UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI

FACULTATEA DE CONTRUCII CIVILE, INDUSTRIALE I AGRICOLE

TEHNOLOGIA PENTRU CLDIRI I CONSTRUCII

SPECIALE
REFERAT: TURNURI DE RCIRE

STUDENT: ANDREI IONU ALEXANDRU

MASTER: INGINERIE STRUCTURAL
ANUL: M2, GRUPA 1, FCCIA

2015

Turnurile de racire sunt constructii speciale caracteristice, destinate racirii cu

circuit inchis a apei din schimbatoarele de caldura. Realizarea acestora a devenit
necesara odata cu cresterea necesitatilor de apa rece, ce nu au mai putut fi
asigurate de sursele naturale fara sa fi condus la poluare termica.
Turnurile de raciere pot fi cu tiraj natural sau cu tiraj fortat. La cele cu tiraj
natural, circulatia aerului este determinata de diferenta intre greutatea aerului
exterior rece si cea a aerului din turn, incalzit, de multe ori mai umed decat aerul
exterior. La cele cu regim de functionare umed, apa calda cedeaza prin contact
direct cu aerul, racindu-se prin evaporare, prin convectie si prin radiatie.
Sistemul de racire din interiorul turnului consta intr-un procedeu de stropire a
apei sau prelingere a ei sub forma unor pelicule subtiri pe panouri din lemn,
azbociment sau materiale polimerice. Reducerea pierderilor de apa se obtine
utilizandu-se sistemul de functionare in regim uscat, la care racirea se produce in
convectori asezati in jurul turnului de tiraj.
La turnurile de racire cu tiraj fortat circulatia aerului se asigura prin
ventilatoare de absorbtie sau de refulare. Instalatiile de racire sunt identice turnurilor
cu tiraj natural. Deoarece turnurile cu tiraj fortat au consumuri de energie mari si
performante de racire mai scazute, s-au impus cu preponderenta turnurile de racire
cu tiraj natural si cu regim de functionare uscat. Dimensiunile principale ale turnurilor
de racire se obtin din calcule termice.

Clasificari
Turnurile de racire pot fi clasificate pe baza urmatoarelor criterii:

- Dupa sistemul de tiraj:

o

cu tiraj natural;

cu tiraj fortat;

- Dupa materialul din structura:

o

din beton armat monolit;

din beton armat prefabricat;

- Dupa forma:
o

cilindrice;

cilindrice cu nervuri;

cilindrice cu evazare inferioara;

hiperboloizi de rotatie;

tronconice.

Elemente componente
Turnurile de racire sunt alcatuite din urmatoarele parti principale:

bazinul de apa;

instalatia de racire a apei;

scheletul de sustinere a cosului (instalatie de racire + goluri admisie aer);

cosul de tiraj.

Schema de functionare a turnurilor de racire

a cu tiraj natural; b cu tiraj fortat;
1 turn; 2 instalatie de racire; 3 bazin de colectare a apei racite; 4 ventilator
In industrie sunt folosite diferite tipuri de turnuri de racire. Exista sisteme de
racire in care apa este folosita o singura data (cu trecere unica) dupa care apa este
evacuata la canalizare si sunt

procedee de racire in care apa este recirculata.

Acestea din urma pot fi cu circuit inchis sau cu circuit deschis.

In turnurile cu circuit inchis apa care trebuie racita circula printr-un schimbator
de caldura tubular etans care este racit prin stropire cu apa din turnul de racire. O
mica parte din apa de racire se evapora asigurand in acest fel eliminarea caldurii.
Turnurile de racire inchise, cu schimbator de caldura racit cu apa, au anumite
avantaje. Acest mod de racire permite restrangerea apei de racire numai la

cantitatea ce se afla in interiorul turnului. Circuitul primar este inchis si nu intra in

