I] YIVAGIGHN VISO'TOUHYYMuzeul Judetean Arad Muzeul Brailei _, Muzeul Banatului Montan Resita Asociatia Arheologilor Medievisti din Romania OLOGIA MEDIEVALA Ii 2000 male EDITURA ISTROS 2000‘Asheologia Medievala, Il, 2000 Cahle din secolele XV-XVII descoperite la Zilatna, jud. Alba DANIELA MARCU, ADRIAN ANDRE! RUSU (Orasul din perimetral Muntilor Apuseni a avut oisorie medieval dintre cele mat interesante. Dezvoltat prin colonisi la rangul de prosperd asezare minier, el a lisat putine amintiriarheologice. Despre una dintre ele, «care a fest la iveald Intamplator si tot datoritéintamplari a ajuns la cunostinta noasta, ne vor referi in paginile «are urmeaz8, Tn vara anului 1986, cu ocazia Iucrrilor de rectificare efectuate la albia Ampoiulu, pe mall drept, la confluenta acestuia cu pirdul Valea Morilr, in fosta propieate a cetafeanuiui Petru Damian (str. V. Alecsandri nt), au fost scoase la lumina ruine unei clédir de patrd (vezi fig. 1), Informatia nostra despre aceite este cu tolul presara, oprindu-se practic, la sernalarea existente sale. Sansa acestei descoperir fortuite a fst aceea cd a bbenefcat de atentiainginerului loan T. Lipovan’, Acesta a stins o cantitate impresionata de cahle, considerind. cd diduse pest locuinta unui olar. Din picate. alte materiale arheologice, care si spine supocitia sau cronologia. situlu, nu neaam mai fost furizate. ‘Material avut la indeména a fost sistematizat dupa cur wrmeaza ‘A.Cahle oala. 1. Fragment din partea inferioara a uneicahle oala (5,4 x 5,4 x 0,6 em) lucrata din pasta de caitate medie cu nisip sar pietricele,uscatd fn statu si arsi complet, Iucrata la road. Fragmentul este de dimensiunt prea mici pentru a permite reconsttuiea formei generale a vasulu. ‘Decor alveole supericiale,realizate din exterior spre interior cu mana él. 1/1). Piesa se dateazA foarte probabil in secolul al XVI-lea. Este de presupus cd fragmente de acelasi tip au exist mai numeroase, dar, datorité forme sale banale, cahla oalé se bucurd de putin luare-aminte, Cahle eu acelagi tip de decor cunoastem la Vinful de Jost, Hunedoara’, Cristuru Secuies si Geoagiu BAP, B. Cale placi. 11 Cah placa (14 x 15.x 0,8 rm) fra ram. Lucraté din pasta de calitate bund cu nisi sar pietrcele, presafa tn tipar eu len s1.cu mana, reversul a rémas zgrunturos, chenarul a fost adiugat dups imprimarea decorulu, int-o faza fn care placa era in-un stadiu avansat de useare. Pies a fst usordeformata la scoaterea din tiparvarderea este incompleta. Decor: ici registre decorative. cu © comporitie din nervuni si proeminente patrate puteric reliefate, espartite de benzi inguste decorate deasemenea cu proeminente recangulare. Secolu al XV-lea,(l.1/2)- 12. Cahla placa (15 x 20 x 1,2-2 em) frd rama. Lucraté din pastd grosierd cu nisip si pietricele,uscata tn straturi st crapata la ardere, pasta a fost prsaté tn tipar cu mina, iar chenaral marginal a fost addugat dupa imprimarea decorului, legitura cu placa find destul de negljenta pe avers, pe revers intregul material a fost ‘niformizat cuo spatula din lemn, "pce ee pana ceretior amr, Zaina toed pag atheloic onsen care umbre oie alt interes mutes acon in timele deceit Precupa de athcologla romank crea ta adut servi! tnegalable, loan T. Lipovan « avit generortaen de @ ne (drian ARs) panel ponte materiel recuperate muse