiunii arteriale, informarea privind investiga+iile care trebuie
f)cute (n timpul sarcinii: determinareagrupelor sanguine, %h, reac+ia serologic), e!amen
sumar de urin), e!amenul secre+iei vaginale
- stabilirea ritmului consulta+iei
- instruirea gravidei privind semnele de avort, manifest)ri (n sarcina patologic)

GRA,IDA CU SARCIN NORMALB N TRIMESTRUL II
Cntre s)pt)m.nile ':--2, semnele clinice de sarcin) sunt de probabilitate iar dup) s)pt)m.na a
-2-a apar cele de certitudine

Cue)e"e'
%'te$"
Manifetri legate de arcin:
- amenoree - se noteaz) data ultimei menstrua+ii
- modific)ri cutanate mai accentuate
- tulbur)ri neurovegetative diminuate sau disp)rute
- mi*c)ri fetale dup) s)pt)m.na a -2-a la primipare *i dup) s)pt)m.na a ',-a la multipare
- la palparea abdominal) se pot sim+i p)r+i mici fetale *i, din luna a Gl-a, chiar cei doi poli
fetali
- b)t)ile cordului fetal se pot asculta din luna a G-a cu un ritm embriocardic de '-2-
'A23min.
Manifetri legate de modificrile organimului:
- prurit tegumentar
- stare de le*in 0hipotensiune ortostatic);
- apetit crescut, arsuri epigastrice
- constipa+ie, flatulen+) cu borborisme
- varice
- leucoree
- migrene, furnic)turi, amor+eli ale degetelor
- dureri lombosacrate *i pelvine
P"$(eme - deficit de cuno*tin+e (n leg)tur) cu:
- evolu+ia normal) a sarcinii (n trimestrul II
- unele modific)ri produse de sarcin) *i (ngrijire proprie a s)n)t)+ii
- semne de pericol legate de sarcin)
- alterarea imaginii de sine (n leg)tur) cu modific)rile produse de sarcin) 0masca
gravidic), cre*terea abdomenului;
- alterarea confortului din cauza pozi+iei defectuoase, schimb)rii centrului de greutate, a
durerilor lombare
- deficit de cuno*tin+e (n leg)tur) cu preg)tirea mameloanelor pentru alimenta+ia natural)
O(ie&ti#e Kravida:
- s) demonstreze cunoa*terea evolu+iei normale a sarcinii
- s) respecte orarul vizitelor, s) se prezinte la controlul periodic
- s) cunoasc) factorii care pun (n pericol sarcina, put.nd declan*a avort sau na*tere
'-
prematur)
- s) poarte (mbr)c)minte *i (nc)l+)minte adecvat)
- s) stimuleze formarea mamelonului
- s) aleag) o pozi+ie rela!ant), s) se poate odihni
I!te"#e!/ii "sistenta:
- evalueaz) cuno*tin+ele gravidei, pentru a r)spunde preocup)rilor *i (ntreb)rilor acesteia
- la controlul periodic:
- c.nt)re*te gravida, o informeaz) asupra cre*terii (n greutate/ m)soar) tensiunea
arterial)
- apreciaz) sau m)soar) (n)l+imea fundului uterin
- ascult) b)t)ile cordului fetal
- sf)tuie*te gravida s) repete e!amenul de urin)
- pentru prevenirea na*terii premature sau a avortului sf)tuie*te gravida:
- s) evite efortul prelungit, c)l)toriile lungi
- s) evite ortostatismul prelungit
- s) nu fac) sp)laturi vaginale, deoarece pot declan*a apari+ia contrac+iilor, favoriz.nd
avortul/
- pentru combaterea unor manifest)ri legate de sarcin) (ndrum) gravida:
- s) men+in) igiena local) (n cazul hemoroizilor prin b)i c)ldu+e 0nu calde;, s)
foloseasc) tampoane absorbante pentru leucoree, care nu poate fi comb)tut)
- s) consulte medicul dac) leucoreea devine abundent), cu miros *i culoare
modificat), eventual prurit
- s) bea cel pu+in *ase pahare de ap) pe zi, s) fac) mi*care 0f)r) e!cese;, pentru
combaterea constipa+iei
- s) nu ia purgative sau la!ative deoarece pot produce contrac+ii uterine
- s) se odihneasc) (n decubit dorsal, cu picioarele mai sus, pentru reducerea
eventualelor edeme, varice, dureri ale membrelor inferioare
- s) mestece bine alimentele, s) le evite pe cele grase, pe cele care produc gaze,
mesele abundente, s) consume lapte pentu combaterea arsurilor
- s)-*i schimbe (ncet pozi+ia pentru evitarea hipotensiunii ortostatice, precum *i a
celei de decubit determinat) de compresiunea venei cave inferioare
- pentru cre*terea confortului:
- sf)tuie*te gravida s) poarte (mbr)c)minte lejer) *i (nc)l+)minte comod), f)r) toc,
care s) nu jeneze respira+ia *i circula+ia -(ncurajeaz) gravida s) pun) (ntreb)ri, s)-*i
e!prime temerilein leg)tur) cu sarcina, cu na*terea
- o asigur) c) modific)rile tegumentare determinate de sarcin) vor disp)rea la scurt timp
dup) na*tere
- pentru formarea mamelonului instruie*te gravida cu privire la tehnicile de stimulare: se
prinde mamelonul (ntre degetul mare *i ar)t)tor, ceea ce va determina, de obicei, erec ia i
mai rar, retrac+ia 0mamelon ombilicat;
- dac) mamelonul prezint) retrac+ie, (nva+) gravida s) plaseze dou) degete la (nceput
deasupra *i dedesubtul mamelonului, apoi lateral de-o parte *i de alta, e!ecut.nd un masaj
bl.nd prin (mpingerea areolei spre peretele toracic/ aceast) manevr) se repet) zilnic, timp
de cinci minute.
- pentru ambele tipuri de mameloane recomand):
a; sp)larea cu ap) c)ldu+) pentru prevenirea bloc)rii canalelor galactofore cu colostru
uscat/ nu se utilizeaz) s)pun deoarece (ndep)rteaz) stratul protector de gr)sime, care
confer) elasticitatea mamelonului
b; dup) baie sau du* se vor *terge energic cu un prosop aspru, cu o for+) moderat) pentru a
nu produce irita+ie
c; stimularea prin rularea mamelonului (ntre degetul mare i ar)t)tor/ aceast) manevr)
poate declan*a contrac ii uterine, motiv pentru care nu se practic) la gravidele cu avorturi
(n antecedente *i3sau risc de na*tere prematur)
d; e!punerea mamelonului la aer, evitarea lenjeriei din fibre sintetice, a sutienului prea
'8
str.mt
GRA,IDA CU SARCIN NORMAL N TRIMESTRUL III
Cue)e"e'
%'te$"
anifest)ri legate de sarcin):
- uter m)rit de volum 0vezi modific)rile din lunile 1 T 9;
- (n)l+imea fundului uterin (n cm: -, cm la 1 luni, 82 cm la , luni, 8--8: cm la termen
- a!ul uterin longitudinal sau transversal (n func ie de a ezarea f)tului
- cre*tere (n greutate p.n) la sf.r*itul sarcinii cu ma!imum '- Dg
- >CF prezente
- mi*c)ri active fetale prezente
- manifest)ri determinate de adaptarea organismului la sarcin):
- tahipnee 0dispneea;
- constipa+ia
- insomnia din cauza mi*)rilor fetale, a cre terii frecven ei mic+iunilor
- an!ietate crescut), team) de na*tere
- gingivit)
- dureri articulare, pelviene, lombare
- crampe (n membrele inferioare, edeme gambiere
- modific)ri de postur), modificarea mersului
P"$(eme - deficit de cuno*tin+e privind na*terea prematur)
- an!ietate (n leg)tur) cu na*terea (n general i cu cea prematur) (n special
- posibil) traumatizare a f)tului *i mamei din cauza ruperii premature a membranelor
- intoleran+) la activit)+ile fizice
- alterarea comportamentului se!ual din cauza disconfortului specific trimestrului III
- alterarea somnului
- alterarea elimin)rilor intestinale - constipa+ia
- alterarea elimin)rilor urinare - polaDiuria
- alterarea confortului din cauza durerilor lombare *i articularea (n membrele inferioare,
modific)ri de postur)
- deficit de cuno*tin+e (n leg)tur) cu declan*area travaliului
O(ie&ti#e Kravida:
- s) cunoasc) semnele na*terii premature
- s) cunoasc) semnele rupturii premature a membranelor
- s) nu prezinte an!ietate 0s) diminueze an!ietatea;
- s)-*i dozeze efortul fizic, s) doarm)
- s) p)streze o postur) corect), s) poarte (nc)l+)minte adecvat)
- s) accepte restric+iile privind comportamentul se!ual,cuplul s) (n+eleag) necesitatea
acestor schimb)ri (n rela+iile se!uale
- s) fac) e!erci+ii respiratorii care o vor ajuta *i (n timpul na*terii
- s) foloseasc) telinici de combatere3reducere a edemelor
I!te"#e!/ii "sistenta supravegheaz) gravida *i face educa+ie continu)
- informeaz) gravida despre:
- semnele declan*)rii travaiului precoce, caracterul ritmic al contrac+iilor
- cauzele care pot declan*a travaiul
- semnele ruperii membranelor:scurgerea apoas), (n cantitate mai mare, cu miros fad
caracteristic/ o sf)tuie*te s) se prezinte la spital pentru consult,proba OeiVang 0e!amenul
lichidului amniotic;/ s) se prezinte urgent la medic dac) nu mai percepe mi*c)ri fetale
- sf)tuie*te gravida:
- s) evite ortostatismul,s) se odihneasc) mai mult dac) obose*te 0s) solicite ajutor la
treburile gospod)re*ti; s)-*i g)seasc) o pozi+ie bun) pentru somn (n care s) respire mai
bine, la nevoie sprijinit) pe perne
':
- s) se odihneasc) cu picioarele a*ezate mai sus
- s) limiteze e!cesul de lichide (nainte de culcare, s) reduc) sarea din alimenta+ie
- ofer) informa+ii despre raprturile se!uale, reducerea lor (n ultimele dou) luni de sarcin)
0pot declan a travaliul;/ interzicerea (n caz de amenin+are de avort, iminen ) de na tere
prematur), infec+ii
- la controlul medical periodic:
- c.nt)rire, m)sura tensiunii arteriale, repetarea analizelor, e!amen obstetical
- se apreciaz) dezvoltarea sarcinii dup) (n)l imea fundului uterin, (n raport cu
primele mi c)ri fetale
- se informeaz) gravida cu semnele premerg)toare declan )rii travaiului

GRA,IDA LA TERMEN
08,-:2 s)pt)m.ni;
Kravida se prezint) pentru internare (n vederea asisten ei la na tere acuz.nd semne premerg)toare
declan )rii travaiului sau in urma sfatului medical.
=!amenul gravidei la termen se face de catre medic i cuprinde:interogatoriul, e!amenul clinic
general, e!amenul obstetical 0inspec ie, palpare, ausculta ie, tu eu vaginal, m)surareaabdomenului i
bazinului;.
"sistenta culege informa ii utile pentru supravegherea travaiului i asisten a la na tere.
Cue)e"e'
%'te$"
- u urarea respira iei, uterul coboar) sub apendicele !ifoid
- polaDiurie
- constipa ie sau diaree
- pot ap)rea contrac ii uterine dureroase, ritmice, rare
- eliminarea dopului geletinos
- modific)ri la nivelul colului
P"$(eme - alterarea confortului datorit) durerii
- an!ietate legat) de na*terii
- deficit de cuno*tin+e privind desfasurarea na*terii
O(ie&ti#e Kravida:
- s) colaboreze cu personalul, s) aib) (ncredere
- s) cunoasc) desf)*urarea na*terii, durata travaliului
I!te"#e!/ii "sistenta:
- ajut) gravida s) (n+eleag) c) durerea nu poate fi calmat) i c) intensitatea va cre*te
pe m)sur) ce e!pulzia se apropie
- preg)te te gravida pentru nastere, asigur) igiena, (ndeparteaz) pilozitatea,
efectueaz) clisme evacuatorii, asigur) golirea vezicii
- amplaseaz) gravida (ntr-un salon lini tit, o supravegheaz) permanent, asigur)
odihna
- ascult) b)t)ile corpului fetal, urm)re*te ritmicitatea contrac+iilor, informeaz)
medicul
IGIENA SI ALIMENTATIA GRA,IDEI
Asi)u"'"e' i)ie!ei 0emeii )"'#i%e.
Cn cursul sarcinii se impune stabilirea prognosticului de evolu+ie a sarcinii ori a na*terii, trec.ndu-se
cazul (n grupul gravidelor problem).
Igiena femeii gravide cuprinde ansamblul de elemente care definesc modul s)u de via+). #e va avea
(n vedere:
S $giena muncii T se recomand) repausul, mai ales dup) s)pt)m.na a 82-a de sarcin), (n special
pentru profila!ia na*terii premature.
S %odul de &ia T e!isten+a femeii gravide trebuie s) fie calm), ferit) de stresuri fizice *i psiho-
emo+ionale.
'A
S 'dihna gra&idei T sunt recomandate , ore de somn zilnic.
