CURS I

1.
Formarea statului dac are loc in jurul anului 82 i.Hr. ca urmare a demersurilor
de unificare a triburilor geto-dacice pe care le intreprinde Burebista (a fost
rege intre 82 i.Hr 44 i.Hr.).
La momentul apogeului expansiunii sale teritoriale, statul lui Burebist
se intindea de la Carpatii Padurosi pana la Muntii Haemus (Balcani) si de la
Dunarea de mijloc la Marea Neagra. Sub stapanirea sa se afla litoralul pontic
de la Olbia (Bug) pana la Apollonia Pontica (Sozopol, Bulgaria).
Izvoarele istorice nu foarte numeroase pentru aceasta perioada si
continutul lor ridica o serie de semne de intrebare cu privire la existent unui
stat dac in adevaratul sens al cuvantului. Astfel, istoricul grec Strabon in
scrierile lui nu foloseste o terminologie care sa fie echivalenta ideii antice de
stat in ceea ce priveste formatiunea politica a lui Burebista.
Cu toate acestea nici nu exista dovezi ferme care sa ne permita sa
respingem cu convingere existeta unei astfel de organizari politice.
Pentru a putea admite aparitia unui stat in aceasta epoca, se impune
intrunirea sub aspect juridic a acelor elemente, in lipsa carora existent
acestei structure poliyice este pusa sub semnul intrebari.
a) Teritoriul
Sub acest aspect, ceea ce reprezinta relevant este, nu dovedirea
existentei unui teritoriu
al statului dac (care dupa cum am vazut avea dimensiuni considerabile), ci
teritorializarea obstilor gentilice care existau in epoca premergatoare
aparitiei statului. Aceasta inseamna ca teritoriul nu mai are doar o functie
economica, ci si una politica.
Astfel, daca in cadrul organizarii gentilico-tribale, individul uman era
integrat structturii sociale din care facea parte prin intermediul rudeniei de
sange, prin acest fenomen al teritorializarii obstilor gentilice individual este
integrat structurii sociale prin intermediul teritoriului unic si unitar sub aspect
politic.
Teritoriul locuit de daci devine teritoriul unui stat locuit de acelasi
popor aflat sub aceeasi autoritate politica exclusiva.
Obstea gentilica se transforma treptat intr-o obste teritoriala, iar
rudenia de sange isi pierde importanta ca factor decisive al determinarii unei
anume colectivitati umane si locul su este luat de teritoriu.
b) Puterea politica institutionalizata
Statul nu poate fi conceput in absenta unei puteri politice organizate si
institutionalizate, cat de cat centralizata si exclusive pe un anumit teritoriu.
Despre autoritatea pe care Burebista o dobandeste asupra poporului
sau si care a stat la baza intemeierii statului dac ne vorbeste Strabon in

