Sunteți pe pagina 1din 23

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI FACULTATEA DE CONTRUCȚII CIVILE, INDUSTRIALE ȘI AGRICOLE

TEHNOLOGIA PENTRU CLĂDIRI ȘI CONSTRUCȚII SPECIALE

REFERAT: TURNURI DE RĂCIRE

STUDENT: ANDREI IONUȚ ALEXANDRU

MASTER: INGINERIE STRUCTURALĂ

ANUL: M2, GRUPA 1, FCCIA

2015

Turnurile de racire sunt constructii speciale caracteristice, destinate racirii cu circuit inchis a apei din

Turnurile de racire sunt constructii speciale caracteristice, destinate racirii cu circuit inchis a apei din schimbatoarele de caldura. Realizarea acestora a devenit necesara odata cu cresterea necesitatilor de apa rece, ce nu au mai putut fi asigurate de sursele naturale fara sa fi condus la poluare termica. Turnurile de raciere pot fi cu tiraj natural sau cu tiraj fortat. La cele cu tiraj natural, circulatia aerului este determinata de diferenta intre greutatea aerului exterior rece si cea a aerului din turn, incalzit, de multe ori mai umed decat aerul exterior. La cele cu regim de functionare umed, apa calda cedeaza prin contact direct cu aerul, racindu-se prin evaporare, prin convectie si prin radiatie. Sistemul de racire din interiorul turnului consta intr-un procedeu de stropire a apei sau prelingere a ei sub forma unor pelicule subtiri pe panouri din lemn, azbociment sau materiale polimerice. Reducerea pierderilor de apa se obtine utilizandu-se sistemul de functionare in regim uscat, la care racirea se produce in convectori asezati in jurul turnului de tiraj. La turnurile de racire cu tiraj fortat circulatia aerului se asigura prin ventilatoare de absorbtie sau de refulare. Instalatiile de racire sunt identice turnurilor cu tiraj natural. Deoarece turnurile cu tiraj fortat au consumuri de energie mari si performante de racire mai scazute, s-au impus cu preponderenta turnurile de racire cu tiraj natural si cu regim de functionare uscat. Dimensiunile principale ale turnurilor de racire se obtin din calcule termice.

natural si cu regim de functionare uscat. Dimensiunile principale ale turnurilor de racire se obtin din

2

• Clasificari Turnurile de racire pot fi clasificate pe baza urmatoarelor criterii: - Dupa sistemul

Clasificari

Turnurile de racire pot fi clasificate pe baza urmatoarelor criterii:

- Dupa sistemul de tiraj:

o

cu tiraj natural;

o

cu tiraj fortat;

-

Dupa materialul din structura:

o

din beton armat monolit;

o

din beton armat prefabricat;

-

Dupa forma:

o

cilindrice;

o

cilindrice cu nervuri;

o

cilindrice cu evazare inferioara;

o

hiperboloizi de rotatie;

o

tronconice.

Elemente componente

Turnurile de racire sunt alcatuite din urmatoarele parti principale:

-

bazinul de apa;

-

instalatia de racire a apei;

-

scheletul de sustinere a cosului (instalatie de racire + goluri admisie aer);

-

cosul de tiraj.

3

Schema de functionare a turnurilor de racire a – cu tiraj natural; b – cu

Schema de functionare a turnurilor de racire a – cu tiraj natural; b – cu tiraj fortat; 1 – turn; 2 – instalatie de racire; 3 – bazin de colectare a apei racite; 4 – ventilator

In industrie sunt folosite diferite tipuri de turnuri de racire. Exista sisteme de

racire in care apa este folosita o singura data (cu trecere unica) dupa care apa este

evacuata la canalizare si sunt procedee de racire in care apa este recirculata.

Acestea din urma pot fi cu circuit inchis sau cu circuit deschis.

din urma pot fi cu circuit inchis sau cu circuit deschis. In turnurile cu circuit inchis

In turnurile cu circuit inchis apa care trebuie racita circula printr-un schimbator

de caldura tubular etans care este racit prin stropire cu apa din turnul de racire. O

mica parte din apa de racire se evapora asigurand in acest fel eliminarea caldurii.