pricepen. dat care lis, pe band neta, eta Tot i dati aan pe hari 4 puncul cu devcopertle, La trecerea 5a In mein, peed de cri, foun T. Lipovan men iteags noosa alti s vein porenie. ipaie ett Advan A. Rusu. "Daniela Mare, Paton, Cafe din secolee VXI fy colle mazeeor din Deva sf lanedeart tn Ars Transsvanie, I, 1993, 95 i Ped daa nial prin seca XV. "Benkd E, Ughy Stelter kalyvcsempe, Bucur 1984, 47/6, * Parahiva V. Baar, E Pesan, Cable dcop le Germisa ecu Bi fod. Hiedewrah i Seg XXV, 1, 1995-1996, 9.37, tases. 29Cable descoperite la Zlatna Decor doua rozete cu cite sase petale redate foarte geometrizat prin triunghiuri, decorul, foarte pronuni este incadrat pe tre laturi de un chenar simplu sub forma unei baghete, iar pe cea de-a patra de un rind de alveal inegale, ealizte manual. Secolul al XV-lea (pl.1/3). 3. Fragment de placl (4,6 x 6,6 x 0,7 em) fara ramé, lucrati din past de calitate buns cu nisip, uscall straturi,ardere completa, presaté cu o spatula din lemn, reversul a rimas zgrunturos. Decor geometric, identic cu al piesei de coronament prezentatd fa C1, impreuna cu care trebuie sf apartinut aceluiasi ansamblu, Secolele XV-XVI (pl.2/4). 4, Fragment din zona centrald a unei plici (6,7 x 3,5 x 1 cmb férd rama, pasta grosierd cu nisip, pi si. rar, mica, a fost presatd fn tipar cu o spatuld din Temn si cu ménar ardere aproape completi. Aversul acopert cu un strat subtire de slem galbui. Fragmentul prezint pe revers urme intense de utilizare. Decor: geometric (grupuri de lnii paralele) realizat prin incizie cu mana liber. Secolul al XV-lea(p.2/¥ 5, Fragment din coltul unei plici (6 x5 x 1 cm) fird ram, lucata din pasts grosierd, cu nisi, pieticele rar, micd, presaté cu lemn si cu mana, ardere completa. Pe avers se pistreazd vagi urme de angoba albi, iar revers urme de utlizare intensd. Pies a fost puternc arsé secundar. ‘Decor: identi cu fragmentul precedent. Secolul al XV-ea(p1.2/3). ‘6. Fragment din coltul unei placi (6.1 x 6 x 0,9 cm) fir rama, dupa curbura laturitlungi este posiil st apartinut unui coronament. A fost lucraté din pasté de calitate bund cu nisip si pietricele, uscat8 fn statu, in tipar probabil cu o spatula din lem, aversul a ramas zgrunturos, de la suprafata pe care a fost deporitatd Decor: bandB geometrich. Secolele XV-XVI (pl.2/5). 7. Fragment de placi (11,5 x 10,5 x11 em) fd rama (fragmente din frei exemplare). Pasta, am cu nlsip si pietrcee, a fost presat in tipar cu o spatula din Tem si rsd incomplet. Decor egistrul inferior ese alcatuit din patru “benai”succesive: torsada proeminenta, nervuri tn “coud \dunici”, si doud benzi de nervuri oblice, de dimensiuni diferite si dispuse alterativ, regstrul superior alcatuit din cercuri delimitate prin nervuri subtir, in inferiorul cirora se afla un decor vegetal-geor indescifabil. Secolele XV-XVI (pl.2/2) 8. Fragment de placd (10,5 x 5,2 x 0,6 em) cu rama (5 x 0,6 cm). Este modelata din pasta find, cu pputind mica, presat in tipar cu 0 spatula din lem si cu mina, la scoaterea din tipar piesa a fost usor def ‘Axderea este complet toate suprafeele(inclusiv reversulsirama) sunt acoperite cu un praf de mics, mai con eavers. ‘Decor banda geometrica format din lini In zig-zag tntre care sunt intercalate triunghiur, decorl foarte simetric. Piesa are un chenar ingust dar proeminent, dublat de