Geografia sa, unde arata ca ajungand in fruntea neamului sau () getul

Burebista l-a inaltat atat de mult prin exercitii, abtinere de la vin si ascultare
de porunci, inca, in cativa ani a faurit o mare putere () (Geografia, VII, 3,
11).
Rezulta asadar ca epoca democratiei militare gentilico-tribale si a
uniunilor de triburi a fost depasita.
Totodata, titulatura de rege (basileus) pe care o purta Burebista nu se mai
referee la sefii civili si militari ai obstilor gentilice, acei primos inter pares,
scrierile lui Strabon facand referire la un sef autoritare, unic detinator al
puterii, capabil sa impuna legi (porunci) supusilor sai in cadrul unui raport
specific guvernanti-guvernati.
In jurul regelui este atestata existent unei aristocratii care participa la
exercitarea puterii statale. Acest fapt era generat de existenta in cadrul
societatii dacice a doua paturi, respective tarabostes-pileati, respective
patura conducatoare, redusa ca numar, care se bucura de privilegiul purtarii
acelei caciuli numite pileus si din randul careia erau alesi regii si preotii si
capillati-comati, patura formata din oameni liberi, care reprezenta restul
poporului.
Diferenta de statut politic era generata de diferentele de avere intre
cele doua paturi.
Cu toate aceste diferente, exista marturii ale vremii care atesta ca si
comatii se implicau in viata politica a statului dac.
2. Puterea politica statala si religia
In cadrul statului dac, religia a avut intotdeauna o importanta deosebita in
ceea ce
priveste exercitarea puterii, fapt atestat de numerosi istorici.
Astfel, pe langa rege, sef laic si militar, se vorbeste si despre existenta
unui preotm ta vicerege (Iordanes, Getica) si sef spiritual al statului. Facand
referire la marele preot Decenu, Iordanes, arata ca a condus nu numai
oamenii de rand, dar chiar si pe regi.
Prezenta preotilor a contribuit in mod fundamental la intarirea
autoritatii regale, prin apelarea la sentimentele religioase ale populatiei.
3. Statul dac de la Burebista la Decebal
Dupa moartea lui Burebista in 44 i.Hr. statul dac s-a faramitat initial in patru,
apoi in cinci parti in frunte carora sunt atestati o serie de regi. Lui Burebista ia urmat marele preot Deceneu, ca sef al nucleului transivanean al fostului
stat dac, urmat de Comoscicus si Coryllus (Scoryllus). Deceneu si Comosicus
au cumulate calitatea de rege cu cea de mare preot, fapt ce cubliniaza rolul
clerului si al religiei in statul dac. In principiu, puterea regala s-a transmis la
varf pe care ereditara si cu respectarea liniei agnatice care permitea venirea
la tron cu prioritate a fratelui regelui defunct.

In anul 87 d.Hr., pe tronul statului dac ajunge Decebal ca successor al

unchiului sau Duras Diurpaneus. Statul dac pe care l-a condus pana la
cucerirea romana, a fost mult mai mic decat cel al lui Burebista, cuprizand,
probabil, Transilvania, Banatul si nord-vestul Olteniei, dar mai pregatit sa
faca fata confruntarii.
4. Caractere
Asadar, prin prisma celor aratate mai sus, vorbim despre existenta unui
stat daca
incepand cu secolul I i.Hr. Acesta avea o forma incipient, fiind departe de
complexitatea structural si functionala a statului roman sau person.
Din punct de vedere al formei de guvernamant, era o monarhie in care
se pastrau influentele structurilor organizatorice militare ale epocii gentilice.
Statul dac al lui Burebista a fost considerat de istorici, in ciuda
primitivismului sau, prima organizare politica superioara aparuta pe teritoriul
Romaniei.
Formatiunile politice care au urmat domniei lui Burebista, mai ales
statul lui Decebal, au reprezentat un element de continuitate statala pe
acest teritoriu.
Statul dac nu a avut caracterul unui stat sclavagist precum cel grec
sau roman, dar nu a fost nicio despotie de tip Asiatic.
Sclavia nu era inexistenta, insa sclavii nu reprezentau nici pe departe
principalul mijloc de productie.
5. Functii
Avand in vedere etapa de evolutie in care ne gasim, nu putem vorbi
despre niste functii
Complexe ale statului dac
Un rol important al sau era acela de a asigura o ordine interna, preotii
avand un rol important in aceasta directie
Totodata, o functie importanta era aceea de organizare a cultului religios.
Functia sa cea
mai importanta era cea de aparare externa.
Aparatul de stat
1. Organele centrale
Desi aflat la inceputul evolutiei sale, statul dac a cunoscut existenta unui
aparat de stat format dintr-o serie de organe ce aveau rolul de a realiza
functiile amintite mai sus.
1.1.

Regele. Viceregele

In varful ierarhiei statale se afla regale, care cumula calitatea de legiuitor cu

cea de sef military. El era secondat de vice-rege care, cu exceptia cazului
cand cumula si calitatea de rege, era marele preot. Astfel, l-am intalnit pe
Deceneu alaturi de Burebista, iar Vezina este pomenit ca avand al doilea loc
dupa Decebal. Regale sau marele preot avea si atributii judecatoresti.