Arhitectura religioasi medieval din Transilvania K6ézépkori egyhazi épitészet Erdélyben Medieval Ecclesiastical Architecture in Transylvania Hil Coordonatori Daniela MARCU-ISTRATE Adrian Andrei Rusu Péter Levente SzOcs Editura Muzeului Satmarean Satu Mare 2004=) = Ligh Tep Mica aae N Ss Pi felsiaie toradlc] “ie] meodieval ecclesi Meoyse (oi egyh 7 teBISERICA ROMANO-CATOLICA DIN ARMASENI Observatii arheologice Daniela MARCU-ISTRATE Biserica romano-catolici din Armageni (m. Csikménasdg, judetul Harghita) este aledtuita dintr-o nav rectangulara, prelungita, spre est, printr-un cor cu absida incheiati in trei laturi, spre vest printr-un turn-clopotnita, respectiv, dublata, spre sud, de o navi laterald iar spre nord de 0 mica sacristie. Nava principal, usor asimetricd, are dimensiunile interioare 6,5/6,6 x 12,3/12,2 1m, in interiorul ei delimitindu-se, spre vest, o tribund cu litimea medie de 3.4, ‘m, Sanctuarul are 0 lungime in ax de 8,5 m, si este despartit de nava printr-un are de triumf desedrcat pe piloni mult avansati spre interior. Sacristia de pe latura de nord are dimensiunile interioare 3,25 x 3,5 m, iar nava sudicd este Pronuntat trapezoidali, cu dimensiunile interioare 11,7/11,2 x 3,9/3,9 m. Turnul clopotnita se prezinta ca o constructie masiva, cu ziduri groase de 1,5 1m, este adosat navei iar interiorul se reduce la un careu cu dimensiunile de 2 x 2,2 m. Biserica este incadrati de o incinta de forma aproximativ oval. Cu toate cf monumentul, in ansamblul sau, este extrem de interesant,’el nu s-a bucurat de 0 atenie deosebiti din partea speci tangential prezent in literatura de specialitate.' Para si existe dovezi clare privind vechimea clidirii, 0 etapa romanicd a fost presupusd deja din secolul trecut? in anul 1999 au fost i interdiseiy fundamentarea proiectelor de reabilitare a clidirii si componentelor sale artistice gi, in acest context, au fost realizate si primele sipaturi arheologice in exteriorul bisericii. Planul de sdpiturd, stabilit impreund cu_proiectantul general’ al lucririi, a prevazut initial cinci sondaje, pentru ca, in final, numdrul acestora sa se ridice la zece' (pl. |). "0 sintezl a acesteiliteraturi la Bencatdi S., 4 esikmenasdg! rémal kavolihus templom katatdsa, lucrare de licenta, Universitatea Tehinied, Budapest 2000. * V. Vatisianu, Istoria artei feudale in Tarile Romdne, |, Bucuresti 1959, p. 87 mentioneaza cexistenta unor ,fundamente romanice”, probabil inspirat de existenfa unci ferestre circulare ‘neastrate, in pozitie secundard, in peretele sacristiei, * Proiectantul general al lirari este SC Atelier M” SRL din Sfintu Gheorghe. Seful de project, arh. Benezedi Sindor, a promovat si a sustinut constant aceasta micd cereetare de arheologie, ‘motiv pentru care ti adresim si pe aceasta cale muljumirite noastre. Planul folosit in acest articol aparfine, de asemenea, proiectantului. Intervenjile legate de intocmirea proiectului de restaurare au fost finanfate de Fundajia Teleki Liszl6 din Ungaria, #9125. 1,5 m, pe latura de sud a biserici, la x 2m, pe latura de nord a biserici 1S 1,5 m, pe tatura dde nord a biserici, la interseetia dintre navi si sacristie; $4: 2 x 1,5 m, pe latura de nord bisercii, la intersceia dintre cor gi sacristie: SS: 2,75 x 2 m, pe latura de est, fn axul cor 6: 2,5 x 1,5 m, pe latura de sud a bisercii, [a intersectia dintre cor si nava lateral; S7:2 x 1,5 1m, pe latura de sud a bisercii, aproximativ pe mijlocul navel laterale; S8: 1S x 1,5 m, peDaniela MARCU-ISTRATE Obiectivele principale ale acestor investi vizind structura si adincimea fundatiilor, stratigrafia, evolutia nivelului de cilcare si identificarea cauzelor umiditiii accentuate care afecteaza clidirea. Desi suprafata investigati a fost extrem de mica, cercetirile arheologice ne-au oferit atét informatii de ordin tehnic’ (necesare pentru intocmirea proiectului de restaurare), cit si unele elemente legate de evolutia monumentului, in stadiul actual al cercetirilor aceasti evolutie poate fi descrisi cu titlu de ipotezi, urménd a fi verificatd prin extinderea sapaturilor atat in exteriorul, cét mai ales in interiorul cladirii.