S (cti&itatea sporti& T are ca scop:
o en+inerea tonusului muscular.
o "meliorarea circula+iei periferice.
o Crearea unui tonus psiho-emo+ional adecvat momentului na*terii.
S $giena corporal)
o #unt interzise b)ile fierbin+i.
o $up) fiecare baie mameloanele vor fi unse cu lanolin), iar din c.nd (n c.nd vor fi
*terse cu alcool sau cu glicerin) *i alcool.
S $giena &estimentaiei)
o Cmbr)c)mintea va fi confec+ionat) de a*a manier) (nc.t s) nu-i produc) nici o jen).
S (cti&itatea se*ual)
o %aporturile se!uale sunt interzise (n ultimele dou) luni de sarcin).
S $giena sistemului ner&os)
o Kravida va fi protejat) de griji, emo+ii puternice, suprasolicitare interioar).
A&$"%'"e' C!)"iDi"i$" %ieteti&e
Cn sarcin) trebuie s) se asigure un regim alimentar echilibrat, diversificat, const.nd din alimente u*or
digerabile *i asimilabile.
Femeie (ns)rcinat) nu trebuie s) ia (n greutate mai mult de ,-'- Dg (n timpul sarcinii, (n medie de '-
',A Dg lunar. &rice e!ces pondera este un prejudiciu nu numai estetic, ci *i un pericol real pentru f)t.
"coperirea nevoilor calorice va fi asigurat) printr-o diet) normo-glucidic), u*or hiperproteic) *i
hipolipidic), bogat) (n vitamine *i s)ruri minerale.
#unt necesare (n alimenta+ie fibrele celulozice pentru asigurarea unui tranzit intestinal normal.
A%mi!ist"'"e' me%i&'me!te$"
Cn graviditate se impun restric+ii la medicamente, acestea put.nd cauza avorturi, malforma+ii
congenitale *i na*teri premature. edica+ia (n primele trei luni de sarcin) va fi administrat) cu mult)
grij), (n cazuri cu totul justificate, respect.nd contraindica+iile medicamentoase.
Impactul medicamentelor cu organismul f)tului poate fi fatal.
@a nevoie se pot administra:
S (ntianemice) Gitamina C , Fier polimaltozat, Gitamina > comple!.
S (ntispastice) #cobutil., @izadon, Papaverin), Plegomazin.
S Jratamentul pentru grea +i &rsturi) dac) nu dispar dup) luna a :-a trebuie c)utat) o afec+iune
organic) gastric) sau biliar).
S Jratamentul const) (n asigurarea unei alimenta+ii atr)g)toare, eventual frac+ionat) (n mese mici.
S "dministrarea unor sedative generale cu ac+iune comple!).
S Jratamentul pentru &rsturile de la s,!r+itul sarcinii 4 induc suspiciunea unor crize eclampsice,
complica+ie grav) a to!emiei gravidice.
S Jratamentul pentru dureri gastrice +i pirozis)
o #unt tulbur)ri tardive (n evolu+ia sarcinii.
o Jratamentul pirozisului se limiteaz) la administrarea oral) de pansamente gastrice.
S Jratamentul pentru constipaie)
o =ste foarte frecven+) la femeile gravide.
o Jratamentul const) (n consumul cotidian a cel pu+in ',A litri de ap) *i prin aport
alimentar de fibre.
PREGTIREA GRA,IDEI PENTRU NATERE
S&$*4
S %educerea riscului matern *i fetal la na*tere.
P"imi"e' )"'#i%ei <i *"e)+ti"e' *siEi&+4
S #e prime*te la serviciul de intern)ri cu simpatie, c)ldur), aten+ie *i grij).
S #e e!plic) modific)rile din timpul sarcinii.
'I
S #e reamintesc no+iunile (nv)+ate la cursurile de psiho-profila!ie T *coala mamei. #e solicit)
cooperarea activ) (n timpul travaliului.
S #e supravegheaz) reac+iile gravidei *i se (ncurajeaz).
S&Eim('"e' e!De"iei4
S Kravida va face du* *i va fi ajutat) s) se (mbrace cu lenjerie curat).
S Fainele *i efectele gravidei sunt preluate pe baz) de bon la triaj.
P"e)+ti"e' 0i1i&+4
S #e a*eaz) (n pozi+ie ginecologic).
S #e (ndep)rteaz) pilozit)+ile din regiunea vulvo-perineal) *i se face toaleta e!tern) a vulvei prin
badijonare cu ap) iodat).
S #e face clism) evacuatoare W dac) gravida nu are scaun spontan.
S @a nevoie se poate face *i sondaj urinar W dac) nu poate urina.
N$t'"e' %'te$" %e i%e!tit'te
S #e noteaz) (n registru numele, prenumele, v.rsta, adresa, profesia.
M+su"'"e' 0u!&/ii$" #it'e4
S #e determin) *i se noteaz) tensiunea arterial), pulsul, temperatura, greutatea *i (n)l+imea.
S #e m)soar) circumferin+a abdominal) *i (n)l+imea fundului uterin.
T"'!s*$"tu ' s'' %e !'<te"e4
S #e transport) (nso+it), sprijinit).
S #e ajut) s) se urce pe masa ginecologic) 0sau pe pat;.
P"e)+ti"e' $&'+ *e!t"u !'<te"e @ C! s'' %e !'<te"e4
S #e badijoneaz) cu alcool iodat regiunea vulvo-perineal), por+iunea inferioar) abdomenului p.n)
la ombilic *i fa+a intern) a coapselor.
S #e aplic) c.mpuri sterile l)s.nd liber) numai regiunea vulvo-perineal).
O(se"#'/ii4
S @a indica+ia medicului se poate monta o perfuzie cu ser glucozat *i se poate administra o!igen.
S Preg)tirea fizic) *i psihic) asigur) o bun) desf)*urare a na*terii, (n condi+ii optime.
S #e respect) condi+iile de asepsie perfect).
NASTEREA FIZIOLOGICA
Pe"i$'%' I-' !'<te"ii
$urata acestei perioade este variabil): '2-'- ore la primipare, :-I ore 0sau chiar mai
pu+in; la multipare.
Cn aceast) perioad), contractilitatea uterin) sus+inut) 0fenomenul activ al na*terii;
determin) fenomenele pasive 0dilatarea colului, formarea pungii amniotice *i ruperea
membranelor, mecanismul de na*tere;.
Perioada I-a na*terii se consum) (n sala de na*teri, (ntr-un compartiment special destinat
primei p)r+i a travaliului, sub supravegherea continu) a medicului *i cadrelor medii
specializate.
&rice manevr) *i indica+ie de administrare a unor principii farmacologice trebuie s) fie
girate de medicul specialist, responsabil de modul (n care se desf)*oar) na*terea.
Conduita
Cn perioada I se vor urm)ri 8 parametri: starea parturientei, starea f)tului, evolu+ia 0progresul;
na*terii.
-tarea parturientei
#e (nregistreaz) pulsul, tensiunea arterial), curba termic), frecven+a respira+iilor, culoarea
tegumentelor *i mucoaselor, intensitatea durerii, comportamentul pacientei.
#tabilirea unui contact psihologic (ntre medic *i parturient) este important. 7a*terea este (n
mod fiziologic un fenomen (nso+it de durere. %eceptarea durerii depinde de echilibrul psihic
individual, pragul la durere *i suportul medical.
"nalgezia la na*tere trebuie s) (ndeplineasc) o serie de condi+ii:
s) nu influen+eze defavorabil starea parturientei *i starea f)tului
s) nu modifice dinamica uterin)
'1
s) men+in) starea de con*tient) a parturientei *i posibilitatea de cooperare (n cursul
travaliului.
Psihoprofila!ia este o metod) veche *i care poate fi eficient). Corect trebuie realizat) (n cursul
sarcinii, prin dialog cu gravida *i e!plica+ii cu privire la desf)*urarea na*terii, preg)tind
viitoarea mam) pentru receptarea con*tient) a durerii. =!erci+iile de respira+ie sunt utile.
Comportamentul personalului, amenajarea s)lilor de na*tere sunt elemente ce trebuie s) induc)
(ncrederea parturientei (n medic *i (n posibilit)+ile de supraveghere *i suport moral (n cursul
na*terii.
"nalgezia obstetrical) dispune de mijloace diferite:
anestezia de conduc+ie 0loco-regional); are drept scop inter ceptarea termina+iilor nervoase
senzitive simpatice *i parasimpatice ale zonei genitale sau trunchiurile aferente/ include
metode ca anestezia parametrelor pe cale vaginal), anestezia lombo-aortic), epidural)
metode farmacologice, care utilizeaz) droguri din diferite grupe 0opiacee naturale sau
sintetice, hipnotice barbiturice *i nebarbiturice, neuroleptice, narcotice, spasmolitice;/ frecvent
se folosesc mijloace combinate 0asocia+ii de antispastice, analgetice, sedative; (n perfuzii
intravenoase dirijate
metode mi!te, care asociaz) una din metodele de anestezie de conduc+ie cu mijloace
farmacologice.
-tarea ,tului
#e apreciaz) prin metode clinice *i paraclinice.
etode clinice de supravegere:
asculta+ia >CF cu stetoscopul obstetrical, la interval de 82 de minute, (n focarul
caracteristic prezenta+iei craniene 0la jum)tatea distan+ei dintre ombilic *i spina iliac) antero-
superioar), de aceea*i parte cu spatele fetal;, apreciind concomitent *i pulsul matern pentru a
e!clude confuziile/ se noteaz) frecven+a cordului fetal, intensitatea *i ritmul b)t)ilor cardiace/
sesizarea oric)ror anomalii impune supraveghere riguroas) *i asocierea unor metode
paraclinice/ perceperea unui suflu funicular traduce compresiune pe cordonul ombilical, re -
prezint) un semnal de alarm) *i necesit) determinarea cauzei
aprecierea mi*c)rilor fetale prin interogatoriul pacientei *i palpare obstetrical) superficial)
volumul *i aspectul lichidului amniotic dup) ruperea membranelor.
etode paraclinice 0monitorizarea materno-fetal);:
(nregistrarea zgomotelor cardiace fetale 0fonocardiograma sau =CK fetal), ultrasonografie;
aprecierea pF-ului s.ngelui recoltat la nivelul scalpului fetal dup) ruperea membranelor, la
o dilata+ie convenabil), de cel pu+in : cm a colului
(nregistrarea contrac+iilor uterine 0tocografie;.
P"$)"esu !'<te"ii
Cn perioada I se urm)resc:
dinamica uterin)
dilata+ia colului
formarea pungii amniotice 0Mpunga apelorN; *i ruperea membranelor
mecanismul de na*tere.
Dinamica uterin poate fi supravegheat) prin metode clinice *i paraclinice.
Clinic, la inspec+ia abdomenului se constat) modificarea formei uterului (n cursul contrac+iilor.
Palparea superficial) este obligatorie *i aduce date importante: modificarea consisten+ei
uterului contractat, frecven+a contrac+iilor, durata *i intensitatea lor, revenirea uterului la starea
de tonus bazal (n intervalul dintre contrac+ii 0tocometrie manual);. "precierea clinic) a
contrac+iilor uterine trebuie efectuat) repetat, de fiecare dat) timp de 'A-82 minute.
etode paraclinice:
tocografia e!tern) 0(nregistrarea contrac+iilor uterine prin intermediul peretelui abdominal,
cu ajutorul tocografului;
tocografia intern) 0metod) invaziv) dar mult mai fidel), care apreciaz) varia+iile presiunii
intraovulare prin intermediul unui cateter introdus transabdominal sau transcervical;
',
cardiotocografia 0prin care se apreciaz) >CF concomitent cu contrac+iile uterine *i se pot
stabili corela+ii (ntre ace*ti parametri;
electrohisterograf(a 0studiaz) curen+ii de ac+iune ai fibrei miometriale (n travaliu;.
Dilatarea colului va fi apreciat) clinic prin e!amen vaginal cu valvele *i e!amen vaginal
digital. "mbele e!amene se e!ecut), desigur, respect.nd condi+iile de asepsie *i antisepsie
0aseptizat regiunii vulvo-perineale, valve *i m)nu*i sterilizate;. Intervalul recomandabil pentru
practicarea =G$ (n perioada I-a na*terii este de --8 ore 0nu mai frecvent, pentru a evita riscul
infec+ios, mai ales dup. ruperea membranelor;.
.ormarea pungii amniotice +i ruperea membranelor se apreciaz) prin acelea*i mijloace
clinice.
@a plasarea valvelor vaginale se observ), (n aria colului dilatat hernierea membranelor
sub tensiune, at.t timp c.t sunt intacte/ =G$ constat) interpunerea pungii amniotice (ntre
degetele e!aminatorului *i prezenta+ie.
