Sunteți pe pagina 1din 21
_- Muzeul Banatului Montan ‘Muzeul Brailei 7 Resita Asociatia Arheologilor Medievisti din Romania ARHEOLOGIA MEDIEVALA I 1998 @ Editura BANATICA, Resita, 1998 Arheologia Medievala Biserica Sfantul Gheorghe de la Lupsa (Jud. Alba) DANIELA MARCU Biserica Sfantul Gheorghe din Lupsa este amplasatd la extremitatea vestica a unui platou inalt, care domina intreaga localitate, fiind vizibil din orice punct al acesteia. Cea mai mare parte a platoului este ocupata de cimitirul actual al comunitatii, care se Intinde pana in imediata apropiere a bisericii la nord, est si partial la sud de aceasta, incluzand si fosta casa parohiala aflata la sud-est, astazi transformata in gradinita. Drumul de acces urca dinspre sud, iar spre vest platoul se incheie cu 0 ruptura aproape verticala, care, inainte de ultimele consolidari, era principala cauza a instabilitatii terenului. Cladirea actuala, construita in principal din piatraé de rau de dimensiuni medii, este alcatuita dintr-un pronaos adosat (dimensiuni interioare 6,10 x 6,62 m) deasupra cdruia se ridica © clopotnifa din lemn, un naos (8,40 x 6,41 m) si un altar decrosat poligonal, a carui adéncime in ax este de 4 m. Altarul si naosul sunt separate de iconostas, usile diaconesti si imparatesti fiind marcate de doi stalpi cu sectiune dreptunghiulara (0,60 x 0,40 m); atat iconostasul, cat si arcul de triumf sunt construite la Inceputul secolului al XIXlea, cand, foarte probabil, a fost refacuta si masa altarului, acestel etape fiindu-i specifica zidaria din cramida. In interiorul altarului se regasesc trei nise: doug pe latura de nord, alate in dreptul arcului de triumf (0,35 x 0,25 m), Tespectiv pe mijlocul laturli (1,20 x 0,46 m), si una pe latura de sud (1,70 x 0,76 m). Atat In naos, cat si In pronaos, se afla cate o tribuna din lemn alipita laturii vestice: cea din naos a fost realizata in anul 1897, conform inscriptiei pastrate pe scara de acces, foarte probabil pe locul unei tribune mai vechi, de dimensiuni apropiate - dupa cur indica cercetarile de parament. Circulatia intre aceste doua compartimente este realizata printr-o deschidere simpla, boltita in semicerc, cu latimea de 1,20 m. Pronaosul este tavanit, naosul este acoperit cu o bolta semicilindrica realizata din scanduri, jar altarul cu 0 bolt semicilindrica cu penetratii, realizata de asemenea la inceputul secolului al XixX-lea. In naos se pastreaza fragmente din prima pictura a bisericii, o fresca realizata 1 secolul al XV-lea' ; aceeasi pictura a fost identificata de Andrei Kovacs si pe latura de sud a arcului de triumP. Repictari masive s-au realizat in 1750, si apoi in 1810". In exterior, biserica este prevazuta cu contraforturi in fatada de vest si Ja intersect laturilor altarului, Pe fatadele de nord si sud se observa cu usurinta cezura verticala dintre naos si pronaos, indicand faptul c& acesta din urmé a fost adosat unei constructil cleja existente. Accestil 'M.Porumb, Pictura romaneascd alin Transilvania, Sec. XIV-XVI. |, Cluj-Napoca, 1981, p. 32 * AKovacs, Biserica St Gheorghe din localitatea Lupsa, juceful Alba, Stud preliminar de istoria artel. 1994, mss., p.4, * Idem, p5. 193 Biserica Sfantul Gheorghe de la Lupa (jud. Alba) se realizeaza dinspre sud, prin doud portaluri cu ancadramente din piatra incheiate in arc frat unul amplasat la mijlocul laturii pronaosului, avand o lafime de 0,96 m in exterior, iar cel dex doilea aproximativ la mijlocul laturii naosului, cu latimea de 0,86 m. Acesta din urma este incadt intr-un portic de plan dreptunghiular, construit din caramida, iar ca pozitie, deplasat spre vest de axul intratii Pe fatada sudica a naosului, intre portic $i decrosul altarului, se pastreaza urmele unei al deschideri, Inchelata in semicerc, a crei latura vestica a fost suprapusd de portic; golul a avut latime probabila de 0,85 m. Aproximatiy la mijlocul distantel dintre acesta $i umarul navel, se poate citi urma unei mici nise Incheiata tot cu arc semicircular. La extremitatea estica a peretelui naosului, paramentul pastreaza urma unei zidarli demolate, care sustinea o bolta ser carei amprenta este, de asemenea, vizibila pe tot traseul ei, pand la portic. O situatie similara se constata. pe fatada norclica a naosulul: si aici a functionat un gol de usa incheiat in semicerc, cu latimea de numai 0,65 m, ceasupra carula se remarca 0 amprent semicirculara. Din cercetarile de parament rezulta ca cele doua goluri inzidite au avut spre interior ancaciramente gotice tarzii, cu muchii tesite. Ambele intrari pastreazA canaturile cu feroneria originala, datata de catre Andrei Kovacs in a doua jumatate a secolului al XIV-lea. Forma actuald a bisericii este in mod evident rezultatul mai multor etape dle interver Partea cea mai veche o constituie naosul si altar secolului al XIX-lea se inregistreaza o alta serie de interventi si interventille substanfiale din zona altarului. Cercetarile arheologice la biserica Sfantul Gheorghe din Lupsa au fost prilejuite de procedur sectiuni: S 6 (9,50 x 1,50 m), S 7 (4,50x 1,50 m - cu un martor nesapat de 1,30 m), $8 (4,50x 1,50 m}, S 8b (3,50 x | m) si 9(.5,50 x 2,50 m) - pe latura de sud; S 10 (5x 2 m),S 11( 4x2 m), $ 12 (2x 1,50 m) si$ 13 (2x 1 m) - pe latura de nord. in partea de vest a fost executat un singur sondaj (S 14 - 2.x 2 m), jar la esta fost prelungita sectiunea principala din interior, trasancu- se § 1d, cu dimensiunile 12,50 x 2 m (pl.1). Sapaturile s-au adancit pana la solul viu, epuizandu- se astfel depunerile arheologice, cu urmatoarele exceptii: S 12, 13 si 14, care au avut drept scop doar investigarea fundatillor, s-au oprit putin mai jos decat limita inferioara a acestora; S 1d s-a oprit la acancimea medie de - 1,30 m: pand la aceasta cota nu au fost inregistrate decat gtopi de morminte, cercetarea acestora fiind considerata nesemnificativa. In interior au fost prevazute initial doar trei sectiuni, sapatura extinzandu-se apoi aproape lindrica, a ronaosul a fost construit ulterior, iar la inceputul. car i se datoreaza porticul sudic jerea’ de restaurare a monumentului, in anul 19944. in exterior s-au realizat urmatoarele pe Intreaga suprafata a naosului si altarului. S-au executat: $ 1a (2 x 1,50 m), S 1b (8,50x 1 m), $ 1c (1,50 x 1 m), $2 (2,50 x 2,50), $3 (6x 2m), S 3a( 1,75x 2,50 m),S4(4x 2m), $ 5a (1,25 x 1,50 m) $$ 5 b (1,25 x 1,50 m). Biserica veche, alcatuita din naosul si altarul bisericii actuale, este o constructie unitaré realizata din piatra de rau legata cu mortar de var, ce contine intr-un procent scazut pigment de caramida. Zidurile au o latime medie de 1 m (0,95 - 1,10 m), in general egalé in fundatie $1 clevatie - cu mici decrosuri de pana la 0,10 m surprinse pe segmente restranse, In