Sunteți pe pagina 1din 7

lOMoARcPSD|4342402

Curs 9. Drept penal international

Introducere în drept internaţional public (Universitatea Babes-Bolyai)

StuDocu is not sponsored or endorsed by any college or university


Downloaded by Izabela Danciuca (izabela.danciuca@gmail.com)
lOMoARcPSD|4342402

CURS XIV DREPT PENAL INTERNATIONAL

Savarsirea unei infractiuni internationale de catre o persoana fizica


reprezinta, de fapt, o consecinta a raspunderii internationale a statelor –
persoanele fizice vor fi judecate, in principiu, in calitate de subiecte de
drept intern si nu de drept international
- obligatia de a incrimina infractiunile internationale, de a trage la
raspundere persoanele vinovate de comiterea unei infractiuni
internationale este asumata de state prin tratatele internationale.
In mod exceptional, persoanele fizice pot fi judecate si de instante
internationale.
Aparitia acestei ramuri a DPI ca ramura distincta de drept a fost
initial determinata de necesitatea sanctionarii criminalilor de razboi,
ulterior evoluand spre incriminarea altor fapte cuprinse in categoria
infractiunilor intenationale.

1. Istoric

Hugo Grotius promoveaza pentru prima data ideea raspunderii


individuale in dreptul international.
Primele reguli conventionale referitoare la rapunderea penala
pentru crime internationale– Tratatul de la Versailles.
-apare pentru prima oara notiunea de « crima de razboi »
- stabilea infiintarea unui tribunal international pentru judecarea
fostului imparat german, Wilhelm al II-lea de Hohenzolern, insa
refugierea acestuia in Olanda si refuzul autoritatilor olandeze de a-l
extrada impiedica punerea in aplicare a acestor prevederi
Juristul si diplomatul roman Vespasian Pela a avut o contributie
esentiala in dezvoltarea acestei ramuri a DIP, pledand pentru o justitie
internationala permanenta (in 1934 propune acest aspect, in 1935
redactand un prim text al Statutului unei Curti Penale Internationale) si
pentru definirea exacta si clara a crimelor internationale.
S-a propus elaborarea unui Cod represiv mondial si ideea de a se
crea o Camera criminala in cadrul Curtii Permanente de Justitie
Internationala – propunerile preluate de Societatea natiunilor – Conferinta
internationala de la Geneva 1937-1938, V.V.Pella fiind secretarul general
al acestei conferinte
- s-a adoptat atat Conevntia asupra prevenirii si reprimarii
terorismului, cat si Conventia pentru crearea Curtii Penale Internationale,
care nu au intrat insa in vigoare datorita declansarii celui de-al doilea
razboi.
In 1942 – « Declaratia de la Saint James Palace » - document
semnat la Londra, de guvernele statelor ocupate de Germania

Downloaded by Izabela Danciuca (izabela.danciuca@gmail.com)


lOMoARcPSD|4342402

1945 – Acordurile de la Yalta, Acordurile de la Postdam, Acordul


de la Londra privind urmarirea si pedepsirea marilor criminali de razboi
ai puterilor europene ale Axei » semnat de Franta, MB, SUA si URSS in
baza caruia s-a creat Tribunalul Militar International de la Nurnberg.
In 1946, prin Proclamatia din acel an a creat Tribunalul Militar
International pentru urmarirea si pedepsirea marilor criminali de razboi
din Extremul Orient – Gen Mc. Arthur, Comandantul Suprem al Puterilor
Aliate
In anii 1991 se infiinteaza tribunalul ad-hoc pentru judecarea
criminalilor de razboi din fosta Iugoslavie, iar in 1994 tribunalul pentru
judecarea atrocitatilor comise in Rwanda.
In 1998 la Roma se adopta Statutul Tribunalului Penal
International.