o nervurdreliefats.Secolele XV-V1 (ph. ‘9. Fragment de placd (6,5 x 6,5 x 0,7 em) cu ram& (2 x 0.6 em); bordura marginald este oblicd, lar central adancit si probabil foarte ingust. Cahla a fost luraté din past find cu nisip si putina micd, usc cu presat cu lemn al cu mana, ardere complet rama si reversul usor micaste, tn timp ce aversul este acopeit strat dens de micd. Pe revers prezinta urme superfciale de ardere. ‘Decor. pe bordura banda geometrcl formatd dintr-o linie tn zig-zag, intr care sunt intercaate tri banda este delimitatd de doud nervuri continue, iar chenarul este dublu, In cémpul central probabil un vas cy sau un decor vegetal. Secolele XV-XVI(p13/1). 110. Fragment din marginea une plic (7,8 x 4,6 x 0,7 em) fara ram, luratd din pastd grosier, cu Pietricele, si arsi incomplet. Pasa a fost presi in tipar cu o spatuld din lem si cu mana, astfel cd reversul a zgrunturos. Aversul este acoperit cu un strat de slem cirémiziu-gAlbui, far in partea de mijloc a reversul pistreazd urme de funingine. Decor: geometric. Secolele XV-XVI(p12/7)- 41. Fragment din zona centrala a unei plici (5 x'5 x 1 cm), luratd din past de calitate bund cu nisip Pietricele,arsi complet, a fost presaté tn tipar cu lemn si cu mana, reversul rimandnd zgrunturos « ‘Decor: probabil geometric, compus att in tipar ct si prin stampilare. Secolele XV-XVI (pL.3/3). 412, Fragment din marginea une plict (7 x 3,6 x 1,5 cm) férd ramé, lucraté din pata find, presod in i Mreal ata Sibi, inv. 2489, 2460, “* Marea! Aata, i 1380. “+ Parschiva Valarie op, ig.28/4. “Daniela Marc, Petrov, op p97. fig. V. Esenasy. Adin A. Rs, op, 98284 ig. + Mueal Ata. * Gyutiaa Anna, Reneszinseklyhssempth eszalkelet-Magyironaigs, Mish. 1992 fg 301. “St Molnar ealb Taser pe marine ere del caste eal de Liars (ud Hagan ActaMP M1978, “7 Volea MA. Pusey, Ple cram decativedescopete la celates Fall I and 1960-1973, 1n Acta Il 1960, p24 “PBs op ct fig 34 “1 Paraschiva V. Baru. EPescar, op ci i. 872,978 8. © Daniela Marc, Sbele de ale din Mista Voce te. XVII In Ars Tanssivanive M1992 fib, 76 2 Benkd E, Ughy lop cla hg 13/2. * Meal National de oie a Tanllvanie inv F135 © Marea! Asta, im 4802. Inet, inv. 11247, 11126, 11961, 11113, 13318 te. 2 Meal ata in 4891. nee, fd in Init, depoctl Muze ri Fphrapl, fr inv. ty 1855 Gaza Clara gurls hlphacsempth«sepsicenty mnicum syijeménydien in Alu 1969. f.9. 224‘Atheologia Medievala, III, 2000 Decor parteainferioard a pesei este pind, si prezinté un decor geometric tn doud registre despartte prin ervur reliefate: registrul inferior este compus din lini in zig-zag inre care sunt intercalate proeminente circular, lor repstrul inferior este mult mai ingust si decorat doar cu un sir de “pastile". Partea superioard este decupata proximattytrunghiular, cu terminatt de forma unui capite ionic (l.10/1). (© variants a aceste piese a avutparteainferoar taiata tn zona mediand a primului registra decorativs se psteaza doua fragmente de dimensiuni mici (7,3 x 8 x 0,7 cm). Secolele XV-XVI (pl.10/2). 