3

CUPRINS

ARGUMENT

CAPITOLUL I ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ
1.1 Anatomia aparatului genital feminin
1.2 Fiziologia aparatului genital feminin

CAPITOLUL II INGRIJIREA PACIENTULUI CU FIBROM UTERIN
2.1 Definitie
2.2 Etiopatogenie
2.3.Simptomatologie
2.4 Tablou clinic
2.5 Diagnostic medical
2.6 Tratament
2.7 Complicatii

CAPITOLUL III ROLUL PROPRIU AL ASISTENTEI MEDICALE
3.1.1 Examinarea clinica
3.1.2 Supravegherea functilor vitale
3.1.3 Alimentatia pacientului
3.1.4 Educatia sanitara a pacientului
3.2 Rolul delegat al asistentei medicale
3.2.1 Examinarea paraclinica
3.2.2 Administrarea medicamentelor
3.3 Descrierea unei tehnici

CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ

ANEXE

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE










4


CAPITOLUL I
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ


1.1 ANATOMIA APARATULUI DIGESTIV

Reproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si se realizeaza prin
participarea a doua organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundarii gametului feminin
(ovul) de catre gametul masculin (spermatozoid). Oul rezultat se grefeaza in cavitatea uterina,
unde continua sa creasca si sa se dezvolte pana ce fatul devenit viabil este expulzat din uter prin
actul nasterii.
Diferentierea sexuala este prezenta inca din momentul fecundarii oului, dfar diferentierea
intersexuala somatopsihica are loc lent in timpul copilariei si se realizeaza dupa pubertate ca
urmare a activitatilor gonadelor. In copilarie, hormonii sexuali secretati in cantitati reduse
contribuie, impreuna cu ceilalti hormoni, la cresterea si dezvoltarea armonioasa a organismului,
iar dupa pubertate, acesti hormoni secretati in cantitati crescute la femei cu anumite caracteristici
ciclice, intretin functia sexuala.
Organizarea morfofunctionala a sistemului reproducator la ambele sexe este extrem de
complexa, gonadele avand atat functia de a produce gameti (ovule si spermatozoizi) cat si pe cea
de a secreta hormoni sexuali, care prin diferitele lor activitati asupra organelor genitale si asupra
intregului organism, asigura conditii optime pentru reproducere.
Aparatul genital feminin este format dintr-o parte externa - vulva - si un grup de organe
interne localizate in pelvis: vaginul, uterul, trompele Faloppe (salpinge) si ovarele.
Glandele mamare constituie anexe ale aparatului genital.
Evolutia si starea morfologica a organelor genitale sunt in strinsa interdependenta cu
starea hormonala, diferita in fiecare din perioadele de dezvoltare.
VULVA reprezinta deschiderea in afara organelor genitale .
Este constituita din: - muntele lui Venus
- labiile mari
- labiile mici
- clitorisul
- himenul


5
- glandele Bertholin
- glandele Skene
- bulbii vestibulari
- glandele anexe regionale
- perineul
La nivelul vulvei se afla si orificiul extern al uretrei (meatul urinar) cu glandele Skene.

Muntele lui Venus :Regiunea anatomica dinaintea simfizei puluiene, acoperita, de la
pubertate cu par. Este bogat in tesut grasos, fibroconjuctiv, oferindu-i un relief usor proeminent
si o consistenta moale de perinita.
Labiile mari : sunt pliuri cutaneo-mucoase constituite din fibre musculare si tesut grasos si
conjunctiv. Ele sunt acoperite pe fata externa de piele, iar pe partea interna de o mucoasa
prevazuta cu un epiteliu pavimentos. Prezinta foliculi polisebatici pe fata externa si glande
sudoripare a caror functie debuteaza la pubertate.
Anatomic se unesc si formeaza comisura anterioara, extremitatile posterioare se unesc, la fel
intre ele si formeaza comisura posterioara (furculita). Contin un bogat plex venos care in cazuri
de traumatisme produce hemoragie profuza si hematoame extinse.
Labiile mici : Sunt formate din tesut conjunctiv si fibre musculare, printre care se gasesc rare
fibre de tip erectil. Sunt acoperite de o mucoasa prevazuta cu un epiteliu pavimentos. Prezinta
glande sebacee si eventual glande sudoripare.


6
Clitorisul: Este constituit din doi corpi cavernosi, separati printr-un sept incomplet. Se termina
cu o extremitate proeminenta denumita gland, prevazuta cu un fren.
Himenul: Oblitereaza partial orificiul vaginal si este format din tesut conjunctiv bine
vascularizat, fiind acoperit de un epiteliu pavimentos.
Forma orificiului himenal poate fi:
- semilunara
- circulara
- cribiforma
- septata
- fibriata
Glandele Bertholin : Sunt situate pe cele doua laturi ale extremitatii inferioare a vaginului in
grosimea labiilor mari. Sunt glande tubulare ramificate, alcatuite din lobi formati la randul lor
din acini glandulari cu functie muco-secretorie.
Glandele Skene : Sunt asezate parauretral si se deschid pe partile laterale ale orificiului uretral.
Bulbii vestibulari: Sunt organe erectile incomplet dezvoltate.
Limfaticele vulvei : Sunt drenate de ganglionii limfatici inghinali superficiali si profunzi si de
ganglionii femurali superficiali si profunzi
Perineul : Este o formatiune musculo-aponevrotica, care inchide in jos excavatia osoasa a
bazinului.
Organele genitale externe :

- vaginul
- uterul - corp


7
- istm
- col (cervixul)
- trompe
- portiunea interstitionala
- portiunea istmica
- portiune ampulara
- ovarele
Organele genitale interne :

- Vaginul:
Este un organ fibro-muscular cu lumenul turtit in sensul antero-posterior. Vaginul are rol in
copulatie (depunerea spermatozoizilor) siserveste drept canal trecerea fatului si anexele sale in
timpul nasterii.
Datorita elasticitatii are posibilitatea de a se deschide in special in cursul nasterii, cand
peretii sai pot veni in contact cu peretii bazinului, pentru ca dupa aceea sa revina la dimensiunile
obisnuite.
La femeile in varsta inaintata vaginul isi pierde supletea transformandu-se intr-un
conduct foarte rigid. Vaginul are o directie oblica de sus in jos si dinapoi, inainte avand o
lungime aproximativ de 12 cm si diametrul de 2 cm.
In drumul sau oblic, strabate o serie de planuri musculare care inchid bazinul in partea de jos a
trunchiului. Muschii din aceasta regiune denumita perineu sunt sustinatorii vaginului si in buna
parte a tuturor organelor bazinului.
Pe fata interna a vaginului se afla mucoasa vaginala alcatuita din mai multe straturi de
celule suprapuse. Suprafata mucoasei este neregulata, cu cute transversale, care pornesc de o
parte si de alta a unor formatiuni mai ingrosate. Aceste cute au un rol important in marirea
suprafetei de contact in timpul actului sexual si in mentinerea lichidului spermatic depus in
vagin. Mucoasa vaginala se modifica in raport cu secretiile de hormoni sexuali din organism, in
special cu secretia de estrogeni.
Vaginul in partea de sus se continua cu colul uterin iar in partea de jos se deschide in
vulva. In partea dinapoi vine in raport cu rectul, iar in parte dinainte in raport cu vezica si uretra.






8
UTERUL
Este organul in care nideaza si se dezvolta produsul de conceptie si care produce expulzia
acestuia dupa dezvoltarea la termen. Este situat in regiunea pelviana, pe linia mediana si
reprezinta raporturi anatomice:
- anterior cu vezica urinara
- posterior cu rectul
- inferior se continua cu vaginul
- superior cu organele intestinale si colonul
- lateral cu ligamentele largi
Uterul este un organ cavitar, care masoara la nulipare 6,5 cm lungime, iar la multipare 7,8
cm lungime, are un diametru transvers de 5 cm la baza si 3 cm in portiunea medie a colului si un
diametru antero-posterior de 2,5 3 cm.

Este format din trei portiuni: corpul, istmul si colul.