2. Definitia dreptului penal international

= ansamblu de norme cu forta juridica obligatorie, stabilite si


acceptate de catre state, prin care se definesc principiile si
modalitatile raspunderii penale si reprimarea infractiunilor
internationale savarsite cu incalcarea dreptului international
contemporan (Dictionarul de drept international public)

Subiectele acestei ramuri de drept sunt statele


- statele se obliga prin tratatele pe care le ratifica sa introduca in
ordinea juridica interna normele pe baza carora sa incrimineze
faptele considerate infractiuni internationale si sa traga la
raspundere pe autorii acestor fapte ;
- competenta de a-i judeca pe autorii crimelor internationale
aparatine instantelor nationale, in principiu DI penal fiind
guvernat de principiul complementaritatii.
Persoanele fizice, fie ca organe ale statului, fie ca particulari –
obiect al dreptului international penal.

3. Principiile DI penal

3.1 Principiul legalitatii infractiunilor si pedepselor


- consacrat in dreptul intern ca drept de baza al dreptului penal
- nullum crimen sine legem – nici o fapta nu constituie infractiune
daca nu este incriminata de lege
- nullum poena sine legem – nici o pedeapsa nu poate fi aplicata
daca nu este prevazuta de lege
In DI penal conventiile care stabilesc infractiuni internationale nu
precizeaza si pedepsele care se aplica (exc. Statutul Tribunalul Penal

Downloaded by Izabela Danciuca (izabela.danciuca@gmail.com)


lOMoARcPSD|4342402

International si al celor doua tribunale ad-hoc de la Haga prevede ca


inchisoarea cu durata de cel de ani sau inchisoarea pe viata) – de aceea
statele sunt obligate sa preia in legislatiile nationale prevederile
conventiilor si sa stabileasca sanctiunile penale aplicabile.
3.2. Principiul represiunii universale
- statul care descopera pe teritoriul sau pe autorul unei infractiuni
internationale este competent sa o judece, indiferent de locul
unde a fost savarsita infractiunea

3.3 Infractiunea internationala ca unic temei al raspunderii


internationale penale
- op persoana poate fi condamnata numai daca a savrasit o
infractiune internationala – numai daca o instanta competenta a
stabilit legatura dintre persoana si fapta internationala penala

3.4 Principiul raspunderii penale individuale si personale


- nu este admisa raspunderea colectiva si nici raspunderea unei
persoane pentru fapta altuia

3.5 Principiul imprescriptibilitatii crimelor internationale


- aplicabil pentru o parte a crimelor internationale, respectiv pentru
crimele de razboi si crimele contra umanitatii
- Conventia aupra imprescribtibilitatii crimelor de razboi si crimelor
contra umanitatii – ONU, 1968

3.6. Principiul neretroactivitatii


- cu exceptia legii penale mai favorabile

4. Infractiunile internationale

= fapta ilicita din punct de vedere international, periculoasa


pentru valorile fundamentale ale comunitatii internationale si
savarsita cu vointa si constienta, incriminata ca atare prin tratate
internationale si normele dreptului inter, care atrage dupa sine
aplicarea unor sanctiuni penale in conformitate cu tratatele sau
legislatiile nationale

Clasificare :
- crime internationale ;
- delicte internationale (infractiuni transnationale)
I Crime internationale :

Downloaded by Izabela Danciuca (izabela.danciuca@gmail.com)


lOMoARcPSD|4342402

- prin comiterea lor se incalca obligatii internationale esentiale


pentru garantarea intereselor fundamentale ale comunitatii
internationale
Statutul Tribunalului Militar International de la Nurnberg :
- crime contra pacii ;
- crimele de razboi ;
- crime contra umanitatii
Statutul de la Roma 1998 – Tribunalul Penal International :
- genocidul ;
- crimele contra umanitatii ;
- crime de razboi ;
- crima de agresiune – nu este definita in prezent, prin urmare
Tribunalul nu-si poate exercita competenta asupra acesteia