2. Fragment din partea centrala a unei plese de coronament (3,7 x 9x 0,7 cm). Este lucrata din pasté de ‘alitate medie, presata tn tipar prin intermediul unet panze,arderea a fost incompleta. Decor. geometric in forma de file (romburi prelungite In partea inferioara cu o tj, ntre care sunt Jntercalae stelute cu cincl raze partea superioard a romburilor este decupata astfel inedt din punet de vedere formal esa apae ca o placd tngusti, prevéutd cu crenelur triunghiulare. Secolele XV-XVI (pl.10/3).. ‘3. Fragment din partea central (4 x 5,5 x 1,1 em) a unel cahle luratd din pasta grsiera,presata fn tipar 0 © pinzd si arsi'incomplet. Forma este identica cu cea descris la nr. 2, singurele diferente find dublarea Jomburilor prin crenelurt trlunghiulare si absenta steluelor intermediare. Fragmentul este putemie ars secundar. Secolele XV-XVI (pl.10/4), 4. Fragment (2.9 x 4 x 0,9 cm) lucrat din past grosird cu nisip si petrcele, ardere inegald, presaté cu ‘pnza. Decupat informa liter V, puteric ars secundar. Secolele XV-XVI (p.10/5). ‘5. Fragment (4,7 x 6,7 x 0,4 em) de cahia lcrata din pasta de calitate bund cu nisip, uscata tn stratur, {andere completa presata cu lemn. Aversul este acoperit cu un strat de slem cérmizi rosca, partial pra. Decor: decupa} tn forma de triunghiurt cu laturile usorarculte, subliniate prin rervuri subir reliefate, Seooele XV-XVI (p.10/6). 46. Cahla de coronament cu inatimea de 9 cm, se pstreard un fragment central (14 x 9 x 11m) st un fragment marginal (7,7 x 9 x 1 cm). Cahlele au fost Iuerate din pasté grosiera cu nisip si pietricele, uscatd in ‘atur,ardere aproape completa, presatd cu mana. Aversul pistreazd urme dintr-n strat sublire de angobs ab, de ‘yemenea sunt prezente urme de ardere secundard. In ansamblu piesa nu este foarte reuitay nu a fost luerata in ‘par, ci sa realizt o placa simpla a cirei parte superioard a fost decupatd liber si neregulat:Intre cele doua crenelurt Aecupajul a fost prea adine si apoi -a adaugat acolo inc putin lut care nu a facut insd priza suficent de bund cu tu paste, Decor: partea superioar’ a plesei este decupatd sub forma unor creneluriinalte, al cAror varf este crestat; ‘za acestora este subliniatd printr-o linie subtire, sub care se aflé o banda geometrica reazatd prin incizie cu un ‘osrument cu var ascutit, tras pe suprafata cruda. Secolul al XV-lea (pl.11/1, 3). 7. Fragment (8,2 x 9,7 x 1 cm) luerat din pastd grosterd cu nisip st pletricele, uscata tn straturt,ardere ‘proape completa, aversul a fost netezit cu un lemn, pasta flind asezaté pe o suprafalé zgrunturoasd, presirata ‘yobabilcunisip, Aversul est partial acoperit cu un strat subtire de angobé lbs, Decor. partea superioari decupata sub forma unor cieneluri late, trapezoidal, cu baza mica crestat “arginal crenelurttriunghivlare. In partea centralé o banda geometric tncadratd de dowd linit simple, intregul _fecor find inctzat. Secolul al XV-lea (ph.11/4). 8, Fragment marginal (8,3 x 4,7x 1 cm) dintr-o pies de coronament decupata, in partea inferiard a avut lps subtire care sa desprins complet, past de calitate bund cu nisip, ardere complet, presaté cu un lemn. ‘Decor partea superioara a piesetrebuie si fi constat dintr-onsiruire de metereze decupate informa literei /dlstantate, partea plind a cahlet este decoraté prin incizie: un rind de alveole imediat sub decupaj, iar la partea joa valun realizate cu un fel de pleptan. Secolul al XV-lea (l.11/2) 9. Fragment central (6,2 x 9,5 x 1 cm) dint-o piesa de coronament decupaté, cu partea superioard In de tiunghi pasta de calitate bund, cu nisip si petricele, rar micay uscaté fn