C.nd membranele s-au rupt, =GG eviden+iaz) prezen+a de lichid amniotic (n vagin,
not.ndu-se (n mod particular culoarea acestuia, ce poate traduce st)ri patologice grave 0diverse
nuan+e de verde corelate cu st)ri variabile de suferin+) fetal), colora+ia galben) cu intensitate
variabil) ce traduce prezen+a bilirubinei, (n cazul izo-imuniz)rii materno-fetale, culoarea brun-
ro*cat) asociat) cu moartea intrauterin) a f)tului;. $ac) de la ruperea membranelor s-a scurs
un interval de timp *i eviden+ierea lichidului amniotic nu mai este posibil), prin =G$ se poate
constata contactul direct al degetelor e!aminatorului cu prezenta+ia/ este util) manevra de
(ncercare de mobilizare a craniului fetal, ocazie cu care lichidul amniotic restant se scurge pe
l.ng) prezenta+ie.
embranele se rup spontan 0datorit) presiunii la care sunt supuse *i modific)rii razei de
curbur); la dilata+ia colului de cca I-1 cm. $ac) fenomenul nu se produce spontan,
membranele pot fi rupte artificial utiliz.nd un instrument special dirijat atent *i protejat de
degetele celui care e!ecut) manevra/ se creeaz) o bre*), se retrage instrumentul, orificiul de
ruptur) a membranelor se l)rge*te digital pentru ca lichidul amniotic s) se scurg) lin, evit.nd
astfel accidentele evacuare(
$up) ruperea membranelor este obligatorie ascultarea >CF pentru a sesiza orice
modific)ri ce pot traduce o patologie accidental) de cordon *i suferin+) fetal) acut).
%ecanismul de na+tere
Cn cursul perioadei I din mecanismul de na*tere se consum) urm)torii timpi: angajarea
*i cobor.rea par+ial), cu timpul complementar rota+ia intern).
Urm)rirea clinic) a evolu+iei prezenta+iei se realizeaz) prin palpare *i =G$- c o n s t a t )
i n t e r p u n e r e a p u n g i i a mn i o t i c e ( n t r e d e g e t e l e e ! a mi n a t o r u l u i
* i prezenta+ie.
@a declan*area travaliului e!tremitatea cefalic) a f)tului este deasupra str.mtorii
superioare *i poate fi u*or identificat) la palparea in hipogastru, fiind mobil) sau fi!at).
Diagnosticul de prezentaie anga/at se poate preciza astfel:
la palparea profund) (n hipogastru, craniul se identific) cu dificultate, imobil/ se palpeaz)
proeminen+a determinat) de um)rul anterior al f)tului la o distan+) mai mic) de 1 cm
deasupra simfizei pubiene
la e!amenul vaginal digital prezenta+ia angajat) nu se mai poate mobiliza/ manevra Farabeuf:
- degete introduse sub simfiza *i dirijate spre vertebra #
-
nu mai pot p)trunde (ntre
prezenta+ie *i concavitatea sacrat).
Diagnosticul de prezentaie cobor!t:
la palparea profund) (n hipogastru, craniul fetal nu se mai poate identifica, se palpeaz)
um)rul anterior deasupra simfizei pubiene
prezenta+ia ocup) e!cava+ia.
(precierea rotaiei interne:
focarul de asculta+ie a >CF (*i modific) sediul de intensitate ma!im), apropiindu-se
progresiv de linia median)
'9
prin =G$ se constat) c) sutura sagital) este orientat) pe diametrul antero-posterior al
str.mtorii mijlocii *i inferioare/ direc+ia rota+iei se apreciaz) prin constatarea pozi+iei micii
fontanele 0dac) prezenta+ia s-a rotat anterior, mica fontanel) se identific) (n apropierea
simfizei pubiene/ dac) rota+ia s-a realizat posterior, mica fontanel) este aproape de v.rful
coccisului;.
Cobor.rea *i rota+ia intrapelvin) se termin) c.nd occiputul se g)se*te la marginea inferioar) a
simfizei pubiene *i bosele parietale la nivelul tuberozit)+ilor ischiatice.
Pe"i$'%' 'II-' ' !'<te"ii
0erioada a$$1a a na+terii 0de e!pulzie a f)tului; (ncepe (n momentul (n care dilata+ia
colului este complet) *i prezenta+ia este (n contact cu plan*eul pelvi-perineal.
Durata acestei perioade este variabil): A-'2 minute la multi pare, 'A-82 minute p.n) la ma!im
' or) la primipare. Prelungirea e!pulziei denot) o anomalie a mecanismului de na*tere *i
trebuie s) constituie un semnal de alarm).
Caracteristic) este necesitatea imperioas) pe care o resimte parturienta de a efectua eforturi
e!pulzive.
Cn perioada a II-a se urm)resc aceia*i parametri:
starea parturientei
starea f)tului
progresul na*terii.
-tarea parturientei
#e apreciaz) pulsul, tensiunea arterial), temperatura, frecven+a respira+iilor, intensitatea
durerii *i comportamentul parturientei. =ste deosebit de important) colaborarea dintre medic *i
pacient).
=!pulzia f)tului va avea loc (n sala de na*teri, pe masa ginecologic) 0cel mai indicat;
sau pe un pat special.
Parturienta se pozi+ioneaz) (n decubit dorsal cu coapsele flectate pe abdomen *i gambele
flectate pe coapse.
Pentru combaterea durerii se poate utiliza una din metodele de analgezie obstetrical)
descrise anterior. Foarte util) este metoda de anestezie local) prin infiltra+ia perineului M(n FN,
descris) de profesorul "burci *i preferat) de *coala ie*ean). Jehnica este u*or de e!ecutat:
dup) aseptizarea regiunii perineale *i vulvare, un ac lung, adaptat la o sering) de -2 ml cu
anestezic 0novocain); se introduce ini+ial la jum)tatea distan+ei (ntre comisura vulvar)
posterioar) *i tuberozitatea ischiatic)/ se orienteaz) acul (n direc+ia labiei mari de aceea*i
parte, c)tre orificiul inghinal, sub tegument/ se aspir) pentru a evita injectarea (ntr-un vas apoi,
retr)g.ndu-se progresiv acul, se injecteaz) '2 ml novocain)/ prin acela*i orificiu de punc+ie
acul se orienteaz) posterior la o distan+) de cea - cm de orificiul anal, strict subcutanat *i se
injecteaz) (n aceea*i manier) restul de anestezic. anevra se repet) de partea opus). &
variant) este anestezia M(n dublu uf care intereseaz) *i +esutul celular subcutanat *i planul
profund al mu*chilor ridic)tori anali.
-tarea ,tului
#e urm)resc aceia*i parametri: >CF *i mi*c)rile f)tului, aspectul lichidului amniotic.
"sculta+ia >CF cste obligatorie dup) fiecare contrac+ie, deasupra simfizei pubiene.
0rogresul na+terii
Fenomenele ce trebuie supravegheate (n aceast) perioad) sunt:
contrac+iile uterine *i ale musculaturii abdominale
dilatarea perineului posterior
dilatarea perineului anterior
dilatarea orificiului vulvar
mecanismul de na*tere.
Contraciile uterine +i ale musculaturii abdominale
-2
Contactul prezenta+iei cu plan*eul pelvi-perineal determin) refle! e!ecutarea de eforturi
e!pulzive. "cestea sunt involuntare dar trebuie dirijate de medic pentru o coordonare eficient).
Contrac+iile musculaturii abdominale sunt concomitente cu ale musculaturii uterine, determin)
efortul e!pulziv sus+inut *i asigur) ultima faz) a pasajului f)tului prjn canalul pelvi-genital.
Parturienta trebuie instruit) ca (n momentul (n care simte necesitatea efectu)rii unui efort
e!pulziv *i percepe cu ma!im de intensitate durerea indus) de contrac+ia uterin) s) e!ecute un
inspir profund *i s) utilizeze aerul inspirat e!ecut.nd un efort prelungit, de 'A secunde.
Urmeaz) un inspir scurt *i amplu, urmat de un nou efort e!pulziv. Cn timpul unei contrac+ii
uterine parturienta trebuie s) e!ecute --8 eforturi e!pulzive pentru ca acestea s) fie eficiente.
Cn intervalul dintre contrac+ii se produce rela!area musculaturii iar frecven+a *i amplitudinea
respira+iilor revin la normal. #uportul psihologic *i comunicarea permanent) cu parturienta
sunt obligatorii *i benefice pentru desf)*urarea normal) a e!pulziei.
Dilatarea perineului posterior
$up) c.teva eforturi e!pulzive, perineul posterior, intens solicitat de prezenta+ie,
(ncepe s) se dilate/ distan+a dintre anus *i coccis se m)re*te progresiv, anusul se deschide, o
por+iune din mucoasa ano-rectal) devine vizibil).
=ste momentul (n care se (ncepe preg)tirea medicului *i parturientei pentru asisten+a
propriu-zis) a e!pulziei f)tului.
%egiunea vulvo-perineal) se aseptizeaz) prin badijonare cu solu+ie antiseptic), inclusiv
suprafa+a e!tins) p.n) deasupra simfizei pubiene *i fe+ele interne ale coapselor. $ac) (n cursul
eforturilor e!pulzive s-au e!teriorizat materii fecale, se *terg cu o compres), (ntotdeauna de la
nivelul anusului (n jos pentru a e!clude contaminarea vulvar), apoi se badijoneaz) din nou
regiunea cu alcool iodat.
edicul sau asistenta de la sala de na*teri (mbrac) echipament sterilizat 0halat, m)nu*i,
masc);, plaseaz) c.mpuri sterilizate 0unul pe abdomenul parturientei, dou) pe coapse, unul sub
perineu; pentru izolarea regiunii vulvo-perineale, preg)tesc trusa de asisten+) a na*terii, pe
masa de asisten+) acoperit) cu c.mpuri sterilizate. Jrusa con+ine dou) pense 0pentru a fi plasate
pe cordonul ombilical;, foarfece 0pentru sec+ionarea cordonului;, clem) pentru pensarea final)
a cordonului 0sau mic) me*) de tifon pentru ligaturarea lui;, material moale 0comprese, fa*)
pentru nou n)scut;.
Cel care asist) na*terea se plaseaz) la dreapta parturientei *i dirijeaz) eforturile
c!pulzive.
Dilatarea perineului anterior
#olicitarea plan*eului pelvi-perineal de c)tre prezenta+ie se soldeaz) *i cu dilatarea
perineului anterior, distan+a dintre comisura vulvar) posterioar) *i anus se m)re*te progresiv
p.n) la ,-'2 cm.
Dilatarea ori,iciului &ul&ar
Cn cursul eforturilor e!pulzive prezenta+ia se e!teriorizeaz) progresiv (n fanta vulvar),
beant), retr)g.ndu-se (n intervalul dintre contrac+ii.
=ste momentul (n care se apreciaz) e!tensibilitatea perineului solicit.nd cu un deget plan*eul
perineal *i verific.nd suple+ea tisular). $ac) se decide necesitatea epiziotomiei, se infiltreaz)
cu anestezic tegumentul, +esutul celular subcutanat *i mucoasa vaginal) 0(n unghi de :A de
grade raportat la comisura vulvar) posterioar), pe o distan+) de cca : cm, dreapta sau st.nga;.
%ecanismul de na+tere
Cn perioada a F-a, din mecanismul de na*tere se consum) definitivarea cobor.rii *i
degajarea prezenta+iei din canalul dur, apoi din canalul moale.
Kesturile celui care asist) na*terea trebuie s) favorizeze e!pulzia evit.nd traumatismul matern
sau fetal.
Pentru ca degajarea s) se fac) pe diametrul mic fronto-suboccipital se ajut) ini+ial fle!ia
e!tremit)+ii cefalice: inde!ul *i mediusul m.inii drepte apas) moderat pe occiput, prin
intermediul unei comprese, (n timp ce m.na st.ng), prin intermediul perineului ajut) mi*carea
(n acela*i sens. anevra se repet) de c.teva ori (n cursul eforturilor e!pulzive p.n) c.nd mica
fontanel) ajunge la o distan+) de apro!imativ 1 cm de marginea inferioar) a simfizei pubiene.
-'
@a un moment dat, (n intervalul dintre contrac+ii, prezenta+ia nu se mai retrage din fanta
vulvar), se fi!eaz), subocciputul a trecut de simfiza pubian) *i fruntea a trecut de coccis, s-a
produs astfel degajarea din canalul dur.
Pentru a ajuta degajarea din canalul moale, m.inile celui care asist) na*terea ac+ioneaz)
simultan. .na st.ng) cuprinde craniul fetal (ntre police *i celelalte degete 0v.rful degetelor la
nivelul boselor parietale, marginea cubital) a m.inii sprijinindu-se pe simfiz);. Cn timpul
eforturilor e!pulzive m.na st.ng) va modera tendin+a la e!pulzie rapid) 0traumatizant) at.t
pentru parturient) c.t *i pentru f)t;, va degaja bosele parietale din inelul vulvar prin mi*c)ri de
asinclitism, deflect.nd progresiv craniul. .na dreapt), plasat) cu policele la e!tremitatea
posterioar) a labiei mari drepte *i cu celelalte degete de partea opus), prin intermediul unui
c.mp sterilizat sus+ine perineul *i ajut) deflectarea prezenta+iei.
$egajarea din canalul moale se realizeaz) progresiv, solicit.nd parturientei ca (n
intervalul dintre contrac+ii s) utilizeze voluntar, dirijat, presa abdominal). Cu degetele m.inii
st.ngi se elibereaz) craniul de la nivelul orificiului vulvar, (n timp ce m.na dreapt) mu leaz)
perineul, pe fa+a f)tului.
Craniul fetal este astfel complet degajat, fa+a f)tului prive*te posterior.
$ou) gesturi sunt acum obligatorii:
evacuarea mucozit)+ilor de la nivelul bucofaringelui prin *ter gerea cu o compres)
(nf)*urat) pe deget
introducerea unui deget pe l.ng) prezenta+ie pentru a constata eventualitatea unei anse
de cordon pericervicale.
