ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA MANUALUL APICULTORULUI — Edifia a Vi-a — BUCURESTI — 1986Lectiile din aceasta editie a Manualului sint scrise de Vasile ALEXANDRU ing, zootehnist, Constanta ANDREI biolog, TConstantin ANTONESCU],[Tonel _BARACH Paul BUCATA biolog, Vasilicn CIOCA farmacist, lon CIRNU ing. agronom ar., Eeaterina CONSTANTINESCU biochimist Constantin CULEA ing. tem., Maria DRAGAN biolog, Grigore FOTA ing. horticultor, Niculae FOTT ing. agronom, Elena GROSU biolog, Elena HOCIOTA ing horticultor, N. V. TLIESIU api- cultor, Cristina MATEESCU biochimist, Aurel MALAIU, ing. zootehnist, Eugen MARZA jpg. zootchnist, Iie OGRADA med. veterina jena PALOS farmacist, Elena SAVULESCU ing tem., Mihaela biolog (redactor coordonator), Elisei TARTA ing. ugronom, Sorin WER- NESCU biolog si Traian VOLCINSCHT ing. zootehnist. ©operta si desencle : Florin STEFWREAC si Laurentiu LUPASCUY Tehnoredactare si corectura : Sorin BODOLEA Conductor tehnic tipografie : Ion BOBOCCUVINT INAINTE In ultimele dowd decenii apicultura roméneascé a inregistrat o dezvoltare {Gra precedent, dobindind o recunoastere internationalé ilustratd si de prezenta Activd si competentd a apicultorilor romani in cadrul acfiunilor si manifestari~ lor organizate de Federatia Internationala « Asociatiilor de Apiculturd APIMON- DIA, Dupd cum rezuité din datele statistice din ultimele dowd decenti, in timp ce in majoritatea tdrilor europene numérul familiilor de albine si producfiile api- cole au scézut, sau in cel mai bun caz au stafionat, in fara noastrd au fost inre- gistrate anual cresteri, atit in ceea ce priveste patrimoniul nafional apicol, cit si in dinamica productici apicole, amplu diversificaté ta ultimi ant. Toate aceste tm- Dliniri. si realizdri_ au fost posibile datoritd sprijinului permanent st indrumédrii atente de care beneficiazd apicuitura din partea Conducerii Superioare, personal din. par- tea tovardsului NICOLAE CEAUSESCU, Secretarul general al partidului gi Pre- gedinte al Republicti. Trebuie sd amintim, cd, ined din anul 1977, cel de-al XXVI-lea Congres al APIMONDIA a conferit tovardsului NICOLAE CEAUSESCU ea mai inaltdé distinctie internapionalé apicold — Medalia de aur — care simboli- zeazl recunostinta milioanelor de apicultori din intreaga lume pentru grija constansd si interesul major acordate dezvolidrit apiculturii. In ideca necesitatii asigurdrit continuitatii si reimprospatarii lileraturii api- cole printr-un nou volum adresat publicului larg, am primit cu nespusd bucurie tugdmintea editorilor de a prefata editia a Vi-a'a Manudutui apiculiorului, con- siderind ed 0 noud editie réspunde unor cerinte majore menite si contribuie la formarea unor noi generatii de apicuitori gi la perjectionarea stuparilor prac- tictent. De la prima aparitie @ acestui manual, in urma cu 19 ani, fiecare din edi- fiile succesive s-a caracterizat printr-un spor de calitate si, ca urmare, s-au in- tegistrat epuizdrile rapide ale tirajelor mari in care s-au tiparit. Cittiorii editiilor ancerioare au fost apicultori sau viitori apicultori de cele mai diverse virste si din toate categoriile sociale, manualul find utilizat ca ma- teriai de referinté chiar si de strdint, —tineri din Jiri europere, din China, Vietnam, Cuba, Egipt, Indonezia, Madagascar, Irak, Siria, Somalia si alte jari — vendfi in Romdnia pentru a invita apicultura in general sau cu dorinta de a-si perfeetiona cunogtintele ort a se specializa intr-un domentu al stiinter si practicit apicole. Aceasté largd utilizare a editillor anterioare ale manualului izvorind dintr-o ne~ cesitate $i oportunitate objective confirma justetea hotdririi Comitetutui Executiv at Asociafied Cresedtorilor de Albine si a Redactiei publicafiitor apicole de a realiza actuala reeditare. De altfel in fara noastré cartea de apicuiturd cunoaste 0 bogatd traditie. Incd acum 200 de ani apérea, in 1789 la Viena, prima carte de apiculturd, ,Heono- ‘mia stupilor’ de Ioan Pivariu Molnar, un volum in limba romGnd, graftat cu it- tere slavone. In aceasta istorie bicentenard se intilnesc numele’ multor autori care s-au aplecat cu rivnd si ddruire asupra colilor albe, elaborind lucréri va~ loroase. Intre ci se cuvin amintif: loan Tomici, Nicolueseu si Stocnescu, Beg- neseu, Romanescu, Antonescu, Barac, Hristea (cartea sa ,Stupiritul” find pre- miaté in 1927 de Academia Francead si cunoscind citeva edijit ulterioare) si aitit Sint convins cd insustea cunostintelor cuprinse in acest volum na deter- la cititori o participare activa la viata apicold, cu initiative si interes spo- E cu profesionalism si responsabilitate, cu spirit gospoddresc si constiinta, ca expresie finald a unei inalte