Interior sau in exterior. Pe latura de sud a naosului, intre barna care sustine stalpii tribunei si peretele vestic, fundatia prezinta un decros lat de 0,30 m (S 2), si aceeasi situatie o constatam si pe latura de sud 4 Proiectul general de restaurare a fost intocmit cle SC Utlitas SRL din Cluj Napoca, avand ca sef de protect pe ath, FTarkany: cercetarea de parament sistudiul de Istoria artel au fost realizate de cr. Kovacs Andrés, cAruia fi multurmim 51 pe aceasta cale pentru permisiunea de a folosi manuscrisul lucrati sale. Sapaturlle s-au desfagurat in lunie 1994, pplanul initial al acestora find stabilicimpreuna cu echipa de proiectare, si ulterior extins in functie de necesitati. Ampiasarea si dimensiunile sectiunilor au fost esengial determinate in exterior de amplasamentul mormintelor contemporane, lar in interiorul pronaosului de mobilierul care nu a fost demontat: 194, Arheologia Medievala @ altarului (5 5b). Avand in vedere regularitatea generala a fundatillor, presupunem ca aceste latiri nu sunt simple accidente, ci au fost fécute cu un scop bine determinat: daca in primul caz Putem doar sugera o posibila scara de acces spre pod prevazuté in colful sud-vestic al navei, sprijinit& partial pe fundatia acestela, in al doilea caz este evident cA ingrosarea fundatiel (care atinge aici maximul de 1,45 m) a fost determinat& de foarte adanca nisa a diaconiconului rezervata din constructi Talpa fundatiilor se afia in medie la - 1m, cu exceptia laturii vestice a naosului, unde, in Zona centrala, inregistram - 1,25 m. Avand in vedere faptul c4 nivelul de constructie se afla la - 0,40/-0,50 m, rezulta ca inifial fundatille bisericii au avut 0 adancime de numai 0.50/0,60 m. Terenul de funciare este in general un lut rosu: pe latura de sud a aparut, in mai multe puncte, o stanca destul de dura (In care s-au spat si gropile unor morminte), in vreme ce pe latura nordica solul are aspectul unui sterilS Fundatiile naosulul si altarului sunt tesute; latura de est a naosulul, vazuta din interiorul acestuia, prezinta o fundatie continua, usor decrosata pe toata létimea arcului de triumf, avand in zona centrala (in dreptul actualelor usi imparatesti) 0 latire de 0,30 m. Privita din interiorul altarului, limita dintre cele doua compartimente apare ceva mai complicata: langa laturile de nord si sud, si fesuti cu fundatia acestora, inregistram doi le zidarie cu latimea de 0,45 m spre nord, respectiv 0, 25 m (0,55m daca ludm in considerare decrosul fundatiei altarului) spre sud; acesta din urmd este deplasat cu 0,20 m spre est faté de pandantul sau. Intre piloni se afla o zidarie de umplutura, toate acestea constituind suportul unor placi de piatra pe care este asezat iconostasul actual - ceea ce a impiedicat extinderea sapaturil in aceasta zona. In momentul de fata fundlatia dintre naos si altar are deci o atime de 1,60 m masurata in ax (1,30 m medie), care a fost realizata in doua etape. Flind evident ca latura esticd a naosului este continua, aceasta nu putea avea 0 [atime mai mare de 0,75 m (excluzand decrosutile) - respectiv pané la limita atinsa de sapatura din interiorul altarului; trebuie sé acceptém deci o fundatie continua, avand o treapta spre naos si doi piloni avansati spre altar, care desigur au sustinut primul arc de triumf, Cum va fi fost amenajat interiorul arcului, respectiv daca tn prima faza a existat sau nu o tampla, ramane o problema pe care probabil nici demolarea actualului iconostas nu ar putea-o rezolva. ingrosarea fundatiei in partea de mijloc si, mai ales, nivelul acesteia (vezi mai jos evolutia nivelelor de calcare), sugereaza mai degraba un singur acces in altar, si nu doud sau trei; in aceasta variant se pare mai Plauzibil sA admitem ca proiectul ce constructie nu a prevazut decat un simplu arc de triumf, dupa modelul catolic. Realizarea umpluturii dintre cei doi piloni pare s4 preceada in mod direct amenajarea actualului iconostas si arc de triumf, dar avand in vedere dimensiunile reduse ale acestora, motivul pentru care fundatia a fost astfel consolidata ramane greu de descifrat. La Inceperea sapaturilor in cele trei compartimente ale bisericii se gasea o dusumea din scanduri de brad fixate longitudinal pe grinzi de stejar transversale; In naos nivelul acesteia era cu 0.20 - 0,22 m mai coborat.clecat in altar. Dupa desfacerea dusumelei din naos s-a indepartat, pe toata suprafafa, o umplutura de pamant $i nisip ce continea multe fragmente ceramice si o serie de monede din intervalul 1890-1949, avand o grosime de 0,10 - 0,20 m, mai consistenta partile marginale unde ajunge la 0,40 m. Prin evacuarea umpluturii s-a curatat o parcoseala din lespezi de piatra de cimensiuni diferite, aflata in general la - 0,35 - 0,40 m in zona centrala si in fata intrarii sudice, unde s-a pastrat foarte bine; a fost asezata pe un pat de lut de grosime variabila, bine tasat, sub care se gaseste o umplutura affnata. Marginal si, in special sub tribuna, lespezile “Toate adancimile indicate in text sunt raportate la cota + 000, care a fost considerata pragul intrtil actuale tn altar; In catalog sunt indicate aclancimile in functie de nivelul de calcare in punctul respectiv, cu exceptia mormintelor din interior, raportate de asemenea la cota 0. 195 Biserica Stantul Gheorghe de la Lupsa (jud. Alba) erau dislocate, lipsind complet patul de lut; ulterior s-a constatat cA In aceste zone a fost deranjata de morminte, iarin partea unde se pastreaza intacta nu au fost efectuate decat coud. inmormantari, respectiv M 21 si M 22. in altar, dupa indepartarea dusumelei si a unui strat foarte subtire de umplutura, a fost curatata aceeasi parcoseala din lespezi asezate In pat de lut, deranjata in partea centralé la refacerea mesei altarului. Lespezile se aflau la - 0,10 - 0,15 m, iar pand la - 0,25ma_ fost curatata o placa de mortar foarte dur in care erau prinse pietre de climensiuni foarte mici - intinsa pe toata suprafata disponibila pentru cercetare. Insumand toate informatiile obtinute th cursul sapaturil, evolutia nivelului de caleare in biserica veche se contureaza astfe! - primul nivel in naos aproximativ la - 0,45/0,50 m, probabil fara o pardoseala anume (indicat de: nivelul de constructie la - 0,50 m; urme de tencuiala pe peretele de sud pand la - 0,45 m si pragul intrarii sudice la - 0,40 m.). in altar probabil la - 0,43 m (nivel de constructie si urme de tencuiala pana la aceasta cota). Avand in vedere mica diferenta pe care o indica cotele de nivel, se pare ca in aceasta etapa nivelul de calcare in cele doua compartimente nu era decat prea putin diferentiat. ~ cresterea nivelului de calcare in altar pana la - 0,25 m prin sapa de mortar ~ pardoseala din lespezi cle piatra, mai ridicata in