® Biserica de la Armaseni a fost construiti pe un teren ce prezenta 0 Uusoara panti, atat dinspre est spre vest, cat si dinspre nord spre sud; umpluturile adiugate pani in prezent sunt destul de subtiri (intre 0,1 i 0,35 m in medie) si au menfinut in general inclinafia natural a terenului, atenuind ceva mai mult panta est-vest in zona peretelui de nord al navei. Solul de fundare este reprezentat pe partea de nord de un pietrig brun-ruginiu cu un confinut mare de fier gi o duritate extrem de ridicata; in jumatatea sudic& a bisericii solul viu este reprezentat de un lut galben amestecat cu balast, pe alocuri confindnd lentile de nisip si pietris. Consecinta acestei diferente naturale este aceea ci, in toate ‘etapele de constructie, fundatiile au fost mai adinci spre sud si mai superficiale spre nord. Din acelasi motiv densitatea inmormantarilor este extrem de redusi jn jumatatea de nord a incintei — cel putin in imediata apropiere a ‘monumeptului lags I: Biserica veche a fost alcdtuitd dintr-o parte a navei actuale,” aproximativ pana la limita de vest a sacristiei, si un cor probabil pitrat, cu Tatura de nord, Hing’ contrafortul na 2x 2m +1 x 1m, pe colful de nord-vest al sacrstici; $10: 2 x 1,5 m, pe laura de nord a corului. 5 Cotele de adincime folosite intext sunt raportate Ia Wagriss-ul stabilit de proiectant; cota 0,00 se alt la nivelul pardoseii din nava laterala sudicd, la vest de treapta inti principale. Pan& la adincimea maxim atins8 in sfpatura nu a apdrut apd, iar modificarea nivelului exterior de calcare faji de starea originald este nesemnificativi; in aceste conditii presupunem c& ‘umiditatea excesiva din interiorul ‘nu poate fi determinatd decit de interventile mai recente: pardoselile de ciment 9 tencuiala cu ciment din exterior, .drenul” din bolovani mari de piatrd care inconjoara jumaatea de nord a biseriii. De asemenea, este bil ca nivelul de caleare din interiorul navei centrale si fi fost, la un moment dat, cobortt © Din motive financiare cercetirile au fost ins stopate dupt campania din 1999 si, pind in prezent, nu sunt semne ef ar putea fi reluate in viitorul apropiat. Considernd 8 rezltatele ‘bjnute sunt interesante, am decis publicaea lor chiar si in aceast faz incipient cu gindul la perspective optimist, in care investigaile se vor finaliza iar restaurarea acestui minunat ‘monument va fi ica dust pan Ia capt, ’ Peretele de V: talpa fundatici se afla la -0,9 m spre sud (-1,1 faja de nivelul de edleare actual ~ {n continuare NCA), respectiv la -0,7 m spre nord (-0.85 NCA); sub talpa se afl solul viu, balastroscat foarte du. Partea superioari a fundafei este marcata printr-un mic dlecros (lime (0,12 m) aflat la -0,2 m (-0,35 m NCA), vizibil foarte elar in S2; in SI este invelit de 0 sap ‘groast de mortar. Nivelul de construct nu a fost se afla lao cotl apropiata de decros; rezulta c& fundati pind in prezent nivelul de cAleare a crescut eu 0,35 m spre nord (S2), respect 166Biserica romano-catolica din Armageni contraforturi pe colturi, dintre care a fost surprins in sipaturi cel de NE* (pl. 413, 5/2, 7/1). Nava avea astfel o lungime de 10 m si lajimea medie de 6,5 m, in exterior nu era prevazuti cu contraforturi, toate structurile de acest gen investigate find adaugate intr-o etapa