Sunteți pe pagina 1din 6
SANTIERUL ARHEOLOGIC DE LA DRAUSENI In perioada 15 iulie - 1 septembrie 1993 lo- calitatea Drdugeni, jud. Bragov, a fost gazda pri- mului campus universitar european organizat in Romania de catre Asociatia ,Jeunesse et Patri- mone International", sub egida UNESCO. As Aceast& asociatie are ca domeniu de activi- tate cercetarea si restaurarea monumentelor is- torice de orice natura — arheologice, arhitectu- rale, etnografice etc., scopul sau fiind integrarea tineretului universitar in aceasta categorie spe- cial de activitati. Campusurile organizate de Jeunesse et Patrimoine" au, pe de o parte, un caracter multidisciplinar, datorité faptului ca stu- dentii implicati provin din facultati de profil rit; istorie, arheologie, istoria artei, antropologie, biologie-chimie, constructii etc. In felul acesta se creeazi premisele necesare realizrii unor studi ‘complexe asupra monumentelor istorice, culti- vandu-se principiul cunoasterii profunde gi to- tale, prin coroborarea unor investigatii de stricté specialitate. Pe de alt parte, un astfel de campus are un caracter european gi chiar international, reunind studenti din {ari diferite, ceea ce asigura un ence de experienta extrem de interesant si de util. Bazele prezenjei Asociatiei Jeunesse et Pa- trimoine" in Romania au fost puse inca din 1988, de cditre profesorul Radu Popa, care a reusit, in conditii complet nefavorabile oric&rui gen de co- laborare externa, si organizeze primele schim- buri de student in istorie intre Franta si Romania ~ sub egida acestei asociajii. Dupa 1989, aceasta activitate a devenit oficial, astfel c& un numér destul de mare de studenti romani au be- neficiat de scurte stagii de pregatire pe santiere arheologice i de restaurare din strainatal mod firesc a crescut si numérul studentilor straini care au lucrat periodic pe santiere din Romania. Pentru asigurarea cadrului organizatoric in vederea permanentizarii gi extinderii acestui gen 1992 s.a infiinfat in Romania o filia- \@ a Asociatiei ,Jeunesse et Patrimoine*, care reuneste studenti de la facultatile de it , isto- ria artei si arhitectura, dar si specialisti ai Direc- tiei Monumentelor. In aceste imprejurari, a apa- rut posibilitatea organiz&rii primului campus cu un program care, in principiu, s-a dorit complex si adaptat programelor de acest tip agreate la ni Vel european. Initiativa a revenit de asemenea profesorului Radu Popa, care a pregatit aceasta manifestare inc& din 1992, fixnd locul de desfa- surare la Draugeni. Optiunea a fost determinata in primul rand de ratiuni stiinjifice: aici urma sti se deschida un gantier de restaurare a ansam- blului monumental din secolele XVIII-XVil, care se anun{é foarte interesant cu atat mai mult cu cat era prevazuta gi continuarea cercetirilor ar- heologice si de parament. Avand in vedere problematica complex « monumentului de arhitectura gi a sitului arheolo- gic pe care acesta il suprapune, etapa de cerce- tare si aceea de restaurare propriu-zis’ erau programate pe parcursul mai multor ani. Acest aspect si-a avut importanta lui, deoarece, in per- spectiva santierului de la Drduseni a fost gandit ca 0 baza studenteasca, un fel de centru natio- nal de pregatire in domeniul atat de vast al investigarii gi restaurarii monumentelor istorice, aici existnd toate condifile necesare aplicdrii in practic si verificérii cunostinjelor acumulate la coal. Dupa disparitia tragic a profesorului, in fe- bruarie 1993, demersurile organizatorice au fost preluate de catre Directia Monumentelor, An- ‘samblurilor gi Siturilor Istorice, in