straturi,ardere completa; presaté un lem, ‘Decor: decupajul este subliniat prin nervurirelifat,triunghiul este impartt in doua cimpurt (tot printr-0 ), far In centrl fecdruia dintre acestea a fost stanfaté o cruce inscrisd In cerc, mult adancité fatd de planul lui. Secolele XV-XV1 (pl.11/5) 10. Fragment marginal (4,2 x 9 x 1,1 em) dintr-o piesd de coronament decupata, lucrata din pasté de te medie, asa incomplet Secolele XV-XVI (l.11/6) 411, Cahla de coronament (8,6 x £0,6 x 0,9 em) avand in partea inferioard, pe revers, o tap aplicata 45x 0,9 cml, piesa este Intreaga, cu exceptia decupajelor marginale care sunt rupte. Pasta este find cu nisip si ‘iid micd, uscaté tn straturt si arsé aproape complet, presatd cu lemn, pete de angoba si smalt tn jurul “cupajulul. Aversul plstreazd partial un strat de smalt verde tnchis peste angoba albi. Relteful este fin, far ‘eeupajul Ingrit, 225Cable descoperite a Zaina Decor vrejui si lalele stilizate, pe conturul cirora s-a realizat decuparea; vrejuile se repetau probabil si ‘marginal. Secolele XVIXVII(pl.12/1). 42, Fragment dintr-o cahla de coronament (11 x 17,3 x 1,2 em; latimea total probabil 19 em), avand in partea inferioard 0 talpa semicirculard (4 x 0,7 cm). Lucrati din pasta de calitate bund, cu nisip si mid, ardeve {incompleti, presata tn tipar cu 0 spatula din lemn. Aversul este acoperit cu un strat gros de smalt verde inchis peste angoba alb, partial cdzut. Decor: vas eu flor, vasul este redat sub forma unui potir cu picior inaty de o parte si de alta atirna vrejuri lung, iar tn colturi este dispusd cite o lalea stlizata. Secolele XVI-XVII (pl.12/2). Cahlele de coronament din secolele XV-XVI sunt destu de putin cunoscute in Translvania, si aproape fiecare fragment reprezint un tip say Tn cel mai bun caz o variantéa unui tp: din acest motiv nu aver la disporiie prea multe analogii_potrvite. In general aceste piese erau de dimensiuni reduse si, datorité decupajului sow traforurilor, extrem de fragile, astel cd ajung la noi in fragmente mici In acest context, toate fragmentele de Zlana sunt unicate, aceasts caractrsticd find accenuat st de tehnica de execute: © parte a motivelor sus realizae prin inciie si prin stantare. Pentru caicle cu fein Inform de cape lonk g-10/1) pute mentions ceva plese de facul asemindtoare, cu decupae si traforutarcute aflate tn depocitele de la Sibiu si Deval” CCahle cu partea superioaré decupata in forme trapezoidale sau triunghiulare cunoastem la Densus"", FFigaras®, sunt insd plese masive, cu tre-patru reglstre,stcu 0 compozitiedestul de elaborata ~ foarte departe dew de dimensiunite si simplitatea cel de la Zlatna. Aceste forme sunt mal frecvente in Moldova, un lot consistent fiind descopert la Vaslui, Anatogile indepdrtate pe care e-am invocat sunt datate in general in a doua jumilale 4 secolului al XV-lea, cronologie pe care ne insusim si pentru materialul de la Zlatna(pl:11/1-4) in a doua jumitate a secolului al XVLlea cahlele de coronament devin mai mar, iar forma propriizst {si diminueazd treptat importanta in favoarea decorului care ajunge s8 acopere inreaga piesa. Parteaplina ocups «= suprafata' mat mare, decupajul devenind un element auniliar. Cele doua piese de la Zlatna (p12), pentru care a ‘ropus 0 datare tn secolele XVI-XVII, se incadrear8 perfect in acestecoordonate, find