Cn cazul (n care se identific) o circular) de cordon, dac) lungi mea ansei permite, se
mobilizeaz) ansa peste craniul f)tului 0circular) de cordon larg); sau, dac) circulara este
str.ns), se sec+ioneaz) cordonul cu foarfecele, dup) pensarea lui cu cele dou) pense din trusa
de asisten+) a na*terii.
Pentru a ajuta degajarea umerilor m.inile celui care asist) na*terea se aplic) simetric pe
craniul degajat cuprinz.nd bosele parietale, cu v.rfurile degetelor sprijinite pe ma!ilarul
inferior. #e ajut) rota+ia e!tern) a e!tremit)+ii cefalice (n func+ie de pozi+ia ini+ial) a f)tului,
dreapt) sau st.ng)/ fa+a f)tului va privi acum lateral. Cn acest mod, umerii s-au orientat cu
diametrul biacromial pe diametrul antero-posterior al str.mtorii mijlocii *i inferioare.
Pentru degajarea um)rului anterior se trac+ioneaz) de e!tremi tatea cefalic) (n direc+ia
a!ului ombilico-coccigian p.n) c.nd um)rul anterior se e!teriorizeaz) sub marginea inferioar)
a simfizei pubiene. Pentru degajarea um)rului posterior, sensul de trac+iune se schimb) pe o
direc+ie progresiv perpendicular) pe a!ul ombilico-coccigian.
%estul trunchiului *i pelvisul fetal se degaj) spontan fiind de dimensiuni mai reduse
dec.t craniul *i umerii.
N$u-!+s&utu se plaseaz) cu mi*c)ri atente pe masa de asisten+) a na*terii, se repet)
manevra de evacuare a mucozit)+ilor din buco-faringe. Cordonul ombilical se penseaz) la
jum)tatea distan+ei dintre inser+ia sa ombilical) *i cea placentar) 0cca -A cm; aplic.nd pensele
la --8 cm una fa+) de alta, apoi se sec+ioneaz) (n por+iunea dintre pense.
#e supravegheaz) starea parturientei prin urm)torii parametri: pulsul, tensiunea arterial),
culoarea tegumentelor *i mucoaselor, starea general), volumul de s.nge care se elimin) pe
c)ile genitale.
N$u-!+s&utu se transfer) medicului neonatolog, care va constata starea sa *i, (mpreun)
cu obstetricianul, va stabili s&$"u A*)'".
Cei 2 parametri ai scorului descris de Girginia "pgar se noteaz) cu 2, ' sau - astfel:
frecven+a *i ritmul cardiac: peste '22 B -/ sub '22 F 5G absente B 2
frecven+a *i amplitudinea mi*c)rilor respiratorii: normal) B -/ bradipnee *i aritmie
respiratorie B '/ apnee B 2
tonusul muscular: normotonie B -/ hipotonie B '/ atonie B 2
refle!ul de irita+ie faringian) la introducerea sondei de aspira+ie: +ip)t *i str)nut B -/
grimas) B '/ absent B 2
colora+ia tegumentelor: roz B -/ cianoz) periferic) B '/ cianoz) generalizat) B 2.
--
#e sumeaz) notele acordate fiec)rui parametru ob+in.ndu-se o cifr) (ntre 2 *i '2, care reflect)
starea f)tului:
scor "pgar ,, 9, '2B stare bun)
scor "pgar 1 B apnee tranzitorie
scor "pgar I, A, : B asfi!ie de gradul II 0asfi!ie albastr);
scor "pgar 8,-, ',2 B asfi!ie de gradul I 0asfi!ie alb);.
#corul "pgar se evalueaz) la ' minut dup) na*tere, apoi la A *i '2 minute 0c.nd se poate
modifica favorabil, datorit) reanim)rii noului n)scut;.
#e completeaz) evacuarea mucozit)+ilor din nazofaringe prin aspira+ie.
Cordonul ombilical se penseaz) cu clema special) 0sau cu o pens); la cca 8 cm de inser+ia sa
ombilical), apoi se sec+ioneaz) cu foarfecele imediat sub clem). Cap)tul clampat se
badijoneaz) cu iod cu aten+ie f)r) a-l atinge de tegumentul nou-n)scutului, se (nf)*oar) (ntr-o
compres), apoi se aplic) o fa*) (n jurul abdomenului.
#e consemneaz) identitatea nou-n)scutului, prin plasarea (n articula+ia pumnului a unui carton
pe care se noteaz) numele mamei *i se!ul copilului.
#e c.nt)re*te *i se m)soar) nou-n)scutul, se prezint) mamei, apoi se plaseaz) la o temperatur)
de ----8 UC.
Pe"i$'%' ' III-' ' !'<te"ii 0dupa e!pulzie a f)tului;
0rogresul na+terii
Perioada a IlI-a este divizat) (n 8 sub-perioade.
-ubperioada $1a 0de repaus fiziologic; urmeaz) imediat dup) e!pulzia f)tului *i are durata de
8-A minute. =ste un interval (n care contrac+iile uterine (nceteaz) *i se preg)te*te decolarea
placentei.
%espectarea acestei perioade este obligatorie. "titudinea este de e!pectativ), limitat) la
supravegherea atent) a parametrilor vitali 0puls, J"; *i a volumului de s.nge care se elimin) pe
c)ile genitale.
-ubperioada a $$1a 0de decolare a placentei; reprezint) faza (n care se produce deta*area
placentei de peretele uterin *i dureaz) 'A--2 minute. #e caracterizeaz) prin reapari+ia
contrac+iilor uterine dureroase 0de intensitate mai redus) dec.t (n primele dou) perioade;, rit -
miceB la interval de :-A minute, cu durata de -2-82 secunde. Contractilitatea *i retractilitatea
fibrelor miometriale creaz) un dezechi libru (ntre suportul uterin placentar *i dimensiunile
discului placentar care nu se modific) (ntre placent) *i peretele uterin se formeaz) un hematom
care contribuie la deta*area placentei 0decolarea propriu-zis); *i eliminarea sa (n vagin.
Golumul de s.nge care se elimin) cu ocazia decol)rii placentei este de ma!im -A2-822 ml.
"u fost descrise - mecanisme posibile de decolare a placentei:
mecanismul >audelo?ue 0decolarea central); cu constituirea unui hematom
retroplacentar corespunz)tor zonei centrale a placentei
mecanismul $uncan 0decolarea marginal); ce const) (n deta*area placentei de la nivel
periferic spre centru.
Indiferent de mecanismul de producere, decolarea placentei se produce la nivelul fibrinoidului
7itabuch.
Femostaza la nivelul patului placentar este asigurat) de:
capacitatea uterului de a se contracta *i retracta, cu pensarea (ntre fibrele musculare a
vaselor care au alimentat placenta 0Mligaturile vii ale lui PinardN;
interven+ia factorilor de coagulare 0Mtromboza fiziologic)N; ce obstrueaz) sinusurile
venoase
factori tisulari placentari, comple!ul Dininic, tromboplastina, prostaglandinele.
$ac) sunt (ndeplinite o serie de condi+ii decolarea placentei se produce spontan *i complet:
morfologie normal) placentar)
inser+ie normal) a placentei
mucoasa uterin) normal)
uterul normal din punct de vedere anatomic func+ional 0capacitate contractil) *i retrac-
til) fiziologice;.
-8
Conduita const) (n urm)rirea parametrilor vitali 0puls, tensiune arterial);, aprecierea volumului
de s.nge eliminat, aprecierea formei *i consisten+ei uterului.
Cnainte de decolarea placentei, limita superioar) a uterului este la apro!imativ -2 cm deasupra
simfizei pubiene. $up) deta*area placentei, uterul devine globulos, de consisten+) ferm) *i (*i
men+ine aceste caractere 0Mglobul de siguran+) PinardN;. "t.t timp c.t placenta nu este
e!pulzat) din vagin limita superioar) a uterului poate fi ascensionat) cu cea A cm fa+) de
momentul anterior.
-ubperioada a $l$1a 0de e!pulzie a placentei; dureaz) 8-A minute.
Placenta decolat) *i eliminat) (n vagin e!cit) termina+iile ner voase de la nivelul plan*eului
pelvi-perineal, declan*eaz) eforturi e!pulzive ce au ca rezultat e!pulzia spontan) a placentei.
"sisten+a (n aceast) perioad) urm)re*te s) ajute eliminarea placentei (n condi+ii de integritate.
$up) ce a fost respectat intervalul fiziologic de 'A--2 de mi nute se verific) dac) placenta este
decolat). Cu o m.n) se sus+ine cordonul ombilical 0prin intermediul pensei plasate; f)r) a
trac+iona. Cealalt) m.n), cu fa+a palmar) pro!imal, ascensioneaz) uterul prin presiune
deasupra simfizei pubiene. $ac) placenta este decolat), cordonul ombilical nu urmeaz)
deplasarea uterului/ dac) cordonul este trac+ionat (n vagin (n cursul manevrei de ascensionare a
uterului, placenta nu este (nc) decolat).
&dat) ce am constatat c) placenta s-a decolat se ajut) e!pulzia sa: m.na care a ac+ionat
suprasimfizar se plaseaz) la fundul uterului cuprinz.nd organul *i e!ercit.nd presiune
moderat). Placenta se e!teriorizeaz) progresiv (n fanta vulvar), uterul ac+ion.nd ca un piston.
$eta*area complet) a membranelor se poate ajuta prin presiune supra-simfizar), repetat)
alternativ cu presiunea la fundul uterului.
=!amenul macroscopic al placentei, (ntins) pe fe+ele palmare ale ambelor m.ini, este
obligatoriu. #e e!amineaz) ambele fe+e ale placentei *i orificiul de ruptur) a membranelor.
=ste util controlul colului uterin, mai ales dac) a fost o e!pulzie mai precipitat) sau a unui f)t
voluminos.
#e controleaz) consisten+a *i dimensiunile uterului prin masaj abdominal, pentru a certifica
eficien+a hemostazei.
$ac) a fost necesar) epiziotomia se reface integritatea perineului.
GRA,IDA N TRA,ALIU - ASISTAREA NATERII
PLAN DE INGRIHIRE
$eclan*area travaliului corespunde unui anumit echilibru neuro-umoral *i endocrin. $urata
travaliului este (n medie de ,-': ore la primipare *i I-I ore la multipare.
Cuprinde trei perioade:
a; perioada de dilata+ie, caracterizat) prin contrac+ii uterine dureroase la intervale de '2-'A minute/
femeia poate deveni agitat)
b; perioada de e!pulzie a f)tului (ncepe dup) dilata+ia complet) *i ruperea membranelor/ contrac+iile se
succed la '-- minute, durata se prelunge*te la I2-92 secunde, durerile devin din ce (n ce mai puternice/
dureaz) de la 82 minute la ' '3- ore la primipare *i 'A-82 minute la multipare/ apare senza+ia de
scream)t datorit) compresiunii rectului
c; perioada de delivren+) - urmeaz) la 'A--2 minute dup) e!pulzia f)tului, const) (n dezlipirea *i
eliminarea placentei *i membranelor. #e produce (n trei timpi, dezlipirea placentei, cobor.rea (n vagin *i
e!pulzia.
Cue)e"e'
%'te$"
- stare de agita+ie
- contrac+ii uterine dureroase, ritmice, cu frecven+) *i intensitate cresc.nd)
modific)ri la nivelul colului 0scurtare, *tergere, dilatare; ajung.nd la dilata+ie complet)
0'2-'' cm;
-:
- formarea pungii apelor, ruperea membranelor
- apari+ia senza+iei de scream)t
- b)t)ile cordului fetal prezente
P"$(eme - disconfort din cauza durerii
- an!ietate
- posibil) alterare a dinamicii uterine
- posibil) modificare a ritmului cardiac fetal 0suferin+) fetal);
- comunicare ineficient) (n leg)tur) cu lipsa de educa+ie sau prag sc)zut la durere
- posibil) lezare a +esuturilor moi 0t)iere, ruptur);, (n timpu6 e!pulziei
- posibil) modificare a ritmului cardiac matern din cauza pierderilor de s.nge (n perioada
delivren+ei
O(ie&ti#e Kravida:
- s) colaboreze cu asistenta *i medicul
- s) nu prezinte modific)ri de dinamic) uterin) 7a*terea s) se produc) f)r) incidente
majore. #) nu se instaleze suferin+a fetal)
I!te"#e!/ii "sistenta:
- supravegheaz) b)t)ile cordului fetal la intervale de 82 minute ia (nceput, apoi la 'A
minute, urm)re*te succesiunea contrac+iilor uterine, durata
- consemneaz), la indica+ia medicului, modificarea colului, starea membranelor (n foaia
ane!) obstetrical)
- semnaleaz) apari+ia unor fenomene 0tulbur)ri de dinamic) suferin+) fetal);, realizeaz)
corectarea medicamentoas) conform prescrip+iei medicale
- supravegheaz) starea gravidei prin m)surarea pulsului, tensiunii arteriale, temperaturii/
urm)re*te comportamentul
- urm)re*te aspectul lichidului amniotic, raporteaz) asupra modific)rilor
- preg)te*te materialele necesare pentru asisten+a la na*tere: c.mpuri sterile, m)nu*i sterile,
material de dezinfec+ie, pense, foarfeci sterile, a+) pentru cordonul ombilical, materiale
pentru (ngrijirea nou-n)scutului, materiale pentru prevenirea oftalmiei gonococice,
medicamente pentru dirijarea travaliului etc -colaboreaz) permanent cu gravida, sf)tuind-o
cum s) respire *i s)-*i prelungeasc) voluntar contrac+iile
- supravegheaz) perineul (n timpul e!pulziei, anun+) medicul pentru perinectomie sau
epiziotomie (n cazul (n care opune rezisten+)
- asist) e!pulzia respect.nd timpii
-dezobstrueaza c)ile respiratorii ale nou-n)scutului, sec+ioneaz) *i ligatureaz) cordonul
ombilical
- observ) semne de dezlipire a placentei: pierderi mici de s.nge, contrac+ii uterine slabe,
cobor.rea fundului uterin sub ombilic *i a cordonului restant, uter dur contractat, ap)sarea
deasupra simfizei pubiene nu determin) ridicarea cordonului restant
-A
- prinde placenta cu palmele f)cute c)u*, r)suce*te membranele pentru evitarea ruperii *i
r)m.nerii acestora (n cavitate
- verific) integritatea placentei pe ambele fe+e, acord.nd aten+ie deosebit) cotiledoanelor
aberante
- verific) integritatea +esuturilor moi materne 0col, perineu;, colaboreaz) cu medicul (n
vederea sutur)rii

PRIMELE NGRIHIRI ALE NOU NSCUTULUI N SALA DE NATERE
O(ie&ti#e4
S Permeabilizarea c)ilor respiratorii.
