Sunteți pe pagina 1din 2
COLOCVIUL ,PROTECTIA MONUMENTELOR SI PATRIMONIULU! LOR ARTISTIC. DELICTELOR $1 DISTRUGERILOR VOLUNTARE* Anwers; 9-6 noiembrie, 1992 Colocviul organizat de Const! Europei la Anvers-Belgia pe toma protectisi moaumontolor gia Patrimoniului lor artistic impotei elictelor si distrugerilor yoluntare a avut loc intra 3-6 nov. 1992, in ambianja oferiti de complexulfostulit pital modieval Elzomad, resiaurat gi amenajat ca caniru social-cutral do cltre Fundstia regelvi Baudouin. Av paricipat cea. 100 de persoana, din 45 state europana, in major ‘spocialgt io protectia 41 contarvar Pateimoniulu, reprozentanti a producitorilor do materiale gi {ahnaloge utiizate contra incendilor, furtului gi vandaiemolor, procum ¢i sb ‘ator protesiuni legate do provenvrea 2cestu) tip do dotcto, Conslatarea 08 riscurlo datorato fenomenelor naturale gi acjuni zinico {a agonilor atmosferict suet mas putin diunatoare monumentelor docat actele datorate aciiunii distructive a camenilor (intervenii_ abuzive, negljenté lurturt, vandalisme ~ c viceazi in special patiimoriu! mobil al monumentelor) @ un lapt general admis ‘Colocviulg-a propus © dezbarere ‘supra masurlor concrete ceruie do BURG $I MODERNITATE* Bistite, 26-27 noiembrie, 1992 ln perioads 26-27 aoiembria 1902 dosti: ‘oragul judotul Bistri(a-Nasdud, luerinile ‘colocviviur Burg gi modernitate: ce 8 prilejuit © agteptat i i administratia local, po do 0 parte, 4i intro spocialigti din eadrul D.M.A.S.L. gi din Comisia Zonalé Transilvania Est, pe do parts Tn deechidoroa colceviului a avut loo, sub egda .Comunciri proiecte, ‘abordin*, © dozbatore privind gansolo ‘ebordabile pentru tore bistnjoan 9 reintograrea ea in oxistonta social Sconomied a oragului, De lao relics» noliunis do onieu store gi a modului in care vo 106 protectia legal a monumentelor Istorice $1 a patrimoniului artistic Continut, rospectiv a cadruiui jure €9 vizeaza impiedicarea distrugeri, periclitirit gi vatamarii bunuril culturale. precum si mijloac tehnice avute in vedere in special in asigurarea securitati monumentelor g proloctiai patrimonivlo: mobil contra furturior, vandalismelor §\ incendilor, pentru aalzarea eficacitati acastora prin prisma posibilititlor oferite do jolutia rocanta a tehnolagiilor Pancipalele eatogori tomatice co ‘au Gicu! abisctul comunicdrlor g de ‘cutiler purtato au lost = Implicatile do ordia social tohnic ¢:juridic alo wosponsabiltitior privind protectia bunurilor cultural Prin mijlosace organizatori Strvcturale sox tohnice = Mijonce de wsanare @ traficulal ticit in comerul internajonal de art = Cooperarea international problema preveniri iniractiunilor wedind bunurie cuturale = Siwatia specifica Croat’ in frile Europei de Est. = Asigurarea patiimonivui fay do itera catogor de tacion dstructv, poste raglomonta intagriatea, dar gi fiala unet asllal do zone razervate, trecul lo analiza situates coner ly Bisieda. Di. Florin AGC) 4 sublinat tap plan local, dorina dea gist o fezoharo aritoctanica uniter’ pantry contrulistoric oso antovioard anu 1980 gi eau claborat daja prosocto (panialo) in acost sons, dar nu frietat nicodati mijoacele materiale Aecotare poniru iniorvontii oxtine Do fopt, in uti: 50 do ani aproape c8 nv €. nvosit nimic in zona vocho 2 oragulu, cooa co a datorminat 0 ‘acumulare de problome: in prezent, aceste probleme trebuie Sistomatizate, iar rezolvarea lor Programata in timp, tinind cont do Priorat) ~ desgu’ in hmta fondurlor operatiuni de salvare dup’ in = Milcace tehnica de protectie& bunitlor elie. Stata (oeiderati ca oping) menjinere a cbioctelor do pat mobail in cadvul lor de organi impune inventarierea tuturor ac blac, in baza datelor contra putind ti urmirite $i obiect disparute. Aceasta activate se cu imbogitiea mifeacebr tohnica centribuio la asigurarea bunutl cara. Ts fncheorea Coloowoh, in dezbatuti, recomandirile ce vor fi trans Conventioi Gulturale Europene, accent pe necesitatea promovar studivlui int li it disponibile. DI. Victor Michiu, ‘ priontiti se Cunose (infrastructurs paolo, faadole otc), dar din pur de vodsre matoral gansole tecort ‘actiune sunt limitate, P neavind la diepoatie fondu por Cultura). Seful eervicil