altar cu 0,25 m; pe fundatia decrosat& dintre naos $i altar au fost asezate de asemenea doua lespezi de piatra legate intre ele cu mortar, aceasta functionand deci ca o treapta la - 0,22 m. Pardoseala din piatra trebuie sa fi fost amenajata dupa mijlocul secolului al XIV-lea, de cand dateaza M 21 si M 22, capacuite de patul de lut pe care sunt asezate lespezile, si in perioada in care intrarile, astazi inzidite, de pe nord si sud, erau in functiune. Pragul celei sudice se afla aproximativ la nivelul acesteia, dar cel nordic este cu 0,20 m mai sus, si probabil era ajutat printr- © treapta. Aceasta diferenta de nivel consideram ca a fost determinata exclusiv de nivelul de calcare exterior, mai ridicat pe partea de nord a bisericii. Din punct de vedere cronologic, parcoseala din lespezi trebuie sa fi iesit din uz in jurul anului 1750, cand au avut loc repictari masive, atat in naos, cat si tn altar, cleoarece in umplutura aflata deasupra gasim numeroase fragmente de tencuiala cu urme de pictura. Nivelul de calcare @ fost crescut, in ambele compartimente, se pare pana la cel gasit de noi la Inceputul sapaturilor, pastréndu-se o diferenta de nivel de 0,20 - 0,22 m. Foarte probabil ca in aceasta etapa a fost realizata o pardoseala din scanduri, care trebuie sA fi suferit ulterior mai multe modificari, iar la 1927 a fost refacuta in cea mai mare parte. In partea de vest a naosului o interventie masiva a avut loc odata cu amenajarea tribunei actuale, ale carei talpi se adancesc in umpluturd. In dreptul iconostasului pardoselile au fost deranjate la construirea acestuia, cand direct peste fundatii au fost asezate placi masive din piatra, in ceea ce priveste organizarea interioara a altarului, cercetarea de parament, ca si configuratia fundatiilor, indica faptul ca inifial nu a existat nici o nisa pe partea de nord: cea mica este in mod evident o interventie ulterioard, iar actuala nisa a proscomidiei a fost realizata dupa pictura din 1750, probabil in 1810°. Asa cum s-a mai spus, nisa de pe latura de sud a fost rezervata in grosimea peretelui din constructie. Prima masa a altarului trebule sa fi avut o fundatie din zidarie de piatra, aflata aproximativ la aceeasi adancime ca si fundatia altarului, iar ca amplasament se afla putin mai spre est decat cea actuala: a fost demolata complet, astfel incat pe locul ei nu s-a gasit decat o groapa umpluta cu moloz. Despre organizarea spatiului din naos nu avem prea multe informatii. Cercetarea de istoria artei avanseaza ipoteza existentel, la un moment dat, a unui pronaos, format prin crearea unui * AKovacs, op cit, p&. 196 Atheologia Medievala compartiment in partea de vest a naosului, aproximativ in limitele actualei tribune. In sapaturd nu apar urmele unel astfel cle amenajari, dar dispunerea mormintelor in aceasta zona (tinand cont $i de suprapunerile respective) ar putea sugera o anumita separare a spatiului, care acest caz, trebuie sa se fi realizat printr-o structura din lemn avansata cu cel putin 0,50 m spre est fafa de cea actuald (a se vedea amplasarea M 49 si M 55). In stadiul actual al cercetarilor ‘optam mai degraba pentru o prima tribuna, amenajata Insa nu mai devreme decat sfarsitul secolului al XVil-lea sau inceputul veacului urmator (a se vedea pozitia M 47); in legatura cu aceasta trebuie mentionat si faptul cd pictura din 1750 se opteste in apropierea tribunei actuale’ in coltul nord-vestic al naosului a fost descoperita o vatra de forma dreptunghiulara, cu dimensiunile 1,50 x 0,75 m, latura lunga fiind alipita peretelui de vest; stratul de arsura, gros de 0,15 - 0,20 m, indica o folosire destul de incelungata. Vatra, apartinand clesigur unei sobe, a fost amenajata pe un pat de lut a carui limita inferioara se afla la - 0,65 m, usor adancita fata de pardoseala din lespezi de piatra cu care a fost contemporand; atat vatra, cat si pardoseala, sunt acoperite cle acelasi strat de umplutura, ceea ce indica o iesire din uz concomitenta. Mormintele din imediata apropiere, datate in secolul al XVil-lea (dar nu este exclus ca unul dintre ele sa fie mai vechi) ocolesc vatra; pe aceasta baz se poate afirma ca soba exista deja in secolul al XVIl-lea sau chiar putin mai inainte, flind cemontata in jur de 1750*, Existenta sobei constituie un puternic contraargument pentru un pronaos provizoriu (cel putin tnainte de anul 1750), fiind putin probabil CA s-au depus eforturi pentru incdlzirea unui spatiu atat de mic, in timp ce restul bisericii nu beneficia de un asemenea avantaj. in forma inifiala, naosul a avut doua intrari pe latura de sud si una pe latura de nord. Usa actual a fost prevazuta din constructie, ancadramentul ei este incastrat in zidarie si nu se pare cA ar fi suferit © modificare semnificativa pana in prezent. A doua usa. dinspre sud, a deservit 0 capela, iar cea nordicé comunica direct cu exteriorul, fiind protejata de o constructie superficiala. In ceea ce priveste golul de intrare dinspre vest, prin care se circula astazi intre naos si pronaos, acesta apartine unei etape ulterfoare, si creciem ca nu gresim cand il punem mn relatie directa cu construirea pronaosului. in dreptul intrarii, dupa demontarea unui prag din lemn $i ¢liminarea umpluturii de pamant purtat, zidaria a fost gasita sparta neregulat pana la - 0,52/-0,60 ™m, ceea ce corespunde, Mn linii mari, cu nivelul cle constructie a pronaosulul; nivelul de constructie a naosului se afla la - 0,45/0,50 m, iar nivelul de cilcare nu a coborat niciodata sub aceasta cota, ci dimpotriva, a urcat. Celelalte trei praguri pe care am avut ocazia sa le observam, la care putem adauga si treapta dinspre altar, sunt realizate ingrijit, cu lespezi de piatra prinse in mortar, astfel ca nu vedem motivul pentru care pragul de vest ar fi fost spart sub nivelul de constructie - in cazul in care a fost prevazut initial. Pe de alta parte, ipoteza potrivit careia ancadramentul aflat pe latura de sud a pronaosului ar fi apartinut initial acestui gol, trebuie de asemenea revizuita: deschicerea in care este fixat ancadramentul are o latime de 1,30 m, iar cea dintre naos si pronaos 1,23 m. rezultata Ins th urma unel intervent din 1750, dupa cum demonstreaza cercetarea de istoria artei. Oricat de infima putea sa fie aceasta interventie, este evident ca ancadramentul sudic nu avea loc aici, si clin acest motiv presupunem ca post 1750 golul nu a fost largit, cl pur si simplu creat prin spargerea zidului de vest al naosului. Un alt termen post quem pentru aceasta, si concomitent pentru construirea pronaosului ne ofera M 24, amplasat in fata pragului intrarli $i datat cu moneda emisé in intervalul 1748-1765". 