colaborare cu filiala romana a Asociatiei ,Jeunesse et Patri- moine". Partea administrativa a revenit in exclusi- vitate acesteia din urm&, fondurile provenind din bugetul organizatiei centrale; dotarea tehnici a gantierului gi asistenja de specialitate au fost asi- urate de catre Directia Monumentelor. Pentru organizarea preliminaré si desffigura- rea campusului, 0 contributie importanta gi-a adus Primaria comunei Caja, care a pus la dis- pozitie spatiile de cazare gi a facilitat permanent aprovizionarea gantierului cu materialele nece- sare. rs La Drduseni au participat studenti din Franta, htalia, Elvetia gi Roménia, al c&ror numér final s-a ridicat la 40: 14 strani gi 26 de romani, acestia din urma organizati in doua serii consecutive. Programul campusului a avut drept punct principal efectuarea de s&paturi arheologice la 19 Cetatea {ardneasca din localitate, dar a inclus gi 0 serie de excursii la monumente istorice din apropiere, precum si o parte teoretica destul de consistent. Astfel, au fost vizitate Cetiitle tara- nesti de la Caja gi Homorod, Biserica forfificata de la lonesti (ud. Brasov), Biserica reformata de la Daia {us. Harghita), gi oragele Bragov gi Sighigoara. In ceea ce privegte aspectul teore- tic, acesta a constat intr-o serie de discutii (or- ganizate ca gi mese rotunde) care si-au propus familiarizarea studenjilor cu principalele date ale istoriei Transilvaniei si cu peisajul arhitectural specific evului mediu din aceasta parte a Euro- pei; o alta tema general a avut in vedere stadiul $i problematica cercetarilor arheologice si de i foria artei din Romania, ceea ce a prilejuit intere- sante schimburi de pareri asupra metodelor gi tehnicilor utiizate in farile de origine ale partici- pantilor. 3. Activitatea principal a campusului a constat in cercetarea arheologicd a monumentului de la Drdugeni’ care sa dovedit, din acest punct de vedere, mult mai complex si mai interesant de- ct s-a crezut initial, oferinu-ne numeroase gi im- portante surprize. Primele sapaturi arheologice la Cetatea {ara- neasc& Drauseni au fost efectuate in anii 1973-1977, cand s-a lucrat la intocmirea unui proiect de restaurare gi de asemenea s-au gi realizat lucréiri de restaurare parjiali a ansamblu- lui?. Prin desfiinjarea fostei Directii a Monumen- telor Istorice, in 1977, gantierul a fost in mod brutal inchis, astfel ci investigafiile nu s-au putut finaliza ; 0 serie de probleme legate de con- structille care s-au paistrat pana in zilele noastre, dar gi de vestigiile anterioare acestora sau cro- nologia generalé a complexului au ramas astfel nerezolvate. Cu toate acestea, s-a considerat ca monumentul este cunoscut in datele sale esen- tjale, subliniindu-se faptul cA ceea ce a mai r&- mas de stabilit tine de categoria detalii. Cotatea {artineasca Draugeni este un asnsamblu de ar- hitecturd gi arkd mediovala suficient de bine cunoscut specia- listlor, astfel c& nu am considerat necesar S ne oprim asu- pra sa, fie gi pentru o prezentare cat de scurté ~ cu att mai ‘mult cu cit acest material nu depagogete limitele unei infor- mari generale, * Marian Dumitrache, Cotatea siteasca din Drdugeni, jud. Bragov, ansamblu de achitectura medievalé. Cercetici arheologice 1973-1977, in Cercetiri Atheologice®, Ill, 1979, p. 155-197; Sanda Ignat, Studiu preliminar in vederoa restaurini bisericii din Dréugeni, judeful Bragov, in ,Ashitec- tura’, 1977, 6, p. 77-80. 