Crima de agresiune – a fost insa definita prin Statutul


Tribunalului Militar International de la Nurnberg fiind inclusa in
categoria crimelor contra pacii : « planuirea, pregatirea, declansarea sau
purtarea unui razboi de agresiune sau unui razboi cu violarea tratatelor, a
granitelor sau a acordurilor internationale »
Crimele contra umanitatii
- dificila delimitarea de crimele de razboi, intrucat crimele contra
umanitatii pot fi comise si in timp de razboi.
- definite prima data in Statutul Tribunalului Militar International
de la Nurnberg : « asasinatul, exterminarea, supunerea la
sclavie, deportarea si orice alt act inuman comis impotriva
oricaror populatii civile, inainte sau in timpul razboiului, sau
chiar persecutiile pentru motive politice, rasiale sau
religioase »
- apartheid-ul – anii ’80
- Statutul de la Roma : « unul din actele comise in cadrul unui
atac generalizat si sistematic lansat contra unei populatii civile
si in cunostinta de acest atac »
- omorul ;
- exterminarea ;
- reducerea la sclavie ;
- deportarea si transferul fortat de populatie ;
- apartheidul ;
-violul, prostitutia fortata, insarcinarea fortata, sterilizarea
fortata,etc

Genocidul
- pana la intrarea in vigoarea a statutului de la Roma – cea mai
grava crima impotriva umanitatii

Downloaded by Izabela Danciuca (izabela.danciuca@gmail.com)


lOMoARcPSD|4342402

Conventia pentru prevenirea si reprimarea crimei de genocid –


AG ONU 1948
- acte precum : omorarea mebrilor unui grup, distrugere fizica
totala sau partiala, masuri care vizeaza scaderea natalitatii,
transferarea fortata a copiilor dintr-un grup in altul, etc,
savarsite cu intentia de a distruge, in totalitate sau in parte un
grup national, etnic, religios sau rasial

Crimele de razboi
Instrumente :
- Statutul Tribunalului Militar International de la Nurnberg ;
- Conventiile de la Geneva din 1949 ;
- Protocoalele aditionale din 1977 ;
- Statutul Tribunalului International pentru Iugoslavia
- Statutul Tribunalului International pentru Rwanda ;
- Statutul Tribunalului Penal International

- prevederile se aplica si conflictelor fara caracter international :


Ex.
- omorul ;mutilarile ;
- tortura ;
- luarea de ostatici ;
- lansarea de atacuri deliberate impotriva populatiei civile ;
- recrutarea sau inrolarea copiilor mai mici de 15 ani in fortele
armate.

II Delicte internationale (infractiuni transnationale) ;


- terorismul international ;
- traficul cu stupefiante ;
- traficul cu fiinte umane ;
- falsificarea de moneda ;
- pirateria maritima ;
- distrugerea cablurilor submarine ;
- difuzarea de publicatii pornografice

5. Justitia internationala

1. Tribunalele militare internationale de la Nurnberg si Tokio


Tribunalul de la Nurnberg (20 noiembrie 1945 – 1 octombrie 1946)
a fot creat « pentru a judeca si pedepsi (…) pe marii criminali de
razboi din tarile europene ale Axei »

Downloaded by Izabela Danciuca (izabela.danciuca@gmail.com)


lOMoARcPSD|4342402

- un organism creat de catre puterile invingatoare pentru a


pedepsi persoanele sau organizatiile apartinand statelor invinse
– se incalcau principiile justitiei si echitatii

- marcheaza totusi un moment extrem de important in evolutia DIP,


aratand necesitatea unei justitii penale internationale
- avea competenta sa judece si organizatii (Gestapo-ul, SS si
conducerea partidului nazist au fost declarate organizatii
criminale).
Tribunalul de la Tokio – competente asemantoare celui de la
Nurnberg
Diferente
- era competent sa judece doar indivizi nu si organizatii, nu putea
judeca crime impotriva umanitatii, ci doar crime de razboi,
magistratii erau numiti de Comandantul Suprem al Fortelor
Aliate etc

Downloaded by Izabela Danciuca (izabela.danciuca@gmail.com)