ulterioara. Corul avea dimensiunile interioare 4,5/4,7 x 6 m, in exterior fiind decrosat cu 0,3 m (pl. 2/1). in fatada de vest a acestei biserici au fost adaugate la un moment dat ous picioare de zidarie care au sustinut probabil un fel de acoperis de protectie pentru portalul principal’ (pl. 1). Lungimea total a acestei structuri pe directia V-E este de 1,25/1,3 m de la peretele navei, iar latimea vizibilé este de 0,72/0,82. m_ fati de fundatia turului. in stadiul actual al. cercetarilor presupunem ci aceasta zidarie a fost ayezatd direct pe nivelul contemporan de cdlcare, eventual foarte putin adancita fata de acesta. Biserica veche a avut fundafii adanci de 0,48/0,5 m spre nord (peretele de nord al navei actuale gi ruina descoperita in seetiunile $4 si S10, pl. 4/2), iar spre sud 0,65/0,7 m (sectiunea $1); limita inferioari a santului de fundare trebuie 8 fi fost deci paralela cu nivelul de cAlcare din perioada respectiva. Zidiria este realizati din bolovani de piatri de dimensiuni mici si medii, agezati in asize regulate, cu sape de mortar relativ groase; mortarul contine mult pietris sirar pigment de cirimida, iar ca rezistenta este destul de dur. Daca existenfa corului pitrat cu contraforturi pe colfuri se va confirma prin sipiturile interioare, putem avansa ipoteza datirii acestei biserici in secolul al Xill-lea, pe baza analogiilor identificabile in imediata apropiere, dintre care mentionam biserica a II-a de la Daia, jud. Harghita.'° intrucat ruina identificata in secfiunile $4 si $10 a distrus un mormént, putem, de asemenea, presupune existenta unui licas de cult inc& mai vechi (poate din secolul al XII- lea), ale c&rui urme este posibil si fie descoperite in viitor. urmeaza acceagilinie a pantei ca gi decrosul, uredind de la fat de NCA se afl Ia -0,82 m, asezai in solul vi, un balast extrem de dur. Fundatia prezints un decros lat de 0,1/0,12 m, a e&rui parte superioar ured dinspre vest (+0,22 m in $3) spre est ( 0,02 m in S8), dar faf& de nivelul actual de cilcare se afl lao adéncime constant de-0,35 m. * Latura de nord a corului gotie suprapune un fragment de zid demolat, avind layimea totala de 1,5 m ~ misurat pe peretele corului, faa de care iese spre nord cu 0,65 m ~ si se inchide inte= ‘un unghi drept. Partca superioard a ruinei apare demolaté neregulat la cote cuprinse intre 0,00 1 +0,1 m. Zidaria este regulata, din bolovani de piatra de dimensiuni medit cu sape groase de ‘mortar foarte consistent, iar talpa fundajici se afl la ~0,5 m (-1/1,05 m NCA). ? La -0,2610,36 m (-0,4/0,55 m NCA) a fost descoperitt amprenta unei zidarii superficial, adosata peretelui de vest al navei i suprapus’ de fundayia turnul "© Daniela Marcu, Biserica reformat de la Daia, jud. Harghita. Cercetari arheologice, in Studii $i Comunicdri de Istorie Veche si Arheologie 49 (1998), nr. 2, p. 157-181. Desigur nu se ‘exclude nici varianta nei abside semicirculare prevazuta cu contraforturi dispuse asimetric, ‘precum biserica de la Avtimesti, din perioada 2a, conform: BenkS E., A kizéphori Kerescti sctkrégésceti topogréfidja, Budapest 1992, p. 210-215. 167Daniela MARCU-ISTRATE iserica a fost substantial extinsi spre risirit, prin lungirea ‘navei cu aproximativ 3 m, si inlocuirea altarului vechi prin corul gotic actual!!, edificat concomitent cu sacristia si previzut cu contraforturi. Sacristia este amplasati pe latura de nord a navei, prin intermediul ei prelungindu-se, de fapt, gi peretele acesteia din urma. O asemenea solutie nu este neobisnuiti si o ‘intalnim, de pilda, si la extinderea bisericii de la Ruginesti.!? Foarte probabil aceste interventii se plaseaz in jurul anului 1500, iar analogiile planimetrice sustin o astfel de incadrare, chiar