contact cu aerul. Apa de racire pulverizata nu poate fi contaminata de bacterii care
se pot dezvolta in tubulatura sistemului de racire. Cantitatea de apa care trebuie
tratata este mai mica, redusa numai la aceea care se gaseste in turnul de racire. In
plus, temperatura acesteia este mai scazuta decat apa din circuitul sistemului de
racire. Cu cat temperatura apei este mai ridicata, cu atat riscul contaminarii
bacteriene este mai ridicat.
In turnurile de racire deschise, apa care provine din sistemul de racire este
distribuita direct pe suprafata de pulverizare si intra in contact cu aerul suflat prin
turn, asigurand astfel racirea acesteia prin evaporarea unei anumite cantitati de apa.
Acest tip de racire este cel mai avantajos din punct de vedere al randamentului, al
dimensiunilor, al costului si al consumului energetic. In ceea ce priveste riscurile
legate de calitatea apei trebuie tinut cont de volumul de apa ce trebuie gestionat
(apa din turnul de racire si a celei din reteaua de racire) si de diversitatea de
materiale cu care aceasta intra in contact. In aceste sisteme apa are temperaturi
ridicate ceea ce favorizeaza proliferarea microbiana, iar punctele calde ale
sistemului reprezinta zone favorabile depunerilor de piatra si de producere a
coroziunii.
Apa care vine din sistemul de racire, inainte de racire, are temperaturi
cuprinse intre 40 60 C. Apa este pompata in partea superioara a turnului de racire
este pulverizata si se scurge apoi pana la baza turnului printre conducte de plastic
sau lemn. Aceasta cadere prin turn face ca apa sa cedeze caldura astfel incat se
raceste pana la 10 20 C. O parte din apa se evaporeaza astfel eliminand o
cantitate mare de caldura.
Apa care trece prin turn cade intr-un bazin de la baza turnului de unde este
reintrodusa in procesul de racire. Contactul apei de racire cu aerul care trece prin
turn duce la poluarea acesteia cu poluantii din aer si cu microorganisme. Aceste
microorganisme pot fi transmise ulterior in exterior prin vaporii de apa.

Poluanii din apa de racire

Apa care este folosita in turnurile de racire, chiar daca ea provine din retea de

apa potabila, contine saruri, (cloruri, sulfati, carbonati), gaze dizolvate (oxigen, dioxid
de carbon), sau ioni ai metalelor (fier, magneziu). Prezenta acestor poluanti pot crea
o serie de probleme. Principalele probleme care pot aparea sunt depunerea de
5

piatra, coroziune, depuneri biologice. Poluantii prezenti depind si de materialele din

care este construit turnul care poate fi facut din beton, plastic, lemn sau metal.
Bacteriile si alte microorganisme patogene sunt prezente peste tot in mediul
inconjurator. In timpul trecerii aerului prin turn se produce o spalare a acestuia de
catre apa de racire astfel incat bacteriile si microorganismele trec din aer in apa
unde, mai ales daca au conditii bune, se reproduc rapid. Conditii care influenteaza
dezvoltarea microorganismelor sunt:
- Temperatura: este moderata, variaza intre 10 si 35 C ;
- pH-ul este relativ constant;
- concentratia de oxigen este asigurata din contactul aer apa;
- nutrimentele preluate din aer - continutul de nutrimente creste din cauza
evaporarii apei;
- prezenta depunerilor de namol sub care se pot dezvolta microorganismele
anaerobe;
- este asigurata expunerea la radiatiile ultraviolete necesare dezvoltarii
algelor;
Praful introdus in apa ca urmare a spalarii aerului care trece prin turn se
depune in punctele cele mai joase si in zonele unde circulatia apei este redusa sau,
periodic, nula. Anumite materiale organice aduse de aer pot de asemenea coagula si
adera la zonele calde ale sistemului. Deoarece poluarea apei cu impuritatile din aer
este inevitabila, acumularea de namol in sistem nu poate fi evitata.
In general, prin tratamentul aplicat apelor din turnurile de racire se rezolva
problema depunerilor de piatra. In schimb, problema acumularii de namol este
subestimata si duce la numeroase probleme.
Eliminarea caldurii in turnurile de racire se face prin evaporarea unei parti din
apa de racire. Prin evaporarea apei, substantele solide dizolvate raman in sistem si
se produce o crestere rapida a concentratiei acestora putand atinge valori
inacceptabile. Daca nu se urmareste sistematic continutul de saruri din apa de
racire, acestea pot duce la serioase probleme de coroziune, de depuneri de piatra si
de dezvoltare a microorganismelor. Acestea duc in mod inevitabil la reducerea
eficacitatii sistemului si la cresterea costurilor de exploatare. De exemplu, depunerea
de piatra cu grosimea de 1 mm pe o teava lisa a unui schimbator de caldura duce la
o reducere a schimbului de caldura cu cca. 30%.