7 Idem, p.6; se indica sé o distanta de numai 10 em pana la tribuna actuals, in umplutura de pe fatura de suc a biserici, m exterior, au aparut mai multe fragmente de cahle micasate, decorate cu motive florale de tip infinit, care se pot data larg m secolele XVI-XVII $i care puteau sé fle raspandite pe suprafaja dupa demolarea acestul complex ° A.Kovaes (op.cit, p.8) propune pentru construirea pronaosulul anul 1789, pe baza uneia cin cele doua inscripti aflate pe clopotul bisericii, ceea ce, In linil marl, corespunde cu ipoteza noastra. 197 Biserica Sfantul Gheorghe de la Lupsa (jud. Alba) in vreme ce fn altar nu au fost gasite urme de schelete, in naos au fost efectuate 19 inmormantati, in intervalul 1358/1361-1705; in spatiul pronaosului exista de asemenea mai multe morminte, dintre care a fost cercetat unul singur - M 24 (p1.2). Din cele 19 morminte afiate in naos, trei sunt independente: M 45, afiat imediat in stanga intrarii actuale, alipit peretelui le sud, si M 21 si 22, amplasate aproximativ central; celelalte 16 se aglomereaza in jumatatea cle nord si vest. M21 si M 22 sunt singurele morminte de copii din interior, iar primul se dateaza cu un gros de la Ludovic I, emis in intervalul 1358-1361; intre ele trebuie s4 existe 0 relatie de contemporaneitate, fiind singurele capacuite de patul din lut care sustine lespezile din piatra ale primei pardoseli. Aceste morminte ne permit s& plasdm construirea bisericii de la Lupsa imediat dupa mijlocul secolulut al XIV-iea. Urmatoarele monede descoperite in interior dateaza de la mijlocul veacului al XVI-lea: M 61 - 1550, M 63 - 1552, si o moneda din 1554 in umplutura din zona mormintelor 23 si 47. M 61 $i 63 suprapun, distrugand aproape complet, M60, pe care trebuie sail plasm deci mai spre ‘Inceputul veacului; paralel cu acesta din urma se afla M 62, pe care il consideram aproximativ ‘contemporan, $i In orice caz anterior lui M 63, avand in vedere pozitia in raport cu intrarea de nord. Pentru M 57 propunem o datare apropiata de aceea a lui M 61: sunt amplasate paralel, suprapun acelasi M 60 si, din grupa mormintelor mai tarzii, sunt singurele intre care nu exist o relatie de suprapunere. in plus, M 57 intersecteaza partea superioara a gropii lui M 62. Moneda din 1554 trebuie sa fi apartinut lui M 23, deoarece M 47 nu a fost deranjat la nivel inferior, ci doar umplutura gropii a fost rascolita partial, la amenajarea tribune Mormintele din partea de vest a naosului sunt mai tarzil; 0 moneda din 1697 gasita in umplutura gropii lui M 49, trebuie s4 provind de la unul din mormintele pe care aceasta le-a deranjat, respectiv 48, 51 sau 52; deoarece monedele se afla invariabil in jumatatea superioara a scheletelor, aceasta a apartinut cel mai probabil de M48. In acest caz M51 este anterior, probabil pe la mijlocul secolului, iar M 52 poate fi aproximativ contemporan. M 49 a fost inhumat deja in secolul al XVill-lea. Am subliniat deja faptul cA aceste morminte ocolesc zona vetrei, care in aceasta perioada, trebuie sa fi fost functionabila. Cea mai mare densitate se inregistreaza in coltul de sud-vest: cele 5 morminte sunt mai mult sau mai putin suprapuse, si doar doua dintre acestea (M 50 a si M 56) pot fi intr-o relatie de oarecare contemporaneitate; M 50, 50a, 53 si 56 se esaloneaza in cursul secolului al XVil-lea, iar M 55 se dateaza cu moneda in 1705. M 45 dateaza de asemenea din secolul al XVIl-lea. Din analiza mormintelor rezulta faptul ca dupa mijlocul secolului al XIV-lea inhumarile au fost intrerupte pana la inceputul secolului al XVI-lea, cand a fost preferata partea de nord a naosului, cu exceptia M 23 si M 47 amplasate la vest, aproximativ in ax. In secolul al XVIl-lea zona de ‘Inmormantati se deplaseaza la vest - cu exceptia M 45; alinierea mormintelor pare sa sugereze existenfa, la aceasta data, a unei delimitari in spatiul interior al naosului, eventual tribuna mentionata mai sus. In alt& ordine de idei, se observa faptul ca mormintele sunt astfel distribuite pe suprafata incat las liber un culoar de circulatie intre actuala intrare sudica si altar, inclusiv zona din fata altarului. Aceasta topografie nu poate fi desigur intamplatoare, ci materializarea unel intentii bine determinate de a proteja suprafata de circulatie mai intensa, respectiv accesul public principal si imediata apropiere a altarului. in caz contrar, cele 19 morminte dispuneau de spatiu suficient in naos, nefiind necesara o concentrare atat de exclusivista. Aceasta situatie este extrem de importanta pentru descifrarea evolutiei monumentului: daca intrarea sudicd actuala in naos, a fost totdeauna protejata, aceasta mentalitate trebuie sa fi functionat in egald masura si pentru celelalte goluri de acces. Altfel spus, trebuie s4 admitem cA mormintele aflate in fata acestora din urma sunt fie ulterioare, fie anterioare. Rezulta de aici cd intrarea de nord nu mai functiona la 1552, cea de sud, pe la mijlocul secolului al XVil-lea, iar cea de vest, Inca nu exista la mijlocul secolului al XVIll-lea. Initial, pe latura de sud a bisericii, a functionat o incapere de plan aproximativ patrat {numita mai jos capela), cu dimensiunile interioare 2,90/3 m x 3 m; In sapaturd au fost descoperite 198 Atheologia Medievala fragmente din laturile de est si sud, precum si coltul sud-vestic, din care s-a pastrat fundatia si un fragment de 0,10 - 0,15 m din elevatie. Latura de est este tesuta cu zidaria naosului si se aflain prelungirea umarului acestuia; latura vestica se afld la 2,90/3 m spre sud, iar coltul de suc-vest a fost surprins in zona porticului, suprapus aproape complet de latura sudica acestuia, Caracteristiclle tehnice ale zidariei - latime, mod de constructie, aciancime, inclusiv decrosul care se poate observa pe latura de est ~ sunt iclentice cu cele descrise pentru naos si altar. Din latura de est se pastreaza doud segmente ia extremitati, lungi fiecare de cate 1m; partea mediang, cu © lungime de 1,90 m, lipseste complet, find demolata pana la talpa. in aceasta zona s-a sapat intr-o umplutura alcatuita din lentile diverse, care incepe imediat sub nivelul de calcare si coboara, cu cel putin 0,50 m, sub talpa fundlatiel; deoarece nu exista morminte, aceasta interventie masiva nu poate fi pusd in legatura decat cu demolarea zidului - ramanand desigur neclar motivul pentru care s-a depus un asemenea efort. Aproximatiy la nivelul talpi fundatiei, pe cea mai mare parte a suprafetei, se afld o lentila de moloz cu grosimea de 0,6 - 0,7 m, Fard s& ajunga peste tot la o adancime atat de mare, umplutura amintita, continand destul de numeroase fragmente de caramida, se gaseste in tot interiorul incaperii, ca si cum aceasta ar fi fost la un moment dat excavata; spre portic este talata de groapa de fundare a acestuia, de dimensiuni neobignuit de mari in cea ce priveste latura