Ins la andl lor capete se serie. Pentru cahla decoraté cu vrejuri putem invoca analogii destul de apropiate la Deva“, precum sila Vinful se Jos, In toate cazurile decupajul urmind conturul motivului vegetal. Plesa decoraté cu vas cu fort rémane > ‘nica, iar motivul in sine nu-si gisesteo bund analogie nici in repertoriul decorativ al cahelor plac. D. Cahie de colt. 4, Fragment dint-o calla de colt (9 x 3,5 x 0,6 cm) formaté din doua nige legate prnt-o torsad pst irosierd cu nisip si piericele, arsi aproape complet; nisele lucrate la roatd si unite tn stare crud; puternic art secundar (p.13/1). Se dateazd tn secolul al X\V-lea si este un tip destul de raspindit. Analogit la Alba lulia™, Hunedoat™ Vintul de Jos", cetatea Lita”, E.Piese speciale. 1. Fragment de placa (3,2 x 4,4 x 1 cm) avand in partea infrioard un mic picior pentru fixare. Lucrat i pasta grosierd cu nisip si pietricele, uscata tn sratur, ardere aproape completa. Aversul pastreaza ure vagl angoba alba. ae Det trpute nda wt cena potent deer oral i nce owe stam prin stantare. Se dateard in secolul al XV-ea (p.13/3). ti 2, Fragment dintr-o placd gusta (8 x 7 x 0,6 cm), fird rama. A fost modelata din past de calitate ‘cu nisip,uscat tn straturi, asd complet pasta a fost presaté tn tipar cu o spatulé din lemon si cu mina, iar in ‘manevrari piesa a fost deformata usor. Aversul prezintao fata foarte uzata, care la un moment dat a fost acoper! | ‘cu un stat gros de slem cérdmiziu gilbui, pulverulent. 1 some Me ea iw 5 Dams Mac Pete a0 ’ * Rt Dr OOH Marl Fog a _ Ce ee hcg: Vata Pies la i pala iain 3 Acaihal a ‘avons ph fos an at GP ip 0.18.10 ss ‘hls San A SAA Ron Cbd Tannin Zidera XOKXX, 1998, 9145, Fh Bonita GP 0, “ ‘ine ent Aon Ra ‘ "Pete ng 226Atheologia Medievala, Ill, 2000, rar Om” Hat ce “ptle clare afte decor ce tno etd rd. Seo al Vn plas/s). 3. Fragment dintr-opiesd circulard (11 x 9,7 x 0,5-1,8 cm) decupatgrosier, CU 0 mica prelungire in partea infrioari, ca un miner. Modelatd din pasta de calitate bund cu nisip, andere incomplet, presatd in tipar cu o spatul din lemn. 4 ‘Decor: geometric - rozetd extrem de stilizati, Secolul al XV-Lea (p.13/2). 4. Fragment dintr-o pies cireulard (4,6 x 9,1 em). avind probabil form’ identcd cu nr.3. Lucrata din pasté de caltate bund cu nisip si pietricele, uscatd in stratui si presata in tipar cu o spatula din lemn. Arderea este aproape completa Decor: geometric — rozetd extrem de stilzata, lucrata Inst cu alt tipar decat piesa anterioara. Secolul al XV-lea (ph.13/4), Litimea foarte micé a primelor dowd plese (pl.13/3,5) ne determin si le atribuim unor registre Intermediare. In absenta oriciror analogii potrivite,atat pentru forma cAt si pentru decor sau tehnica de realizare a acestuia, considerim ca fragmentele pot fi incadrate cutitlu de ipotezd in secotul al XV-lea. Cahlele in forma de oglinda fac parte din seria pleselor speciale montate foarte probabil la colturle sobe, Je regstrele intermediare sau coronament, In general acestea repetd motivul decorativ care predomina in comporitia sobei. In Transilvania cunoastem pind tn prezent piese tn forms de blazon (Bistita”, Alba full” Vintul de Jos), medalioane octogonale (Fagiras”), ovale (Cluj) si crculare (Fagiras”, Sibiu”), acest repertoria find acum imbogattt cu cele doud cahle descoperite la