S @egarea *i sec+ionarea cordonului ombilical.
S "precierea st)rii f)tului la na*tere. &bservarea aspectului, comportamentului *i eventualelor
malforma+ii.
S Profila!ia oftalmiei gonococice.
S #tabilirea se!ului. #tabilirea identit)+ii.
-I
S )surarea *i c.nt)rirea.
S Cngrijirea tegumentelor. Cnf)*area.
C$!%i/ii %e '&$"%'"e ' C!)"iDi"i$"4
I "sepsie perfect).
I "sigurarea unei mese calde 081
2
C; pentru (nf)*area T pentru evitarea pierderilor de temperatur).
I Folosire de materiale sterile, inclusiv lenjerie pentru (nf)*at.
I =!ecutarea manevrelor cu bl.nde+e.
As*i"'"e' se&"e/ii$" %i! !'s <i )u"+4
S #e aspir) cu sond) 7elaton introdus) (n cavitatea buco-faringian) sau cu un cateter cu balona*.
S "spirarea se face (naintea instal)rii primei respira+ii.
Pe!s'"e' <i se&/i$!'"e' &$"%$!uui $m(ii&'4
S #e aplic) - pense hemostatice T una la '2-'A cm de la inser+ia abdominal) a ombilicului, a doua
spre vulva parturientei. #e sec+ioneaz) cordonul ombilical (ntre cele dou) pense cu un 0$'"0e&e
&u"(.
S #e ligatureaz) cordonul cu fir de m)tase steril, la - cm deasupra inser+iei abdominale prin legare
(ncruci*at) a firelor de dou) ori. #e taie cordonul la ' cm deasupra ligaturii *i se face un al doilea
nod de siguran+), peste suprafa+a bontului ombilical, dup) care se sec+ioneaz) firele 0ligatur) (n
dop de +ampanie;.
S #e tamponeaz) bontul ombilical cu tinctur) de iod.
P'!s'me!tu &$"%$!uui $m(ii&'4
S #e aplic) comprese sterile stropite cu alcool 12E.
S #e aplic) un strat de vat) sub+ire *i se trage o fa*) circular) peste ombilic.
S #e supravegheaz) atent ombilicul (n primele -: ore pentru a depista eventualele hemoragii.
St'(ii"e' i%e!tit+/ii4
S #e fi!eaz) o br)+ar) de m.na n.n. cu numele mamei.
EA'mi!'"e' sum'"+ ' !$u !+s&utuui4
S #e stabile*te se!ul. #e observ) integritatea organismului *i eventualele malforma+ii.
A*"e&ie"e' st+"ii 0+tuui ' !'<te"e4
S #e urm)re*te evolu+ia celor cinci semne ale scorului "pgar:
J %itmul cardiac.
J %espira+ia.
J Jonicitatea muscular).
J %efle!ele de irita+ie.
J Colora+ia tegumentelor.
S Fiecare semne se noteaz) cu not) T 2, ' sau -.
S #uma notelor acordate pentru fiecare simptom B scor "pgar.
S 7ou n)scutul cu scorul 1 necesit) m)suri de reanimare.
P"e#e!i"e' $0t'miei )$!$&$&i&e4
S #e (ndep)rteaz) cu comprese de tifon (mbibate (n o!icianur) de mercur secre+iile oculare.
S #e instileaz) '-- pic)turi 7itrat de "g 'E - solu+ie proasp)t) pentru prevenirea oftalmiei
gonococice. 34 se instileaz pe cornee5
S $up) instilare pleoapele se maseaz) u*or, iar ochii se *terg cu ser fiziologic steril.
Dete"mi!'"e' )"eut+/ii <i u!)imii4
S #e c.nt)re*te copilul dezbr)cat.
S )surarea lungimii se face cu pediometru.
!)"iDi"e' te)ume!te$"4
S #e usuc) tegumentele prin tamponare cu scutec cald.
S #e (ndep)rteaz) numai surplusul de verni! caseosa T care are rol protector la infec+ii *i la
pierderile de c)ldur).
!0+<'"e'4
S #e (nfa*) nou n)scutul cu lenjerie steril), (nc)lzit) la 81
2
C.
T"'!s*$"tu %e ' s'' %e !'<te"e4
S #e asigur) protec+ia termic).
S #e transport) (n salon, (n pat special preg)tit, steril.
-1
,ACCINAREA BCG KB'&i C'mette Gue"i!L
,'&&i!'"e' <i "e#'&&i!'"e' BCG se 0'&e *e )"u*e %e #3"st+ @ &$!0$"m &'e!%'"uui
#'&&i!+"i$" st'(iit %e Mi!iste"u S+!+t+/ii.
M'te"i' !e&es'"4
S Fiol) cu vaccin *i solvent. Foi+) de material plastic pentru desfacerea fiolei de vaccin.
S aterial pentru injec+ie intradermic). #ering) de 2,A-' ml. =ter pentru dezinfec+ia tegumentelor.
C'e' %e '%mi!ist"'"e4
S Intradermic.
P"e)+ti"e' m'te"i'e$" !e&es'"e '%mi!ist"+"ii4
S 7U se face sterilizarea materialelor necesare vaccin)rii (mpreun) cu materialele necesare test)rii
tuberculinice.
P"e*'"'"e' s$u/iei4
S #e spal) *i se dezinfecteaz) m.inile.
S #e observ) fiola de vaccin T nu trebuie s) adere la perete.
S #e (nvele*te (n foi+a de plastic *i se rupe g.tul fiolei, astfel ca aerul s) (nlocuiasc) lent vidul din
fiol) pentru a nu (mpr)*tia con+inutul (n afar).
S #e aspir) lichidul de suspensie *i se trece (n fiola cu vaccin.
S #e ob+ine o suspensie incolor), omogen), u*or opalescent).
TeE!i&' #'&&i!+"ii BCG4
S #e verific) din nou datele pacientului.
S #e dezbrac) bra+ul st.ng, se dezinfecteaz) fa+a postero-e!tern) a bra+ului *i se a*teapt)
evaporarea.
S #e injecteaz) stric intradermic 2,' ml suspensie.
S #e ob+ine o papul) de I-1 mm.
S #e retrage acul f)r) aplicarea tamponului dezinfectant.
I!te"*"et'"e' "e1ut'te$"4
S @a 82 minute W papula format) (n timpul inject)rii dispare.
S @a -:-:, ore W apare eritem (n jurul punctului de inoculare 0dureaz) --8 s)pt)m.ni *i nu are
semnifica+ie;.
S @a 1-': zile W se formeaz) nodul mic la locul inocul)rii care cre*te timp de '-- s)pt)m.ni. >aza
nodulului este u*or indurat), iar pielea care-l acoper) este ro*ie, lucioas). Partea periferic) devine
roz pal, partea central) ro*u (nchis, apoi violaceu. Pielea de la acest nivel se sub+iaz), formeaz)
un orificiu pe unde se elimin) con+inutul nodului form.nd o crust) (nconjurat) de o zon) ro*ie.
S Crusta se elimin) dup) c.teva s)pt)m.ni l)s.nd la locul vaccin)rii o cicatrice depigmentat).
O(se"#'/ii4
S #uspensia de vaccin trebuie ferit) de lumin).
S Gaccinul se utilizeaz) (n ma!im o or) de la preparare.
S "lcoolul neutralizeaz) tuberculina.
SCORUL APGAR
Sem!ee s&$"uui A*)'"
S Ritmul cardiac#
S Respiraia#
S Tonicitatea muscular#
S Re,le*ele de iritaie#
S Culoarea tegumentelor#
A&ti#it'te' &'"%i'&+4
S >)t)i cardiace regulate, peste '22 pulsa+ii pe minut W - puncte.
S >)t)i neregulate sau bradicardie sub '22 pulsa+ii pe minut W ' punct.
S "bsen+a b)t)ilor cardiace W ' punct.
Res*i"'/ie4
S %espira+ie normal), regulat) W - puncte.
S Kapsuri ineficiente, respira+ie neregulat) W ' punct.
-,
S "pnee, absen+a mi*c)rilor respiratorii la A minute W 2 puncte.
T$!i&it'te' mus&u'"+4
S i*c)ri ale membrelor W - puncte.
S i*c)ri limitate la e!tremitatea membrelor W ' punct.
S "bsen+a mi*c)rilor W 2 puncte.
Re0eA %e i"it'/ie ' i!t"$%u&e"e' s$!%ei %e %e1$(st"u'"e4
S Xip)t, str)nut W - puncte.
S #impl) grimas) W ' punct.
S "bsen+a oric)rei reac+ii W 2 puncte.
Cu$'"e' te)ume!te$"4
S %oz W - puncte.
S Cianoza e!tremit)+ilor W ' punct.
S Paloare W 2 puncte.
S&$"u APGAR4
S Poate fi cuprins (ntre 2 *i '2.
S #e consider) scor normal (ntre , *i '2.
S #ub , se consider) scop patologic *i trebuie repetat la A minute.
NGRIHIRI ACORDATE N LUZIE
@ehuzia este perioada ce urmeaz) na*terii, caracterizat) prin fenomene ce asigur)
revenirea organismului matern la starea anterioar) sarcinii *i alimenta+ia natural) a noului
n)scut.
Cn mod tradi+ional 0probabil cu origini biblice; durata total) a lehuziei este de :2 de zile
0*ase s)pt)m.ni dup) na*tere;, limita temporal) la care organele reproductive revin la normal *i
cele mai multe femei care nu al)pteaz) (*i reiau func+ia menstrual).
Cn cursul lehuziei, modific)rile anatomice *i func+ionale produse (n timpul sarcinii *i
na*terii se petrec (n sens invers, restabilind starea de echilibru anterioar). $e*i aceste
fenomene au loc pe toat) durata lehuziei, (n mod arbitrar, datorit) unor elemente specifice,
lehuzia este (mp)r+it) (n 8 perioade:
lehuzia imediat), ce include primele - ore dup) delivrarea placentei/
lehuzia propriu zis), cu durata de '2 zile dup) na*tere/
lehuzia (ndep)rtat), urm)toarele 82 de zile, p.n) la limita definitorie de :2 de zile
postpartum.
LUZA N PRIMELE DOUA ORE
Cue)e"e'
%'te$"
Fenomenele din aceast) perioad) sunt:
contrac+iile uterine
retractilitatea uterului
realizarea hemostazei, prin pensarea (ntre fibrele miometriale vaselor ce au
irigat teritoriul placentar.
Uterul contractat *i retractat, devine globulos, de consisten+) ferm) *i (*i
men+ine aceste caractere 0a*a-numitul Mglob de siguran+) pinardN;.
Golumul de s.nge, care (n mod fiziologic se elimin) (n lehuzia imediat), este
de ma!im -A2-822 ml.
Femoragiile (n aceast) perioad) constituie riscul major, de aceea se impune
supravegherea continu).
- oboseal), tendin+) la somn
- uneori frison
- puls rar, bradicardic
P"$(eme - posibil) circulatie inadecvata 0alterare a ritmului *i frecven+ei cardiace; (n leg)tur)
hemoragia post-partum
-9
- disconfort (n leg)tur) cu leziunile perineale, cu distensia +esuturilor
- posibil) infec+ie
O(ie&ti#e @)uza s) colaboreze, s) (n+eleag) c) somnul produce rela!area musculaturii uterine *i
favorizeaz) hemoragia
I!te"#e!/ii @ehuza r)m.ne (n sala de na*teri *i se apreciaz):
starea general), pulsul, J", culoarea tegumentelor *i mucoaselor,
temperatura
forma *i consisten+a uterului, limita sa superioar) 0imediat dup) na*tere
volumul uterului este apro!imativ c.t al unei sarcini de -2 s)pt)m.ni,
(n)l+imea sa la ma!im ', cm deasupra simfizei pubiene;
volumul de s.nge eliminat pe c)ile genitale e!terne, apreciat prin inspec+ia
pansamentului steril vulvar.