daca sipitura nu ne-a oferit argumente de ordin cronologie(pl. 2/2). Sacristia’” (pl. 4/1,2) a fost previzuti, de la inceput, cu contrafortul de pe mijlocul laturii de nord. Zidaria fundatiei este realizati din bolovani de piatra de dimensiuni mici si medii, pe fundul santului find agezat un rind de bolovani mai mari, in pozitie verticala; mortarul este dur, cu mult pietris. Latura de est este fesutd cu fundatia corului actual, degi talpa sacristiei este cu aproximativ 0,3 m mai adancd. Corul si contraforturile sale au avut fundatii adanci in medie de 0,6 m, ugor mai coborite in partea de sud (cu maxim 0,1 m); 0 exceptie se inregistreaza pe latura de nord a corului: din cauza ruinei altarului anterior, fundatia a fost de numai 0,4 m.'" Zidaria fundatiilor este realizati in general din Peretele de E: talpa fundajici la -0.3 m (-0,8 m NCA), mic decros la +0,3 m 0,2 m NC/ Zid este jesuth cu contrafortul, al cdruifundatie print, in general, aceleasicaractri Peretele de S: spre deoscbire de cele constaate pentru latura de est, zidaria fundajei este neregulatd, avind mai degraba aspectul unei umpluturi; la fundul sanju sunt aruncagi bbolovani mari de piatra cu foarte putin mortar. Talpa fundafii este neregulatt, coborind Ia - 0,4/0,5 m (0,8/0.9 m NCA). Talpa fundatei contrafortului este, de asemenea, neregulats, adincindu-se oblic dinspre nord (0,54 m) spre sud (0,65 m); cu toath aceasth diferent, subliniem faptul c& cele doua structuri sunt fesute. Nivelul de construcic nu este sesizabil stratigrafic, dar din structura ziriei presupunem 8 acesta se afla cu aproximativ 0,2 m mai {0s decitnivelul actual, 2 Benk6 E., A kdzépkori Kereszhir-szék, p. 133. ” Peretele de V: talpa fundatiei ured ugor dinspre sud (-0,18 m, -0,7 m NCA, la inteseetia cu nava) spre nord (-0,13 m, -0,6 m NCA, la coljul nord-vestic); parteainferioaré sanfului de fundare trebuie si fi fost destul de neregulat foarte probabil din cauza solului de fundare foarte dur. Nivelul de constructic este mareat print-un mie decrog aflat le 40,36 m (0,18 m NCA), cuo lini destul de neregulatd. Rezult c& adncimea medie a fundatii era de 0,52 m, iar nivelul de cAlcare a crescut pind in prezent cu 0,18 m. in fundatie, peretele de vest al sacristci este adosat navei. Coltul de nord=vest a fost parial deranjat la executarea drenului. Peretele de N:talpa fundatiei ured, ugor, dinspre es spre vest, aflindu-se la -0,1 m (-0,62 m NCA) in apropierea contrafortului, respectiv -0,07 m la colt: decros neregulat la +0.46 m. Peretele de E:talpa fundatiei se afl la -022 m (in medie -0,8 m NCA), partial in solul viu si Parjalintr-un pant de umpluturd; un decros neregulat de fundatie se inregistreazd la +0.4 m (02 m medie NCA). Contrafortal de pe mijlocul laturii nordice coboard in adncime aproximati la acelasi nivel eu perctele nordic al sacrstci respectiv pind la -0,08 m (0,55 NCA). Un decros de fundatie lat de 0, 1/0,12 m (att spe vest, ft si spre nord), vzibil a +0,42 1m 0,08 m NCA), a fost dstrus paral la amenajarea drenului in suprafaja cerceta, latura de nord a corului suprapune un fragment de zid mai vechi, foarte probabil un contrafort al altarului anterior. Talpa fundatei se sprijind pe zidul demolat la 168Biserica romano-catolicit din Armageni bolovani mari de piatra aruncati in santul de fundare, cu o cantitate insuficienta de mortar friabil, cu mult pietris (pl. 3/1,2; 4/3; 5/2,3; 6/2,3; 7/1,2). Presupunem c& tot in aceasta etapa terenul din jurul bisericii a fost delimitat prin construirea incintei actuale, de forma aproximativ ovala” (pl. 5/3). Etapa IIf: demolarea structurii din fajada de vest si construirea turnului actual,'° la inceputul secolului al XIX-lea (pl. 2/3; 9/3). Fundafiile