Zlatna. Toate fragmentele enumerate se dateaza in secolul al XV-lea - prima jumatate a veaculut urmiator. Piesele de la Zlatna ar putea s8 apartina tnsa doar primet parti a hers vand th vedere decorl fr excusv geometric j Depozitul de cahle de la Zlatna are un caracter eterogen, indiferent de punctul de vedere din care este abordat: formal, decorativ, cronologic. Sunt prezente aproape toate categorile de forme, dimensfunile sunt inte “ele mai variate, decorul este predominant geometric. lar ronologc se desfisoardtnt-un interval foarte larg, acela “al secolelor XV-XVII. Doar © micd parte a fragmentelor prezinté urme de utilizare; majoritatea par si fl fost ‘abandonate thainte de fi fost foloste. Punand in aceeasi ecuate toate aceste caracteristic,trebuie sd concluzionim deporitul in caurd provine dintr-un fel de groapa menajerd, unde in cursultntregulu interval au fost aruncate sobe scoase din functune, cit si produse no, la care dintr-un motiv sau altul(rebuturi?,s-a renuntat. ‘Cele mai multe fragmente se tneadteaza in secolul al XV-lea si prima jumatate a veacului urmator, si ne rept produsul unui atelier local caracerizatprintr-o mare originalitae:nict una dintre aceste plese nu se repeta tertorul transilvan. Ele se Incadreaz tnsa In caracteristicile generale ale perioadet: dimensiuni mici, decor tric predominant fata de'cel vegetal, coronamente sofisticate, borduri decorative intermediare. De altel, pe acestor caracteristict si a putinelor analog (dealtfel destul de tndepirtate) tdentifcate, s-a propus aceasta . Din punct de vedere tehpic este evident 0 oarecare stingicie atat tn realizarea tiparului, cit si fn nevrarea pieselorinainte ea acedtea 53 devind produse finite: multe dint ele au fost deformate in stare crud, inte de uscare sau ardere. Pe de alta parte, trebuie si remarcim tehnicile de execufie & decorului neobisnuite pe incite, stanfare, interventii manvale pentru alveole. ‘Avelierul acesta trebute si fi avut 0 producti destul de consistenta: din putinele fragmente pastrate este 3 flosirea mai multortipare de aclas fel. Creatori tiparelor erau detul de apropiati de arta lemnului, de st-au luat majoritatea elementelor decorative. CCahlele din perioada urmatoare, a secolelor XVEXVII, sunt mat putin originale; dest nu totdeauna avem Jindemna analogit potrivite, ele se incadreaza totus perfect In peioada respectiva, apatinand unei producti de din ce ince mai mul ipsita de personalitate. Prin elementele sale specifice, lotul de cahle de la Zlatna ocupii un gol din cunoasterea istorieacestor te, pe teitoriul Tranilvaniel Inmultrea publicartpieselor din depoite sa celor nol, proven din cecetii ice ori descoperri fortute cu elemente cronologice auniliare, va modela treptat noi interpretiri Bilin, A. Bina, Elemente deiomopafe resting Dn ceramic monumental. In SCIA, 4, 993, pA5-52. ‘A. Rusu, Cable din Tranaivanis 0 p.197 3. espn Adrian A. Rs. ‘Spatri Daniela Mare i Nationa a Translvaniel, inv. F508. 5 Tc Fagg iv K 189, CH 188. Asa iv 0216. 