de vest, aceasta nu a fost urmarita pe toatd lungimea, deoarece in interiorul porticului nu s-au efectuat sapaturi, la data respectiva fiind turnata aici o placa din beton; traseul se poate reconstitui isa cu destuld exactitate. in coltul sud-vestic al incaperii, suprapusa de asemenea de fundatia pridvorulul, a fost cercetata o masa de zidarie cu climensiunile 1,50 x 0,70 m, din care s-au pastrat doar cateva asize din piatra; se afla la 0,10 - 0,15 m distanta de latura sudica a capelei si sub limita inferioara a fundiatiei acesteia, fata de care se adanceste cu incd 0,40 m - astfel incat nu se poate stabili o relatie directa intre cele doua structuri. Mortarul identic cu acela al bisericii vechi, ca dealtfel si amplasarea, ne determina sa 0 atribuim aceleiasi perioade, fiind probabil o fundatie care trebuia s& suporte 0 descarcare considerabila. in interiorul incaperii sudice au fost identificate 5 morminte: M44 $i 46, suprapuse; M6 31M 35, de asemenea perfect suprapuse; M 41 aflat in dreptul intrarii in naos, suprapus partial de fundatia porticulul si datat cu moneda din 1578. Primele patru inmormantari sunt facute In umplutura, deci nici unul dintre acestea nu poate fi contemporan capelei; in ceea ce priveste M 41, groapa acestuia este partial sapata in stanca si la o acancime foarte mare (0,90 m sub talpa fundatiei naosului), umplutura oprindu-se 0,40 m deasupra scheletului. Din punct de vedere stratigrafic, aceasta ar putea fi deci o inmorméntare In capela, dar doua argumente pledeaza totusi impotriva acestei situatii: in primul rand scheletul nu prezinta nici una dintre caracteristicile mormintelor de interior (vezi mai jos, morminte), in al doilea rand avem in vedere pozitia, exact in fata intrarii. |inand seama de cele constatate in naos, este putin probabil cd unica inmormantare din capela sa se fi efectuat in fata intrarii, in conditille in care exista spatiu suficient pentru un amplasament mai protejat, In concluzie, M 41 trebuie sa fie inhumat dupa demolarea acestei constructii, dar inainte de construirea porticului. Daca, in mod exceptional, acmitem totusi aceasta inmormantare ca fiind facuta intr-un interior, in orice caz cdemolarea capelei s-a realizat ante 1622: groapa sapata pentru M 64, datat cu moneda, a deranjat vizibil zidaria laturii de sud a capelei - cea ce nu era posibil decat in condiitiile in care aceasta era deja sub forma de ruind, Pe aceasta baza se poate afirma ca incaperea de pe latura de sud a naosului a fost demolata spre sférsitul secolului al XVi-lea, cel mai tarziu la ‘Inceputul secolului al XVil-lea. Pe latura de nord, tn prelungirea umarului navei si tesut cu aceasta, s-a curatat un frag- ment de zid cu dimensiunile 1 x 0,85 m, realizat din piatra de rau legata cu mortar de var, ce ine pigment de caramida; zidaria poarta urmele unei demolari neglijente. iar dupa amprenta 199 Biserica Sfantul Gheorghe de la Lupsa (ju. Alba) lasata pe grund, apreciem o lungime real de cel putin 1,90 m. In ceea ce priveste adancimea, comparativ cu cele constatate mai sus, pentru biserica veche, acest zid este superficial: talpa fundatiei este cu aproximativ 0,50 m mai sus decat aceea a altarului si naosulul, fata de nivelul de constructie contemporan fiind adancita cu 0, 10 m: practic se poate afirma cd nu a avut o fundatie propriu-zisa, ci doar prima asiza a fost usor adancita in sol. Umpluturile sectionate In aceasta zona contin neobisnuit de multa piatra si mortar, fara a se delimita ins& in mod clar urmele unei constructii comparabila cu cea de pe latura de sud a naosului. Constatand cé fundatile bisericii au caracteristici absolut identice si raportand la aceasta datele de pe latura de nord, rezultd c aici a fost prevazuta doar o structura superficiala, cu rolul exclusiv de a proteja accesul nordic. Paramentul naosului pledeaza in acelasi sens, deoarece se prezinta unitar in elevatie, neexistand amprentele unui (sau unor) ziduri perpendiculare (asa cum apare pe sud) - ci doar o amprenta semicirculard deasupra intraril. In consecinta, presupunem fie oi piloni de zidarie care sustineau o arcada deasupra intrarii, fie o structura putin mai dezvoltata, in genul unui pridvor, care, In esenta, avea acelasi rost. Avand in vedere superficialitatea zidatiei fata de nivelul de calcare, si de asemenea, densitatea inmormantatilor, pilonul dinspre vest a disparut, probabil f8rd un efort prea mare, tn decursul timpului in cursul sapaturilor au fost cercetate 65 de morminte, clintre care 20 in interior'® (vezi pl.2). Precizam faptul c4 nu s-a urmarit o investigare a cimitirului, deci multe schelete au fost cercetate doar partial, in limitele in care au fost surprinse in sectiuni. Catalogul mormintelor este dat mai jos. Mormintele au fost descrise dupa urmatoarele repere: 1. stare de conservare; 2. deranjat de interventii ulterioare; 3. orientare; 4. pozitie; 5. inventar; 6. relatii stratigrafice; 7. alte observati M 1: copil, ~0,50 m; 1. Proasta: 2. Partial: 3. N-S: 4. Intins pe spate, bratele incrucisate pe piept. M2: matur, - 0.82 m; 1. Proasté; 2. Partial distrus la construirea pridvorului; 3. N-S; 4, Intins pe spate: 5, Fragmente dintr-o bentita Impletie& cu Mr aurt in zona craniulul ‘M3:matur, -0,70m; 1, Relatiy buna; 3. Partial atins de groapa lui M4: 3. V-E; 4. Intins pe spate, brafele probabil intinse pe langa corp: 5. Potcoave dle incaltaminte la ambele picioare; 6, Suprapune M 14, deci este post 1708. ‘M4; matur, -0,70 m: |. Proasta: 2. Parfal: 3. V-E: 4. intins pe spate. antebratul drept oblic peste abcomen, stangul pe langa corp, cu palma pe bazin: 5. Monedia in mana dreapta - fagmente indescifabile; 6. Suprapune M3, deci aparjine secolului al XVIl/-lea M5: matur, -0,70 m: 1. Proasta: 2. Partial : 3. V-E: 4 Intins pe spate, antebratul drept intins pe langa corp, cu palma pe bazin, stangul in unghi drept, cu palma pe antebratul drept: 5. Moned pe bazin, foarte probabil din palma dreapta- Sigismund al Il-lea, 1625. M6:copil,- 1,40m; I. Proast&: 2. Aproape complet; 3. N-S; 4. Intins pe spate, probabil cu bratele de asemenca intinse, iar palmele pe sau langa bazin: 5. Craniul aproape complet inverzit - nu s-a recuperat nicl un oblect; probabil 0 bentita cu fir aurit ? 6. Taie umplutura gropii M41. datat 1578: 7. Inmormantare in umplutura intinsa pe suprafats dupa lemolarea capelei, trebuie s& apartina secolulul al XVil-lea 'M7:matur, -0,85 cm: I. Foarte proasta: 2. Partial: pozita caselor indica si o deplasare de teren; 3. V-E; 4. intins pe spate, antebrajele alaturate peste abdomen; 5. Monedi de la Mathias al ll-lea, 1611; 6. a talat pe MB. M8: matur, -0,90 m: 1. Buna: 2. Se pastreaza doar catevafragmente de oase, restul distrus de alte morminte, in principal cle M 7: 3. V-E: 6. Ante 1611 M9: copil, - 0.70 m:; 1. Buna; 2. Distrus in proportie cle 50% cle M 10 si M 11; 3. V-E; 4. Intins pe spate, brafele probabil alaturate peste abdomen. 