sunt realizate din bolovani de piatra aruncafi intr-un sant de fundare ai c&rui pereti trebuie si fi fost destul de neregulafi; peste bolovani s-a turnat o cantitate mica de mortar, astfel incat in zidarie sunt numeroase goluri. Mortarul confine mult pietris gi este destul de friabil. Fundatiile turnului se afla in prezent 1a -1,1/1,18 m, adincimi care trebuie si fie destul de apropiate de cele din perioada constructiei. Foarte probabil, in aceeasi etapa, au fost adiugate si contraforturile navei — doua pe colturile vestice,'’ cel de pe mijlocul peretelui nordic'* si, posibil, unul simetric la sud, distrus, ulterior, de nava sudicd. Zidaria acestor contraforturi este si ea destul de neglijentd, din bolovani de piatri de diferite dimensiuni, legati cu acelasi mortar friabil. 40,1014 m (-0,5 NCA), adincindwse ugor spre sacrisic, unde se afl Ia #0,08 my la ext de zidul vechi,fundatiacorului este ascunst, pata, de o zdirie de umpluturd din bolovani meri 4e piatra cu foarte putin mortar —realizatdprobebil in acceas tap in spate acest, tlpa 4m. Funda print un decros neregula la ¥0;44 m (-0,1 m NCA). ' Zidul de incinta se caracterizeaza print-o zidfrie neregulata, din bolovani de piatrd de dimensiuni mici gi medii,cu foarte pujin mortar; in sectiune prezinth 0 inclinafie accentuatd spre est. Talpa fundatici se fla la -0,11 m (-0,63 m NCA), dar adncimea inifialé trebuie s& fi fost de 0,4/0,43 m NCA. sud este ajezat, parfal, pe un pimnt cu rar pigment de mortar si fragmente de oase umane. Nivelul de eleare din perioada constructiei nu se poate citi siratigrafie gi nu rezultd nici din struetura zidiriei; in stadiul actual al cereetrilor presupunem e& acesta era destl de apropiat de nivelul actual. Contrafortul de NV: talpafundatici la -0,8 m (-1 m NCA), agezatd in solu viu, Fat de eleva. actual fundatiaprezintd un decrog neregult, lat de maxim 0,2 m pe laturalungd. si 0,35 m pe latura seu; partea superioard a acestui decros apare, de asemenes, la adncimi diferite, 0.08 1m (0,23 m NCA) pe latura lung, respectiv -0,3 m (0,45 m NCA) pe latura scurt. Partea superioard a fundateilaturiscurte a fost dislocatA stun end -arealizat drenul. Contrafortul ide SV: talpa fundatei la -1,06 m, agezath in soll vu; fal de elevafia actual fundafa prezintd tun decrog neregult, lt de 0,210.35 m, a cri parte superioard se aft I -0.20 m (0.40 m NCA). ™ Conirafortul de N: sub 1m) si edteva pietre de dimensiuni ‘canttate foarte mid de mortar nisipos foarte frabil mNCA), agezatl in straturi de umpluturd. navi; peste acestibolovani sa aruncat 0 Falpafundajei sea la -0.24 m (048 169Daniela Macu-ISTRATE Etapa IV: construirea navei laterale de sud,” in cea de-a doua parte a secolului al XIX-lea, din bolovani de piatri de dimensiuni diferite si rare fragmente de cirmida, cu mortar hidraulic avand o cantitate destul de mare de pietris, destul de dur (pl. 2/3; 6/1; 10/1,2). Fundatiile coboari accentuat spre sud, de la -1,28 m pe mijlocul laturii de est la -1,6 m pe mijlocul laturii de sud, si se adoseaza corului actual, intre cele dowd structuri fiind rezervat un strat de ‘umplutura (pdmant affinat cu motoz gi bolovani de piatra) cu o litime medie de 0,15 m. Morminte. Pe intreaga suprafaf cercetatii se inregistreazi un strat de pamént castaniu-gilbui, cu pigment de mortar si fragmente de piatra, rar fragmente de cArimida si olane (stratul nr. 13), corespunzitor orizontului necropolelor dezvoltate in jurul bisericii. Acest strat este extrem de subfire pe partea de nord a navei, devine mai consistent pe partea de nord a corului si foarte consistent pe partea de sud a bisericii. Desi in general confine multe fragmente de oase umane, in sipaturd nu au fost inregistrate