Turnurile de racire inchise, cu schimbator de caldura racit cu apa, au anumite

avantaje. Acest mod de racire permite restrangerea apei de racire numai la

4

cantitatea ce se afla in interiorul turnului. Circuitul primar este inchis si nu intra in contact cu aerul. Apa de racire pulverizata nu poate fi contaminata de bacterii care se pot dezvolta in tubulatura sistemului de racire. Cantitatea de apa care trebuie tratata este mai mica, redusa numai la aceea care se gaseste in turnul de racire. In plus, temperatura acesteia este mai scazuta decat apa din circuitul sistemului de racire. Cu cat temperatura apei este mai ridicata, cu atat riscul contaminarii bacteriene este mai ridicat. In turnurile de racire deschise, apa care provine din sistemul de racire este distribuita direct pe suprafata de pulverizare si intra in contact cu aerul suflat prin turn, asigurand astfel racirea acesteia prin evaporarea unei anumite cantitati de apa. Acest tip de racire este cel mai avantajos din punct de vedere al randamentului, al dimensiunilor, al costului si al consumului energetic. In ceea ce priveste riscurile legate de calitatea apei trebuie tinut cont de volumul de apa ce trebuie gestionat (apa din turnul de racire si a celei din reteaua de racire) si de diversitatea de materiale cu care aceasta intra in contact. In aceste sisteme apa are temperaturi ridicate ceea ce favorizeaza proliferarea microbiana, iar punctele calde ale sistemului reprezinta zone favorabile depunerilor de piatra si de producere a coroziunii. Apa care vine din sistemul de racire, inainte de racire, are temperaturi cuprinse intre 40 – 60 ˚C. Apa este pompata in partea superioara a turnului de racire este pulverizata si se scurge apoi pana la baza turnului printre conducte de plastic sau lemn. Aceasta cadere prin turn face ca apa sa cedeze caldura astfel incat se raceste pana la 10 – 20 ˚C. O parte din apa se evaporeaza astfel eliminand o cantitate mare de caldura. Apa care trece prin turn cade intr-un bazin de la baza turnului de unde este reintrodusa in procesul de racire. Contactul apei de racire cu aerul care trece prin turn duce la poluarea acesteia cu poluantii din aer si cu microorganisme. Aceste microorganisme pot fi transmise ulterior in exterior prin vaporii de apa.

Poluanții din apa de racire

Apa care este folosita in turnurile de racire, chiar daca ea provine din retea de apa potabila, contine saruri, (cloruri, sulfati, carbonati), gaze dizolvate (oxigen, dioxid de carbon), sau ioni ai metalelor (fier, magneziu). Prezenta acestor poluanti pot crea o serie de probleme. Principalele probleme care pot aparea sunt depunerea de

5

piatra, coroziune, depuneri biologice. Poluantii prezenti depind si de materialele din care este construit turnul care poate fi facut din beton, plastic, lemn sau metal. Bacteriile si alte microorganisme patogene sunt prezente peste tot in mediul inconjurator. In timpul trecerii aerului prin turn se produce o spalare a acestuia de catre apa de racire astfel incat bacteriile si microorganismele trec din aer in apa unde, mai ales daca au conditii bune, se reproduc rapid. Conditii care influenteaza dezvoltarea microorganismelor sunt:

- Temperatura: este moderata, variaza intre 10 si 35 ˚C ;

- pH-ul este relativ constant;

- concentratia de oxigen este asigurata din contactul aer – apa;

- nutrimentele preluate din aer - continutul de nutrimente creste din cauza evaporarii apei;