culturi apicole. Nu trebute ca aceasté culturd apicold Sd se recume doar la insusirea si vehicularea unor teze si precepte, ci pornind de felegerea profundd a rolului gi locului apiculturi: in economia nafionald, a dinamicH proceselor dezvoltdrii, desdvirsirea et continud, si insemne de fapt o Permanenta actiune constienté in spiritul cerintelor actuateTinind seama de aceste deziderate, actuala editie a Marualulut apicultoru- Tut reprezint& o contributie importanta la permaneniul efort edueajional depus de Asociatia Cresedtorilor de Albine. Puternic implicati in acest efort, autorii manualului vor s@ ofere eititorilor nu un inventar de date, de metode, nu scheme de gindire, nu un profesionatism de rutind, ci un mod de gindire apicola creatoare, un spirit de orientare cert $i 0 infelegere cit mai profunda a fenomenetor apicole st a implicatiilor acestor Jenomene. Adevdrat apicultor nu poate fi considerat decit un autentic specialist in tehnologia integratd a cresterii albinelor, intelegind prin tehnologie integrata 10- talitatea mijloacelor si metodelor prin aplicarea carora procesul produetiv apicol dobindeste cele mai bune caracteristici de eficienta economica si rentabilitate. De competenta acestui apicultor depinde in primul rind decd stupii, stupina, intre- gul patrimoniu national apicol, aceasté importanta avutie a tarii, isi gaseste cea mai bund si eficientd utilizare, dacd esie corect si precis condusd, daca este ri- Guros si onest pistratdé, deca potentialul ei este valorificat si se materializeazd la cole mai inaite cote valorice. Sigur ed prin toate lectiile manualului s-a urmérit ca apieultorul, prin a: toritaten sa projesionald, prin atributcle etieli meseriei sale, sé dobindeased un rol mobilizator a celorlalie categorit de specialisti din agricultwrd in promovarea ‘unei atitudini responsebite fatd de modul cum se valorificd resursele naturale — In principal nectarul si polenul —, de eficienta cu care albinele contribuie, prin polenizarea culturilor agricole, Ia 'objinerea wnor sporuri de seminte, legume si fructe, a imbundidfirea calitdjit recoitelor, In pdstrarea ochilibrutui ecologic, Ar ‘maj fi de adéugat c4 toti apicultorié trebuie sf contribute prin exemplul compe- fenfei si comportdrhi lor ta eforturile de intronare a principiilor de rafionalitate ecologicd si economicd, a normelor unei judicioase gindiri biologice si economice bazate pe spirit de gospodarire st eficientd. Felicit editorii si autoriit. manualulut convins fiind ed aportul lor edueatio- nal concretizat intre aceste caperti va potenja atributele de creativitate ale ac- tualilor gi viitorilor apicultori care, actionind eu pricepere si daruire, vor -deveni nu numai buni specialisti, ci promotori al unei culturi apicole avansate gi ai ‘unei constiinje apicole inaintate. Prof. dr. ing. V. HARNAJ Presedinte de Onoare a] APIMONDIALeetia 1 ALBINA SI COLONIA DE ALBINE Fie cd fi spunem prieteneste .musc&“, ignorant ,,viespe“, admi- tativ ,ginganie“, poctic ,,fetica* sau corect ,albina*, nu trebuie sa ui- idm nici un moment ca albina este o insecté. Rememorind cunostintele de zoologie : insecta este un animal nevertebrat caracterizat de alea- tuirea corpului din trei parti principale — cap, torace si abdomen, la rindul lor compuse din mai multe segmente si acoperite cu un invelis tare, chitinos — aripi Albina face parte din una dintre cele mai avansate grupe de insecte Ordinul Hymenoptera (au doua perechi de aripi membranoase), famili Apidae, genul Apis, specia meilifera sau mellifica (albina melifera euro- peand, pe care o ingrijim in tara noastra). La acest ordin apare viata social si organizarea indivizilor in colonie (sau familie) echivalind prin functionalitate cu un organism, ceea ce atrage cu sine diviziunea mun- cii, ingrijirea in comun a urmasilor, adunarea si prelucrarea in comun a hiranei, concentrarea puterii reproduc&toare a organismului la una sin- gura din femele — matca si la citiva masculi — trintorii, reglarea in co- mun a cdldurii organismului social. Consecinta a acestei vieti sociale — aparitia populatiei mari de indivizi cu functii de intretinere — lucra- toarele, acumularea de rezerve de hrana, totul cui remarcabile adaptari gi dezvoltari in morfologic ale sistemului digestiv, respirator, muscular, nervos, reproducator, excretor, exceptionale performante ale organelor de sim}, ale sistemului enzimatic si hormonal, din toate rezultind spee- taculoase aspecte de comportament. Date fiind aceste perfectionavi, colonia albinci melifere este consi- derata in zovlogie ea ,supraorganism* — in care functiile de nutritie, respiratie, aparare si reproductic au atit nivel individual cit si social. lar aparifia