Tratarea apei din turnurile de racire

Tratamentul apei din turnurile de racire trebuie sa duca la prevenirea

dezvoltarii bacteriologice, a coroziunii si a depunerii de piatra.
La punerea in functiune a unui turn de racire este necesara o spalare cu apa
pentru a evacua cea mai mare parte a produselor solide depuse pe peretii instalatiei.
Aceasta spalare este apoi urmata de o clatire chimica care sa asigure o pasivizare a
suprafetelor.
Curatirea si dezinfectarea turnurilor de racire este deosebit de importanta. O
retea de tevi curate inseamna un coeficient de schimb de caldura mai ridicat, creste
durata de viata a pompelor, reduce costurile cu intretinerea. Dezinfectarea apei din
turnurile de racire trebuie sa satisfaca conditii diferite de cele a apelor potabile sau a
celor de piscina. Dezinfectantii folositi nu trebuie sa afecteze sistemul si trebuie sa
elimine microorganismele care pot afecta sistemul.
Exista pericolul expunerii la vaporii apelor de racire si de aceea
microorganismele patogene, cum ar fi legionella, trebuiesc dezactivate.
Una din metodele de tratare a apelor din turnurile de racire este utilizarea
dioxidului de clor.
O alta metoda de tratarea a apelor din turnurile de racire este prin
introducerea de produse biocide.
Pentru a se evita depunerile de piatra din saruri de carbonati sau de sulfati se
poate ationa astfel:
- eliminarea totala sau partiala a elementelor care formeaza depunerile de piatra prin
dedurizare partiala, osmoza sau decarbonatare;
- prin adaugarea de produse chimice specifice care impiedica depunerile de piatra.
Concentratia de impuritati dizolvate in apa trebuie controlata si gestionata
foarte precis. Pentru a se evita cresterea concentratiei de impuritati ca urmare a
evaporarii apei de racire este necesar ca periodic sa se evacueze o anumita
cantitate de apa din sistem si sa se introduca o anumita cantitate de apa cu
concentratie redusa. Cantitatea de apa evaporata este de 1,55 litri/kW.
Valoarea admisibila a concentratiei in saruri a apei de racire este direct legata
de concentratia in saruri a apei de adaos.

Scheme de alimentare cu ap de rcire

Sursele de ap de rcire pot fi ruri, lacuri, mri. De obicei, se utilizeaz

numai sursele de ap dulce, apa de mare fiind bogat n sruri care se pot depune
pe evile condensatoarelor i rcitoarelor, punnd apoi probleme deosebite legate de
curarea evilor. De aceea, folosirea apei de mare ce ap de rcire se ntlnete
foarte rar i n cazuri cu totul speciale.
Schema de rcire n circuit deschis. n acest caz, apa de rcire se preia din
ruri sau fluvii, este vehiculat prin condensatoare i rcitoare fiind restituit aproape
integral sursei de rcire.

n prima figur este reprezentat schematic circuitul deschis de rcire a unei

centrale termoelectrice cu abur. Pe ru, n amonte de central, este construit o
priz de ap 7, care preia debitul de rcire din ru, nivelul rului fiind crescut cu
barajul 2. Pentru a depune o parte din suspensii apa este trecut prin denisipatorul
3, iar pentru a fi curat de restul suspensiilor i de corpurile plutitoare, este trecut
printr-un bazin cu site fixe i mobile, numit casa sitelor i notat cu 3. Pompele de ap
de rcire 6 realizeaz creterea de presiune necesar rcirii condensatoarelor i a
instalaiilor anexe care solicit rcire.
Pe timpul iernii, n scopul nlturrii pericolului de nghe a apei venite de la
ru, o parte din apa cald provenit de la condensatoare i rcitoare se poate
amesteca cu ap rece, astfel nct temperatura la intrarea n condensator s nu
scad sub o valoare limit, de obicei 5 C. Cota de ap cald de amestec este
8