- prezenta depunerilor de namol sub care se pot dezvolta microorganismele

anaerobe; - este asigurata expunerea la radiatiile ultraviolete necesare dezvoltarii algelor; Praful introdus in apa ca urmare a spalarii aerului care trece prin turn se depune in punctele cele mai joase si in zonele unde circulatia apei este redusa sau, periodic, nula. Anumite materiale organice aduse de aer pot de asemenea coagula si adera la zonele calde ale sistemului. Deoarece poluarea apei cu impuritatile din aer este inevitabila, acumularea de namol in sistem nu poate fi evitata. In general, prin tratamentul aplicat apelor din turnurile de racire se rezolva problema depunerilor de piatra. In schimb, problema acumularii de namol este subestimata si duce la numeroase probleme. Eliminarea caldurii in turnurile de racire se face prin evaporarea unei parti din apa de racire. Prin evaporarea apei, substantele solide dizolvate raman in sistem si se produce o crestere rapida a concentratiei acestora putand atinge valori inacceptabile. Daca nu se urmareste sistematic continutul de saruri din apa de racire, acestea pot duce la serioase probleme de coroziune, de depuneri de piatra si de dezvoltare a microorganismelor. Acestea duc in mod inevitabil la reducerea eficacitatii sistemului si la cresterea costurilor de exploatare. De exemplu, depunerea de piatra cu grosimea de 1 mm pe o teava lisa a unui schimbator de caldura duce la o reducere a schimbului de caldura cu cca. 30%.

6

Tratarea apei din turnurile de racire

Tratamentul apei din turnurile de racire trebuie sa duca la prevenirea dezvoltarii bacteriologice, a coroziunii si a depunerii de piatra.

La punerea in functiune a unui turn de racire este necesara o spalare cu apa

pentru a evacua cea mai mare parte a produselor solide depuse pe peretii instalatiei. Aceasta spalare este apoi urmata de o clatire chimica care sa asigure o pasivizare a suprafetelor. Curatirea si dezinfectarea turnurilor de racire este deosebit de importanta. O retea de tevi curate inseamna un coeficient de schimb de caldura mai ridicat, creste durata de viata a pompelor, reduce costurile cu intretinerea. Dezinfectarea apei din

turnurile de racire trebuie sa satisfaca conditii diferite de cele a apelor potabile sau a celor de piscina. Dezinfectantii folositi nu trebuie sa afecteze sistemul si trebuie sa elimine microorganismele care pot afecta sistemul. Exista pericolul expunerii la vaporii apelor de racire si de aceea microorganismele patogene, cum ar fi legionella, trebuiesc dezactivate. Una din metodele de tratare a apelor din turnurile de racire este utilizarea dioxidului de clor.

O alta metoda de tratarea a apelor din turnurile de racire este prin

introducerea de produse biocide. Pentru a se evita depunerile de piatra din saruri de carbonati sau de sulfati se poate ationa astfel:

- eliminarea totala sau partiala a elementelor care formeaza depunerile de piatra prin dedurizare partiala, osmoza sau decarbonatare;

- prin adaugarea de produse chimice specifice care impiedica depunerile de piatra. Concentratia de impuritati dizolvate in apa trebuie controlata si gestionata foarte precis. Pentru a se evita cresterea concentratiei de impuritati ca urmare a evaporarii apei de racire este necesar ca periodic sa se evacueze o anumita cantitate de apa din sistem si sa se introduca o anumita cantitate de apa cu concentratie redusa. Cantitatea de apa evaporata este de 1,55 litri/kW. Valoarea admisibila a concentratiei in saruri a apei de racire este direct legata de concentratia in saruri a apei de adaos.

7

Scheme de alimentare cu apă de răcire Sursele de apă de răcire pot fi râuri, lacuri, mări. De obicei, se utilizează numai sursele de apă dulce, apa de mare fiind bogată în săruri care se pot depune pe ţevile condensatoarelor şi răcitoarelor, punând apoi probleme deosebite legate de curăţarea ţevilor. De aceea, folosirea apei de mare ce apă de răcire se întâlneşte foarte rar şi în cazuri cu totul speciale. Schema de răcire în circuit deschis. În acest caz, apa de răcire se preia din râuri sau fluvii, este vehiculată prin condensatoare şi răcitoare fiind restituită aproape integral sursei de răcire.

fiind restituit ă aproape integral sursei de r ă cire. În prima figur ă este reprezentat