"sistenta:
- efectueaz) masaj uterin transabdominal pentru favorizarea refrac+iei *i form)rii globului
de siguran+)
- controleaz) s.ngerarea, anun+.nd medicul (n cazul (n care este crescut), nu apare globul
de siguran+)
- supravegheaz) faciesul *i comportamentul l)uzei
- antreneaz) l)uza (n discu+ii pentru a nu adormi
- administreaz) ceai, limonad)
- controleaz) func+iile vitale, depisteaz) semnele *ocul hipovolemic
- transport) l)uza (n salon
6. LeEu1i' *"$*"iu-1is+ are durata de '2 zile dup) na*tere.
Fenomenele caracteristice sunt:
involu+ia uterului
secre+ia de lohii
instalarea lacta+iei
modific)ri sistemice.
$n&oluia uterului
$up) na*tere, uterul involueaz) rapid. #c)derea hormonilor steroizi se!uali secreta+i (n
sarcin) cre*te activitatea colagenazei uterine *i eliberarea enzimelor proteolitice. Concomitent,
macrofagele migreaz) (n endometru *i miometru. #ub aspect histologic involu+ia uterin) se
realizeaz) prin reducerea num)rului de fibre musculare *i atrofia lor 0histioliz);, sc)derea
vasculariza+iei prin reducerea calibrului *i hialinizarea unor vase, dispari+ia edemului.
%odi,icrile la ni&elul inseriei placentei
$up) delivrarea placentei se produce imediat contrac+ia patului placentar p.n) la o
dimensiune mai mic) dec.t jum)tatea diametrului placentei. Contractilitatea uterului *i
retractilitatea fibrelor asigur) ocluzia vaselor sanguine, realizeaz) hemostaza *i determin)
necroza endometrului.
Ini+ial, zona (n care a fost inserat) placenta este denivelat) *i friabil). Gindecarea acestei
Mpl)gi placentareN survine prin capacitatea de e!tindere *i cre*tere profund) a endometrului
marginal precum *i prin regenerarea endometrial) din glandele *i stroma de la nivelul deciduei
bazalis.
-ecreia lohiilor
#tratul superficial al deciduei, necrozat, se elimin) sub form) de lohii, secre+ie ce
con+ine s.nge de la nivelul pl)gii placen+are *i transsudat de pe fa+a intern) a uterului.
Cn primele 8 zile, lohiile sunt sanguinolente 0lochia rubra;, cu striuri de s(nge *i fragmente de
+esut necrozat, abundente. Cn urm)toarele 8 zile aspectul lohiilor devine serosanguinolent,
volumul secre+iei scade la sf.r*itul lehuziei propriu-zise lohiile sunt seroase 0lochia serosa;.
irosul lohiilor este fad, volumul total al secre+iei este de cca '222 ml.
82
-ecreia lactat
@acta+ia este un proces ce se desf)*oar) (n : faze:
mamogeneza 0cre*terea *i dezvoltarea glandelor mamare;
lactogeneza 0ini+ierea secre+iei lactate;
galactopoieza 0men+inerea secre+iei lactate;
faza de automatism mamar.
Cn cursul sarcinii *i lehuziei s.nii suport) modific)ri anatomice *i func+ionale marcate.
Formono-dependen+a +esutului glandular mamar este cunoscut). Fenomenele ce intereseaz)
s.nii preg)tesc nutri+ia nou-n)scutului *i transferul de anticorpi de la mam) la copil.
Cn cursul sarcinii, (n primele -2 de s)pt)m.ni se produc proliferarea celulelor epiteliale,
formarea de noi ducte, dezvoltarea arhitecturii lobulare. Cn a --a jum)tate a sarcinii
prolifer)rile se reduc/ (n schimb, epiteliul se diferen+iaz) pentru activitatea secretorie. @a
sf.r*itul sarcinii glanda mamar) a c.*tigat cca :22 g (n volum. "ceast) cre*tere este rezultatul
hipertrofiei vaselor sanguine, celulelor mioepiteliale *i +esutului conjunctiv, depunerii de
gr)sime, reten+iei de ap) *i electroli+i. Flu!ul sanguin este aproape dublu fa+) de starea de
negraviditate. "ceasta este faza de mamogenez).
@acta+ia depinde de echilibrul hormonal. Integritatea a!ei hipotalamo-hipofizare este
esen+ial) pentru ini+ierea *i men+inerea lacta+iei.
=strogenii sunt responsabili pentru dezvoltarea canalelor galactofore *i comple!ului areolo-
mamelonar. Progesteronul ac+ioneaz) asupra acinilor glandulari.
Influen+a = *i P este str.ns corelat) cu ac+iunile hormonilor secreta+i de placent), tiroid)
*i a celorlal+i hormoni proteici.
Celulele glandulare se diferen+iaz) (n secretorii *i mioepiteliale sub influen+a prolactinei,
hormonului de cre*tere, insulinei, cortizolului *i factorului de cre*tere epitelial.
Prolactina este un hormon obligatoriu pentru producerea laptelui dar lactogeneza
necesit) (n acela*i timp un nivel sc)zut de estrogeni. $e*i pe parcursul sarcinii nivelul
prolactinei cre*te continuu, hormonii se!uali steroizi placentari blocheaz) activitatea secretorie
a epiteliului glandular 0prin stimularea secre+iei de PIF la nivel hipotalamic;.
Formonii se!uali steroizi *i prolactina sunt sinergici (n mamogenez) dar antagoni*ti (n
galactopoiez). $in acest motiv lacta+ia nu este ini+iat) dec.t dup) sc)derea marcat) a nivelelor
plasmatice de =, P *i FP@ placentari, dup) na*tere.
#ecre+ia ini+ial), premerg)toare laptelui matur, poart) numele de colostru.
C$$st"u este un fluid alcalin g)lbui prezent (n cursul sarcinii *i (n primele --8 zile
dup) na*tere. "re un con+inut mai bogat (n proteine, vitamina ", Ig, 7a *i CI, are o ac+iune
la!ativ) *i este ideal pentru primele zile de nutri+ie.
Instalarea secre+iei lactate are loc (n a 8-a - a :-a zi postpartmn. ecanismul de instalare
a secre+iei lactate este comple!, presupune interven+ia #JF, "CJF, insulinei, corticoizilor,
o!itocinei.
"cest fenomen se poate produce treptat. Uneori, secre+ia lactat) se instaleaz) brusc,
asociat cu angorjarea s.nilor, mastalgii, ascensiune termic), cefalee, puls accelerat, disconfort.
"ceste manifest)ri constituie a*a numita Mfurie a lapteluiN, dureaz) apro!imativ -: de ore,
dup) care remit spontan odat) cu golirea s.nilor.
@aptele uman con+ine 1E carbohidra+i 0(n special lactoz);, 8-AE gr)simi, 2,9E proteine,
2,-E substan+e minerale, ,1-,,E ap).
Principalele proteine din laptele uman sunt cazeina, lactalbumina, Ig", lizozim, albumina.
@aptele con+ine o varietate dc enzime ce faciliteaz) digestia nou n)scutului. Joate vitaminele,
cu e!cep+ia vitamina <, se reg)sesc (n laptele matern (n cantit)+i suficiente/ de asemenea,
acizii gra*i, ionii *i componentele minerale.
Cn laptele matern sunt prezente toate clasele de imunglobuline, din care Ig" reprezint) 92E.
"nticorpii din lapte, Ig" *i IgK, asigur) imunitatea umoral) pe termen scurt *i pe termen lung.
Func+ia imunologic) a laptelui matern este e!plicat) *i prin con+inutul crescut de
leucocite, factori antimicrobieni nespecifici 0lizozim;, principii antialergice.
8'
$in aceste motive al)ptarea natural) este modalitatea cea mai indicat) de nutri+ie a nou-
n)scutului.
Golumul de lapte secretat zilnic variaz) individual (ntre ,22 *i ',22 ml. @acta+ia
dureaz) --'- luni, cu o medie de I-, luni.
en+inerea secre+iei lactate 0faza de galactopoiez); necesit) ca stimul suptul periodic *i
golirea ductelor *i acinilor. Formonul de cre*tere, cortizolul, tiro!ina *i insulina e!ercit) un
efect permisiv.
Prolactina este necesar) (n galactopoiez) dar nu (n concentra+ii mari 0pe parcursul
lehuziei se constat) sc)derea progresiv) a prolactinei p.n) la valori asem)n)toare cu cele
premerg)toare sarcinii;.
#uptul mamelonului antreneaz) eliberarea de P%@ *i &YJ. &!itocina stimuleaz)
contrac+ia celulelor mioepiteliale *i a fibrelor musculare netede ale glandei mamare, favoriz.nd
ejec+ia laptelui.
Cn faza de automatism mamar sistemul hipotalamo-hipofizar nu mai intervine. Kolirea
periodic) a s.nilor prin supt (ntre+ine activitatea secretorie.
#istemul hipotalamo-hipofizar (*i reia func+ia ciclic), secre+ia hormonilor gonadotropi, inhiba+i
de prolactina, se reinstaleaz) *i stimuleaz) eliberarea steroizilor se!uali ovarieni. Func+ia
menstrual) *i ovula+ia pot reveni la normal.
M$%i0i&+"i sistemi&e
a; ale organelor reproducti&e
$up) na*tere, colul r)m.ne dilatat complet (n primele - zile este sub+ire, moale, franjurat, cu
minore lacera+ii.
Cn cursul lehuziei propriu-zise, cervi!ul se (nchide progresiv *i (*i recap)t) aspectul anterior
na*terii. @a --8 zile postpartum, canalul cervical este (nc) dilatat 8-: cm 0permeabil pentru
inde! *i medius;. @a sf.r*itul primei s)pt)m.ni dilata+ia sa este mai mic) de ' cm.
&rificiul e!tern devine o fant) transversal), element ce deosebe*te femeile ce au n)scut
natural de nulipare sau cele care au n)scut prin opera+ie cezarian).
Inspec+ia colului sau e!amenul colposcopic, la scurt interval dup) na*tere, poate releva
ulcera+ii, echimoze, lacera+ii. Cicatrizarea complet) *i reepitelizarea apar I-'- s)pt)m.ni mai
t.rziu. =demul stromal *i infiltra+ia cu celule rotunde, ca *i hiperplazia glandelor endocervicale
pot persista p.n) la 8 luni.
$up) na*tere, peretele vaginal, supradestins, revine gradat 0apro!imativ (n s)pt)m.na a
8-a; la condi+ia de (naintea na*terii. Cali brul vaginal se reduce aproape la dimensiunile
anterioare.
Produc+ia de mucus cervical *i alte modific)ri estrogenice pot fi (nt.rziate la femeile
care al)pteaz).
Fimenul se cicatrizeaz) sub forma unor noduli fibro*i ai mucoasei 0carunculii
mirtiformi;.
u*chii voluntari ai plan*eului pelvin *i mijloacele de fi!are ale organelor pelvine (*i
rec.*tig) gradat tonusul.
(L ale altor organe +i sisteme
-istemul urinar(
#upradistensia vezicii *i incompleta golire, cu regen+a urinii reziduale, sunt probleme
comune. Gezica voluminoas) poate determina ascensionarea artificial) a uterului *i fals)
alarm). Cn majoritatea cazurilor, la c.teva ore dup) na*tere, survine o eliminare important) de
cca -222 ml urin) 0criza poliuric);.
Cca A2E din paciente prezint) o discret) proteinurie timp de '-- zile dup) na*tere. $ilata+ia
ureterelor *i bazinetelor retrocedeaz) (n cca 8-: spt)m.ni. @a un num)r redus de paciente
dilata+ia tractului urinar poate persista p.n) la 8 luni.
Flu!ul plasmatic renal *i filtrarea glomerular) 0crescute (n sar cin) cu cca -A-A2E; revin la
normal (n cursul lehuziei.
-istemul cardio&ascular(
8-
Imediat dup) na*tere, efortul cardiac atinge un v.rf de solicitare mai important cu ,2E;
dec.t valorile anterioare na*terii, determinat de autotransfuzia cu s.ngele din teritoriul uterin *i
placentar.
%ezisten+a vascular) periferic) cre*te 0deoarece nu mai e!ist) circula+ia placentar) cu
rezisten+) sc)zut);, patul vascular matern se reduce cu apro!imativ 'AE. %GP revine la normal
(n 8 s)pt)m.ni.
-istemul hematopoietic(
Fematocritul cre*te (n prima s)pt)m.n) dup) na*tere, apoi se normalizeaz). Golumul
sanguin cre*te moderat dup) na*tere *i revine la echilibru (n cca 8 s)pt)m.ni. @eucocitoza este
important) (n primele 1-'2 zile, apoi se normalizeaz).
-istemul respirator(
Golumul rezidual se normalizeaz) rapid. #c)derea (n)l+imii uterului permite
ascensionarea normal) a diafragmului. Capacitatea inspiratoric *i capacitatea vital) se
normalizeaz) mai lent.
-istemul digesti&(
Fipotonia musculaturii intestinale este caracteristic) primelor zile dup) na*tere.
Jranzitul se normalizeaz) (n prima s)pt)m.n).
-istemul ner&os(
=!ist) o labilitate nervoas) caracteristic) dup) na*tere. %eac+iile emo+ionale pot fi de
intensitate variabil) 0depresii sau psihoze postpartum;. Contactul rapid cu noul-n)scut *i
suportul psihologic amelioreaz) aceste st)ri.