1M 10: matur, -0,75 m:; 1, Se pastreaza flagmnetar; 2. Distrus de M 36; 3. V-E; 6. A deranjat M9. M111; matur, - 0,85: 2. Distrus aproape complet, se pastreaza doar cAteva fragmente de oase; 3. V-E 1M 12:matur,- 1,14 m; 1, Buna: 2, Partial: 3. V-E; 4. Intins pe spate, brafele incrucisate peste abdomen, palma dreapti pe braful sting, spre umar: palma stanga pe acelasi umar; 5. Moneda de la Leopold I, 1698. ‘M 13: matur, - 1,14 m; 1, Foarte proasta - oasele complet macinate: 2. Nu: 3. V-E: ntins pe spate cu brafele Indo si palmele suprapuse la limita dintre bazin si abdomen. '© Precizam faptul cf nu s-a urmarit o investigare a cimitirulul, deci multe schelete au fost cercetate doar parfial, In limitele in care au fost surprinse in sectiuni 200 Arheologia Medieval ™M 14; matur,- 0.80 m; 1. Bung; 2. Partial: 3. V-E: 4. Intins pe spate, brafele Indolte cu palmele pe uma; 5 ‘Moneds din intervalul 1702-1708, Emitent neprecizat: 6. Suprapus de M 3, M15: matur,- 0,72 m. 1. Bung; 2. Partial de M29: 3. V-E; 4 Intins pe spate, bratul drept cu palma pe uma, stingul probabllintins pe lang& corp, 3 'M 16:matur,- 1,07. 1. Bund: 2, Parfial de M27; 3. V-E; 4 intins pe spate, brajele ieruclsate peste abciomen, Palmele pe umeri: 5. Doud coaste vera, car nu s-a recuperat nlel un obiect M 17; matut - 1,05 m; 1. Bung; 2. Paral la constrirea pridvorulul 3. V-E; 4, Intins pe spate, brafl tang cu palma pe bazin. M 18:matur,- 1,02 m; 1. Bund; 2. Aproape complet la construtea piidvorulul: 3, V-E; 5. Intre oase, o potcoava de incalpamince; ‘M19: matur - 1,25 m: 1. Relativ bund: 2, Paria 3. VE; 4. Intins pe spate cu capul usorrcicat; braful dreptintins 4 palma pe capatul femuurulul,stangul ugor indoit din cot, cu palma pe bazin; 5. Monedl de la Leopold |, 1656. M20: matur,- 1,30; 1. Buna; 2. Nu; 3.V-E; 4 Intins pe spate cu bratele pe linga Corp: 6, Suprapus de M 12, deci este ante 1698, M21: copil, - 0,55 m; 1. Foarte proasta, scheletul transformat in raf; 2. Nu; 3. V-E; 4. Intins pe spate, bratele probabil incrucigate in zona bazinulul; 5. Moneda de la Ludovic I, 1358-1361 M 22: copil,- 0,40 m; 1, Foarte proastés 2. Nu; 3. V-E; 6. Probabil contemporan cu M21 M23: matur, - 1,12.m: 1. Foarte proasta; 2. Aproape complet de M 47: 3. V-E: 5. Moneda 1554 descoperita ‘n.umplutura gropit M 47 M 24: matur, - 1,50 m; 1. Foatte proasta, se pastreaza doar citeva agmente de oase; 2, Nu: 3. N-S; 5 Fragmente de piele in jurul craniulul fagmente dintr-un vas pletat in exterior cu rosu; moneda de la Marla Theresia, 1748. 1765, in zona umarulul drept; o potcoava de Incaltaminte M 25:copll,- 0,65: 2. Aproape complet: se pastreazX doar craniul, cu cAteva resturl de oase sub el. 5. Dous otcoave de incalyaminte, amestecate printre oase M 26: matur,- 1, 10m: I. Bund, 2, Nu: 3. V-E; 4. Intins pe spate, brateleintinse pe langa corp. M2T: matur,- 1,00 m: 1. Relatiy bung; 2, in.cea mai mare parte, desi nu este suprapus de un alt mormant; 3, V- 4. Intins pe spate, bratul rept lipseste, stangulindolt peste abclomen in 90. 6. Suprapune partial M 16, M28; matur,- 1,01 m: 1. Buna: 2, Pata: 3. V-E; 4. Intins pe spate, braful crept oblic peste abdomen, cu palma pe umarul stang; bratul sting in unghi drept, cu palma pe abdomen, M.29: copil, - 0.80 mi 1. Proasta: 2. Patia: 3. V-E; 4, Intins pe spate, cu brafele pe langa corp. 'M 30: matur, -0,70m; 1. Buna: 2. Aproape complet cle M 15; se pastreaza doar cateva lragmente de case: 3 VE: 6, Probabil a doua jumatate a secolulul al XVI-lea ‘M31: matur, 0,82 m: 2. Aproape complet de M 29 1 M 30; se pastreazA doar cAteva agmente de oase, 3 V-E;6. Probabil mijlocul secolull al XViF-tea, ‘M32: matur,- 1,30m: 1. Bund 2, Nu; afostcercetat doar partial, 3. V-E; 6, Suprapus de M 12 $1M 20: probabil mijlecul secolulul al XVIt-lea M33: matur, - 1,20m; 1. Relativ bund 2. Nu; 3. N-S;4. Intins pe spate, bratele indoite gi alaturate la limita dintre bazin si abdomen; 5. Piatra langa craniu-semn de mormant; 6. Avand in vedere c& groapa mormantulul a distrus partial pilonul de est al intatil nordice in naos, dateaza probabil dn secolul al XVIL-lea M34: matur,- 1,101; 2. cercetat doar partial: 3. V-E. M35: copil,- 1.47 m; 1. Foarte proasta: 2. Parfial de M 6; 3. N-S; 4. Intins pe spate, brafele pe langa corp; Picioarele user indoite din genunchi spre stanga. 6. Tale umplutura gropil M41, datat 1578, 7. Innormantare iy tumpluturatntinsa pe suprafata dupa demolarea capelei,trebule s& aparting secolulul al XVil-lea M36: matur,- 0,90: 1. Foarte proasta: 2. Paria: 3. V-E; 4, Intins pe spate, bratul drept cu palma pe abciomen, stangul cu palma pe uma, 37: matur - 110m: 1. Foarte proasta; 2. Patil: 3, V-E; 4 Intins pe spate, brafele ndolte in unghi drept, cu antebrafelealaturate peste alxtomen. 'M 38: matur,- 0,81 m; 1. Bund: 2. Aproape complet; 3, V-E: 4. Intins pe spate, antebratele incrucigate pe abdomen. M39: matur,- 1,15: 2. Aproape complet, se p&streaza doar cateva fragmente de oase, M40: matur - 1,15; 2. Aproape complet, se pastreaza doar citeva fragmente de oase. ‘M41: matur, - 1,70 m; 1. Buna; 2. Partial; 3. V-E; 4. intins pe spate, bratul drept indoit cu antebratul peste abdomen, stangul cu palma pe umér; 5, Moneda de la Maximilian al Illea, 1578 in palma dreapta M42: matur,- 0,98 m ; 1. Bund: 2. 9V-E; 6. inmormantare in umplutura intinsd pe suprafata' dupa demolarea capelel, ttebule s& aparting secolului al XVI-lea. M45: matur.- 1,10; 1. Proasta- se plstreaza doar cAteva fagmente de oase: 2. Nu:3. V-E:4.Intins pe spate brafele probabil alaturate la partea superioaré a bazinulul: 5. Urme verzi pe oasele degetelor de la mana dreapta, pe cAteva coaste si pe craniu. dar nu s-a recuperat nici un obiect de metal; clzme inate din piele si potcoave: fragmente dintr-o haing de bland gl fagmente de fesiturdrelizatd cu fr aurit; gentufa dn plele cu nchizatoare metalc& agatatala 201 Biserica Stantul Gheorghe de la Lupsa (jud. Alba) brau: fragmente dintr-o fesatura grosiera care Impacheta scheletul; 7. in groapa sapata langa peretele sudic al naosulul a fost construit un sarcofag din grinzi de stejar, cu lungimea de 2,25 m si latimea de 1,17 m; capaci, realizat din patru dulapi fixatntre et din interior cu scoabe din fer, afost acopertt cu o fesatura din fir de metal, fxata cu numeroase tinte din bronz. Acestea au partea superioara usor convexd, decorata cu striai radiale, si un picior cu varf ascutit Inaltimea totala nu depaseste 2 cm, lar diametrul parti superioare este in general de 1 cm. Datorité presiunil pamantului si degradari naturale, capacul