În prima figură este reprezentat schematic circuitul deschis de răcire a unei centrale termoelectrice cu abur. Pe râu, în amonte de centrală, este construită o priză de apă 7, care preia debitul de răcire din râu, nivelul râului fiind crescut cu barajul 2. Pentru a depune o parte din suspensii apa este trecută prin denisipatorul 3, iar pentru a fi curăţată de restul suspensiilor şi de corpurile plutitoare, este trecută printr-un bazin cu site fixe şi mobile, numit casa sitelor şi notat cu 3. Pompele de apă de răcire 6 realizează creşterea de presiune necesară răcirii condensatoarelor şi a instalaţiilor anexe care solicită răcire. Pe timpul iernii, în scopul înlăturării pericolului de îngheţ a apei venite de la râu, o parte din apa caldă provenită de la condensatoare şi răcitoare se poate amesteca cu apă rece, astfel încât temperatura la intrarea în condensator să nu scadă sub o valoare limită, de obicei 5 °C. Cota de apă caldă de amestec este

8

adusă prin conducta 8. Pentru dezgheţarea prizei de apă se aduce apă caldă prin conducta 9. în cazul în care presiunea apei calde ce trebuie dată înapoi la râu este destul de mare sau dacă între condensatoare şi râu există o diferenţă mare de nivel, această energie a apei se poate folosi în una sau mai multe turbine hidraulice. Schema de răcire în circuit închis. în cazul în care, în tot timpul anului, nu se poate dispune de apă suficientă pentru răcirea în circuit deschis, se foloseşte soluţia de răcire în circuit închis.Aceasta presupune răcirea apei calde în instalaţii ca turnurile de răcire, bazinele de stropire sau în surse închise de apă ca lacurile sau iazurile de răcire. Schema simplificată a unui asemenea circuit este dată în figura a doua. Apa rece este preluată din bazinul 7, fiind pompată cu pompele de circulaţie 3, în condensatoare şi răcitoare. Pompele de circulaţie trebuie să asigure presiunea necesară pentru ca apa să circule şi prin instalaţiile de răcire 5, care pot fi turnuri de răcire sau bazine de stropire. Pentru a putea realiza răcirea apei calde restituite în lac se prevede realizarea unei suprafeţe alungite a apei, iar pentru a împiedica recircularea apei fără ca aceasta să străbată tot lacul, seconstruiesc diguri speciale. Răcirea apei în lac se realizează prin convecţie către aerul exterior şi evaporare pe suprafaţa lacului. Acest circuit de răcire cu lac sau iaz se întâlneşte în special la centralele nuclear-electrice şi mai puţin la centralele termoelectrice clasice.

se întâlne ş te în special la centralele nuclear-electrice ş i mai pu ţ in la

9

Instalații de racire Bazine de stropire. Bazinele de stropire sunt răcitoare artificiale la care apa caldă schimbă căldură cu aerul atmosferic. Ele sunt amenajate în bazine de beton de formă dreptunghiulară. La suprafaţa bazinului se realizează o reţea de distribuţie a apei, care se pulverizează la o înălţime de 5…10 cm. În acest fel, în cădere, apa formează o ploaie fină, mărind suprafaţa de schimb de căldură cu aerul. Schimbul de căldură se realizează prin două modalităţi: convecţie şi evaporarea unei cote din apă. În figura de mai jos se prezintă un astfel de bazin de stropire.

de mai jos se prezint ă un astfel de bazin de stropire. Turnuri de r ă

Turnuri de răcire. Alte instalaţii de răcire utilizate în cadrul schemelor în circuit închis sunt turnurile de răcire. La aceste instalaţii, schimbul de căldură este realizat tot între apa caldă şi aerul atmosferic, schimb organizat într-un volum închis, delimitat de construcţia turnului. În funcţie de modul de realizare al circulaţiei aerului, turnurile de răcire pot fi:

- cu tiraj natural;

- cu tiraj forţat. La turnurile de răcire cu tiraj natural, circulaţia aerului se realizează prin efectul de tiraj datorat coşului turnului şi temperaturii aerului umed încălzit în turn. La turnurile de răcire cu tiraj forţat, tirajul este realizat cu ajutorul unor ventilatoare. Aceste turnuri pot fi construite ca unităţi individuale (turn mono- ventilator) sau în celule cu mai multe ventilatoare (figura de mai jos).

