a SERGIU NISTOR mE ALT. Un patrimoniu in cautarea mostenitorilor sai ere re awe hag retc ee) 0) liasBt 82 SERGIU NISTOR Plan general de sapatura zZidarie ce suportau arcadele fostei bazilici romanice cat sifundatia umpluturii ce a suportat zidul de Nord al turnului de Vest in zona fostului portal de sub turnul de Vest au fost descoperite schelete, cade altfel siin santul transversal dinspre Nord. Cercetarile arheologice Dr arhig. Daniela Marcuistrate In vara anului 2009 au fost realizate in exteriorul bisericii tret sondaje arheologice cu scopul dea obtine informatii de ordin general despre structura subterand a sitului si dea verifica ipotezele privind planimetria originalé a cladirilor, fn partea de nord a incintei a fost trasata suprafata Si, intre peretele actual al bisericii $i Plan partial cu vestigile descoperite fostul zid de incinta, creandu-se astfel posibilitatea de a studia evolutia nivelului de calcare si de a descoperi ruina navel colaterale de nord. S-a stabilit ca nava laterala a bisericii a avut o latime interioara de 2,60 m, iarin interiorul ei a functionat o pardoseala din céramizi cu dimensiunile 26 x 12 x 5 cm, agezate pe un pat de lut galben si legate intre ele cu gape subtiri de mortar. In momentul descoperirii, podeaua era extrem de denivelata (probabil din cauza tasarii inegale a umpluturii unor morminte), iar majoritatea caramizilor pastrau urme accentuate de uzura (1). Ruina zidului exterior al colateralei se pastreaza partial, pe cea mai mare parte a suprafetei fiind 1. Fragmentulde podea nu a fost inca demontat, in stadiul actual al investigatilr analizindu-se oportunitatea une! conserva in situTransilvania: Un patrimoniu in cautarea mostenitorilor sai Profilde st patial complet demontata pentru recuperarea materialului de constructie. S-a observat faptul ca prima asiza din fundatie a fost alcatuita din bolovani mari de piatra legati cu un lut galben nisipos, cu o latime de 1,20-1,30 m. Pe aceasta baza a inceput cladirea elevatiei legate cu mortar, zidul fiind ingustat la cca im. Aceasta maniera de constructie a fost observata sila stalpul arcadei dintre colaterala si nava centrala, la baza caruia se afla de asemienea un rand de bolovani fara mortar (2). Santul de fundare a coborat la 2,10 m, iar primul nivel de calcare interior a fost situat la 1,88 m, dupa cum arata cota cea mai inalta a pardoselii si partea superioara a fundatiei stalpului, Rezulta in mod Profilde Vest evident ca, privita din interior, bazilica avea, pe partea de nord, fundatii extrem de superficiale. cesta si fost motivul pentru care, in momentul construirii turnului-clopotnita, s-auluat masuri pentru consolidarea serioasa a zidurilor suport, inclusiv la nivelul infrastructuri. Astfel, arcadele care desparteau navele bisericii au fost obturate cu zidarie din bolovani de piatra legati cu mortar, pentru care a fost croita o fundatie mult mai adanca decat aceea a bisericii vechi (3). Chiar si sub fundatia stalpului dintre nave s-a realizat un fel de subzidire. Nava laterala de nord se pare cd a fost demolata in mai multe etape. Initial a fost eliminata suprastructura, cu aceasta ocazie pe pardoseala din caramida s-a depus un strat de moloz amestecat cu 2 Aceastd maniera de constructie nu este strdina in mediuls2sesc Biserica din sec Xilde la Drausent a fost constrult fara mortar, de ‘asemenea fundatile baziici aula bazs mai multe asize de bolovani de patra avand ca unic lint lutul galben nisipos, Aceeas situatie a {ost observata la Biserca din Halmeag, 3 Adaneimea acest fundati nua fost determinata din cauza spatiulul mic de lucru pe care Lam avut la dsponitie Sapatura sa opi a-20 m.84 SERGIU NISTOR tigle. Ruina zidului exterior a fost demolata probabil Ia nivelul de calcare exterior, iar interionul a fost folosit, cel putin in zona cercetata, ca depozit de var —o perioada suficient de lunga pentru ca varul sa ase amprente inclusiv pe zidaria de