Corpul uterin are aspectul unui con turtit antero-posterior caruia i se descriu doua fete si doua
margini.
- Fata anterioara usor convexa este acoperita de peritoneu pana la istm, unde acesta se reflecta
pe vezica formand fundul de sac vezico-uterin.
- Fata posterioara mai convexa, cu o creasta mediana este acoperita de peritoneu care coboara
pe istm si pe primii centimetri ai peretelui vaginal posterior, apoi se reflecta pe rect formand


9
fundul de sac vagino-rectal (Douglas). Este in raport cu ansele intestinale si colonul ileo-pelvin.
Marginile laterale sunt rotunjite si in raport cu ligamentele largi. Pe marginile uterului se gasesc
vasele uterine si se pot afla vistigii ale canalului Wolff cum este canalul Malpighi Gartner.
- Marginea superioara sau fundul uterului este ingrosata si rotunjita, concava sau rectilinie la
fetite si net convexa la multipare. Prin intermediul peritonelui este in contact cu ansele intestinale
si colonul pelvian. Unghiurile laterale denumite coarne uterine se continua cu istmul tubar si sunt
sediul de insertie al ligamentelor rotunde si utero-tubare.

ISTMUL - continua corpul uterin si reprezinta o zona retractila a acestuia.

COLUL UTERIN - este mai ingust si mai putin voluminos decat corpul si are forma unui
butoias cu doua fete convexe si doua margini groase si rotunjite. Vaginul se insera pe col dupa o
linie oblica ce urca posterior, insertia sa divizand colul in portiune supra si subvaginala.
- Portiunea supravaginala vine anterior in contact cu peretele postero-inferior al vezicii prin
intermediul unui tesut celular putin dens, care decoleaza usor pe linia mediana. Fata posterioara,
acoperita de peritoneu corespunde fundului de sac Douglas. Marginile laterale sunt in raport cu
baza ligamentelor largi si spatiul pelvio-rectal superior.
- Portiunea vaginala a colului este delimitata de suprafata de insertie a vaginului ce se face pe o
inaltime de 0,5 cm si este la nivelul unirii treimei superioare cu doua treimi inferioare posterior,
iar anterior la unirea treimii cu treimea inferioara.
- Portiunea intravaginala proemina in vagin ca un con cu varful rotunjit si centrat de orificiul
extern care la nulipare este circular sau in fanta transversala ingusta, fanta care la multipare se
lungeste pana la 1,5 cm. Buza anterioara mai proeminenta si rotunjita, cea posterioara mai lunga
creeaza asemanarea cu botul de linx cu care este comparat. Colul este separat de peretii vaginului
prin cele patru funduri de sac.
Mijloace de fixare si sustinere.
Mijoacele de fixare si sustinere al organelor genitale feminine sunt reprezentate de aparatul
ligamentar, care este reprezentat prin:
- ligamente largi
- ligamente rotunde
- ligamente utero-sacrate
Ligamentele largi se prezinta ca doua repliuri peritoneale pornind de la marginile laterale ale
uterului la peretii excavatiei pelviene.


10
Fata anterioara este ridicata de ligamentul rotund, cordon rotunjit de 15 cm, care de la corpul
uterin se indreapta antero-posterior determinand formarea aripioarei anterioare a ligamentului
larg, apoise angajeaza in canalul inghinal, terminandu-se prin numeroase fascicule fibroase in
tesutul celulo-grasos al muntelui lui Venus si al labiilor mari.
Fata posterioara a ligamentului este ridicata inj portiunea mijlocie de catre ovar si ligamentele
utero si tubo-ovariene formand aripioara posterioara .
Marginea superioara a ligamentului larg este locul unde cele doua foite se continua una pe alta,
fiind strabatute de trompa careia ii formeaza mezosalpingele sau aripioara superioara. Baza
ligamentului larg cu o grosime de 2.5 cm in plan sagital reprezinta hilul principal prin care
penetreaza vasele si nervii uterului si vaginului.
Tesutul celular din partea inferioara a ligamentului alcatuieste parametrele.
Ligamente utero-sacrate
Sunt doua fascicole conjunctivo-musculare, pornind de la fata posterioara a regiunii cervico-
istmice indreptandu-se postero-superior la sacru pana la nivelul celei de a doua sau a primei
gauri sacrate. Sunt alcatuite din fibre musculare netede (muschiul recto-uterin), tesut conjunctiv
condensat si fibre conjunctive elastice proprii. Dar adevarata sustinere a uterului o realizeaza
perineul prin intermediul peretilor vaginali.

Vascularizatia si inervatia
Artera uterina ram a iliecei interne (hipogastrica) din care se desprinde cel mai frecvent
in trunchi comun cu artera ombilicala la nivelul festei ovariene.
Artera ovariana trimite un ram terminal care patrunde prin ligamentul utero-ovarian, se
anastomozeaza cu uterina participand la irigarea uterului.
Venele uterului se formeaza din toate tunicile si conflueaza intr-un sistem de sinusuri cu
peretele endoterial la nivelul statului plexiform. De la aceasta se formeaza marginile uterului,
veritabile plexuri venoase uterine de unde sangele dreneaza prin venele tubare si ovariene in
vena ovariana. In jos, se formeaza venele uterine ce se varsa in venele iliace interne. O mica
parte din sangele venos urmeaza calea ligamentului rotund.



Limfaticele
Pornite din endometru si miometru, formeaza sub seros o bogata retea mai abundenta
posterior. De aici pornesc trunchiurile colectoare care de pe marginile uterului se indreapte spre


11
diferite grupe ganglionare. O parte urmeaza calea ligamentului rotund si ajuns in ganglionii
inghinali superficiali, iar alta prin ligamentul larg la cei iliaci externi. Limfaticele colului
impreuna cu alte parti inferioare ale corpului si superioare a vaginului colecteaza la nivelul a trei
staii ganglionare.
1. Este formata din ganglionul arterei uterine si ganglionul obturator iliac intern si extern
2. Este formata din ganglionii iliaci primitivi si laterosocrati.
3. Este formata din ganglionii lombo-aortici.
Inervatia
Inervatia uterului este asigurata de plexul utero-vaginal, emanatie a plexului hipogastric inferior
cu predominenta simpatica.
Plexul utero-vaginal se prezinta ca o textura densa de fibre si ganglioni plasat in parametre ce
anastomeaza contralateralele si cu plexurile vezicale si uterine.
Trompele uterine
Sau salpingele sunt cele doua conducte musculo-membranoase situate in partea
superioara a ligamentelor largi. Ele se intind de la coarnele uterine pana la fata superioara a
ovarelor.
La nivelul trompei are loc intalnirea ovulului cu spermatozoizii si constituirea initiala a
oului. Trompele au o lungime de 10-12 cm cu diametre care variaza pe traiectul lor intra 2 4
cm pana la 6 8 cm, in partea terminala.
Fiecare trompa prezinta 4 parti:
- Partea interstitiala situata in grosimea peretelui uterin.
- Istmul care continua partea interna si are o lungime de 3 4 cm.
- Ampula cu o lungime de 7 8 cm mai dilatata.
- Pavilionul, portiunea terminala, cu o forma de palnie care este dotata cu cate 10 15 franjuri
pe margine (fiimbrii)
Trompele sunt dotate cu o mare capacitate de mobilitate.
Pozitia lor este asigurata de ligamente largi, ligamente ovariene, precum si mezosalpinx.
Vascularizatia arteriala este asigurata de ramuri din arterele ovariene si arterele uterine.



Ovarele
Sunt organe pereche. Ele constituie glanda sexuala feminina, cu functie endocrina si in
acelasi timp producatoare a ovulelor.


12
Sunt situate in cavitatea in cavitatea pelviana, pe peretele sau posterior.
Au o forma ovoidala, cu diametru longitudinal de 3 cm, latimea de 2 cm si grosimea de 1
cm. Suprafata este neteda pana la pubertate, iar dupa aceea usor neregulate. Fata superioara a
ovarelor este in raport anatomic cu pavilionul trompei. Hilul ovarian se gaseste pe marginea lor.
Ovarul este fixat prin ligamentul otero-ovarian, tubo-ovarian si lombo-ovarian, precum si prin
mezo-ovarian. Arterele ovarului provin din arcada vasculara formata din artera ovariana cu o
ramura a arterei uterine si din care se desprind 10 12 arteriole care patrund in ovar la nivelul
hilului.