10

Schimbul de c ă ldur ă în cadrul turnurilor de r ă cire, indiferent de

Schimbul de căldură în cadrul turnurilor de răcire, indiferent de tipul tirajului, se realizează prin evaporare şi convecţie, în sisteme de răcire. În funcţie de modul de curgere al apei sistemele de răcire pot fi peliculare (prin prelingere) sau prin picurare. Indiferent de sistem, apa este distribuită în turn pe o reţea de conducte sau canale 7, ieşind apoi prin ajutajele (duzele) 2 şi fiind pulverizată datorită căderii pe farfurioarele 3. În continuare, la sistemul prin prelingere, apa cade pe plăcile 5, formând pelicule subţiri care realizează schimbul de căldură cu aerul, în contracurent. La sistemul prin picurare, apa cade pe un număr de şicane 4, formând o ploaie fină. Aerul poate circula în contracurent sau în curent încrucişat. În figurile de mai jos sunt reprezentate secţiuni prin turnurile de răcire cu tiraj natural şi cu tiraj forţat în diverse variante de construcţie.

11

Exploatarea unui turn de racire (Centrala termica cu injectiea gazelor de ardere cur ă tate

Exploatarea unui turn de racire (Centrala termica cu injectiea gazelor de ardere curătate )

Exploatarea unui turn de racire (Centrala termica cu injectiea gazelor de ardere cur ă tate )

12

CLASIFICAREA TURNURILOR DUPĂ METODA TRANSFERUL DE CĂLDURĂ

Turn de răcire umed Într-un turn de răcire naturală "umed", apa încălzită este distribuită uniform prin canale și conducte de umplere. Apa se prelinge prin foile de condensare și vine în contact cu aerul mai rece în ascensiune. Apare răcirea prin evaporare si apa racita este apoi colectată în bazinul de apă pentru a fi reciclata în condensator. Diferența in densitate dintre aer cald de interior și aer rece de afara creează tiraj natural în interior. Acest flux ascendent de aer cald, care duce la un flux continuu de aer proaspat prin prizele de aer în turn, este protejat împotriva turbulențelor atmosferice de coaja de beton armat. Învelișul turnului de răcire este susținut de o grindă cu zăbrele sau cadru de coloane care genereaza zona de admisie a aerului pe la fundația turnului.

zona de admisie a aerului pe la funda ț ia turnului. Turn de r ă cire

Turn de răcire uscat Sunt turnuri de răcire care funcționează pe baza de răcire prin convecție. În acest caz, distribuția apei, umplerea și bazinul de apă sunt înlocuite printr-un sistem de conducte închis în jurul admisiei aerului, asemănătoare, de fapt, cu un radiator gigantic auto. În timp ce turnurile de racire uscate sunt superioare din punct de vedere al protecției mediului, eficiența lor termică este de numai aproximativ 30% din ce-a a turnurilor comparabile umede. Dacă gazele de ardere se curăță prin tehnologia de spălare, ele sunt frecvent evacuate în atmosferă de către fluxul ascendent al turnului de răcire. Acest lucru economisește reîncălzirea gazelor de ardere curățate și construirea unei cosul de fum

13

Racitor fluid (fluid cooler) Acest turn trece fluidul de lucru printr-un pachet de tuburi, pe care apă curată este pulverizată și se induce un tiraj de catre un ventilator. Randamentul de transfer de căldură rezultat este mult mai aproape de cel al unui turn de racire umeda, cu avantajul oferit de un racitor uscat de a proteja fluidul de lucru de la expunerea la mediu și contaminare.