umplere a arcadei dintre nava centrala gicolaterala. Dupa epuizarea varului, suprafata a fost nivelata cu un ‘moloz galbui nisipos de la partea superioara a céruia, de la o cota pe care nuo putem preciza, a fost spat santul de scoatere a fundatiei colateralei. Varul depozitat in interiorul ruinei era manevrat in exterionul acesteia: pe o suprafata destul de mare, ‘cuo hungime maxima de 3m, darcuo forma neregulata, a fost identificata o crust de var albiata Dupé iesirea din functiune, groapa de var a fost ‘umpluta in principal cu case umane, abia in partea superioara fiind antrenat mai mult pamant. Faptul ca oasele apar imediat sub nivelul actual de calcare sustine ipoteza ca nivelul de caleare nu s-a modificat foarte mult in timp dupa construirea tumnului si demolarea colateralei Osemintele sunt amestecate cu pamant foarte afanat si materiale de constructie. Din cauza umezelii, ele sunt foarte fainoase. Osuarul. Anterior realizarii gropii de var in zona respectiva au fost aruncate numeroase oase umane, partial intr-un sant cu latimea de 0,60 m, partial intr-o groapa mai putin adancita Aceste cantitati mari de oase umane aflate in pozitie secundara contrasteaza cu numarul foarte mic al mormintelor descoperite in situ Zidul de incinta. in sapatura a fost dezvelitaTransilvania: Un patrimoniu in cautarea mostenitorilor sai Plan general ca mormintele descoperite Profilde Vest. fundatia cladiriiaflate pe latura de nord a incintei (bastionul nou), presupusa a fi apartinut zidului de incinta din secolul al XV-lea. A fost observata 0 zidarie din piatra nefasonata, legata cu mortar alb- galbui din nisip de diferite granulatii si var, de buna calitate. Zidul sta pe nivelul de steril arheologic, pamantul lutos, negru, tasat, cu slabe urme de ocru, talpa fundatiei fiind identificata la-3.35 m. In jurul cotei de -2m un mic decros de fundatie ar putea sugera un nivel de calcare din perioada construirii zidului. Stratigrafia in apropierea zidului a fost deranjata probabil prin saparea gropilor de morminte, printr-o groapa de dimensiuni mai mari care a antrenat foarte multe materiale de constructie, inclusiv pietre si caramizi, ide asemenea printr-o groapa de dren. Absida semicirculara. In partea de est a bisericii a fost trasata o caseta cu scopul dea identifica absida originala a bisericii. Aceasta a aparut imediat dupa indepartarea stratului vegetal, demolata regulat. ‘Asa cum s-a presupus in mod constant in literatura de specialitate, bazilica a fost prevazuta cu o absida semicirculara, demolata foarte probabil in etapa fortificarii parti estice. In apropierea ruinei a fost sesizat si un mormant, dar spatura nua fost finalizata din cauza suprafetei foarte mici de lucru. Tumul de vest. Pe latura de vest a tumului a fost trasatd S2.cu scopul de a identifica zona portalului original si urme ale pragulu intrarii principale, care 4 ne ajute in stabilirea vechiului nivel de calcare. Sapatura s-a adancit cca 1,60 m de la nivelul actual, in solul viu. 8586 SERGIU NISTOR 29 Qs (ZR Plan general de eapatura In elevatia peretelui vesticeste evident urma ‘unui portal semicircular, dar sub nivelul actual de calcare a fost dezvelita o zidarie uniforma in care nu se distinge nici montantul nordic al portalului, dupa cumar fi fost de asteptat, nici urma vreunui prag. In sapatura a fost observata o structura regulata din piatra legata cu mortar, agezata pe o fundatie puternic decrosata (decrosul ajungand la limita inferioara a sapaturii pana la 0,50 m) si evazndu-se pe masura ce coboara. Fundatia a fost asezata in stratul de pamént virgin, cu talpa la -2,80 m, si este realizata din piatra de dimensiuni medii si mici, legata cu acelasi tip de mortar ca si elevatia. Avand in vedere tehnica de constructie diferita de aceea a navelor bazilici, precum $i faptul ca nu au fost identificate urme evidente ale pragului, trebuie sa luam in calcul ipoteza ca peretele de vest al bisericii 88 