%odi,icri endocrine(
$up) na*tere se produce o sc)dere marcat) a concentra+iei hormonilor placentari.
FP@ nu mai poate fi detectat dup) ' zi/ FCK, dup) ': zile.
=stradiolul scade cu cca 92E (n 8 ore, (n ziua a 1-a este absent. #c)derea coincide, (n zilele 8-
:, cu angorjarea mamar).
@a femeile care nu al)pteaz) P%@ revine la normal (n - s)pt)m.ni. @a cele care al)pteaz)
e!ist) o sc)dere gradat) (ns) nivelul bazal r)m.ne ridicat.
6chilibrul hidric +i al electroliilor(
$up) e!pulzia f)tului *i eliminarea placentei *i lichidului amniotic se produce o
sc)dere (n greutate de cca A,A Dg. Cca : Dg se mai pierd, ca rezultat al e!cre+iei fluidelor
re+inute (n cursul sarcinii.
%odi,icri metabolice(
@ipidele: concentra+ia acizilor gra*i se normalizeaz) (n - zile/ colesterolul *i
trigliceridele (n I-, s)pt)m.ni.
Klicemia: necesarul de glucoz) *i insulin) se restabile*te (n cca o s)pt)m.n).
Conduita
Fenomenele caracteristice lehuziei propriu-zise trebuie urm)rite atent prin e!amene
clinice *i paraclinice.
Involu+ia uterin) se supravegheaz) prin m)surarea zilnic) a (n)l+imii uterului. Palparea
trebuie s) constate caracterul ferm al uterului. #ensibilitatea dureroas) la palpare constituie un
semnal de alarm). Contrac+iile uterine concomitente cu suptul sunt fiziologice *i traduc
desc)rcarea de o!itocin).
#ecre+ia de lohii trebuie apreciat) sub toate aspectele: volumul elimin)rilor, aspectul lohiilor,
culoarea *i mirosul lor. &rice anomalii trebuie sesizate cu competen+).
$nspecia +i palparea s!nilor este obligatorie pentru a constata instalarea secre+iei
lactate. @ehuza trebuie instruit) (n sensul respect)rii regulilor de igien) corect) 0toaleta cu ap)
*i s)pun a s.nilor (nainte *i dup) fiecare supt, prevenirea ragadelor mamelonare, toaleta
organelor genitale e!terne cu solu+ii antiseptice, aplicarea unor pansa mente vulvare sterile, ce
vor fi schimbate de 8-: ori pe zi;.
ama trebuie instruit) cu privire la pozi+ia corect) (n timpul al)pt)rii *i manevrele de (ngrijire
a noului n)scut.
"ngorjarea mamar) se poate trata prin aplicarea de comprese locale reci, administrarea de
antipiretice *i o!itocin.
88
Cngrijirile generale constau (n m)surarea pulsului, tensiunii arteriale, curbei termice, diurezei.
obilizarea precoce este obligatorie pentru a evita complica+iile.
$ac) dup) -:-8I ore de la na*tere tranzitul intestinal nu se reia spontan este indicat)
administrarea unui la!ativ.
Kimnastica respiratorie *i gimnastica medical) sunt indicate dup) cca 8 zile de la
na*tere pentru ameliorarea condi+iei generale *i revenirea tonusului musculaturii.
"limenta+ia lehuzei trebuie s) fie variat) *i s) includ) toate principiile alimentare. #e e!clud
din alimenta+ie condimentele, preparatele conservate, alcoolul, cafeaua. #uportul psihologic al
familiei este util *i benefic.
;. LeEu1i' C!%e*+"t't+ este intervalul de 82 de zile ce urmeaz) lehuziei propriu zise.
Fenomenele caracteristice lehuziei propriu-zise continu) *i (n aceast) perioad)
asigur.nd organismului matern starea de echilibru anterioar) sarcinii.
Involu+ia uterului este complet) la I s)pt)m.ni.
Cre*terea con+inutului de +esut conjunctiv *i elastin) (n endometru *i vasele sanguine,
cre*terea numeric) a celulelor miometrului sunt fenomene care (ntr-o m)sur) devin
permanente, astfel (nc.t uterul r)m.ne ceva mai voluminos dup) o sarcin).
-ecreia de lohii continu
Cn s)pt)m.nile --8 postpartum lohiile devin mai filante, sub+iri, mucoase, de culoare
alb-g)lbuie aspecte determinate de con+inutul crescut al leucocitelor *i celulelor deciduale
degenerate.
Cn cursul s)pt)m.nii a A-a postpartum secre+ia de lohii (nceteaz), cicatrizarea pl)gii
uterine fiind aproape complet).
$e*i lohiile sunt un bun mediu de cultur) pentru dezvoltarea microorganismelor,
propriet)+ile bactericide ale +esutului granulos uterin asigur) o virtual) cavitate uterin) steril)
0dac) drenajul este adecvat;.
P.n) la : luni postpartum, (n miometru persist) o moderat) infiltra+ie celular) cronic)
de leucocite. "cest aspect trebuie avut (n vedere dac) se impun interven+ii chirurgicale pelvine.
#ecre+ia lactat) intr) (n faza de automatism mamar.
odific)rile generale sistemice continu), organismul matern revine la condi+ia
anterioar) sarcinii *i na*terii.
Conduita
Fenomenele caracteristice se supravegheaz) atent, c.teva zile (n spital p.n) la e!ternare
*i ulterior, la dispensarul teritorial. #tarea nou n)scutului se evalueaz) zilnic de medicul
neonatolog.
"ctivitatea se!ual) se poate relua dup) 82-:2 de zile de la na*tere. Contracep+ia este
util) 0oral), injectabil) sau prin diafragm);. %egulile de igien) personal) trebuie strict
respectate.
NGRIHIRI N LUZIA FIZIOLOGIC
Cue)e"e'
%'te$"
anifestari:
- scurgerea lohiilor: sanguinolente, serosanguinolente, seroase
- involu+ia uterin)
- apari+ia secre+iei lactate
- revenirea la normal a pulsului, tensiunii arteriale 0u*or crescut) (n travaliu;
- tranzit (ncetinit
- diurez) crescut)
P"$(eme - deficit de cuno*tin+e privind auto(ngrijirea
- posibil) alterare a ritmului cardiac din cauza s.nger)rii 0determinat) de resturile
placentare sau tromboflebitei post-partum;
- posibil) stare de disconfort (n leg)tur) cu instalarea secre+iei lactate
8:
- alterarea elimin)rilor
- deficit de cuno*tin+e privind igiena s.nilor *i al)ptarea, alimenta+ia (n l)uzie
O(ie&ti#e @)uza:
- s) fie capabil) s) se autoingrijeasc)
- s) nu apar) complica ii infec ioase sau hemoragice
- s) cunoasc) semnele Zfuriei laptelui[
- s) elimine normal, s) revin) la orarul propriu
- s)- i efectueze igiena s.nilor
I!te"#e!/ii "sistenta:
- e!plic) l)uzei importan+a (ngrijirilor igienice pentru prevenirea infec+iilor puerperale
0dup) na*tere;
- efectueaz) toaleta local), schimbarea tampoanelor, observ) lohiile 0aspect, miros,
culoare, cantitate;/ observ) aspectul pl)gii perineale, anun+.nd medicul (n caz de
modific)ri
- instruie*te gravida s) se auto(ngrijeasc)
- controleaz) involu+ia uterin) 0scade cu '-',A cm3zi;, devenind organ intrapelvin dup) '-
zile
Involu+ia uterin):
- m)soar) temperatura, pulsul, tensiunea arterial), pentru depistarea eventualelor
complica+ii 0hemoragii, infec+ii, tromboflebit);
- e!plic) modul de instalare a secre+iei lactate, a Mfuriei lapteluiN care poate fi (nso+it) de
cre*terea temperaturii p.n) la 81,AUC
- instruie*te l)uza s)-*i spele m.inile *i s.nii (nainte *i dup) supt/ s) evite prelungirea
suptului pentru a nu favoriza apari+ia ragadelor
- stimuleaz) mobilizarea precoce a l)uzei pentru prevenirea complica+iilor
- (ncurajeaz) cre*terea cantit)+ii de lichide din alimenta+ie
- aten+ioneaz) l)uza:
-s) nu consume b)uturi alcoolice, e!citante 0cafea, ciocolat), cacao, ceai rusesc;
- s) evite alimentele flatulente
-s) nu consume alimente cu fibre (n cazul leziunilor perineale pentru evitarea efortului
de defeca+ie
- efectueaz) sondaj vezical (n caz de reten+ie urinar) (n primele ore dup) na*tere
- instruie*te l)uza la e!ternare:
- s)-*i men+in) o bun) igien) local), s) foloseasc) tampoani vulvare sterile
- s) evite raporturile se!uale *ase-opt s)pt)m.ni
- s) nu ia medicamente f)r) recomandare medical) deoa6 rece unele se elimin) prin
secre+ia lactat)
- sf)tuie*te familia s) ajute mama (n (ngrijirea copilului, precum *5 (n plan emo+ional,
pentru a se adapta noului rol
"ten+ie particular) necesit) cazurile ce au fost gravide cu risc 0cardiopate,
hipertensive;. "ccidentele specifice 0decompens)ri, criz) eclamptic), F=@@P
sindrom; sunt complica+ii de o gravitate sporit) dac) survin (n lehuzie.
Pot fi anticipate ca probabile *i grave hemoragiile la marele multipare, cazurile cu
sarcin) gemelar), polihidramnios, anemie erotic)/ supravegherea acestor cazuri
impune aten+ie *i promptitudine deosebite.
8A
NGRIHIREA I SUPRA,EG.EREA GRA,IDEI CU SARCINA PATOLOGIC
GRA,IDA CU RISC OBSTETRICAL
=volu+ia unei sarcini depinde, (n mare m)sur), de mediul fizic, social, familial, de dorin+a cu care este
a*teptat copilul, de modul (n care viitoarea mam) colaboreaz) ci personalul medico-sanitar, accept)
sfaturile *i (n+elege s) le aplice.
=ste necesar) cunoa*terea cauzelor care determin) riscul obstetrical, pentri identificarea problemelor de
(ngrijire, stabilirea obiectivelor *i ac+iunilor de nursing, ii vederea asigur)rii unei supravegheri
diferen+iate.
5. Ci"&umst'!/e
*siE$-s$&i'e
- #arcin) nedorit)
- Familii dezorganizate.
- Climatul afectiv neprielnic, venit redus, alimenta+ie deficitar)
- $omiciliul femeii (n zone geografice greu accesibile, f)r) posibilit)+i de anun+
telefonic, de transport de urgen+).
- 7erespectarea prevederilor legisla+iei de ocrotire a femeii gravide la locul de munc)
6. F'&t$"i
)e!e"'i
- G.rsta: grupele de v.rst) sub -2 de ani, c.t *i cele de peste 8A de ani
- Primigestele foarte tinere sau peste 8A de ani
- arile multigeste sau numai multipare 0chiar cu 8-: na*teri ectopice (n
antecedente;
- Cn)l+imea sub ',AA m
- Kreutatea sub :A Dg
- Infantilism genital
- Izoimunizare %h sau de grup
;. A!te&e%e!te
)i!e&$$)i&$-
$(stet"i&'e
- Uter cicatriceal 0(n special dup) opera+ia cezarian) 0corporeal);
- alforma+ii sau tumori genitale 0(n special fibrom;
- #terilitate involuntar) tratat)
- &pera+ii plastice pe sfera genital) 0prolaps, fistule, chirurgia infertilit)+ii sau pe
rect;
- #arcini cu complica+ii 0hemoragii, infec+ii, to!emii; sau o sarcin) la mai pu+in de un
an de la ultima na*tere
- Cntreruperea intempestiv) a cursului sarcinii 0avort, sarcin) prematur);
- 7a*teri cu: distocii mecanice, de dinamic), (n delivren+), interven+ii, n)scu+i mor+i,
deceda+i (n perioada neonatal) precoce, malforma+ii, hipertrofie fetal), macrosomi,
copii cu handicap.
9. B$i
*"eeAiste!te
s'"&i!ii
- Cardiopatii
- >oala hipertensiv)
- "nemii
- Julbur)ri endocrino-metabolice 0obezitate, prediabet, diabet, hiperparatiroidism,
hipo sau hipertiroidism;
- Pneumopatii
- 7efropatii
- Infec+ii cronice 0tuberculoz), sifilis;
- >oli infec+ioase 0rubeola, herpes, to!oplasmoza, listerioza, hepatita, colibaciloze,
boala cu incluzii citomegalice;
- Fepatita cronic)
-"fec+iuni ortopedice 0cifoscolioza, *chiop)tare;
=. I!t$Ai&'/ii - "lcoolism
- Jabagism etc
>. S'"&i!+
&$m*i&'t+
*"i!4
- $istocii osoase
- $istocii de prezenta+ie 0inclusiv prezenta+ia pelvin);
- Cre*terea anormal) (n greutate, peste -2E fa+) de greutatea ini+ial) (n timpul
8I
sarcinii 0peste 8E (n trim. I, peste IE (n trim. al II-lea, peste ''-'-E (n trim. al lll-
lea; sau cre*terea nesemnificativ) a greut)+ii
- Jrepiedul disgravidiei tardive
- Infec+ii: urinare, vaginale, cutanate
- gemeiaritate.