CLASIFICARE BAZATĂ PE TIRAJUL DE AER

Turnul atmosferic Un turn atmosferic consta dintr-o cameră de formă dreptunghiulară mare cu doi pereți opusi cu fante. Turnul este dotat cu un sistem de umplere adecvat. Aerului atmosferic intră in turn prin fante, condus de viteza proprie. Un turn atmosferic este ieftin, dar ineficient. Performanțele sale depind în mare măsură de direcția și viteza vântului.

în mare m ă sur ă de direc ț ia ș i viteza vântului. Turnul cu

Turnul cu tiraj natural Turnul de răcire cu tiraj natural sau hiperbolic face uz de diferența de temperatură între aerul înconjurător și aerul mai cald din interiorul turnului. Cum aerul cald se ridică prin turn, aerul proaspăt rece este tras în turn printr-un sistem de admisie de la partea de jos.

14

Doi factori sunt responsabili pentru crearea tirajului natural:

-

o creștere a temperaturii și umidității aerului în coloana reduce densitatea acestuia,

și

- viteza vântului la partea de jos turnului.

Datorită aspectului turnului, ventilatorul nu este necesar. Dar, în unele cazuri, câteva ventilatoare sunt instalate în partea de jos pentru a spori debitul de aer. Acest tip de turn se numește turn cu tiraj natural asistat de ventilatoare. Forma hiperbolica este utilizată din următoarele motive:

- pot fi montate anumite sisteme în zona largă din partea de jos a carcasei;

- introducerea de aer devine lin îndreptată spre centru din cauza formei de perete,

producând un tiraj puternic ascendent;

- această formă asigură rezistență structurală și stabilitate mai mare a peretelui. Cădere de presiune pe turn este scăzută și viteza aerului de mai sus de pachetare variază de la 1-1,5 m/s. Turnul de beton este sprijinit pe un set coloane de beton armat. Betonul este utilizat pentru peretele turnurilor cu o înălțime de până la 200 m. Aceste turnuri de răcire sunt utilizate în principal pentru reducerile de căldură mari, deoarece structurile de beton de mari dimensiuni sunt scumpe.

structurile de beton de mari dimensiuni sunt scumpe. Fig (a) Turnul de racire in flux incrucisat

Fig (a) Turnul de racire in flux incrucisat și (b) turnul de racire cu tiraj in flux natural

15

Turn de răcire cu tiraj mecanic Datorita formei lor imense, dificultăților de construcție și de cost, turnurile cu tiraj natural au fost înlocuite în multe instalații de turnuri cu tiraj mecanic. Turnurile cu tiraj mecanic au ventilatoare mari pentru a forta sau trage aer prin apa circulată. Apa cade pe suprafetele de umplere, ceea ce ajută la creșterea timpului de contact dintre apă și aer. Randamentele de răcire ale turnurilor cu tiraj mecanic depind de diversi parametri; cum ar fi diametrul ventilatorului și viteza de operare, rezistența de umplere a sistemului, etc

de operare, rezisten ț a de umplere a sistemului, etc DEGRAD Ă RI Ș I CED

DEGRADĂRI ȘI CEDĂRI Azi turnuri de racire cu tiraj natural sunt sigure și durabile dacă sunt proiectate și construite corect. Trebuie recunoscut faptul că acest nivel de înaltă calitate a fost atins doar cu lecțiile învățate după ce o serie de turnuri s-au prăbușit sau deteriorat puternic. Desi turnurile de racire au fost pentru multe decenii cele mai mari structuri tip carcasa existente, proiectarea și construcța lor a fost realizata pur și simplu urmind existentele "regulilor recunoscute ale măiestriei", care niciodată nu a avut în vedere construcțiile de acest tip si scara. Acest lucru s-a schimbat radical în urma cedarilor de la Ferrybridge în 1965. Pe 1 noiembrie 1965, trei dintre opt turnuri de răcire de 114m s-au prăbușit în timpul unei furtuni de gradul 12 Beaufort într-un mod evident identic.