urbanisen, | ‘dl I Maries, no-a olort epro finalul discufoi edtova vost ~ fo elrgil = bung. Am ala astfol cd Primiriay RENEL, RAGC-ul gi Pogta au luat | infiatva do a firar{a un program de | ‘cara topograties q do nroducore Inealeulator a ttsror ute ~ c00a ce va pormito nu numa eu dotalilor, dar gi coordonarea | até 8 aoturilor color pats meniionate, S-au init gi Ciiteva actiuni foarte importante, com in cenirul drumului european, modificarea sistemului de Ganalizare; introducerea gazului ‘metan; eliverarea uno: imobile de pe straca Liviu Rebroanu gi introducerea Jor in roparayi capital, Desigur ca, in momentul aces 0 poate vorbi mai mult de intent decat de realizari propru-zise. Insa, \ceputul lind oarecum ficut, ediiBistriei par a fi optimist in coed 0 priveste vitor oragului vechi. Cai despre prez am aciuga no, tonta. i arhitecturald se mai gi construiegt cuburi de boton care ignor’ orice Iraditie si orice respect penteu ambient Expozitia .Bistrija - imagne gi document", verrivaté in prima zi & colocvivlui, a fost conceputé cao invita, la mecitare asupra destinuly) rmecului burgului medieval, expozija demonsireaza ca un oray inseamné 0 anumild eulosre ‘in storia unei zone 5), uncon, a une: aajiuni ~ iar aceasta culoare se ‘strange adesea in oameni caro locuiese, Pentru. regasirea gi intregirea identtaji bistrienior, este ocesar ca et si devin din populalie cetifen a oraguli, 88 capeto sau s&h fecapeto conglinja ci locul acesta este impregnal de 0 istore aparte, Valoarea de ansamblu a burgulii $0 descrie din ritmurle sale interioare, dinr-o anurnts atornanté intro gol $i pln. dintr-o anumita culoare predominant sau o anumita trama adotali", ad voscute In evalua, lor pentru ca astiel sa patrunda in congtiinja comuna gi $a duca la ronaglorea respectului g admiratioi {ala de cova ce s-a mai pasirat. Dect © invitatio care, sintetizand datele $i indemnurie saio, se transtorma nesmite intrun adevdrat apel dupa cum do alifel au subliniat, in emationantele cuvinte de deschidere, 1. Comeliu Gaiu, director al Muzouli Judetean si dina Gabriela Ridulescu, “arheolog la acoeas. institute. Expozilia a rounil 0 se planuri do athiva, care marcheaza evolita orasviui $i a lonificalilor sale intr-o prima etapa, intro 1175 gi 1350, 31 apd. la intorvala cronologice mai larg. pana la sar tz, Sunt axpuse gi vechi imagini Gilegravun, lotogratii) care redau ‘din arhiva oragul, doseriv avolutia statutului politic al Bistritoi, dropturilo gi ibertatile de ‘care a bonoficiat in diferte perioade istorice, celatiile strategie 91 ‘conemice cu Moldova ete. Nu fobuie uilat nici tondul de carte pUS ~ publicalii din secolele XVIEXK, provenite in mare parte din ccolectn fosiuls Licou Evanghelic. Pentru viata colturala a oragul, expeziia deschisi la Muzeul udejoan apare ca o manilesiare deosebita, pin materialols solectionate gi, nv ih Utimul ang, prin mock de expunere, Tolodati se reflecta aici o preocupare 69 0 dorim materializata In mod Goncret de acera care, acum, so constitu in factor de docizie la rivel local Intainites co ta Bistrta a priljuit totodata organizarea unei gedinte a Comisies Monumentelor, Ansamblurilor gi Siturilor Istorice pentru Transilvania Est; cu toatl Participarea redusi. din part ‘Comisici, au fost abordate de probleme precum: rea competentelor de avizare pentru categorii de monument respect de lucriri, fixaroa unei gi ‘competenta de In eine 3 ecloovahs deouye au fost continual Bisorica Evanghel (monument din secolul XVI, precum $i 0 serie de olidiri din Bisteija Roprezentantii O.M.A.S.1. (arh. M. liescu 3i arhg. D. Marcu) au efectuat de asemenea 0 deplasare la Rado ioat un priey pont a tnbogst Kata monumentelor istorice din acest sat, cate, degi nu pistreazd aproape nimic din infloritoarea localitate medieval co a fost, dojine inc un important fond arhi secolele XVII-XIX. Rozumand, cele doui zile ale colocyiului de la Bistrija. sau dovedit extrem de folositoare, atit pentru gazde cit si pentru invita: este, fri indoiali, marole mert al iniiatorior gi organizatorilor ~ Muzeul Jud. Bistrija, de a fi gtivt stontie acolo probleme asupra crea este intr-adovir momentul ab ne ‘concontim soum. DANA MARCU 107