s-a prabusit, so mare parte dintre tinte s-au dislocat, amestecandu-se cu pamantul. O alté parte s-a distrus complet, lemnul pastranc| doar 0 vag amprenta. Fragmentele recuperate indica faptul 4 tintele erau astfel batute mncat alcatulau 0 borduré marginalé - cel putin pe partea de nord - cu o latime de aproximatiy 0,20 m, in interiorul cateia formau o inscriptie din care s-a mai putut citi doar anul 16 ... Foarte probabil aceasta trebuie sa fi cuprins sinumele defunctulul, si eventual caltatea acestula -avand in vedere poziia prvilegiats pe care o ocupa mormantul, In Zona centrala tintele erau dispuse regulat,tapetand intreaga suprafata M46; matur,- 1,30 m: 1, Relativ buna: 2, Partial de M 44; cercetat partial; 3. V-E. 6. Aparfine secolulul al XVII dea. ‘M47: matur, - 1,20m:; 1. Proasta, se pastreaza doar cAteva fragmente de oase: 2. Nu; 3. V-E: 6, Inmormantare post 1554. ‘M48: matur, - 1,58 m: 2. Cercetat partial: 3. V- £; 5. Moneda de la Leopold |, 1697, M49: matur - 1,73 m; 3. N-S: 5. Fragmente dint-o haina din plele si un snur impletit din lang; potcoava de Incalfaminte -fragmente: 6. Suprapune M48, deci aparjine secolulu al XVl-lea. ‘M50 a: matur, - 1,27 m; I. Proasta, se pastreaza doar cateva fragmente cle oase; 2. Aproape complet de M50 51M 55; 3. V-E:6. inmormantare ante 1705, probabil mijlocul secolului al XVlI-ea, avand in vedere c& este suprapus de M50, suprapus la randul lui de M55, datat cu moned& 1705. ‘MSO: matur, - 1.42 m: 1. Foarte proasta, se pastreaza doar cateva fragmente de oase: 2. Aproape complet de (M55. 3. V-E:4, Intins pe spate, antebrafele alaturate la partea superioard a bazinulul: 5. Bentit& cusut& cu i aurlé ns jurul capului, coborénd pana spre jumatatea abdomenulul; 7. Inmormantare ante 1705. ‘M51: matur, - 1,35 m: 1, Foarte proasta, oasele complet transformate in pra 2. Partea inferioara de M 49, si partea de nord de M 48; 3. V-E: 6, Relatile stratigrafice il plaseaza spre mijlocul secolului al XVIt-ea. M52: matur,- 1,59 m: {. Foarte proasta, oasele complet transformate in praf 2. Partea inferloar& de M 49; 3 V-E; 6, Probabilsfrsicul secolulu al XVI-ea. ‘M53: matur, - 1,45 m; 1. Foarte proast8, se pastreaza doar cateva fragmente din oasele mari; 2. Aproape complet ce M 50 a si M 55: 3. V-E: 6. Suprapus si de M 56 fara a fi deranjat; acesta este partial istrus de M 55. 7. Inmormantare din prima jumatate a secolului al XVIL-lea; pang la 1705 a fost afectat de trel inmormantari ‘M54; matur, - 0,65 m: 2. Se pastreaza doar craniul si cateva fragmente de oase din partea superioara 3. V-E. M55: matur, - 1.57 m; 1. Proasta, se pastreaza doar céteva fragmente de oase: 2. Nu; 3. N-S: 5. Urme de incaltaminte din piele gi doud potcoave: moneda de la Francisc RakOcz! al I-lea, 1705. 6. Suprapune direct M 50, M53, siM 56. 7. Sicriu masiv din dulapl de stejar, 2,10 x 0,65 m. ‘M56; matur, - 1,32 m; 1. Proasté, se pastreaza doar cateva fragmente de oase; 2. Partea infetioard distrusa de M855; 3. V-E:4, intins pe spate, brafele incrucisate peste abdomen, cu ambele palme pe umarul sting; 6. A deranjat M53; 7. Inmormantare spre mijlocul secolului al XVIF-lea, M57: matur,- 1,40 m: 1. Proasta, se pastreaza doar urme de oase; 2. Nu 3. V-E; 4. Intins pe spate, bratul drepe Indoit din cot cu antebraful la partea superioara a bazinulul; braful tang usor pliat, cu palma pe capatul femurulu, 5. Urme de incaltaminte cin plele pe care au fost fixate fintecirculare, sine! pe inelarul brafului drept. 7. Siciu din scanduri ‘cu dimensiunile 2,35 x 0,65/0,75 m; capacul prins In cule. Datat in secolul al XV-lea, M58: matur, -0,90 m; {. Bund; 2. Aproape complet- se pastreaza doar craniul 3. N-S 2; 5. moneda din 1705, ‘czuta in crap M59: matur, - 0,82 m: 1. Bund: 2, Aproape complet; 3. N-S; 4. Intins pe spate, brajele incrucisate peste abdomen; 5. O monedk la gat, o moneda in palma dreapta 5 treia sub omoplatul drept- toate din intervalul 1690- 1697 M 60: matur, - 1.19 m; |. Proasta, se pastreaza doar céteva fragmente din oasele picioarelor; 2. Aproape complet de M57 siM 61; 3. V-E 7. Se poate data ante 1550. ‘M61: matur,- 1,49 m: 1, Proasta, se pastreaza doar cAteva fiagmente de oase; 2. Nu; 3. V-E; 4. Intins pe spate, antebraful drept oblic peste abdomen, stangul Intins este langa corp; 5. Urme dintr-o haina de blana pastrate in jumatatea supertoaré acorpulul fragmente de incaltaminte cin piele: moneda de la Ferdinand I, 1550- in jurul bazinulul 7. Siriu in scanciuri fixate cu scoabe din Fer ‘M62: matur,- 125; 1. Foarte proasta, se pAstreazs doar un praf ab; 2, Nu; 3. V-E:4. intins pe spate, bratul drept ‘cu palma pe umarul stang, braful stang usor plat, cu palma pe bazin; 5. Inel cu cosules; 6. Secolul al XVLlea, M63: matur, - 1,45 m; 1. Foarte proast8, se pastreaz doar urme de oase; 2, Nu: 3. V-E: 4. Intins pe spate, brafete intinse cu palmele pe bazin: 5. Monedi de la Ferdinand |, 1552 palma dreapt&; urme de piele in zona craniului. ‘M64: matur,- 1.20 m; 1. Bund; 2. Nu; 3. V-E; 4, intins pe spate, bratele pe langa corp 5. Moneda de la Sigismund al ll- tea, 1622 202 Atheologia Medievals Majoritatea mormintelor se suprapun, astfel c& cele mai vechi au fost gasite in stare fragmentara. Mormintele din interior se caracterizeazA prin diistrugerea completa a sicrielor scheletor, care s-au transformat intt-un praf galbui, maroniu; pe partea de sud sicriele se pastreazA in stare ceva mai buna - datorita probabil faptului ca in exterior gradul de umiclitate a solului este extrem de riclicat Cimitirul este unitar, apartinand tn intregime bisericii: nu exist& morminte deranjate de fundatille naosului, altarului sau capelei, iar in umplutura gropilor apar frecvent granule de mortar si mici fragmente de piatra Forma gropilor nu s-a putut stabili decAt in interior si in exterior, pe partea de sud, unde se gasesc cateva morminte sapate in stanca; in general aceasta este dreptunghiulard, cu colturi usor rotunjite. Inhuméarile s-au facut in sicrie din scanduri batute in cule tiganesti, din care se pastreaza urme destul de vagi, atat in exterior, cat si in interior. Fac exceptie de la aceasta M 45, pentru care s-a realizat un adevarat sarcofag, M 55, cu un sicriu masiv din dulapi, si M 61, cu un sicriu din scanduri fixate cu scoabe din fier. M 45 s-a inspirat din constructia cavourilor construite din piatra ori carémida, cavouri care erau frecvente peste tot in Transilvania. La mormintele din interior, pe capacele sicrielor, erau batute adesea cateva tinte decorative din bronz; M 45 exceleaza printr-un capac invelit in panza metalica si bogat ornamentat. Si aceasta dlescoperire nu este neobisnuita. Am gasit-o semnalata, de pilda, la biserica din Galati (Hateg)'. Orientarea s-a stabilit in 61 de