a doua caste la sexul femel (matea si lucrétoarea) este ex- presia inaltei diviziuni a muncii atinsd de specie in Indeplinirea funefi lor sociale, De refinut : nu matea, unica, este noutatea in evolutie, ci lu- cratoarea — aceasta esto, in perfeetiunca ci, aberant — o minunaté di versiune do la dezvoltarca reproductiva, normala, a femelei Pentru a intelege comportamentul si viata albinei in stup, pentru on corect posibilitaile de a ingriji si exploata ‘albinele, in concor- @ cu modul natural de desfasurare a Vietii lor si nu impotriva aces- tuia, este necesaré cunoasterea alcatuirii corpului lor si a dezvoltarii, Intrucit Iucratoarea este individul majoritar in colonic, intrucit a fost ce]_mai bine studiata, astfel incit majoritatea descrierilor anatornice sint facute pe ea, intrucit cu lucratoarea se fac productiile de miere, intru- cit lucratoarea are cele mai numeroase comportamenie tipice si specta- ; de prezenta a sase picioare articulate si — la majoritatea 5culoase, descrierile din aceastd lectie se referé la lucratoare. Ori de cite ori matea si/sau trintorele au particularitaji de morfologie, ele vor fi mentionate, De Ia ou Ia adult Tncepind cu luna martie, stupul poate fi deschis fra riscuri, Pe fa- gurii din centrul stupului, in elipse cit palma si, pe masura trecerii zi- lelor, din ce in ce mai ample pina la a occupa aproape toata suprafata fa~ gurelui, se observa in celule oudle, Albe, stralucitoare, oudle de albind sint ca niste bastonase lungi de 1,4—1,6 mm, curbate citre partea dor- sal&, rotunjite la capete, Capatul anterior al ‘oului, polul oral sau cefa- lic este mai gros — in acea parte se va dezvolta capul viitorului individ ; capatul posterior — polul caudal sau anal, mai subfire, adera Ja baza celulei. In ou se formeaza, la citeva ore de la depunere, embrionul ; sint vizibile (cu_o lupa foarte puternica) inceputuri de segmentare a corpu- lui, mugurii pieselor bucale si ai picioarelor. fn a treia zi de la depu- nerea in celulé, rupind foitele embrionare, eclozioneaza tindra larva. Ea seaman cu un viermisor alb stralucitor si este curbat ventral — invers decit oul. Datorité ingrijirii atente si asidue acordate de cdtre albinele doici (tabelul 1), larva creste timp de cinci zile in ritm accelerat (numai intr-a doua zi de viaté greutatea ei devine de gase ori mai mare decit, in ziua precedenté); masa corpului larvei ocupind toata celula. Tabetul 1 Ingrijicea acordata de doici unei albine in primele zile de dezvoltare Visite exclusiy pentru hedinire Vista Numir ‘otal de visite ume rota timout Toit ‘aie meh ina h con ah ou 854 ze ts 7 921 256 50 a 834 226 u 3 1164 240 1 4 2084 708 a8 5 2855 1296 283, Total eT _ 2816 42 Aspectul puietului este foarte important pentru cel care ingrijeste albinele. Cursantul,trebuie s&-si obisnuiased ochiul cu masa alba sidefie alcdtuité de totalitatea larvelor si oudlor din Yagure: ea paren ee starea de s&indtate. Orice schimbare In culoarea, strélucirea si forma velor trebuie sesizata si cercetata. In timp ce in interiorul organismului larvei au loc profunde trans- forméri ele organelor si perfectionari.ale acestora, marcate de 4 nApir- liri succesive, in zina a 6-a (a 9-a zi de la depunerea oului) Jarva intinsA fncepe si-si teas coconul. Prenimfa si apoi nimfa sau pupa care fi ia 6(Bul Sint faze de dezvoltare ale albinei desemnate in vorbirea curentA ca puict in virsté“ — spre deosebire de ,,puictul tinar* — larvele, dife- Fentiate la rindul lor pentru nevoile practicii in larve tinere gi larve in ‘irsta (1—3 zile si respectiv 3—6). Cea mai neafigajantd si mai sigurd di- ferenticre a puictului este aceea care se refera Ja aspectul sau in stup — puiet necapicit si puiet capacit; denumirile se refer’ la capacelul de ceard pe care albinele ce acoper& fagurii il pun peste coconul gata tesut de larva in ziua a 9-a. Chiar dacd nu mai este hrénit de catre albinele doici, nu inseamna cA puietul cipacit nu beneficiazé de ingrijire : prin insasi prezenta lor activa pe faguri cu puiet, albinele asigura tempera- tura optima dezvoltarii acestuia ; in absenta albinelor acoperitoare, pu- jetul din celule, fic cl c&picit, fie necapacit, raceste si moare. Pentru familiarizarea cu aspectul puictului pe fagure este necesar sa se retina citeva din elemeniele ce pot caracteriza fiecare virsta si eare, deci, cu ocazia cercetirii stupului, vor trebui cdutate anume. In schema alaturata sint _\UCRATOARE MATCA redate, sintetizat, aceste elemente. OU | OU Adultul Adultul sau insecta perfecta este albina aledtuita din cap, torace si abdomen, cu toate ‘organele si apendicele bine formate, de culoare generala bruna cu pete si variante cuprinzind cenugit, portocaliu, galben