adus prin conducta 8. Pentru dezghearea prizei de ap se aduce ap cald prin

conducta 9. n cazul n care presiunea apei calde ce trebuie dat napoi la ru este
destul de mare sau dac ntre condensatoare i ru exist o diferen mare de nivel,
aceast energie a apei se poate folosi n una sau mai multe turbine hidraulice.
Schema de rcire n circuit nchis. n cazul n care, n tot timpul anului, nu se
poate dispune de ap suficient pentru rcirea n circuit deschis, se folosete soluia
de rcire n circuit nchis.Aceasta presupune rcirea apei calde n instalaii ca
turnurile de rcire, bazinele de stropire sau n surse nchise de ap ca lacurile sau
iazurile de rcire.
Schema simplificat a unui asemenea circuit este dat n figura a doua. Apa
rece este preluat din bazinul 7, fiind pompat cu pompele de circulaie 3, n
condensatoare i rcitoare. Pompele de circulaie trebuie s asigure presiunea
necesar pentru ca apa s circule i prin instalaiile de rcire 5, care pot fi turnuri de
rcire sau bazine de stropire.
Pentru a putea realiza rcirea apei calde restituite n lac se prevede realizarea
unei suprafee alungite a apei, iar pentru a mpiedica recircularea apei fr ca
aceasta s strbat tot lacul, seconstruiesc diguri speciale. Rcirea apei n lac se
realizeaz prin convecie ctre aerul exterior i evaporare pe suprafaa lacului. Acest
circuit de rcire cu lac sau iaz se ntlnete n special la centralele nuclear-electrice
i mai puin la centralele termoelectrice clasice.

Instalaii de racire

Bazine de stropire. Bazinele de stropire sunt rcitoare artificiale la care apa

cald schimb cldur cu aerul atmosferic. Ele sunt amenajate n bazine de beton
de form dreptunghiular. La suprafaa bazinului se realizeaz o reea de distribuie
a apei, care se pulverizeaz la o nlime de 510 cm. n acest fel, n cdere, apa
formeaz o ploaie fin, mrind suprafaa de schimb de cldur cu aerul. Schimbul de
cldur se realizeaz prin dou modaliti: convecie i evaporarea unei cote din
ap. n figura de mai jos se prezint un astfel de bazin de stropire.

Turnuri de rcire. Alte instalaii de rcire utilizate n cadrul schemelor n circuit

nchis sunt turnurile de rcire. La aceste instalaii, schimbul de cldur este realizat
tot ntre apa cald i aerul atmosferic, schimb organizat ntr-un volum nchis,
delimitat de construcia turnului.
n funcie de modul de realizare al circulaiei aerului, turnurile de rcire pot fi:
-

cu tiraj natural;

cu tiraj forat.
La turnurile de rcire cu tiraj natural, circulaia aerului se realizeaz prin

efectul de tiraj datorat coului turnului i temperaturii aerului umed nclzit n turn.
La turnurile de rcire cu tiraj forat, tirajul este realizat cu ajutorul unor
ventilatoare. Aceste turnuri pot fi construite ca uniti individuale (turn monoventilator) sau n celule cu mai multe ventilatoare (figura de mai jos).

10

Schimbul de cldur n cadrul turnurilor de rcire, indiferent de tipul tirajului,

se realizeaz prin evaporare i convecie, n sisteme de rcire. n funcie de modul
de curgere al apei sistemele de rcire pot fi peliculare (prin prelingere) sau prin
picurare. Indiferent de sistem, apa este distribuit n turn pe o reea de conducte sau
canale 7, ieind apoi prin ajutajele (duzele) 2 i fiind pulverizat datorit cderii pe
farfurioarele 3. n continuare, la sistemul prin prelingere, apa cade pe plcile 5,
formnd pelicule subiri care realizeaz schimbul de cldur cu aerul, n
contracurent. La sistemul prin picurare, apa cade pe un numr de icane 4, formnd
o ploaie fin. Aerul poate circula n contracurent sau n curent ncruciat.
n figurile de mai jos sunt reprezentate seciuni prin turnurile de rcire cu tiraj
natural i cu tiraj forat n diverse variante de construcie.