cazuri: 51 de schelete sunt orientate vest-est, iar 10 nord- sud; acestea din urmé aparfin majoritatea secolului al XVIll-lea. Scheletele sunt, fara exceptie, intinse pe spate; pozitia bratelor a fost stabilita in 33 de cazuri'* si se caracterizeaza printr-o mare varietate; cele mai frecvente sunt bratele Intinse pe langa corp (9 morminte) si brafele indoite cu una sau ambele palme pe umeri (9 morminte - 6 variante); urmeaza bratele Indoite din coate, in unghi de 90 si alaturate peste abdomen sau la partea superioara a bazinului (7 morminte), un brat intins si celalalt asezat peste abdomen (3 morminte - 2 variante). una sau ambele palme pe bazin (2 morminte) si antebrafele incrucisate pe piept (3 morminte). Mormintele ce la Lupsa se caracterizeaza printr-un inventar relativ sarac, in care ponderea cea mal importanta 0 au monedele; s-au descoperit 25 de monede, 20 la morminte (din intervalul 1349/1361-1789) si 5 in umplutura (din intervalul 1479/1485- 1698)". Cele mai importante obiecte descoperite sunt un inei de sigiliu (M57) si un inel cu cosulef si piatra transparenta, probabil cuart (M 62) (pl.4/2), ambele de argint, primul insa aurit, datate In secolul al XVI-lea. Inelul sigilar are figurat un motiv heraldic dificil de infeles in intregime. In partea superioara exist gruparea luna-stea. Mai jos, teprezentarile sunt imposibil de stabilit cu precizie (pI.4/1}. Destul de frecvent apar potcoave de incaltsminte, iar din interiorul bisericii s-au recuperat mai multe fragmente de tesaturi si mcaltaminte sau haine din piele'* 17 morminte se dateaza cu monede, iar alte 27 pot fiincadrate cronologic pe baza relatiilor stratigrafice. Cimitirul se dezvolta incepand de la mijlocul secolului al XIV-lea (2 morminte in interiof), tn secolele al XVI-lea (9 morminte din care 8 in interior), al XVIl-lea (25 de morminte din care 8 In intetion) si al XVIlI-Iea (8 morminte, din care 3 in interior), ultima moneda fiind din 1781 Din secolul al XV-lea s-a gasit © singura moneda (Matia Corvin, 1479-1485), in umplutura din {eriorul capelei, dar tn aceasta zona nu s-a identificat nici un mormant caruia ar fi putut 4 ii apartina. In schimb, 0 moneda de secol XVI, descoperita tn exteriorul capelei (Ferdinand |, 1549) @ aparfinut foarte probabil unui mormant distrus de M 64; din aceeasi zona provine si o moneda * Adtian A.Rusu, Biserica medievaid ce la Gala uel Hunedoara). tn E.N. M, 1992, p.240 $i g.5/8+| * Pozitiaa fost greu de stabilitin special in interlor, datorta stall de conservare a osemintelor " Monedele au fostidentiicate de cercetétorul Adrian Popescu de la Institutul de Arheologie“ Bucuresti, $1 au ramas in custodia acestel institut * Acest inventar a fost predat pentru restaurare la Muzeul National de Istorie, Bucurest Parvan” din 203 Biserica Sfantul Gheorghe de la Lupsa (jud. Alba) de secol XVII (Leopold |, 1698). Alte doua monede din aceeasi perioada au aparut in S 6 (Matia Il, 1619 si Ferdinand I, 1629), fara a fi posibila identificarea cu precizie a mormintelor cdrora le-au apartinut®. in literatura de specialitate, localitatea Lupsa este considerata ca antecedand semnificativ primele mentiuni documentare'®; Andrei Kovacs, care a analizat documentele vremii intr-un context mai larg, este cle parere ca Lupsa s-a infiintat In prima parte a secolului al XIV-lea, fiind “o asezare relativ recent, In hotarele orasulul miner Baia de Aries, nascuta in urmé reformelor miniere ale regelui Carol Robert, pe vastele intinderi impadurite ale cursului superior al Ariesului"!”. Lupsa este mentiohata pentru prima data la 24 aprilie 1366, cand Ludovic | rasplateste serviciile aduse regatului de Nicolae si loan, fill lui Candea, precum si de Nicolae, varul primilor, si fiul lui Roman, daruindu-le acestora, “in chip de danie noua a sa (...) pomenitul sau sat Lupsa” “in chip de vesnica mostenire”, si" primindu-i pe ei, Impreuna cu mosia data lor de el, in vechea ceata si in randul vechilor nobili ai regatului sau"; din document reiese ca la data respectiva familia Canclea avea deja anumite drepturi asupra mosiei daruite, deoarece Nicolae “tinea cnezatul satului sau numit Lupsa""*. Dania va fi reconfirmata la 22 februarie 1367"°, si pana la inceputul secolulul al XVI-lea va constitui obiectul unui lung sir de procese, find revendicata atat cle oragenii din Baia de Aries, cat si de capitlul din Alba lulia si familia Torockai”®. In anul 1486 este mentionat si un conac al familiei de Lupsa’" , care, teoretic, a fost localizat undeva in apropierea bisericit”® La sfarsitul secolului al XVI-lea, mosia Lupsa nu se mai afla in posesia Candestilor, decazuti probabil ca 0 consecinta a nesfasitelor procese carora trebuiserd sa le facd fat&, ci apartinea nobilului Paul Gyulai din lara de Sus. Biserica cu hramul Sfantul Gheorghe (probabil nu intamplator corespunzand sarbatorii din ziua in care, pentru prima data, s-a certificat dania) nu este mentionata in mod expres in documentele vremii; monumentul se bucurd Ins de o literatura relativ bogata”, flind considerat \gura constructie romaneasca din veacul al XV-lea care s4 se poatd compara ca proportii cu bisericile contemporane ale nafionalitatilor conlocuitoare”®S. Pe baza unei inscriptii murale aflate pe peretele sudic al altarului, apartinand stratului de pictura din 1750, biserica a fost datata in 1421; Marius Porumb considera c& aceasta informatie a fost preluata in secolul al XVill-lea clintr-o inscriptie anterioara, si trebuie sd indice data reala a constructiei, mai ales c4 nu este o ciffé rotunda’ Cercetarile desfasurate in vara anului 1994, si decaparile masive care au permis, pentru prima daté, investigarea amanuntita a paramentului, ne ofera o serie de informatii noi, in baza cdrora, atat planimetria, cat si cronologia monumentului pot fi reconsiderate. Astfel, este cert © Mormintele au cate o singura moneda, depuss de obicel in jumatatea superioara a scheletului, cu exceptia mormantulul 59, care a avut trei "1, Minea, op.cit, p.57-59. "A Kovacs, op. cit, p.6, "8 DRH. C.XIV. voll, 33. Idem, 205. 2% |.Minea, Din istoria unul cnezat ardelean, in Cl, X-Xll, 1934-1936, p. 45-61 si 184. * Idem, p.49. 2 MPorumb, Doug ctitorl! romanesti din secolul al XV-lea: Biserica Sfintal Gheorghe si Mangstirea Lupsa, tn ActaMN, XVI, 1979, p. 621 2 AVeress, Documente privitoare la Istoria Ardealutul, Moldovel si farii Romanesti. I, Bucuresti, 1931, p. 291 2 M.Porumb, Doud ctitori..., p. 621-625, sintetizeazd aceasta literaturd si este primul care analizeaza, in mod. detallat, biserica de la Lupsa. 2 Eugenia Greceanu, Jnfluenga gotied in arhitectura bisericilor romanesti cle zid dln Tansitvania,n SCIA, 18, 11.1, 1971, p.53. 2 M.Porumb, Doug etitorl... p.622-623. 204 Arheologia Medievala