decat $ morminte, ‘dupa cum urmeazai: ‘MI (S6): matur, -1,9 m; umplutura gropii din pamant maroniu, cu mult picts si pigment de mortar; orientare V-E; pozitie:intins pe spate, braful sting jntins pe langi corp, cu antebrafele in unghi obtuz. -1,05 m; umplutura gropii brun ~ ruginie, pigment de maxilarul inferior, cfteva coaste si vertebre. Sugereazi existenfa unui Kicas de ‘cult anterior corului pitrat. ‘M3 (S10): matur, -1,25; umplutura gropii diversi cu pietris, mortar, fragmente de cérdmida, fragmente de tigld; orientare V- spate; in cea mai mare parte distrus de M4, se pistreazi in sifu doar piciorul drept. ‘M4 (S10): matur, -1,25; umplutura gropii diversd, cu pietris, mortar, fragmente de cirimida, fragmente de tight; orientare V-E; pozitie: intins pe spate; se pastreazi partial. ‘MS (S10): copil, -1,25; umplutura gropii divers, pietris, mortar, fragmente de cArimida, fragmente de {igld; orientare V-E; pozifie: intins pe spate, se pistreazi jumatatile inferioare ale picioarelor, paralele. Nici unul dintre morminte nu a avut inventar, astfel c& orizontul cronologic cAruia fi apartin riméne problematic, cu excepfia M2 a cdrui pozitie Peretele de B: talpa fundafei coboard dinspre nord (-0,54 m, aproximativ la acelagi nivel eu fundatia corulu clruia i se adoseazt) spre sud (-0,85 m W, -1,28 m NCA); partea superioard a fundatiei este mareatd printr-un mic decros, aflat, in medie, Ia ¥0,34 m (-0,1 m NCA); presupunem c& acesta corespunde si nivelului de eAlcare din perionda constructiei. Peretele de 'S: talpe fundajiei la -1,6 m (-1,2 m NCA), in straturi de umpluturd; partea superioar’ fundafici este marcatt printr-un mic decros (lime maxim@ 0,1 m),aflat imediat sub nivelul actual de dleare. 170Biserica romano-catolica din Armageni stratigraficd este concludentd. Chiar dac& suprafata investigati este extrem de redusf, in imediata apropiere a bisericii era de asteptat un numar mai mare de inhumari, dar necropola pare si fi avut un caracter selectiv, cimitirul comunititii find transferat repede la alti locatie. Un factor decisiv pentru aceasti mutare a fost, foarte probabil, solul extrem de dur din jumiitatea nordic a incintei actuale, unde siparea unei gropi la o adincime mai mare de 0,3 m ar fi necesitat mai multe zile de lucru. Materialul descoperit in sipaturd se rezuma la cdteva fragmente ceramice databile in secolele XV-XVI. Lista plangelor — List of illustrations Pl. 1. Planul general al sondajelor executate, cu marcarea etapelor II-IV; — The ground-plan of the church, with the 2™ 10 4" building phases and the archaeological trenches; Pl.2. Evolutia bisericii: 1. Secolul XIII; 2. A doua jumatate a sec. XV — prima jumdtate a sec. XVI; 3. Secolul XIX; ~ The building phases of the church: 1, 13" century; 2. turn of the 15" century; io centuries; PI.3. 1. Sectiunea 3, profitul de sud; 2. Sectiunea 2, profilul de nord; ~ J. 3% trench, southern section; 2. 2" trench, northern section; PL.4. I: Sectiunea 3, profilul de nord; 2: Sectiunea 3, profilul de est; 3: Sectiunea 4, profilul de est; — /. 3% trench, northern section; 2, 3" trench, eastern section; 3. 4° trench, eastern section; PILLS. 1: Sectiunea 4, profilul de nord; 2: Sectiunea 4, profilul de sud; 3: Sectiunea 5, profilul de nord; — J. 4th trench, northern section; 2. 4" trench, southern section; 3. 5” trench, northern section; PL... 1: Sectiunea 6, profilul de sud; 2: Sectiunea 5, profilul de vest; — 1. 6” trench, southern section; 2. 5" trench, western section; PIL.7. 1: Sectiunea 10, profilul de sud; 2: Sectiunea 6, profilul de est; — 1. 10" trench, southern section; 2. 6" trench, eastern section; PI.8. 