11

Exploatarea unui turn de racire (Centrala termica cu injectiea gazelor de ardere

curtate )

12

CLASIFICAREA TURNURILOR DUP METODA TRANSFERUL DE CLDUR

Turn de rcire umed
ntr-un turn de rcire natural "umed", apa nclzit este distribuit uniform
prin canale i conducte de umplere. Apa se prelinge prin foile de condensare i vine
n contact cu aerul mai rece n ascensiune. Apare rcirea prin evaporare si apa
racita este apoi colectat n bazinul de ap pentru a fi reciclata n condensator.
Diferena in densitate dintre aer cald de interior i aer rece de afara creeaz tiraj
natural n interior. Acest flux ascendent de aer cald, care duce la un flux continuu de
aer proaspat prin prizele de aer n turn, este protejat mpotriva turbulenelor
atmosferice de coaja de beton armat. nveliul turnului de rcire este susinut de o
grind cu zbrele sau cadru de coloane care genereaza zona de admisie a aerului
pe la fundaia turnului.

Turn de rcire uscat

Sunt turnuri de rcire care funcioneaz pe baza de rcire prin convecie. n acest
caz, distribuia apei, umplerea i bazinul de ap sunt nlocuite printr-un sistem de
conducte nchis n jurul admisiei aerului, asemntoare, de fapt, cu un radiator
gigantic auto. n timp ce turnurile de racire uscate sunt superioare din punct de
vedere al proteciei mediului, eficiena lor termic este de numai aproximativ 30% din
ce-a a turnurilor comparabile umede. Dac gazele de ardere se cur prin
tehnologia de splare, ele sunt frecvent evacuate n atmosfer de ctre fluxul
ascendent al turnului de rcire. Acest lucru economisete renclzirea gazelor de
ardere curate i construirea unei cosul de fum
13

Racitor fluid (fluid cooler)

Acest turn trece fluidul de lucru printr-un pachet de tuburi, pe care ap curat este
pulverizat i se induce un tiraj de catre un ventilator. Randamentul de transfer de
cldur rezultat este mult mai aproape de cel al unui turn de racire umeda, cu
avantajul oferit de un racitor uscat de a proteja fluidul de lucru de la expunerea la
mediu i contaminare.
CLASIFICARE BAZAT PE TIRAJUL DE AER
Turnul atmosferic
Un turn atmosferic consta dintr-o camer de form dreptunghiular mare cu doi
perei opusi cu fante. Turnul este dotat cu un sistem de umplere adecvat. Aerului
atmosferic intr in turn prin fante, condus de viteza proprie. Un turn atmosferic este
ieftin, dar ineficient. Performanele sale depind n mare msur de direcia i viteza
vntului.

Turnul cu tiraj natural

Turnul de rcire cu tiraj natural sau hiperbolic face uz de diferena de temperatur
ntre aerul nconjurtor i aerul mai cald din interiorul turnului. Cum aerul cald se
ridic prin turn, aerul proaspt rece este tras n turn printr-un sistem de admisie de la
partea de jos.
14

Doi factori sunt responsabili pentru crearea tirajului natural:

- o cretere a temperaturii i umiditii aerului n coloana reduce densitatea acestuia,
i
- viteza vntului la partea de jos turnului.
Datorit aspectului turnului, ventilatorul nu este necesar. Dar, n unele cazuri,
cteva ventilatoare sunt instalate n partea de jos pentru a spori debitul de aer. Acest
tip de turn se numete turn cu tiraj natural asistat de ventilatoare. Forma hiperbolica
este utilizat din urmtoarele motive:
- pot fi montate anumite sisteme n zona larg din partea de jos a carcasei;
- introducerea de aer devine lin ndreptat spre centru din cauza formei de perete,
producnd un tiraj puternic ascendent;
- aceast form asigur rezisten structural i stabilitate mai mare a peretelui.
Cdere de presiune pe turn este sczut i viteza aerului de mai sus de
pachetare variaz de la 1-1,5 m/s. Turnul de beton este sprijinit pe un set coloane de
beton armat. Betonul este utilizat pentru peretele turnurilor cu o nlime de pn la
200 m. Aceste turnuri de rcire sunt utilizate n principal pentru reducerile de cldur
mari, deoarece structurile de beton de mari dimensiuni sunt scumpe.