Functii ovariene
Ovarul, gonada feminina are functia de a forma si elibera in fiecare luna un ovul si de a
secreta hormonii care favorizeaza fecundarea ovulului si pregatesc organismul feminin pentru
graviditate.
A. Ovogeneza consta dintr-o serie de transformari pe care le sufera celula germinativa
fuliculara (primordiala) pana la stadiul de ovul matur. Celula germinativa primordiala are un
numar complet (diploid) de cromozomi (44 somatici si 2 sexuali XX). Ea se divide formand
ovogonii, iar prin diviziune mitotica a acestora rezulta ovocitele de ordinul I.
In momentul ovulatiei se produce orima diviziune meiotica din care rezulta o celula mare
ovocitul II si primul globul polar. Ovocitul II este expulzat prin ruperea foliculului, in trompas
uterina, unde are loc a doua diviziune, rezultand preovulul, care nu se divid si devine oul
fecundabilcu numarul de cromozomi redus la jumatate (22 + x) si al doilea globu;l polar. Ovulul
ajunge prin trompele uterine prin uter si daca nu a fost fecundat este eliminat cu secretiile
uterine. Daca ovulul nu este fecundat, corpul galben in aproximativ a douazeci si patra zi a
ciclului incepe sa degenereze, se cicatrizeaza. Daca ovulul a fost fecundat, corpul galben
persista, are o activitate endocrina intensa in primul trimestru al sarcinii.



B. Secretia de hormoni ovarieni
Consta din estrogen si progesteron. Hormonii estrogeni sunt sintetizati de celule foliculare in
timpul maturarii foliculului, de celulele corpului galben, in timpul sarcinii de placenta, iar in
cantitati mai mici de catre corticosuparenale si testiculi. Estrogenii actioneaza in primul rand
asupra organelor genitale feminine, simuland proliferarea mucoasei si a musculaturii uterine.


13
Progesteronul este secretat de catre celulele corpului galben, de corticosuprarenale si in
timpul sarcinii de catre placenta. Actiunile sale constau in modificarea secretorie a mucoasei
uterine. Secretia hormonala ovariana este controlata de catre hormonii gonadotropi hipofizari.

Glanda mamara
Este glanda pereche situata in regiunea antero-posterioara a toracelui, lateral de stern, la
nivelul spatiului delimitat de coasta a III-a si a IV-a, anterior muschiului pectoral si dintat. Poate
prezenta anomalii numerice in plus sau minus; anomalii de forma sau volum. Forma este
aproximativ a unei emisfere cu tendinta spre conicizare sau aplatizare discoidala, cu fata plana
spre torace, iar convexa libera, centrata pe mamelon.
Dimensiunile sunt de 12 13 cm, diametrul, inaltimea de 10 12 cm si greutatea de aproximativ
150 200 grame. Consistenta este formata dar elastica.
Tegumentele sunt netede, centrate de areola cu diametrul de 15 25 mm, pigmentata si
cu 10- 12 tuberculi Morgagni (glande sebacee). In centrul areolei proemina mamelonul cilindric
sau conic, rugos si 10 12 orificii galactofore. Tesutul celular subcutanat, bine reprezentat, se
desparte in lama preglandulara care lipseste la nivelul mamelonului si lama retromamara, ce
asigura mobilitatea fata de marele pectoral.


1.2 FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ

Menstruatia :
Este consecinta coloratiilor neuro-hormonale la femeie, este reprezentata de o hemoragie
asociata cu necroza superficiala a mucoasei uterine, care se produce ciclic, incepand cu
pubertatea si sfarsind cu menopauza, constituind expresia activitatii genitale feminine.
In realitate sunt mai multe cicluri, care converg si se conditioneaza reciproc: ciclul hiptalmo-
hipofizar, ciclul ovarian cu ciclul exocrin si endocrin, ciclul uterin (endometrial), ciclul vaginal,
ciclul mamar si ciclul genital.

Ciclul endometrial:
Modificari ciclice ale endometrului. Mucoasa uterina este divizata in doua straturi cu
caracteristici anatomice si evolutive diferite:
- startul profund sau bazal, ce nu sufera nici o modificare de-a lungul ciclului menstrual,
este format din partea profunda a tubilor glandulari si a corionului.


14
- Stratul superficial, numit si functional, care prezinta importante modificari in cursul
ciclului menstrual.
Ciclul menstrual se poate imparti in 3 faze: proliferativa, secretorie si menstruala.

Faza proliferativa
Spre a 10-a zi a ciclului, glandele care au fost ingustate rectilinii, devin treptat
hipotrofice, iar lumenul lor se largeste. In celule nu se mai gasesc nici mucus, nici glicogen. Spre
ziua 13 14, glandele sunt mai mari, epiteliul lor este mai ondulat, sub influenta mucoasei
F.S.H.-ului se secreta estrogeni cu actiune proliferativa asupra mucoasei.

Faza secretorie (progesteronica sau pregravidica)
In cea de-a 15 17-a zi, la baza celulelor apar vacuole de glicogen, glandele devin
dantelete, glicogenul de deplaseaza spre partea apicala a celulei, pentru a excreta catre ziua a 25-
a. In acest moment partea spicala a celulei se incarca cu mucus. Arterele spiralate se diferentiaza
in zilele 25 27, tot acum stroma se micsoreaza in grosime prin resorbtia edemului.
Determinismul fazei secretorie este: L.H. progesteron faza secretorie.

Faza menstruala
Dureaza in medie 4 zile. Stratul superficial masoara 8 10 cm in grosime si se elimina.
Menstruatia apare ca un clivajhemoragic al mucoasei uterine, realizat prin jocul modificarilor
vasculare.


Ciclul vaginului
In mod normal mucoasa vaginala, la femei in plina activitate sexuala are patru zone de
celule care se modifica in cursul ciclului menstrual.
Acestea sunt: - zona superficiala
- zona intermediara
- zona parabazala
- zona bazala
In timpul fazei estrigenice, epiteliul marginal creste si atinge maximum de dezvoltare
inainte de evolutie. Celulele zonei parabazale devin cilindrice, de asemenea si cele din zona
intermediara, care se stratifica si cresc in volum. Aceasta crestere rezulta din dezvoltarea
celulelor si proliferarea lor.


15
Continutul celular in glicogen creste in aceasta faza. Spre sfarsitul fazei estrogenice (avansata),
straturile zonei superficiala se multiplica (conificare).
Ovulatia se caracterizeaza prin debutul modificarilor regresive care se manifesta prin oprirea
dezvoltarii epiteliului vaginal. Celulele se turtesc si sunt eliminate in placarde. Pe masura ce faz
estrogenica avanseaza, activitatea epiteliului inceteaza iar descuamarea lui se continua.
Faza estrogenica se caracterizeaza printr-o proliferare a celulelor si o crestere a acidofilei si
aindicelui picnotic.
Faza progesteronica se caracterizeaza prin descuamarea celulelor care se plicaturizeaza si se
elimina in cantitate foarte mare.

Ciclul mamar
In cursul unui ciclu menstrual la nivelul glandelor mamare se produc modificari
morfofiziologice sub actiunea celor 2 hormoni ovarieni: foliculina si progesteronul. Foliculina, in
prima faza a ciclului ovarian determina hiperplazia tesutului conjunctiv si a canalelor galacto-
fore. In faza a doua sub actiunea progesteronului are loc dezvoltarea tesutului lobulo-alveolar.
In timpul sarcinii, sub actiunea foliculinei, glandele mamare se maresc si sunt dureroase.
La examinarea mamelonului chiar in primele luni, va aparea colostrul. Mamelonul si areola se
pigmenteaza mai intens. De asemenea, circulatia devine mai intensa, venele superficiale se dilata
si devin foarte evidente prin transpiratia pielii, constituind reteaua Haller.
Dupa nastere, se declanseaza lactatia, in ziua a 3-a a 4-a datorita inceperii secretiei de
proladina, precum si datorita excitarii mamelonului prin actul suptului, intervenind si o cale
neuroflexa.














16




















CAPITOLUL II
INGRIJIREA PACIENTULUI CU FIBROM UTERIN


2.1.DEFINITIE

Fibromul uterin este o tumoare benign format din esut muscular neted de tip miometrial i
din esut conjunctiv.
- este cea mai comun tumor benign uman i cea mai frecvent;
-se dezvolt din musculatura neted a peretelui uterin ( miom ), dar prezint i o
component conjunctiv, de unde i denumirea de fibrom;
-a fost semnalat din cele mai vechi timpuri ca i pietre ale uterului.