si negru. Spre deosebite de invelisul membranos, moale al stadiilor preadulte, corpul adultului este protejat de un invelis tare — cuticula chitinoasa, pe suprafata cdreia sint inserati numerosi peri, de forme si cu funcfii din cele mai variate, de la mecanice pind la senzoriale. Aceeasi cuticulA acoperA si picioarele si — cu unele subjiri — aripile Reluind cele spuse deja despre alcatuirea tipied. a corpului insectei, iati pe seurt cum araté"— vazuté de aproape si eu atentie — albina. Capul. Vazut din fata, capul albinei_lu- cratoare are aspect triunghiular, cele doud Ze i a — Fig — durwte stadutor tarvat” 51 pupal ta teratoare st Wiated (ef, Rembola, Kremer, Uirieh) Liniile verticale indie domenile de suprapunere a staditior Gucesive | LinE4, —~ tarve in vitstele’ 1-4; LS, larva in Virsta a g-a, inainte de cipacire ; Li, larva in Vitsta a o-a, Supa capieire ; PP, prepupa ; P, pugs (@ — oeht albl 3 r— Sent roa: br — och! brun-roseat'; b — och run intens 3 ba ‘och! brun Intens, ‘orace plgmentasie desehisa ; bm — Behi brun intens, torace plamentafie medie ; bb— ocht brun Thiens, lorace pigmentalle brund ‘nourunghiuri laterale find cuprinse de cei doi ochi compusi, mari. Va- zut din profil, capul este turtit, cu partea posterioara usor con- cava — atit cit sd se aseze pe suprafata anterioara a toracelui, cu care vine in contact. Pe partea dorsala a capului se afla trei ochi sim- pli — ocelii. lar pe partea anterioara, cam la centrul triunghiului, se afla inserate cele doud antene. In sfirsit, in unghiul inferior al capului si tn partea posterioard se remarc’ piesele bucale: buza superioara gi respectiy trompa Capul méteii este mai rotunjit decit al lueratoarei si este mai lat in raport cu propria sa lungime. Capul trintorelui este mult mai mare si — vazut din fafa — este aproape circular Alcdtuirea ochilor si supratata lor mare dau posibilitate albinei si vada pe aproape 180°. Fiecare din cei doi ochi compusi consta din numeroase unitati de baz4 numite omatidii : corespunzator lor pe suprafata acoperita de cuticuli se ob- servi fatete hexagonale: marginile sint opace, dar suprafejele centrale sint_ trans- parente si fac functie de lentile, Pe zonele opace ale lentilelor se ail numerosi Perigori ascutiti. Ochiul compus al lucratoarei cuprinde 3.000—5.009 omatidti ; la matek 3.000— 4.000, iar la trintore 7.000—8.000. Antenele sint fixate la baz’, printr-o membrana, intr-o micd excavatie in cuticula capului, denumita soclu, Articolul lung ce aleatuieste baza antenei se nu- meste scapus si adaposteste organul Iui Johnston, cu rol in echilibral corpului, In continuarea sa se afl pedicelul si flagelul sau biciul — acesta alcatuit din 10 ar- ticole (la. matea si lucratoare) sau 11 (a trintor). Pe flagel sint localizate, in afara vazului si echilibrului, toate principalele organe de sim{: pentru pipait — diversi Fig. 2 — Caput alvinet tuerdioare (cf. Frillt si Sensidont) Stings, vedere postertoaea — 1 desehideroa ocetpitala ; maxtia st lobul inferior sint_aistan- tate aruficial, pentru a se indica partile componente ale eestor apendicl : 10 — cardo, 9 — stipes. & — palp maxilar sl? — gales, s respecuy 2 — postmentum, 3 —~ prementum, 9 Daragioss, 5" palp labial si € — ligula ; contra, vedere sroncald a capului pargial descuporte : 1 —“oeeilt, 3 — cent compus, 3 — labrul superior, ¢ — mandibulele, 5 — protocerevrum si sectlune ptin ochiuldrept ; A’ — mandibula de viewpe, B — mandibula de albina qucratoare Grespta, ectiune evidenjind parcurm salivel linia inireruped, subfire — (do-a lungul Una canal ce se Scunge prin tiguta) st at allmentelor "linia. tnérerupss, groast — (car Gjung tn esofag dupa ce’ au fraversat un canel constitutt ta mare din g@lea ot patpil Ia digit: 1 — esofag, 2“ ercer, 3.— gland’ hipofaringiana, 4 — faringe, § — galea, 6 — I gula, 7 —"palp labialperi tactili; pentru gust — conuri chimioreceptoare; pentru miros — placute per- forate. altéle pentru modificari de temperatura, si unele speciale pentru concentre fia de acid carbonic a aerului, Pe corpul albinei nu exista receptori pentru sunet ; in schimb, ea detecteazi vibratiile si reactioneazd la ele, propabil prin organele ors Picioare. Despre asemenea vibratii se spune ca Sint .sunete provenind din subsirat Piesele bucale : labrul sau buza superioara (anterioara) inchide cuvitatea bu- cala anterior ; este 9 mica piesi mobila. Mandibulele au, amindoud, cite un sant ce permite scurgerea produselor elaborate de glandele mandibulare. Spre deosebire Ge alte insecte, incudite, Ja albins mandibulele mu au dinti; de aceea, de exemplu, albinele nu pot rupe pielita fructelor, Mandibulele servesc la malaxarea cerii, iar Ja albinele ce primese