16

În câ ț iva ani de acest accident spectaculos, fenomenul de r ă spuns al

În câțiva ani de acest accident spectaculos, fenomenul de răspuns al turnurilor de răcire a fost studiat în detaliu, și au fost dezvoltate concepte de siguranță cu norme de proiectare îmbunătățite. Aceste activități internaționale de cercetare au luat amploare după apariția defecțiunilor constatate la Ardeer (Marea Britanie) în 1973, Bouchain (Franța) în 1979, si Fiddler’s Ferry (Marea Britanie) în 1984, cazul din urmă afișind în mod clar influența efectele dinamice și de stabilitate. În studierea acestor cedari, se pot recunoaște cel puțin patru condiții comune:

1.Viteza maximă a vântului de proiectare a fost de multe ori subestimata, astfel ca marja de siguranță pentru incarcarile din vânt a fost insuficientă.

2. Efectele de grup care duc la viteze ale vântului mai mari și influența crescuta a

vortexului pe turnurile din aval au fost neglijate.

3. Mari regiuni ale peretilor au fost armate într-un singur strat central (în două direcții

ortogonale), sau armarea in dublu strat a fost insuficientă.

4. Turnurie nu au avut grinzi superioare de margine sau cele existente au fost prea

slabe pentru rigidizarea structurii împotriva acțiunilor dinamice a vântului.

17

EVOLUȚIA ISTORICĂ A TURNURILOR DE RĂCIRE CU TIRAJ NATURAL

Ț IA ISTORIC Ă A TURNURILOR DE R Ă CIRE CU TIRAJ NATURAL Dispozitive tehnice de

Dispozitive tehnice de răcire au aparut prima oara la sfârsitul secolului al 19- lea. Forma bine-cunoscuta hiperbolica a turnurilor de răcire a fost introdusa de către doi ingineri olandezi, Van Iterson si Kuyper, care au construit în 1914 primul turn hiperboloidal de 35 m. Până în anii 1930, cand au fost realizate turnuri de înăltimi de 65 m. Primele structuri mai inalte de 100 m au fost turnurile de la statia de mare putere Marnham în Marea Britanie. Azi cele mai înalte turnuri de răcire, situate la mai multe centrale electrice nucleare din Franta, ajung la înăltimi de aproximativ 170 de metri.

EXEMPLE DE TURNURI DE RĂCIRE

GERMANY, GRAFENRHEINFELD

Nuclear Power Plant Grafenrheinfeld

aproximativ 170 de metri. EXEMPLE DE TURNURI DE R Ă CIRE GERMANY, GRAFENRHEINFELD Nuclear Power Plant

18

GERMANY, HEILBRONN Cogeneration Plant Heilbronn 19

GERMANY, HEILBRONN

Cogeneration Plant Heilbronn

GERMANY, HEILBRONN Cogeneration Plant Heilbronn 19

19

GERMANY, LIPPENDORF

Lignite-fired Power Plant Lippendorf

GERMANY, LIPPENDORF Lignite-fired Power Plant Lippendorf 20
GERMANY, LIPPENDORF Lignite-fired Power Plant Lippendorf 20

20

GERMANY, ROSTOCK

Hard-Coal-fired Power Plant Rostock

GERMANY, ROSTOCK Hard-Coal-fired Power Plant Rostock 21
GERMANY, ROSTOCK Hard-Coal-fired Power Plant Rostock 21

21

GERMANY, WEISWEILER

Lignite-fired Power Plant Weisweiler

GERMANY, WEISWEILER Lignite-fired Power Plant Weisweiler 22
GERMANY, WEISWEILER Lignite-fired Power Plant Weisweiler 22

22

ROMANIA, IERNUT

Power Plant Iernut

ROMANIA, IERNUT Power Plant Iernut BIBLIOGRAFIE Note de Curs-Tehnologia pentru cl ă diri ș i construc

BIBLIOGRAFIE

Note de Curs-Tehnologia pentru clădiri și construcții speciale prof.dr.ing.C.Budan

2014

Constructii speciale industriale din beton armat O.Mîrșu, R.Friedrich

http://ro.wikipedia.org/wiki/TurnurideRacire

https://www.scribd.com/

23