Fig (a) Turnul de racire in flux incrucisat i (b) turnul de racire cu tiraj in flux natural

15

Turn de rcire cu tiraj mecanic

Datorita formei lor imense, dificultilor de construcie i de cost, turnurile cu tiraj
natural au fost nlocuite n multe instalaii de turnuri cu tiraj mecanic. Turnurile cu tiraj
mecanic au ventilatoare mari pentru a forta sau trage aer prin apa circulat. Apa
cade pe suprafetele de umplere, ceea ce ajut la creterea timpului de contact dintre
ap i aer. Randamentele de rcire ale turnurilor cu tiraj mecanic depind de diversi
parametri; cum ar fi diametrul ventilatorului i viteza de operare, rezistena de
umplere a sistemului, etc

DEGRADRI I CEDRI
Azi turnuri de racire cu tiraj natural sunt sigure i durabile dac sunt proiectate
i construite corect. Trebuie recunoscut faptul c acest nivel de nalt calitate a fost
atins doar cu leciile nvate dup ce o serie de turnuri s-au prbuit sau deteriorat
puternic. Desi turnurile de racire au fost pentru multe decenii cele mai mari structuri
tip carcasa existente, proiectarea i construca lor a fost realizata pur i simplu
urmind existentele "regulilor recunoscute ale miestriei", care niciodat nu a avut n
vedere construciile de acest tip si scara. Acest lucru s-a schimbat radical n urma
cedarilor de la Ferrybridge n 1965. Pe 1 noiembrie 1965, trei dintre opt turnuri de
rcire de 114m s-au prbuit n timpul unei furtuni de gradul 12 Beaufort ntr-un mod
evident identic.

16

n civa ani de acest accident spectaculos, fenomenul de rspuns al

turnurilor de rcire a fost studiat n detaliu, i au fost dezvoltate concepte de
siguran cu norme de proiectare mbuntite. Aceste activiti internaionale de
cercetare au luat amploare dup apariia defeciunilor constatate la Ardeer (Marea
Britanie) n 1973, Bouchain (Frana) n 1979, si Fiddlers Ferry (Marea Britanie) n
1984, cazul din urm afiind n mod clar influena efectele dinamice i de stabilitate.
n studierea acestor cedari, se pot recunoate cel puin patru condiii comune:
1.Viteza maxim a vntului de proiectare a fost de multe ori subestimata, astfel ca
marja de siguran pentru incarcarile din vnt a fost insuficient.
2. Efectele de grup care duc la viteze ale vntului mai mari i influena crescuta a
vortexului pe turnurile din aval au fost neglijate.
3. Mari regiuni ale peretilor au fost armate ntr-un singur strat central (n dou direcii
ortogonale), sau armarea in dublu strat a fost insuficient.
4. Turnurie nu au avut grinzi superioare de margine sau cele existente au fost prea
slabe pentru rigidizarea structurii mpotriva aciunilor dinamice a vntului.

17

EVOLUIA ISTORIC A TURNURILOR DE RCIRE CU TIRAJ NATURAL

Dispozitive tehnice de rcire au aparut prima oara la sfrsitul secolului al 19lea. Forma bine-cunoscuta hiperbolica a turnurilor de rcire a fost introdusa de ctre
doi ingineri olandezi, Van Iterson si Kuyper, care au construit n 1914 primul turn
hiperboloidal de 35 m. Pn n anii 1930, cand au fost realizate turnuri de nltimi de
65 m. Primele structuri mai inalte de 100 m au fost turnurile de la statia de mare
putere Marnham n Marea Britanie. Azi cele mai nalte turnuri de rcire, situate la
mai multe centrale electrice nucleare din Franta, ajung la nltimi de aproximativ 170
de metri.

EXEMPLE DE TURNURI DE RCIRE

GERMANY, GRAFENRHEINFELD

Nuclear Power
Plant
Grafenrheinfeld

18

GERMANY, HEILBRONN

Cogeneration Plant
Heilbronn

19

GERMANY, LIPPENDORF

Lignite-fired Power Plant

Lippendorf

20

GERMANY, ROSTOCK

Hard-Coal-fired Power Plant

Rostock

21

GERMANY, WEISWEILER

Lignite-fired Power Plant

Weisweiler

22

ROMANIA, IERNUT

Power Plant Iernut

BIBLIOGRAFIE
Note de Curs-Tehnologia pentru cldiri i construcii speciale prof.dr.ing.C.Budan
2014
Constructii speciale industriale din beton armat O.Mru, R.Friedrich
http://ro.wikipedia.org/wiki/TurnurideRacire
https://www.scribd.com/

23