2.2 ETIOPATOGENIE


17

Majoritatea opiniilor indic originea tumorii in elementele musculare ale uterului, prerea
difer ins dac tumora se dezvolt in fibrele muscular proprii miometrului sau din musculature
pereilor musculari.
- Originea celulelor generatoare ale tumorii:
a) Studiile histologice: au admis c fibromul uterin ia natere din celulele muscular netede
tinere ins incomplete difereniate, dar fcand parte din elementele normale ale
muchiului uterin.
b) Originea vascular a fibromului uterin este susinut iniial de Klebs, care consider
reeaua vascular drept surs de dezvoltare a tumorii. Astfel, in sprijinul teoriei vasculare a
fibromului uterin vine descrierea unor tipuri particulare de leiomiom, in care aspectul
histopatologic arat o dispunere ordonat a nucleelor sub efectul dezvoltrii i creterii celulelor
tumorale in jurul vaselor.

2.3.SIMPTOMATOLOGIE

Fibromul uterin se manifest foarte variat, in funcie de numrul, mrimea i localizarea
tumorilor.
- Fibromul asimptomatic : Evideniat de cele mai multe ori cu ocazia unui examen
ginecologic de rutin sau descoperit in timpul explorrii chirurgicale a prlvisului.
- Hemoragiile uterine : Sangerrile uterine reprezint simptomul cel mai frecvent intalnit la
femeile cu fibrom uterin. Sangerrile uterine se prezint foarte variat clinic. Explicaia lor este
dat de vascularizaia crescut a uterului, mrimea cavitii uterine i de o deficien in contracia
muscular pentru a asigura hemostaza. In ordinea frecvenei se intalnesc :
- Menoragia: hemoragia menstrual reprezint cea mai obinuit i caracteristic form de
sangerare la femeile cu fibromiom. Menoragiile nu se instaleaz niciodat brusc, menstruaiile
devin progresiv mai abundente, frecvent cu cheaguri, dureaz mai mult de o sptman, sfarind
cu o serozitate rozacee.
- Menometroragiile: sunt sangerri care continu o menstruaie abundent pan la menstruaia
urmtoare. Se intalnesc cu o frecven de aproximativ 22% din cazuri.
- Metroragiile: Sunt mai rare, intalnindu-se in 13% din cazuri; ele survin intre
menstruaii,discontinuu, fiind revelatoare mai ales pentru un miom submucos sau un polip fibros.
- Hidroreea : In perioada menopauzei se intalnesc hemoragii continue cu exacerbri.
Leucoreea se intalnete sub form hidroreic. Hidroreea const intr-o pierderede lichid


18
clar, apos, albicios, al crei cantitate poate ajunge pan la 1 litru/ 24h. Pioreea sau
pierderi purulente pot releva cateodat un polip fibros pe cale de necrozare. Leucoreea
banal nu este un semn de fibrom.
- Leucoreea :
- abundent premenstrual, este un simptom comun; in fibromul uterin secreia cervical este
filant, translucid sau murdar cand se insoete cu endocervicit i/sau endometrit
- in obstruciile canalului cervical pot fi prezente descrcri intermitente de coninut
seropurulent,
sangvinolent de tip vomic uterin.
- Fibroamele dureroase : Apariia durerilor avertizeaz c exist ceva mai mult decat un
fibromiom banal. Durerea rezult din degenerrile ce urmeaz tulburrilor circulatorii,
infecioase, torsiunii unei tumori pediculate, prin compresiune la nivelul pelvisului sau
printr-o leziune asociat.
Durerile au caractere diferite :
- dureri cu caracter colicativ, spasmodic reflect contraciile uterine ce tind s exclud din
cavitatea uterin un nodul submucos sau un polip fibromatos; uneori durerea ia aspectul
dismenoreei particulare, atunci cand fibromiomul constituie un obstacol in evacuarea sangelui
menstrual; femeia acuz o jen pelvian sau veritabile dureri lombo-abdominale, insoite de o
sangerare redus, urmat apoi de cheaguri, care sfaresc criza dureroas;
- dureri intense cu caracter lanciant insoite de semne de iritaie peritoneal, virsturi,
subocluzie
survin in cazul fibroamelor intracapsulare;
- dureri cu caracter de crampe sfaietoare iar cand se adaug febr, frisoane, leucocitoz, se
constituie semnul supuraiei i abcedrii unui nodul fibromiomatos.
Creterea rapid a unui fibrom uterin se insoete de o stare de tensiune hipogastric. Inclavarea
unui fibrom uterin in micul bazin se exprim prin dureri caracteristice cu iradieri in membrele
inferioare, prin compresiunea realizat de tumor pe rdcinile sciaticului.
- Perceperea masei tumorale . In hipogastru sau abdomen de ctre bolnav este posibil atunci
cand tumoarea a depit micul bazin.
- Tulburri funcionale ale organelor de vecintate
In funcie de mrimea i localizarea lui, un fibrom uterin poate avea rsunet asupra organelor
vecine, generand o serie de simptome de imprumut.

2.4 TABLOU CLINIC


19

Tulburri vezicale:
- apar tulburri micionale;
- polakiuria( miciuni mai frecvente) cu caracter diurn;
- retenia de urin : se intalnete mai rar, se manifest mai ales premenstrual, rareori ia aspect de
retenie acut.
Compresiunea colorectal : in general sunt puine tensiune, constipaie, ocluzie mecanic.
Compresiunea venoas :poate fi sursa unui edem al membrelor inferioare. Asocierea unei infecii
latente in micul bazin i a unei hipercoagulabiliti creeaz condiiile apariiei
flebitelor spontane.
Compresiunea ureterului in fibromul intraligamentar poate produce:
- hidroureter
- hidronefroz

2.5 DIAGNOSTIC MEDICAL

Diagnosticu pozitiv : se bazeaz pe datele concrete clinice i paraclinice i pe cele ale
examenului ginecologic.
- Diagnosticul diferenial
De cele mai multe ori fibromul uterin se recunoate uor prin examen clinic, dar procesul de
diagnosticare trebuie s aib in vedere i alte stari fiziologice i patologice ce determin marirea
uterului:
sarcina in care oprirea menstruaiei i nu sangerarea este semnul cel mai important, iar
examenul vaginal ne arat caracterele speciale ale uterului gravid (moale, globulos,
contracii); reaciile biologice de sarcin elimin aceast posibilitate;
sarcina extrauterin sau hematocelul;
cancerul de col uterin apare in jurul menopauzei sau dup ea, sangerarea este fr
legtur cu menstruaia neregulat;
inflamaiile i tumorile anexiale;
chist vegetant;
chist dermoid;
tumori chistice de ovar solid fibrom de ovar;
uterul fibromatos este deosebit de fibromul uterin, se intalnete la femeile multipare (in
apropierea menopauzei), manifestandu-se cu menstruaii neregulate, insoite de balonri i dureri


20
abdominale; la examenul clinic uterul este mrit, forma neregulat, dur, cavitatea uterin este
mai mare, dar regulat;
adenomioza determin o mrire neregulat, nedepind o sarcin de 12 sptmani i apare la
femeile tinere;
uterul malformat;
pelviperitonita static.

2.6 TRATAMENT

Tratamentul profilactic :
se recomand combaterea factorilor ce pot determina dereglri hormonale metabolice. Un scop
important este intreinerea unui echilibru hormonal, cu evitarea incrcturilor
hormonale i combaterea sindromului de congestie pelvin. In perioada de activitate
genital a femeii, msurile profilactice se realizeaz treptat. Profilaxia fibromului uterin
const in :
la pubertate se supravegheaz intreaga dezvoltare a funciei genitale a femeii;
combaterea cauzelor de congestie pelvin i a disfunciilor neuroendocrine;
atenie in utilizarea tratamentelor cu estrogeni i a contraceptivelor;
stimularea natalitii la varst tanr;
depistarea tumorilor in fazele incipiente latente, prevenirea dezvoltrii i a complicaiilor prin
medicaie decongestiv i igien riguroas;
evitarea interveniilor chirurgicale timpurii i repetate pe sfera genital;
prevenirea recidivelor dup operaii, cauzele favorizante care sunt congestia pelvin i
incrcturile hormonale, vor fi combtute;
pentru o bun profilaxie este necesar consultul periodic i dispensarizarea cazurilor cu riscde
imbolnvire ( femei care au fcut tratamente hormonale, intervenii chirurgicale
genitale, sterilitatea primar, pubertatea patologic);
supravegherea tumorilor depistate i tratate.