nectarul — la concentrarea acestuia prin expunerea lui in pelicule fine. Mandibula mateli are un pinien foarte bine eonturat, Proboseisul sau trompa este alcatuit din doud piese de suspensie, ansamblul pieselor bucale pro- priu-zise, si din maxile tot ansamblul participind la sugerea nectarului din floare. Demn de rejinut ca lungimea trompei este un element important in apre- cierea capacitatii productive a albinei si de aceea folosit frecvent in descrierile protesioniste, In principiu, trompa mésoaré 6—7 mm, eu variafii la diferitele rase de albine. La matca, trompa are numai 3.5—4 mm. In regumat, pentru orientarea fntr-un text care face npel la cunostinte de anatomie, aparatul bueal al albinei se compune din: labrum ; mandibule ; probos- cis, care la rindul lui este compus din: mawile, cu stipes; galea; lacinia si palpi maxilari ; labium, cu cardo ; lorum, ambele parti de suspensie ; submentum ; men- tum ; paraglose ; palpi labiali si limbd, terminat& cu lingurita, Sa inventariem pe scurt si glandele cefalice, prezente in interiorul capului si vizibile numai cu o lupa foarte puternicd sau ln microseop, Glandele hipofaringiene (gresit numite si faringiene) se afla in partea superioar{ a capului; pereche, ele constau din dou tuburi foarte lungi purtind de-a Jungul lor glandule. Canalul colector de la fiecare se deschide la baza faringelui, Aceste glande secret& Japtisorul, hrana des- tinata larvelor. Numai luer&toarele au asemenca glande, dezvoltate sau nu, La matc& ele se afl in form& de rudimente, jar Ja mascul sint ab- sente. In perioada de ingrijire a puietului glandele sint dezvoltate la al- binele lucratoare in virsta de 5—10 zile, cind devin doici, Foarte mult regresate la albincle de 20—25 ile, ele pot fi reactivate si deci s& se dezvolte din nou — in conditii de necesitaie. Glandele mandibulare se afla in baza capului; deschiderca lor se aflA pe mandibule, Foarte dez- voltate la matca si la lucratoare, sint extrem de mici Ja trintor. Secretia lor permite lucratoarei sé inmoaie si si friminte ceara si propolisul, si dizolve invelisul ulcios al polenului. Cu totul alté functic are la mated, Ja care sccrefia mandibulara constituie baza unor feromoni; acestia sint ,secretii glandulare externe, cliberate de un anumit individ si care provoaca © reactic specifica Ja alt individ de acceasi specie’. Toracele se compune din trei segmente (pro-, meso- si metatorace) care sustin cele doua percchi de aripi si cele trei perechi de picioare, iar fn interior adapostese puternica mas& musculara care asigur& zbo- rul; lor, celor trei segmente, li se adaug& si primul gegment abdominal numit propodeum, o partfcularitate a himenopterelor. Aripile : ambele perechi sint membranoase, cu nervuri rigide, tu- bulare, prin care circulé hemolimf&. Perechea enterioard (1-a) sint_ mai mari decit cele posterioare, Nervurile descriu anumite desene denumite celuie ; dintre acestea, studiul celulei cubitale-3 este deosebit de im- portant in aprecierca pentru selectie a albinclor.Caracteristic pentru aripile albinei mai este si sistemul de cirlige (prezente pe nervura costald a aripilor posterioare) si pliul aripilor an~ tcrioare. Cirligele (sau hamuli) se agat& in timpul zborului in pliu, cele dou aripi de pe 0 parte formind astfel un singur plan de batere a aeru- lui. In afara zborului, cole doua aripi sint perfect independente una de alta Picioarele albinei lucritoare sint una din cele mai interesante din- tre adaplarile insectei la modul de viata social. Inty-o forma ascmané- toare, aceleasi modificdri adaptative sint prezente si ki alte rude (sociale sau semi-sociale) ale albinei, care se hranesc oarecum asemandtor. In ufaraé de dimensiuni, care le deosebese, cele trcl perechi de picioare ale albinei au si conformatii caracteristice. Prima pereche are o perie pentru curafirea antenei; prin inchiderea articulatiei tibio-tarsiene se formeazi un inel — antena trecula prin el este periala, curatata de orice impuritaji care s-ar fi oprit in perisorii_ ce 0 acopera. Perechea a doua are la partea inferioaré a tibiei un spin, folosit la des- cavearea incar Ge polen sau de propolis, Perechea a treiti are 0 aleituire mai complicata ; trebuie remareate : articulajia tibio-tarsiand plata si formind o pens ; pe fafa interna: la partea terminala a tibiei — pieptenul, iar pe bazitars S— peria, constind din rinduri de peri aliniate ; peria si pieptenul servese ld culegerea polenu- lui; pe fafa externa: tibia are o cavitate alungita, inconjuraté de peri lungi, fini, iar in centru avind un par mai scurt si rigid, in jurul caruia se va forma ghemo tocul de polen inghesuit de pensa tibiotarsiana — acesta este coguletul adaptare