297Cable descoperite la Zlatna Tiles from the 15-17" centuries in Zlatna, district of Alba (Abstract) ‘The issue deals with a storehouse of tiles accidentally discovered in Zlatna. The storehouse is extremely heterogeneous, containing in the same time used pieces thrown afer the reconstruction of the stoves, and new pieces, probably considered rejects and abandoned before being used, ‘The material is presented on categories: pot (\, plat tiles (B), crowning parts (C), cormer pieces (D) and special pieces (E) whose place in the stove's architecture is not very well known. Each fragment is separately discussed, the analysis and comments being placed at the end of the category. If from formal point of view there are represented almost all categories, from decorative point of view the repertory is poor enough, consisting in geometrical and vegetal motives. Chronologically, the pieces are shared in ‘wo groups: the 15% century ~ the first part of the 16" century, and the second part of the 16 century - the 17% century. The tiles from the first group seem to be produced by a local workshop characterized by a great originality thev harmonize with the general features of this period in Transylvania, being in the same time almost each one ‘unique. They remark mainly by the reduced size, new decorative combinations with numerous elements inspired from the art of wood cut, the use of new techniques (incision, stamping, handpression) the uncommon shapes of the crowning and special pieces. ‘The tiles from the 16 and 17* centuries are mostly decorated with vegetal-loral motives, and they have the features ofthe serial production ofthe time. Amiong the most rare themes there are the flower vase (forthe fis time on a crowning tle) and the bunch of rooted flowers. Figures explanation. Fig. 1. The place of tiles descovered at Zlatna, Pl. 1. 1,Fragment of pot tile, 16" century, 2, 5. tiles with geometrical decorations, 15" century. PL.2. 1,3.Fragments of tiles with incised decoration, 15® century, 4-7. fragments of tiles with ‘geometrical decorations, 15-10" century. PI.3. 1-6. Fragments of tiles with geometrical decorations, 15"-16" centuries. Pl. 4. Tiles with rosette, 15%-16% centuries. PIS. Tiles with rosette, 15" -16" centuries: 1. Sebes; 2. Zlatna. Plo 1.Tile with bouquet of flowers, 17 century, 2 tie with floral decorations, 16% -174 century. PL.7. — 1.Tile with flower vase, 17% century; 2, 3. tiles with vegetal-floral decorations, 16% century; 4. tile with infinite-type decoration, 16" century. Pl. Tile with infinite-type decoration, 17 century. PL. Tile with infinite-type decoration, 17 century. Pl. 1-6.Crowning tiles, 15%-16" centuries. PL. ‘Crowning tiles, XV-XV1" centuries. Ph ‘Crowning tiles, 15"-16" centuries. PI. 13. 1.Comer tile, 15% century, 2, 5. medallion tiles, 15" century; 3-4, tiles with punch decorations, 15% centuryFig. 1. Locul de descoperire al cahlelor in ZlatnaAtheologla Medievald, li, 2000 Plansa 2. 1,3. Fragmente de cable plact decorate prin incizie, sec. XV; 2,4-7. fragmente de cahle decorate cu ‘motive geometrice, see.XV-XVI 31Cable descoperite la Zlatna Plansa 3. 1-6. Fragmente de cahle decorate cu motive geometrice, sec. XV-XVIAtheologia Medieval, I, 2000 Cahle decorate cu rozeta, see. XV-XVIAvheologia Medieval, ttl, 2000 Plansa 6. Cahla decoraté cu buchet de flor, sec: XVI 2. eahla decorata cu motive floral, sec. XVI-XVII4 fa‘Atheologia Medieval, Ii, 2000 Plansa 10. 1-8. Cahle de coronament, sec. XV-XVICable descoperite ta Ziatna Planga 13. Cahla de colf, sec. XV, 2,5. cahle in formé de disc, sec. XV; 5,4. cahle decorate prin stantare, sec. XV