Tratamentul curativ
tratament farmacodinamic cu decongestionante;
ca msur de urgen se aplic tratamnt medicamentos pentru oprirea imediat a
hemoragiilor sau pentru prevenirea repetrii lor;
tratamentul fibromului uterin este chirurgical.


21

Tratamentul medicamentos este indicat numai in cazul tumorilor mici, fr semne clinice
deosebite, necomplicate , in preajma menopauzei, cand exist posibilitatea supravegherii
bolnavei i contraindicaii de ordin general sau local pentru actul chirurgical. Scopul terapeuticii
medicale este combaterea hemoragiei; se administreaz ocitocice : Ergomet sau Methergin in
injecii i.m., o fiol la
12 ore. Cand exist hemoragii mari, se pot administra i i.v. Fiolele de Ergomet se pot administra
i per os, o fiol la 6 ore.
Oxistinul are efect rapid i de scurt durat se poate administra i.v. diluat in 20ml glucoz, dar
se poate administra i i.m.
Medicamente cu efect asupra coagulrii : Vit. K1 ( 3 fiole/zi, dup mese), Venostat (1 2
fiole/zi, i.v. sau s.c.), Vit. C ( 5 tb. De 200mg/zi sau 2tb. de 500mg/zi), Prednison ( 30 mg/zi).
Tratamentul cu progestative de sintez : este un tratament de mare importan, trebuie inlturat
cu progestativ asociat estrogenitiv, datorit riscului puseului. Se folosesc : 10 mg de progestativ
in zilele 20, 23 i 26 ale ciclului menstrual, pe cale oral sau parenteral. Poate fi asociat cu
androgeni, un singur progestativ doar. La intreruperea tratamentului exist pericolul de noi i
abundente hemoragii.
Tratamentul este de lung durat i necesit controlul permanent al uterului. Antagonitii de
gmFH (Zoladex) pot reduce mult volumul tumorilor si simptomatologiei.

Chiuretajul uterin este un procedeu sigur de oprire a hemoragiei i are scop explorator i
biopsic. Sunt foarte limitate indicaiile : cand bolnava refuz operaia, cand starea general a
bolnavei nu permite intervenia chirurgical i ca terapie adjuvant de hemostaz temporar
pentru refacerea bolnavei i pregtirea preoperatorie.

Tratamentul chirurgical are indicaia atunci cand bolnava prezint un fibrom cu dimensiuni mai
mari ca ale unei sarcini de 3 luni, determinand o sangerare persistent la tratamentul
medicamentos, cu dureri secundare. Tratamentul chirurgical se impune in cazul :
- fibromului mrit de volum;
- miomul este posterior i antreneaz tulburri de compresie;
- fibromul lateral cu riscul de compresiune pe uretre;
- polipi intracavitari cu risc de infecie;
- miomul compresiv sau dureros;
- cand apare o cretere brusc a unui fibrom care era mic;


22
- cand hemoragia persist peste 3 luni;
- cand apar tulburri asociate secundare;
- inainte de menopauz, pentru a vindeca o sterilitate, a favoriza graviditatea i a trata
avorturile repetate;
- contextul psihologic i social.
Tratamentul chirurgical este cel mai eficient prin extirparea fibromului. Se efectueaz prin :
miomectomie, miometrectomie i histerectomie. Operaiile acestea se fac pe cale vaginal sau
abdominal. Calea de abordare se face in funcie de volumul i topografia fibromului. Mai nou,
se recurge la tehnici operatorii conservatoare miomectomia, miometrectomia , care s pstreze
intact sau s restaurezetoate funciile aparatului genital : gestativ, hormonal i menstrual.
Miomectomia urmrete pstrarea integritii funciilor genitale i statica organelor
pelvisului, extirparea tumorilor sau a tumorilor fibromatoase cu pstrarea uterului i anexelor
sale.

2.7 COMPLICATII

Complicaiile fibromului uterin se impart in trei categorii:
1. Complicaii locale
infecioase : apar in fibromul submucos, iar apariia unei infecii se traduce prin semnele ei
caracteristice : febra, durerea, alterarea atrii generale; fibromul infectat, rar intalnit, se
mrete in volum i devine mai moale;
complicaiile anexiale: pot fi acute sau cronice;
endometrita (inflamaia endometrului) este insoit de mrirea cavitii uterine i
deformare, se manifest cu leucocitoz i uoar hipertermie i se exteriorizeaz sub formde
leucoree;
necrobioza septic sau gangrena unui polip produs de col se manifest cu dureri pelvine de tip
exploziv, insoite de pierderi rocate; polipul devine friabil i sangereaz la atingere;
hemoragiile : apar foarte des in fibromul submucos; hemoragia este un simptom i poate deveni
i o complicaie prin repetare, mult mai des decat prin abunden; uneori pot fi foarte abundente,
necesitand o intervenie chrurgical de urgen;
complicaii mecanice : hemoragii intraperitoneale, torsiunea acut sau lent a unui fibrom,
ocluzie intestinal, compresiunea pe organele din jur (compresiuni vezicale sau rectale);
complicaii vasculare : edemul (procesul nu este reversibil i tratamentul este chirurgical);


23
degenerescenele fibromului uterin pot fi benigne ( degenerare chistic, degenerare ficoza
coloidal i calcaroas) sau maligne ( degenerarea malign sarcomatoas, foarte rar i foarte
grav); degenerrile maligne pot fi atunci cand fibroamele cresc rapid i se insoesc de
metroragii.
2.Complicaii generale
aparatul respirator : apar semne de suferin prin reducerea capacitii sale, datorit
tumorilor voluminoase care ridic diafragmul;
aparatul circulator : apar dureri pericardice, palpitaii, dispnee paroxistic, tahicardie, HTA,
edem, flebite ale venelor membrelor inferioare sau a micului bazin;
aparatul urinar : disurie, polakiurie, retenie urinar, hidronefroz, fenomene datorate
compresiunii prin dezvoltarea tumorii;
obezitatea : este frecvent i este un factor defavorabil cand este vorba de un act
chirurgical;
tulburri ale croazei sanguine ( a posibilitilor organice de a-i regla hemoragia) explic in
parte pericolul trombogenozei fibroamelor.

3.Complicaii obstetricale
sterilitate;
la asocierea cu sarcina pot aprea : compresiune asupra plexului solar, vezicii urinare,
rectului ( manifestate prin tenesme vezicale, pelvialgii, polakiurie, disurie, tenesme rectale,dureri
lombo-sciatice) i chiar, in cazul fibroamelor mari, avorturi, nateri premature,inserii joase ale
placentei














24






CAPITOLUL III.
ROLUL PROPRIU AL ASISTENTEI MEDICALE


3.1.1 EXAMINAREA CLINICA

Asistenta medical are un rol important in ingrijirea postoperatorie, ea efectuand atat ingrijiri
autonome, cat i delegate la indicaia medicului. Alturi de asistent particip o intreag echip.
Perioada postoperatorie este intervalul dintre sfaritul operaiei i vindecarea complet a
bolnavei.
In timpul operaiei, asistenta pregtete salonul i patul pentru primirea bolnavei, intr-un
salon cu paturi puine, cat mai izolat de zgomote; temperatura camerei s nu depeasc 20-22
C, lumina s fie cat mai redus; patul s fie cu lenjerie curat, prevzut cu muama i alez i
accesibil din trei pri.
Transportul bolnavei de la sala de operaii se face cu cruciorul.
Asistenta medical pregtete la patul bolnavei sursa de oxigen, seringi i ace sterile de
unic folosin, garou, alcool, tvi renal, sonde vezicale, plosc urinar, medicamente (
cardiotonice,analeptice, calmante) necesare in urgen.
In perioada postnarcotic, pan la revenirea total, bolnava se va supraveghea foarte atent, pan
la apariia reflexelor de deglutiie, tuse. Bolnava este transportat din sala de operaie cu o
perfuzie fixat de asistenta anestezist. Asistenta de salon va verifica poziia acului i ritmul
perfuziei, supraveghind-o cu atenie.