morfofiziologiea, (extrema ta albina) Ju viata sociala de care am pomenit mai sus ; ultimul articol tarsian este identic la tuate cele trei perechi de picioare; el este conformat anume si numai pentru mers, Extremitatea sa are doua cirlige duble imire care se afli un fel de ventuza — empodiul sau pulvilul, Cirligele inlesnesc mersul pe suprafefe rugoase, iar pulvilul pe suprafete netede. Abdomenul este aledtuit din sase inele Ja mated gi luevatoare si din sapte inele la trintor, Raportind aceste inele, vizibile cu ochiul liber, 1a driginea lor din segmentele abdominale ale larvei, trebuie s& amintim temur tibia — arolium ig. 3 — Prewarete atomnes meratoare be ly slinga la deeapta: picior percehes a i-a fafa imteriour’a, Idem fata estetioara si ! piciar pereshea Ina loc& sint numai sase, respectiv sapte, din cele 10 inijiale, Anatomie vor- bind deci, abdomenul albinei adulte consta din 10 segmente : primul, propodeum, este sudat la torace ; urmatoarele sase sint evidente, dupa petiol : acestea sint inelele vizibile ; al optulea, in interiorul celui de-al saptelea, are rolul dea sustine aparatul vulnerant (acul); al noudlea s-a transformat in placile acului ; al zecelea formeazd anusul. In citirea unei planse anutomice, a unel scheme, si inelele cu segmentele abéominale ! ‘Ca si segmentele toracice, cele abdominale sint fiecare aledtuite dintr-un tergit, un sternit si doua pleure, Cele sase inele abdominale sint teleseopate si unite intre ele de o membrana intersegmentara. Tergitul fleedrui inel acopera mult nu se confunde deci rig. & — Atcanniren corpunus atomner 1 — antena ; 2 — cap: 3 — toraco; 4 aripi: 5 — ‘stigma: 6 — teralt V acy 0 picier Is ® — peor Ir: 1 — Dicior 1; 11 — trompa dimba) ; 1 — glo- sa; 18 — mandible sternilul respectiv, dar are si posibilitatea de a se indepirta foarte mult de el. De aci reaulti o mare capacilate de dislensie a abdomenului, si de contragere. Ma cind tergitele de la T 1 la T VI, se poate uyor localiza pe portiunea T VII aco- perilé de T VI glanda lui Nesonov. Aceasta glanda eli un ,miros*, 0 sub- stanji volatila, care serveste Ia recunoaslerea albinelor si intra in aledtuiren .sub- stanjel de alarma‘, Consta dintr-o masa de celule. in mod normal acoperite de ter gitul VI, dar descoperite prin extensia abdomenului atunci cind albinele ventileazi gerul la’ urdinis. Pe partea interna a sternitclor 1V, V, VI, VII se afl cite o pereche de glande ceriere. Cele patru perechi de glande sint aleatuite din nu- meroase celule, foarte dezvoltate in periouda de cladit intens a fagun lor. In afara acestci perioade, ele revin la forma de baza. In stare ac- tiva, celulele sccret& cearA lichida eliberata prin canale foarte fine. Ceara cliberat& pe ,oglinzile ceriere* de pe sternite se*solidific tact cu aerul, sub forma unor solziyori ce imprumuta forma he: a oglinzilor. Matca si. trintorul nu au glande ceriere. In fara noasted selectia albinel se baeazd nu numai pe caracterele produc- tive ale coloniilor alese ci si pe trasaluri de aspect exterior ale acestora si ale populatitior din zonele de provenienta. Pentru ca uniformitaten caraeterelor_morfo~ Togice (aspect exterior) este in bund masura indicia al puritafii rasiale, dam mat seecele 41 marimi de care se {ine seama in cadrul Programului national de selec- fie: 1. lungimea perllor de pe T3; 2. latimea benzii de tomentum pe marginea T4; 4, latimea benzii intunecate dintre tomentum si marginea posterioaré a T4; 5, lungimea proboscisulut aplatisat (glossa + mentum + submentum) ; 6—8. lun- gimea piciorului posierior ; 9. lilimea metatarsului ; 10—12, pigmentatia tergitelor 2—4; 13, 14. diametrcle T3 si T4, longitudinale ; 19. sternitul 3, longitudinal ; 16, 17. oglinda cerierd, sternit 3, longitudinal si transversal; 19, distanla intre oglin= zile cerieve, $3; 19, 20. sternitul 6, longitudinal si transversal; 21, 22. aripa ante- vioara, Iungime sl lijime; 23, 24 pigmentatia scutelumului ; '25,' 26. pigmentatia Jabrumulué; 2730. segmeniele a si b ale celulei cubitale 3, dreapia si stinga ; 3L—41. 