20 Vechile sdpaituri au condus la objinerea unor date importante asupra monumentului de arhi- tectura: basilica, datdnd din secolul al Xill-lea, a fost modificata ulterior in veacurile XV-XVII, in vederea forlificarii - ond a devenit o biserica cu © singura nava, iar turnul clopotnifei i sanctua- rul au fost suprapuse de galerii de aparare —, respectiv zidul de incint& aflat in jurul acesteia, prevzut cu gase turnuri de aparare edificate in etape diferite, in perioada secolelor XV-XVIl. De: asemenea, a fost cercetal pariial cimitirul basil cii, apartinand populatiei sasesti din secolele XII-XIV, gi s-a descoperit existenta unor com- plexe anterioare, datate in a doua jumaitate a se colului al Xll-ea gi atribuite populajiei secuiesti care a locuit in acea perioada la Drausesti: 0 bi- sericd de mici dimensiuni, de tipul sala cu turn vestic gi absida semicirculara — localizata pe par- tea de nord a bisericii actuale, gi cimitirul dezvol- tat in jurul su, ambele suprapuse parjjal de ba- silica gi. de necropola acesteia. Programul campaniei din 1993 a fost stabilit | pornind de la acest stadiu de cercetare, propu- | nandu-¢i ca principale obiective clarificarea uno- | ra dintre aspectele pe care sipaturile anterioare nu au reusit sa le rezolve din lips& de timp. Pen- tru o prima faza a noii etape de cercetare s-a ur- mérit: stabilirea modului de inchidere a navelor laterale spre est, verificarea fundatillor biseri actuale, in special in zona corului gi absidei, deli- mitarea in suprafaja a celor doua necropole (pentru a se evita distrugerea acestora prin or- ganizarea unui gantier) gi obfinerea unui profil stratigrafic longitudinal in incinta (in vederea sis- tematiziiri verticale) *. Principalele rezultate obtinute vizeaza evolutia basilicii si succesiunea orizonturilor funerare existente in actuala incinta. a. Basilica, Sapaturile efectuate atat pe latura de nord cat si pe cea de sud a bisericii au pus in evidenfa existenta a doud etape de constructie, delimifate att stratigrafic c&t si planimetric. Intr-o prima etapa s-au realizat fundatille navelor late- rale pana in dreptul arcului de triumf actual; zidu- rile au o latime de 1,10 - 1,20 m si sunt realizate din piatra de culoare gri-inchis legaté cu pamént negru amestecat cu lut galben. A doua etapa se caracterizeaz prin intrebuinjarea mortarului de var, in a c&rui compozifie intra o cantitate destul Ti partea a dova a desfigurarii sfpaiturlor, din colectiv ‘au ficut parte i colegii Medve Sandor (Targu Mures) 51 Pascu loan (Sighigoara), cirora trebuie sa le mulumesc pentru ajutorul lor pretios, fara de care incheierea gantierului ar fi fost mult mai dificil ' 1. Portal bisericii Ordugeni, sec. Xill de mare de pietrig, si prelungirea navelor laterale spre rasarit - sau cel putin a navei sudice. In aceasta etapa s-au adosal zidariei legate cu pa- mént contraforturi late de 0,50m pe toat& lungi- mea acesteia, mai exact in dreptul fiecarei travei. Corul si absida, in forma in care se pastreazi astazi, aparjin de asemenea etapei cu mortar, ca de altfel si fundatia continua pe care au stat sti pii desparjitori dintre navele laterale si nava cen- trali, si care a devenit ulterior fundatia bisericii fortificate. Lungimea exact a navelor laterale, presupu- s& anterior ca fiind aceeasi cu lungimea navei actuale, ca gi modul de inchidere a acestora spre est, nu s-au stabilit in actuala campani deoarece, din lipsa de timp, sépatura nu s-a pu- tut extinde in mod corespunzator. 2. Idem, vedere lateral b. In partea de est a peretelui exterior al absi- dei au fost descoperite mai multe ziduri lucrate din piatré legat& cu mortar, care sunt, cel putin in parte, anterioare basilicii, In stadiul actual al cercetarilor ny se ,.