3.1.2 SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

Dup sosirea bolnavei in salon, asistenta va monitoriza permanent : TA,


25
pulsul, respiraia i faciesul pacientei, va nota in F.O. calitatea lor i va raporta medicului orice
schimbare survenit. Monitorizarea funciilor vitale se va face pan la revenirea complet a
contienei, deoarece pot aprea complicaii ca : tulburri respiratorii, circulatorii, asfixie.
Poziia pacientei in pat va fi in decubit dorsal, fr pern, cu capul intr-o parte, pentru a se
evita inecarea cu vrsturi i a greurilor. De asemenea, asistenta va administra medicaia
prescris postoperator i, de cate ori este necesar, medicaie calmant prescris de medic.
Asistenta medical va supraveghea bolnava, pe zile, pan la externare. Imediat postoperator,
asistenta va urmri : aspectul general (facies, tegumente), temperatura, semnele vitale (respiraie,
puls,TA), reluarea tranzitului intestinal, diureza, aspectul pansamentelor pe plag, combaterea
durerilor, rehidratarea i reechilibrarea hidroelectrolitic, alimentaia.

3.1.3 ALIMENTATIA PACIENTULUI

Alimentarea se face prin regim hidric cu ceai amar in cantiti moderate i fracionate,
dac s-a reluat tranzitul intestinal.
In a doua zi, asistenta hidrateaz pacienta per os i va incepe mobilizarea ei, pentru a
produce o stimulare a circulaiei de intoarcere la nivelul membrelor inferioare. Se vor face
micri pasive la inceput i apoi active ale membrelor inferioare.
In a treia zi alimentaia se imbogete treptat, trecandu-se la sup strecurat, dup primul
scaun se introduce paine prjit, branz de vaci, iaurt. Daca mai este nevoie, se vor combate
durerile. Se scoate tubul de dren, dac nu este productiv.
In a patra zi, daca tranzitul intestinal s-a reluat spontan, la indicaia medicului, se
administreaz o fiol de Miostin, urmat la 30 minute de clism evacuatorie. Se completeaz
alimentaia cu carne slab i piureuri de zarzavat. Se urmrete plaga operatorie i se face
mobilizarea mai intens, se permite deplasarea prin salon.
In a cincea zi, asistenta ajut pacienta s se plimbe dar s nu oboseasc, va ajuta medicul
s scoat o parte din fire.
In a asea zi se trece la o alimentaie complet, variat, vitaminizant.
In a aptea zi asistenta va ajuta medicul la scoaterea restului firelor.
Externarea dup operaie se face dup scoaterea firelor, dac nu intervin complicaii.






26


3.2 Rolul delegat al asistentei medicale

3.2.1 EXAMINAREA PARACLINICA

Investigaii de laborator:
Hb (hemoglobin), Ht (hematocrit), leucocite, trombocite, timp de coagulare ( TQ,
TH, TS), VSH, grupa sanguin, Rh.
Examene biochimice ale sangelui: uree sanguin, glicemie, tymol, proteinemie.
Examen de urin: urocultur, test de sarcin.
Examen cardiologic: EKG, msurarea TA, puls.

- Examinri complementare:
histerometria: permite evidenierea cavitii uterine, alungite, deformate sau alteori pare
scurtat prin noduli submucoi intracavitari;
chiuretajul uterin: se face cu scop explorator, terapeutic, biopsic;
histerosalpingografia: indicat in diagnosticarea unui fibrom submucos, se efectueaz cu o
substan de contrast lipo- sau hidrosolubil;
radiografia simpl: evideniaz tumorile calcifiate, ca pete alburii sau alb-cenuii rotunjite;
flebografia uterin: metod radiologic de vizualizare a vascularizaiei pelvine, utilizand calea
endouterin de injectare a substanei de contrast;
examenul ecografic: apreciaz dimensiunile, numrul i chiar topografia tumorilor,
excluzand o sarcin; d detalii asupra situaiei fibromului, depisteaz leziuni asociate i
permite supravegherea tratamentului;
examen colposcopic i citologic;
histeroscopia: vizualizeaz baza de implantare a unui fibrom endocavitar;
celioscopia;
cistografia;
clisma baritat.



3.2.2 ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR


27

-pansament gastric pentru stress;
- regim hidric prin perfuzie;
- Glucoz 10 %, 2 x 500ml;
- Clexane s.c. 20 mg;
- controlul plgii.
- pansament gastric;
- Glucoz 10 %, 2 x 500 ml;
- Clexane;
- regim hidric prin perfuzie;
- controlul plgii.
- Clexane;
- alimentaie per os lichide i proteine;
- mobilizare treptat

3.3 DESCRIEREA UNEI TEHNICI
PUNCIA VENOASA
Definiie: Puncia venoas reprezint crearea unei ci de acces ntr-o ven prin intermediul
unui ac de puncie.
Scop:
Explorator- recoltarea sngelui pentru examene de laborator biochimice,
hematologice, serologice i bacteriologice
Terapeutic administrarea unor medicamente sub foema injeciei i perfuziei
intravenoase:
- recoltarea sngelui n vedere transfuzrii sale
- executarea transfuziei de snge sau derivate ale sngelui
- sngerarea 300-500 ml n edemul pulmonar acut, hipertensiune arterial
Locul punciei:


28
venele de la plica cotului, unde se formeaz un M venos prin anastomozarea lor
venele antebraului
venele de pe faa dorsal a minii
venele subclaviculare
venele femurale
venele maleolare interne
venele jugulare i epicraniene mai ales la sugari i copii mici
Pregtirea punciei:
Materiale:
De protecie: - pern elastic pentru sprijinirea braului
- muama i alez
Pentru dezinfecia tegumentului tip I protecia cmpului cutanat ap i spun, aparat
de ras, alcool iodat, tinctiur de iod, alcool medicinal, pense porttampon, cmpuri
sterile pentru izolarea locului.
Pentru dezinfecia i protecia minilor: ap i spun, alcool medicinal, mnii sterile
din cauciuc.
Instrumentar i materiale sterile: ace de 25-30 mm, diametrul 6/10, 7/10, 10/10 mm n
funcie de scop, seringi de capaciti diferite n funcie de scop, pense, tampoane,
mnui chirurgicale.
Alte materiale: garou, eprubete uscate i etichete, cilindru gradat, fiole cu soluii
medicamentoase, soluii perfuzabile, tvi renal;(materialele se vor folosi n funcie
de scopul punciei).
Pregatirea pacientul
Pregtirea psihic: se informeaz asupra punciei
Pregtirea fizic: pentru puncia la venele braului, antebraului:
- se aeaz ntr-o poziie confortabil att pentru pacient ct i pentru persoana care execut
puncia


29
- se examineaz calitatea i starea venelor avnd grij ca hainele s nu mpirdice circulaia de
ntoarcere la nivelul braului
- se aaz braul pe perni i muamaua n abducie i oxtensie maxim
- se dezinfecteaz tegumentele
- se aplic garoul la o distan de 7-8 cm deasupra locului punciei, strngndu-l astfel nct s
opreasc circulaia venoas fr a comprima artera
- se recomand pacientului s strng pumnul, venele devenind tengescent
Execuia punciei
asistentul mbrac mnuile sterile i se aeaz vis-a-vis de bolnav
se fixeaz vena cu policele minii stngi la 4-5 cm sub locul punciei, executnd o
uoar compresiune i traciune n jos asupra esuturilor vecine.
se fixeaz seringa, gradaiile fiind n sus, acul ataat cu bizonul n sus, n mna
dreapt, ntre police i restul degetelor.
se ptrunde cu acul traversnd, n ordine, tegumentul ndirecie oblic ( unghi de 30
grade) apoi peretele venos nvingndu-se o rezisten elastic, pn cnd acul
nainteaz n gol.
se schimb direcia acului 1-2 cm n lumenul venei
se controleaz ptrunderea acului n ven prin aspiraie cu seringa
se continu tehnica, n funcie de scopul punciei venoase: injectarea
medicamentoas, recoltarea sngelui, perfuzie.
n caz de sngerare, se prelungete acul perfuziei cu un tub din polietilen care se
introduce n vasul colector, garoul rmnnd legat de bra.
Se ndeprteaz staza venoas dup executarea tehnicii prin desfacerea garoului i
pumnului.
Se aplic tamponul mbibat n soluie dezinfectant la locul de ptrundere a acului i
se retrage brusc.
Se comprim locul punciei 1-3 minute, braul fiind n poziie vertical.