fi fost reconstruit in etapa realizarii turnului vestic. Cimitirul. Pe suprafata cercetata au fost descoperite 19 morminte, cele mai multe dintre acestea pastrate in stare fragmentara. Cele mai vechi se deosebesc prin faptul ca umplutura gropii contine un pamant curat, fara pigment de mortar. In general aparitia unor astfel de morminte in apropierea unei constructii cu mortar poate fiun indiciu pentru existenta prealabila a unei biserici din lemn, eventual construita pe talpi din zidarieTransilvania: Un patrimoniu in cdutarea mostenitorilor sai seacd (4). Densitatea cimitirului este redusa pe suprafata investigata, rar inregistrandu-se suprapuneri evidente. Aceasta situatie contrasteaza cuuzantele. In general in jurul bisericilor de acest tip s-au realizat inmormantari pana la mijlocul secolului al XVE-lea, astfel ca cimitirele sunt extrem de aglomerate, fiind obisnuit ca intr-o sectiune de dimensiuni medii sa fie descoperite cateva zeci de morminte. Faptul ca la Dealu Frumos mormintele sunt rare $i se afla predominant la adancimi mari sustine ipoteza ca cimitirul a fost deranjat, straturile superioare fiind eliminate impreuna cu mormintele mai tarzii, din sécolele XV-XVI, osemintele (sau o parte dintre ele] fiind depuse in osuarul improvizat siapoi aruncate in umplutura gropii de var. Totus, aceasta ipoteza ar trebui sustinuta de observatii, efectuate pe suprafete mai ample, pentru a deveni certitudine. Din pacate nici unul dintre mormintele descoperite nu a furnizat obiecte de inventar databile, astfel ca in stadiul actual al cercetarilor problema cronologiei ramane deschisa. Remarcam ‘M4, care a fost deranjat la construirea fundatiei zidului de incinta. Un alt mormant databil a fost construit dupa realizarea umpluturii arcadet dintre nava centrala si nava nordica a bisericii: scheletul este asezat pe decrosul fundatiei acestei umpluturi sia dislocat pardoseala din caramida din colaterala. 4 Osituatie de acest gen a fost documentata la biserica evanghelica din Drauseni, unde a fost descoperit3obiserica sala databila in secolul a X-lea 87Este cu siguranfa o inhumare realizata dupa construirea turnului de vest, aparent una dintre putinele care au mai fost admise in interiorul incintei dupa transformarea ei in fortificatie. Inventarul arheologic. Materialul rezultat din aceasta cammpanie de cercetari arheologice este extrem de redus: fragmente ceramice din evul mediu gi epoca moderna, majoritatea atipice, si cuie de sicriu. Concluzit Desi sapatura a fost restransa, apreciem ca toate obiectivele formulate initial au fost atinse ‘A ost rezolvata problema planimetriel partii estice, prin descoperirea ruinelor absidei semicirculare. Au fost inregistrate detalii importante legate de functionarea navel laterale de nord (nivel de calcare, sistem de pardoseala) side etapele demolarii partiale a traveelor de vest ale acesteia. De asemenea s-a observat faptul ca fundatiile originale ale bazilicii au fost realizate fara mortar, o maniera de constructie des intalnita la primele gantiere ale sagilor dupa instalarea in Transilvania. Datorita faptului ca bazilica a avut fundatii putin adanci (poate si inegale), in etapa construirii ‘tumului de vest au fost luate masuri pentru consolidarea structurii. Astfel, arcadele care desparteau nava centrala de colaterala nordica au fost obturate cu ozidarie pentru care s-a realizat 0 fundatie mai adanca cu peste 1m comparativ cu fundatia veche. ‘Analiza depunerilor de pamant inregistrate in sapaturi ne-a oferit informatii despre configuratia naturala a terenului (sol negru lutos) despre etape de locuire anterioare (vagi urme ale unei locuiti preistorice) si despre evolutia nivelului de calcare in diferite etape de functionare a ansamblului de arhitectura Insumand toate informatitle objinute puter formula atit concluzii cat mai ales ipoteze pentru confirmarea carora se impune, pe viitor, extinderea cercetarrilor arheologice.