- Cre*terea anormal) a volumului uterului oligoamnios, hidramnios;
- Femoragii dup) a -2-a s)pt)m.n) a sarcinii
- Incompeten+a cervical)
- Fals travaliu
- Incompatibilit)+i de grup sau de %h
- Interven+ii chirurgicale
- Jeste de e!plorare a poten+ialului biologic cu valori deficitare
0colpocitohormonologia, estriolul, hormonul lactogenic placentar, amnioscopia,
amniocenteza etc.;
M. .em$"')ie
"e&e!t+
- %uptura de membrane de peste I ore, f)r) declan*area contractilit)+ii uterine
- Prociden+a de cordon
- #uspiciune clinic) de suferin+) fetal)
- oartea intrauterin) a f)tului
GRA,IDA CU DISGRA,IDIE PRECOCE
$isgravidiile sunt manifest)ri patologice determinate de evolu+ia sarcinii *i pot pune (n pericol
via+a femeii.
Cn prima jum)tate a sarcinii apar v)rs)turi simple, care nu altereaz) starea general) *i dispar (n
luna a IG-a.
Cn cazuri patologice v)rs)turile sunt incoercibile, grave, asociate cu sc)dere (n greutate, stare
general) alterat).
Cue)e"e' %'te$" - v)rs)turi abundente, repetate
- sc)dere (n greutate cu apro!imativ 822-A22 g3zi
- constipa+ie
- sc)derea diurezei p.n) la :22 ml3zi
- alterarea st)rii generale
- tahicardie
- facies zb.rcit, buze arse, uscate
- (n formele grave: tulbur)ri nervoase, anurie
P"$(eme - alimentatie inadecvata prin deficit din cauza gre+urilor *i v)rs)turilor
manifestat) prin sc)dere (n greutate
- deficit de volum lichidian din cauza gre+urilor *i v)rs)turilor
- team) (n leg)tur) cu cre*terea riscului perinatal, an!ietate
O(ie&ti#e Kravida:
- s) se poat) alimenta *i hidrata/ s) creasc) (n greutate
- s) nu prezinte semne de deshidratare, tulbur)ri electrolitice, nu prezinte corpi
cetonici (n urin)
I!te"#e!/ii - internarea (n spital este obligatorie
- se e!plic) importan+a spitaliz)rii permanente pentru prevenirea st)rii de acidoz)
- se men+ine o stare nutri+ional) adecvat)
- se identific) deficitui de voium prin:
- m)surarea tensiunii arteriale
- observarea semnelor de deshidratare 0tegumente, mucoase;
- c.nt)rire
- hidratare parenteral) conform indica+iilor medicale
81
GRA,IDA CU DISGRA,IDIE TARDI,A
$isgravidia tardiv) se caracterizeaz) prin: edem, hipertensiune arterial), albuminurie. #e
depisteaz) (n cadrul controlului prenatal.
$isgravidia tardiv) nesupravegheat) evolueaz) spre preeclampsie *i eclampsie.

Cue)e"e'
%'te$"
- edeme, tensiune arterial) peste ':2392 mmFg
- cre*tere rapid) (n greutate
- cefalee sever), tulbur)ri de vedere
- somnolen+), tulbur)ri auditive
- grea+), v)rs)turi
- oligurie, proteinurie
P"$(eme - deficit de cuno*tin+e (n leg)tur) cu factorii de risc, severitatea bolii
- posibil) v)t)mare a mamei *i copilului
- alimenta+ie inadecvata prin deficit
- alterarea confortului din cauza cefaleei
- alterarea elimin)rilor
- an!ietate din cauza necunoa*terii evolu+iei
- inadaptare la rol 0nu respect) regimul;
- e!ces de volum de lichide0edeme;
O(ie&ti#e - s) cunoasc) boala gravidic), s) colaboreze pentru prevenirea eclampsiei
- s) raporteze zilnic asistentei propriile observa+ii legate de cre*terea sau sc)derea
edemelor, diurez), confort
- s) relateze medicului modific)rile st)rii sale
- s) demonstreze c) a (n+eles necesitatea reducerii consumului de sare/ urmeaz) regimul
prescris
- gravida s) (n+eleag) cauzele edemelor, s) cunoasc) semnele to!emiei gravidice
I!te"#e!/ii - depistarea factorilor de risc cu ocazia controalelor prenatale
- e!plicarea modului de ac+iune a factorilor de risc
- instruirea gravidei s)-*i controleze zilnic greutatea
- raportarea manifest)rilor legate de sistemul nervos central: tulbur)ri de vedere, cefalee,
gre+uri, v)rs)turi, convulsii
- e!plicarea importan+ei reducerii s)rii din alimenta+ie
- prelungirea repausului
- sf)tuirea gravidei s) se interneze pentru a evita compromiterea sarcinii *i complica+iile
post-partum
- asigurarea lini*tii *i a odihnei, a confortului psihic
- medicamente - la indica+ia medicului (n convulsii:
- izolare, lini*te
- introducerea unui dep)rt)tor de gur), o spatul) lingual) sau 0 coad) de lingur) (nf)*urat)
(n material te!til (ntre arcadel 0dentare pentru a nu-*i mu*ca limba
- pozi+ie care s) asigure respira+ia
- montarea unei sonde urinare
- prinderea unei vene
- oprirea convulsiilor
- gr)birea na*terii
GRA,IDA CU .EMORAGII N TIMPUL SARCINII
Cn prima jum)tate a sarcinii pot ap)rea: avortul care are numeroase cauze T ovulare, materne,
factori de mediu/ mola hidatiform) 0sarcina molar); *i sarcina e!trauterin).
8,
Cn a doua jum)tate hemoragiile pot fi cauzate de avorturi (n luna G-GI de sarcina placenta praevia
*i abruptio placentae 0apople!ia utero-placentar);
GRA,IDA CU IMINEN DE A,ORT
"vortul reprezint) (ntreruperea spontan) sau provocat) a sarcinii (n primele I luni. $up) acest
termen, e!pulzia produsului de concep+ie poart) denumirea de na*tere prematur), f)tul fiind viabil.
Cue)e"e' %'te$" - femeia acuz) dureri pelviene, contrac+ii uterine, metroragie
- medicul constat) modific)ri ale colului uterin, deschiderea orificiilor colului
P"$(eme - alterarea confortului
- posibil) alterare hemodinamic) din cauza s.nger)rii
Pot ap)rea probleme (n plan psihologic la femeia cu avorturi repetate, ajung.nd
p.n) la modific)ri ale dinamicii cuplului
O(ie&ti#e Kravida:
- s) nu prezinte disconfort
- s)-*i men+in) volumul sanguin, frecven+a *i ritmul cardiac (n limite normale
I!te"#e!/ii "sistenta:
- asigur) lini*tea *i repausul
- sf)tuie*te gravida s) consulte de urgen+) medicul
- obsev) pierderile de s.nge: cantitate, aspect, eventuale restuii ovulare
- m)soar) *i supravegheaz) func+iile vitale, observ) compor tamentul *i reac+iile
gravidei
- administreaz) medicamentele recomandate de medic 0sedative, calmante,
tranchilizante;
-sf)tuie*te gravida s)-*i men+in) o igien) riguroas) pentru evitarea infec+iei
GRA,IDA CU PLACENT PRAE,IA
Placenta se inser) pe segmentul inferior, put.nd s) ocupe (n (ntregime orificii colului uterin.
Poate fi depistat) (n timpul controlului prenatal prin e!amen echografic
Cue)e"e' %'te$" -(n antecedente: avorturi repetate, metropatii hemoragice procese inflamatorii/
multiparitatea, v.rsta peste 8A de ani, ope ra+ia cezarian)
- depistat), este cunoscut) ca gravid) cu risc
- hemoragia apare (n repaus, chiar noaptea/ s.ngele este ro*u deschis
- nu prezint) dureri
- an!ietate
P"$(eme - pericol de traumatizare a f)tului
- posibil) alterare a ritmului cardiac matern din cauza hemoragie
O(ie&ti#e - s) nu s.ngereze
- s) nu fie compromis copilul, via+a mamei
I!te"#e!/ii "sistenta:
- supravegheaz) permanent gravida (n teritoriu, o sf)tuie*te s) se interneze
obligatoriu (n spital la apari+ia s.nger)rii, unde va r)m.ne p.n) la na*tere
- (n spital:
- urm)re*te prezen+a durerii *i a contrac+iilor uterine
- asigur) repausul obligatoriu la pat
- supravegheaz) evolu+ia s.nger)rii
- la indica+ia medicului administreaz) antispastice *i tocoliti
- preg)te*te gravida pentru opera+ia cezarian)
89
LUZA CU OPERAIE CEZARIAN
Indica+ia pentru finalizarea na*terii prin opera+ie cezarian) este, (n e!clusivitate competen+a
medicului, dar asistenta medical) trebuie s) cunoasc) principalele aspecte privind preg)tirea pentru
interven+ie *i particularit)+ile de (ngrijire ale l)uzei operate.
"sistenta medical) trebuie s) fie preg)tit) s) fac) fa+) oric)rei situa+ii. Principalele indica+ii
pentru na*terea prin cezarian) sunt:
I!%i&'/ii m'te"!e '. $istocia mecanic):
- distocii ale bazinului osos 0bazine viciate, simetrice *i asimetrice;
- distocii de prezenta+ie 0transversal), pelvian), cranian) deflectat);
- dispropor+ie feto-matern) 0e!ces de volum al f)tului;
-. $istocia de dinamic) *i dilata+ie:
- hipoDinezia B contrac+ii rare, slabe, mai pu+in de - (n '2 minute, evolueaz)
spre iner+ie
- hiperDinezia B contrac+ii dese, cu ritm de I-'2 (n '2 minute, de intensitate
crescut)
- hipertonia, simpl) sau asociat) cu hiperDinezia *i sindromul de iminen+) de
ruptur) sau chiar de ruptur) uterin)
- disDineziile, care afecteaz) toate componentele contrac+iei uterine 0frecven+),
intensitate, durat) etc.;
8. Placenta praevia
:. $ecolarea prematur) a placentei normal inserate
A. =clampsia
I.Uterele cicatriceale
I!%i&'/ii 0et'e '. #uferin+a fetal) manifestat) prin alterarea b.c.f. *i modificarea lichidului
amniotic
-. Prociden+a de cordon 0c.nd punga amniotic) este intact) *i cordonul alunec)
(n pung) (naintea prezenta+iei; *i prolabarea de cordon 0c.nd punga este rupt) *i
e!ist) riscul comprim)rii cordonului (ntre prezenta+ie *i peretele e!cava+iei
pelvine;
8. #arcina biologic prelungit) 0peste :- s)pt)m.ni;
:. Copil foarte pre+ios, mai ales la primiparele peste 8A ani *i dup) tratament de
infecunditate
A. Infec+ii ale apratului genital, evit.nd infectarea f)tului, la trecerea prin
canalul pelviperineal.
Pentru primipare, opera+ia cezarian) (nl)tur) traumatismul colului uterin *i al plan*eului pelviperineal.
Cngrijirea l)uzei cuprinde dou) laturi majore: (ngrijiri acordate opera+iei pe abdomen *i (ngrijiri impuse
de manifest)rile fiziologice ce decurg din l)uzie.
=ste sf)tuit) ca cel pu+in doi ani s) evite o nou) sarcin).
LUZIA PATOLOGIC
- Cn timpul l)uziei pot ap)rea hemoragii cauzate de resturi placentare, de iner+ia uterin).
"sistenta anun+) medicul, nu p)r)se*te l)uza, se conformeaz) indica+iilor medicale.
- Infec+ia puerperal) este prevenit) ast)zi prin protec+ie cu antibiotice la gravidele *i l)uzele cu risc
0ruptura prematur) a membranelor, infec+ii vaginale sau alte focare Infec+ioase;.
anifest)ri, semne: febr), tahicardie, subinvolu+ie uterin), modificarea aspectului *i mirosului lohiilor,
dureri.
- Infec+iile glandei mamare apar, mai ales, la primipare, din cauza conforma+iei anormale a mamelonului
*i a lipsei de igien).
@a (nceput, apar fisuri mamelonare sau ragade care sunt por+i de intrare pentru microbi, apoi, dac) nu se
iau m)suri, pot ap)rea limfangita, galactoforita, abcesul s.nului.
:2
Interven+ii pentru prevenirea *i depistarea infec+iei:
Jractului genital
- %espectarea regulilor de asepsie *i antisepsie
- Igien) riguroas) post-partum
- Pansamente aseptice
- Gerificarea aspectului membrelor inferioare, asigurarea repausului pentru prevenirea accidentelor
tromboembolice (n caz de trombotlebit) Controlul temperaturii *i pulsului/ observarea discordan+ei
dintre acestea : Izolarea l)uzei bolnave
@a indica+ia medicului - tratament cu antibiotice
Klandei mamare
%educerea duratei suptului, (n caz de ragade - suspendarea al)pt)rii concomitent
cu golirea s.nului prin muls >andijonarea fisurilor cu nitrat de "g 'E, men+inerea s.nilor la aer, evitarea
frec)rii (n caz de abces mamar, al)ptarea este (ntrerupt), medicul evacueaz) colec+ia/
(ngrijirea pl)gii.
:'