30
ngrijirea ulterioar a pacientului
se face toaleta local a tegumentului
se schimb lenjeria dac este murdar
se asigur o poziie comod n pat.
se supravegheaz pacientul.


























CAPITOLUL IV.


31
STUDIU DE CAZ


PACIENTA: C.R.
VRSTA: 44 ani
DOMICILIUL: Brasov
NAIONALITATE: romn
RELIGIA: ortodox
OCUPAIA: contabila
STARE CIVIL: cstorit

DATA INTERNARII: 12.02.2013
DATA EXTERNARII: 19.02.2013
MOTIVELE INTERNARII: Menoragie de 6-7 luni
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Fibrom uterin
Anamneza:
1. ANTECEDENTE HEREDO COLATERALE:
- neag
2. ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE:
- menarha la 16 ani;
- cicluri menstruale regulate la 28 de zile, durata menstruaiei 5-6 zile, flux crescut in ultimele 6-7 luni;
- sarcini: dou; nateri: dou; avorturi: 0.

3. ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE:
-apendicectomie la 17 ani


32
4. CONDIII DE VIA I MUNC:
- corespunztoare: nu fumeaz, nu consum alcool;
5. COMPORTARE FA DE MEDIU: orientat temporo spaial.
6. INSTORICUL BOLII
Boala actual a debutat aproximativ acum 6-7 luni, prin menoragii din ce n ce mai abundente, motiv
pentru care pacienta solicit un consult de specialitate. Examenul ecografiac evideniaz formaiuni
tumorale hipogastrice
Se interneaz n Clinica Ginecologie I pentru diagnostic i tratament de specialitate.
La internare s-au efectuat urmtoarele investigaii:
1. EXAMEN CLINIC GENERAL :
- G = 75 kg, = 160 cm;
- tegumente i mucoase: palide;
- esut celular subcutanat: normal reprezentat;
- sistemul ganglionar superficial : nu se palpeaz;
- sistem muscular: normoton, normokinetic;
- sistemul osteo-articular: integru, mobil;
- aparat renal: miciuni spontane;
- aparat cardio-respirator:
- torace normal conformat, simetric, particip la micarile respiratorii;
- frecvena respiraiei: 16 respiraii pe minut;
- puls bine btut: 78 pulsaii pe minut
- TA = 120/80 mm Hg;

2. EXAMEN DE SPECIALITATE :
- abdomen sensibil la palpare, elastic
- organele genitale de multipar, nu pierde snge n timpul examinrii
- tueu vaginal: - vulva, vaginul suplu, elastic;


33
- col n buta, orientat spre dreapta;
- formaiuni tumorale ct un grapefruit, care fac corp comun cu uterul, contur policiclic,
consisten ferm, nedureroas;
- anexele nu se palpeaz.
- Examen Citologic
-Babe Papanicolau: - frotiu de tip II, sunt prezente celule pavimentoase, superficiale,
intermediare celule metapalzice, rare celule de tip ganglionar;
- Flora bacterian: coci redui;
- Examen secreie vaginal: negetiv;
- Examen sumar de urin:
Acid ascorbic Negativ
Bilirubina Negativ
Corpi cetonici Negativ
Glucoza Negativ
Ph 6
Proteine Negativ
Urobilinogen Negativ
Nitrii Negativ
Densitate urinar 1010






34
- Examen de laborator:
Valori normale
Glucoz 99 mg./dl. 65 120 mg/dl
Uree 26 mg/dl. 15,0 45,0 mg/dl
Creatinin 1,4 mg./dl. 6 1,3 mg/dl
T.G.O. 25 U/L. 15 50 U/L
T.G.P. 27 U/L. 15 65 U/L
Fibrinogen 356 mg. % 180 350 mg. %
APTT 38,4 26 36
Hemoglobin 11,7 g% 11,5 17 g%
Hematocrit 31,15 % 35 74 %
Leucocite 6300/mm 4000-100000/mm
Ts 240
Tc 255
VSH 12 mm/lh

NGRIJIRI POSTOPERATORII :
- monitorizarea funciilor cardio vascular ( TA, puls ), respiratorie (frecvena respiratorie,
capacitatea), temperatura, diureza, cantitatea de lichid exteriorizat pe tubul de dren;
- se administreaz : perfuzii cu Glucoz 10% 2x500ml; ser fiziologic 500ml; antialgice, Clexane pentru
profilaxia trombozelor;
- se ncepe mobilizarea dup 48 de ore;
- dup 48 de ore se reinstaleaz tranzitul intestinal;


35
- se suprim tubul de dren, se rencepe alimentaia (supe strecurate, iaurt, brnz de vaci), se suprim
sonda vezical;
- se continu urmrirea funciilor vitale i controlul plgii pn cnd pacienta va fi externat.
CULEGEREA DATELOR PRIVIND CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

1. Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie
- pacienta prezint torace normal conformat, care particip simetric la micrile respiratorii;
- frecvena respiratorie datorit strii post narcotice este de 23 respiraii/minut;
- ritmul respiraiei este regulat;
- amplitudinea respiraiei este superficial, cu pauze egale ntre respiraii;
- ambele hemitorace prezint aceeai micare n timpul inspiraiei i expiraiei;
- tipul respirator : costal superior, datorit mririi diametrului antero-posterior n timpul inspiraiei;
- mucoasa respiratorie este umed, de culoare roz;
- pacienta are puls de 78 pulsaii pe minut i TA = 120/80 mmHg;
- coloraia tegumentelor este palid.

2. Nevoia de a bea i a mnca
- pacienta are o greutate de 75 kg i168 cm nlime;
- cavitate bucal integr, nu prezint edentaie, mucoas bucal umed , de culoare roz, gingiile sunt
aderente la dini;
- nu prezint protez dentar, masticaia fiind uoar i eficace cu gura nchis;
- reflexul de deglutiie este prezent, digestia este lent;
- ororul meselor era de trei mese principale i dou gustri
- prefer lactatele, alimentele de origine animal, brnzeturile, fructele; legumele, pastele finoase;
- se hidrateaz normal, 2000 ml/zi prin consum de: sucuri, ap mineral, ciorbe, supe;
- dup intervenia chirurgical, pacienta prezint dificulti n a se alimenta din cauza strii
postoperatorii, avnd un uor drad de dezhidratare, manifestat prin sete datorit pierderii de snge
- pacienta a fost alimentat permanent timp de trei zile prin perfuzie cu glucoz 5%, n aceast
perioad avnd un regim hidric cu ceai amar;
- dup trei zile s-a restabilit tranzitul intestinal i se ncepe alimentaia cu supe strecurate, zeam de
compot, sucuri de fructe, n cantiti suficiente, fr a depi 1500 ml n 24h; mbogindu-se


36
treptat cu sup de zarzavaturi, iar dup primul scaun se introduce pine prjit, brnz de vaci,
iaurt, carne fiart;
- alimentaia devine apoi variat i vitaminizant.

3. Nevoia de a elimina
- eliminarea urinei se face prin miciuni spontane, nedureroase, cu o frecven de ase miciuni pe zi,
de culoare galben, cu aspect clar, transparent, diurez fiind cuprins ntre 1600 1900 ml/24h;
- pacienta a prezentat metroragie n cantitate de 100 ml, din acest cauz are tegumentele palide,
uscate, pliu cutanat persistent, sete
- eliminarea fecalelor este normal, un scaun pe zi, de obicei dimineaa imediat dup trezire, n
cantitate de 100 150 g, cu o consisten pstoas, omogen i o culoare de obicei brun.