11 unghiuri intre lini ce unese intersectii ale necvatiunii aripii anterioare : 42, numarul de citlige de pe aripa posterioars, In caracierizarea sumard se folo” sese si urmitoarele tapoarte: a:b (tomentum) = indice tomentum ; Mr --M,= in- dice metartarsian; T3}T4 = dimensiune corporala; L6+T6— indice de talle (subtirime) ; a:b (celula cubitala 3 dreapta) = indice cubital. Anatomia interna a albinei este structurata pe sisteme de organe, pe care le deseriem pe scurt : Sistemul digestiv : situarea lui in organismul albinei si aledtuirea, pot fi urmarite pe schema din fig. 3: SCUTELUM 1 SCUTUMT | PROPODEUIY Novum ESOFAG oceLt TUBE MALPIGH! Ben \\_Notuy ~ NTEsTIN SCAPUS Ro REC ANTENAL a Los OPT =}. CIBARIUM: CLIPEUS~ una A SPARE | 26341 t UM! INTESTIN MEDIU MANDIBULA’ / Si PALP LABIAL’ GLANOA SALIVRA TORACCA —-MUSCHLAL ZBQRU LONGITUDINAL ovaR GLANDA SALIVARA CEFALICA | ~ CeRIcA — GLANGA | ovinucr OESCHIDEREA x GLANDE! MUSCHI AL. ZBORULUL DUFOUR | COMUN MANOIBULARE OORSO-VENTRAL SPERMATECA Fig. 5 — svefiune longitudinale tpotetica prin corpul albinei tmeratoure 12intestinul anterior, in care se distinge jaringele (cibarium) 6 adevirata: pompa de nectar, esofagul — tin canal a cirui dilatare este gusa, si proventriculut — cu rol de supapi fntre intestinul anterior si cel mediu si a carui deschidere triazii grauncioarele de polen din neciar, Atit nectarul cit si polenul sint refinute in bu- yunarele existente la nivelul proventriculului, Neciarul si polenul nu Sint digerate oneomitent, Intruett enzimete eare Je alae nu pot actlona una in preventa celor- alte ; — intestinul medin, portiunea de tub digestiv care gazduieste digestia diferi- lelor alimente ale albinei — polenuri si nectar. In prima sa portiune, foarte si- nuoasi, enzimele degradeuzi proteinele, glucidele si lipidele, Prin peretele celei de-a doua porfiuni, mai neteda ca aspect. produsele degradate traverseazé pinii in cavitatea goneralli a corpului unde sint antrenale in hemolimia ; — intestinul posterior este subdivizal in intestinul subtire si punga rectald, aceasta din urma deschis& In exterior prin anus. Sistemul digestiv cuprinde clteva glande: doua glande salivare cefatice si oud glande salivare toracice, care isi elimina produsele intr-un canal colector unic, cu deschidere la nivelul mentum-ului ‘Tot anexe ale tubului digestiv sint considerate si fuburile Iui Malpighi sau tuburile urinfere (cea 200 la mumin), firigoare sinuoase cave se deschid la nivelul unisii intestinului medi eu cel posterior. Rolul lor este acela de a elimina deseu- tile organice, in spela urati, Evidente, dar cu un rol si o functiune inca imperfect cunoscute sint si cele gase glande rectale, de pe punga reciali, Se pare ca au rostul de a capta apa din eatabolifii evacuaji deja de tuburile lui Malpighi sau de a secreta o substanta ce impiedica putrefactia masei acumulaie in punga rectalé in special pe timpul iernii. Hrana albinei adulte consta din alimente energetice (nectar si mana; uneori zahar, administrat de apicultor) — care ii furnizeaza apa, saruri minerale, zaharuri simple si complexe si acizi organici, si alimente plas- tice (polenul; uneori inlocuitori sau suplimente de polen) — care ii furnizeazi in’ plus aminoacizi liberi, proteine, grasimi, vitamine, celu- loz, amidon. in total, consumul anual al coloniei este de cca 100 kg nec- tar si de cca 30—50 kg polen. bina dispune de enzime care permit digerarea unui numar de gahururi complexe : zaharoz&, maltozd, melezitozi, trehalozi, ete; nu este capabil sa digere lactoza, amidonul (decit in granule foarte fine) si nici dextrine, Polenul este consumat prin digestie in gusa si intestin, fara ca invelisul grauncioarelor s& fie spart ci prin penetrarea acestuia. De fapt, prin simpla depozitare in fagure, sub actiunea enzimelor si a unor microorganisme, polenul se transforma practic in alt produs) — pastura. Dup& cum rezervele alimentare ale coloniei sint depuse in faguri, cele pro- prii individului sint acumulate in corpul gras — intins in principal ca o edptu- Seal, imediat sub invelisul chitinos dorsal, deasupra diafragmel. Corpul gras con- fine vezervele de glicogen, grisime si proteine ale albinei: ele pot fi foarte mari {n timpul iernii pind spre primavara eind se epuizeazd ; epuizate sint si in sezonul activ —- in urma perioadelor lipsite de cules, sau de vreme rea care refine albi- nele de la cules. a * Dack hrana glucidic’ serveste 1a producerea caldurii, 1a functionarea_mus- chilor si la alcdtuirea rezervelor grase, hrana proteicd (polenul) este indispensa- Bild tinerelor albine doici pentru alimeniarea larvelor sia matell. Sistemul respirator al albinei este aledtuit din tuburi traheene sau trahei si saci aerieni, Orificiile care asiguy’ pitrunderea aerului oxige- nat si expulzarea aerului incdrcat cu bioxid de carbon se numese stigme. 