1: Fundatia corului gi ruina apartinind bisericii vechi; 2: fundatia navei; 3: fundatia corului; ~ 1. The foundation of the choir, and the ruin of the old church; 2. The foundation of the nave; 3. The foundation of the choir; PL.9. 1: Coltul nord-vestie al sacristiei; 2: contrafort adosat coltului de nord- vest al navei; 3: fundatia turnului, adosati navei; ~ J. North-eastern corner of the sacristy: 2. Buttress added to the north-western corner of the nave; 3. The foundation of the tower, built to the nave; PL. 10. 1-2: Fundafiile navei laterale de sud; — 1-2. Foundations of the southern aisle; imDaniela MARCU-ISTRATE Legenda straturilor: |. pitris brun-ruginiu — sol viu; 1a. pietriy maroniu-gilbui — sol viv; 2. aibui lutos ~ sol viu; 3 gri lutos cu pigment de mortar si piatrd ~ posibil nivel de constructie Pentru navas 4. gi lutos cu pete de lutgalben, curat (fia pigmenti) foarte tasat. 4a. grilutos cu. pete de lut galben si mult pitris; 5, umplutura brun ruginie cu pigment de mortar si pitris, 6. {anf dren; 7. umplutura recent& castaniu-gAlbui cu mult mortar, piatra si fragmente de c&ramida; 8. strat vegetal; 9. negru cu calcar,fragmente de piatr, pitri; 10. gri-lutos eu pete de lut galben si fragmente de piatra; 11. picior schela; 12. nisip: 13. umpluturd diversi cu pigment de mortar; orizont de morminte, cronologic foarte probabil echivalenté cu stratul 7; 13a, umpluturd maronie cu mult picts, rar pigment de mortar sfragmente de oase; 14, pietrig cu fragmente de mortar si eArimidt; 15. brun-ruginiu umblat, eb pigment de tut gAlbui si urme de arsurd 16, maroniu- ailbui cu fragmente de piatrd; 17. lentilt de mortar cu pigment de arsurd; 18, mortar cu fragmente de cirdmid’, NC nivel de constructie; NCA — nivelul de cAleare actual The Roman-Catholic Church of Armasent (h. Csikménasdg): Archaeological Remarks (Abstract) The paper presents the results of the archaeological research of the Parish church of Armaseni (jud. Harghita), carried out due to the restoration of the building, in 1999. In spite of the limited area of the excavation, the archaeological research established the building phases of the church. In this sense, the first church, built in the 13” century, had a rectangular sanctuary, with two buttresses on the corner, and a nave, constituting a part of the present nave. The author gives a hypothetical reconstruction of this first church, but this proposed ground-plan can be modified by excavations in the interior of the church. Around the year 1500, the church was heavily rebuilt: the nave was lengthened toward the west, and the present day choir, with polygonal ending, ‘was erected. In addition, a sacristy was constructed on the northern side of the choir. The present day aspect of the church is the result of the 19" century transformations: a massive tower was added on the west, while a huge building was added to the nave form south. In the excavated area, five human burials were found, one of them being cut by the ruined buttress on the north-eastern corner of the choir from the first building phase. This indicates that there was an earlier church in the ‘area than the first phase of the present building. The recovered findings were few in number, due 10 the shallow archaeological strata. They belong 10 the 15" and the 16" centuries. imBiserica romano-catolica din ArmaseniDaniela MARCU-ISTRATE PL.2. 14Biserica romano-catolicd din Armageni PL.3. 175Daniela MARCU-ISTRATE PLL 4. 176Biserica romano-catolicd din Armageni PLS. 7Daniela MARCU-ISTRATEBiserica romano-catolicd din Armaseni 1 BUG | ae PIL. 179Daniela MARCU-ISTRATEBiserica romano-catolica din Armaseni 181Daniela MARCU-ISTRATE PI. 10. 182Bd js lollaci.< sareracenseo saeco tteew ic alas e toM tec) am ee : oS ee ie a