4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur
- aparat locomotor integru i mobil, ceea ce i permite pacientei o independen total n micare,
att ca amplitudine, ct i ca mobilitate articular;
- din cauza pierderii de snge, pacienta s-a simit slbit;
- postoperator capacitatea de efort este redus, pacienta prezentnd oboseal, ameeli i slbiciune
fizic;
- dup intervenia chirurgical s-a mobilizat cu ajutor, apoi singur, motiv pentru care a prezentat un
mers nclcit, dar echilibrat;
- accept o poziie de decubit dorsal cu capul ntors ntr-o parte, genunchii felctai cu o patur facut
sul sub genunchi i si schimb singur poziia;
- postoperator se indic micri pasive i active.

5. Nevoia de a dormi i a se odihni
- nainte de internare pacienta avea un somn linitit, adormea uor, durata somnului fiind de 7-8 ore
pe noapte;
- deprinderi nainte de culcare: ascultarea radioului sau lectura;
- n timpul spitalizrii, durata somnului s-a redus la 4 ore pe noapte, pacienta adoarmind greu, iar
somnul i este ntrerupt de dureri la nivelul plgii operatorii.

6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca


37
- pacienta prefer vestimentaia uoar i comod , nclmintea joas;
- acum necesit ajutor, pentru c este stabil datorit actului operator.

7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale
- bolnava a fost afebril;
- dup intervenia chirurgical a prezentat subfebrilitate ( 37,7 C ), iar dup trei zile revine la 36,5
37 C.

8. Nevoia de a fi curat, ngrijit, a-i proteja tegumentele i mucoasele
- pacienta prezint tegumente curate, netede, elastice, normal pigmentate;
- mucoasa bucal este integr, fosele nazale libere;
- pacienta este foarte interesat de a fi curat i ngrijit, de obicei i efectueaz toaleta singur;
- dup intervenia chirurgical, bolnava necesit pansament steril 4 zile, schimbat zilnic;
- dup 5 zile plaga este curat, iar tegumentele normal colorate;
- n fosa iliac dreapt are un tub de dren, care s-a meninut 4 zile

9. Nevoia de a evita pericolele
- pacienta este o persoan prudent, tie pe ct posibil s evite pericolele;
- acum persist o team n ceea ce privete intervenia chirurgical, uneori plnge i atunci devine
pesimist.

10. Nevoia de a comunica
- i place s converseze cu cei din jur, abordnd discuii pe teme diferite;
- acum vorbete uneori cu ntreruperi, se blbie, devine timid i chiar plnge;
- din partea familiei are mult nelegere.

11. Nevoia de a-i practica religia
- pacienta este de relifie ortodox;
- frecventeaz des slujbele religioase;
- seara citete dintr-o carte de rugciuni.


38

12. Nevoia de a fi util, a se realiza
- pacienta este mulumit de realizrile obinute pn acum;
- acum se nelinitete pentru cei doi copii, n ceea ce privete alimentaia lor i menajul;
- se simte inutil i este complexat de faptul c nu poate fi alturi de familie.

13. Nevoia de a se recreea
- pacienta obinuia s vizioneze anumite programe TV;
- i place mult s citeasc romane de aciune;
- acum, datorit condiiilor spitaliceti, nu este capabil s-i ndeplineasc obiceiurile recreative.

14. Nevoia de a nva cum s-i protejezi sntatea
- nu are cunotine n ceea ce privete aotu-ngtijirea dup externare;
- dorete s afle ct mai multe informaii despre evoluia postoperatorie, de aceea pune multe
ntrebri.

- n urma culegerii datelor pe cele 14 nevoi fundamentale, am stabilit urmtoarele nevoi alterate:
- nevoia de odihn;
- nevoia de a evita pericolele;
- nevoia de a comunica;
- nevoia de a fi curat i de a pstra tegumentele integre;
- nevoia de a se mica;
- nevoia de a nva.








39







40

PLANUL DE NGRIJIRE AL PACIENTEI CU FIBROM UTERIN

Problema Obiective Intervenii
autonome
Intervenii
delegate
Evaluare
1.Alterarea strii de
confort, prin durere.
Se manifest prin fa
cies palid, ochi ncer-
cnai i diaforez.
Pacienta va avea dure-
re ameliorat peste 1h.
Pacienta nu va mai avea
dureri peste 2 zile.
I-am explicat pacientei
s-i caute poziia cea mai
bun, n care s nu prezin-
te durere.
Am adm. pacientei cal-
mante ale durerii:
Algocalmin 1f. de 2ml
i.m. , 1 0 1 .
Peste 1 h, pacienta nu a
mai prezentat dureri de
intensitate mare la nive-
lul plgii, iar dup 2
zile nu a mai prezentat
deloc.
2.Dificulti n a se
odihni, se manifest
prin insomnie.
Srabilirea unui orar de
somn : pacienta s
doarm 7h pe noapte,
fr treziri noaptea i
fr sedative.
I-am recomandat pacientei
dac poate s fac plim
bri n timpul zilei.
Am asigurat condiii opti-
me de microclimat.
I-am adm. Diazepam
1 tb/zi, de 10mg seara,
Fenobarbital 1f./zi de
15 mg seara.
Pacienta se odihnete
noaptea i are un somn
linitit.
3.Alterarea tegumen-
Tului prin prezena
plgii operatorii.
Pacienta nu va prezenta
complicaii la nivelul
plgii operatorii.
Am explicat pacientei im-
portana pstrrii tegu-
mentului curat la nivelul
plgii i protejarea ei.
Am fcut toaleta plgii
cu tinct. de iod i cu
benzin iodat. Am
tamponat plaga cu ap
oxigenat, tampoane
uscate,apoi am pansat
plaga. Dup 4 zile am
scos tubul de dren. Am
ajutat medicul la scoa-
Dup 4 zile postopera-
tor, pacienta prezint te-
gumente integre, curate
i fr complicaii.
41

terea firelor.
4.Diminuarea mobilit-
ii, manifestata prin di-
ficultatea schimbrii
de poziie.
Pacienta s aib tonusul
muscular normal i for-
a muscular pstrat.

Am planificat un program
de exerciii, n funcie de
capacitatea paciantei. Am
participat zilnic la mobili-
zarea pacientei postope-
rator, prin micri pasive
i apoi active.
Pacienta prezint un to-
nus muscular normal i
fora muscular este
pstrat.
5.Perturbarea imaginii se
manifest prin anxie-
tate, pierderea imaginii
de sine.
Pacienta nu va mai fi
anxioas peste 3 zile.
Pacienta va avea o ima-
gine de sine pozitiv, n
decurs de 3 zile.
I-am explicat pacientei ne-
cesitatea interveniei chi-
rurgicale i eficacitatea ei,
am ncurajat-o cu privire
la actul operator.
Am discutat cu pacienta
pentru nlturarea ideii
mutilante.
Am rugat-o s evite frigul
i efortul.
Pacienta i-a recptat
echilibrul psihic dup 3
zile.
Pacienta s-a adaptat trau-
mei chirurgicale.
6.Deficit de cunoatere
despre auto-ngrijire.
Pacienta va nelege toa-
te restriciile privitoare
la diet, controlul durerii
i a efortului fizic, ct
i la limitarea activitii
sexuale.
I-am explicat pacientei ne-
cesitatea respectrii unor
restricii,cum ar fi: regim
alimentar bogat n protei-
ne, limitarea efortului fi
zic la munci grele n
Auto-administrarea de
calmante pentru con-
trolul durerii.

Pacienta a luat la cuno-
tin despre auto-ngriji-
rea la domiciliu.
42

gospodrie timp de 1 lun
i interdicia raportului
sexual timp de 2 luni.




































43

ANEXE


























44













45










46














47

































48

CONCLUZII













































49


BIBLIOGRAFIE

1. Prof. Dr. N. Angelescu Propedentica medico chirurgical, Ed. Medical, Bucureti,
1995

2. Dr. G. Balt Tehnici generale de ingrijirea bolnavilor, vol.I, Ed. Didactic
i Pedagogic, Bucureti, 1988

3. I. Negruiu i colab. Obstetric Ginecologie, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti,
1981

4. E. Proca Tratat de patologie chirurgical, vol.VII, Ed. Medical, Bucureti, 1986

5. C. Rdulescu Ginecologie, vol. II, Ed. Medical, Bucureti, 1995

6. V.I. Surcel Fibromul uterin, Ed. Dacia, Cluj-Napoca,1990

7. L.Titirc Ghid de nursing, Ed. Viaa Medical Romaneasc, Bucureti, 1995