13Traheele sint foarte ramificate, permitind alimentarea directé cu oxi- gen a celulelor si evacuarea gazului carboni Stigmele sint in numar de 10 perechi: doua perechi toracice si opt perechi abdominale, dintre care una pe propodeum, gase pe inelele urmatoare si una pe al 8-lea, nefunctionala, Stigmele toracice se deschid direct la exterior, Prima pe- reche se deschide intr-o mica excavatie in depresiunea mesotoracelui, mascatd de un lob al protergitului, (In aceasta excavatie se adaposlese acutienii Acarapis woodi). Stigmele abdominale se deschid intr-o camera umilé atrium, Traheele sint tuburi rigide, din cuticula fina, chitinizata, cu intérituri de chitin helicoidale in interior, denumite tenidii (acestea menfin ja permanenta tra- hea deschisi), Traheele se divizeaza in tuburi cu diametral din ce in ce mai mic, pind ce in final traheolele se deschid in celule. In corpul albinei existé o serie de Sacl nepereche sau perechi, dilatajii ale traheelor primare. In afara de funetia lor vespivatorie, saci de ner au darul de a face corpul albinei mai usor. Sint dispusl stfel: in cap — cinei saci (1 cefalie, 2 cefalici superiori si 2 mandibulari) ; in to- race — 7 saci (1 toracie ventral anterior, 1 ventral posterior, 2 ventrali laterali, 2 dorsali_laterali si 1 seutelar), jar in abdomen -— 3 saci (1 abdominal supero-an- terior si 2 abdominali laterali). Imensul consum de energie, aportul mare de oxigen pe care il presupune zborul, este sustinui foarte bine de refeaua minutioas’ de trahei si de sacii traheeni. Sistemul muscular al albinei este foarte dezvoltat, Aproape tofi mugehii sint striati, cu exceptia muschilor direc{i ai zborului, Majorita- tex muschilor sint legati de producerea unor migedri ale corpului si sint legati de chitina scheletului fie direct, fie prin intermediul unor tendoane, Organele interne (sistemul digestiv, inima, organcle genitale etc.) au propria lor musculatura. Musculatura aripilor este cea mai important’ si mai impresionanté ; mus- chit direcji ai zborului, foarte puternici, o masa mare; ei produe bitaile verticale ale aripilor (cca 190 bat&i pe secunda), si muschiz indirecti, care permit transfor- marea misciirilor verticale ale aripilor,’printr-o actiune transversala, in migeari he- licoidale — migedrile ce produc deplasarea propriu-zisa a insectei, Sistemul circulator este foarie simplificat la albind, El se compune din inémé, aorta gi lacune de hemolimfa. Functia sa este de a transporta substantele nutritive catre organele efectoare si de a evacua deseurile din organism. Circulatia ca atare se realizeard prin inima si aorta, care aleatuiesc un tub relativ continuu, in partes dorsala, si anume dinspre partea posterioara catre cea anterioara, pind la cap, de unde se conti nud cu o circulatie lacunara (prin cavitatea corpului), eu concursul activ al celor doud diafragme — ventral si dorsal Ni se pare locul potrivit si amintim de existenta sistemului neuro- endocrin, Este vorba de (1) celule neurosecretoare izolate, localizate in creier, celule care elibereazd hormoni ce activeazd glandele endocrine. (2) de insagi aceste glande protaracice — cave, prezenie la larye, dispar Ja inceputul teserii coconului : sint situate difuz in apropierea tubului digestiv in protorace si mesotorace ; secrefia lor este eedisonul sau hor- monul napirlirii (Chimie, un sterol), si (3) cele doud perechi de glande retrocerebrale : a) corpora cardiaca — situate in apropierea aortei, pri- mese gi stocheazd secrefiile cercbrale, pe care ulterior le elibereazd in hemolimfa ; au gi cle o secretie proprie, al earei rol nu este ine& cunos- 4cut, si b) corpora ullata — veeine cu precedentele, s mai multi hormoni, cu functii diverse — una juvenilizanté (actiunea lor, combi- nata cu cea a hormonului napiririi, mentine insecta in stare de lar actiume uncori sinergica, alteori antagonica, in functie de stadiul de dez~ voltare atins), una gonadotropa (controleazd dezvoltarea organelor sexu- ale si a comportamentuhui sexual) si una metabolica (eontroleazé meta- bolismul respirator si in general procesul nutritici si vitelogeneza). Cu un termen generic, produsul corpora allata este desemnat curent ca hor- mon juvenil; dar datorita multiplelor sale functii, in afaraé de mentine- tea stirii larvare, De Wilde a propus de curind (1982) denumirea mai cuprinz&toare de hormon morfogenetic Sistemul nervos al aibinei este, ca la toate inscctele, ganglionar $i scalariform. Creierul este alcatuit din 4 portiuni principale, denumite protocerebrum (pre- lungit lateral prin cet doi lobi optici, masa de Iibre nervoase venind de la ochii compusi) — are relul de a coordona impresiile viatiale provenind de la oceli si ochii compusi : deutocerebrum (aledtult din doi lobi_anteriori — da nastere la dot nervi antenari, foarte mati) ; tritocerebrum (care d& nastere unui nerv frontal si unui nery Tecurent care urméreste traseul esofagului) si ‘ganglionul subesofagian, Prin deschiderea alcituita de ganglionul subesofagian unit pe lateral cu lobii an- teriori tree esifagul si portiunea terminald a aortei. In continuarea ganglionulul seree eagian, lan(ul nerves euprinde doi ganglioni toracici si cinei gangitoni abdo- minali, toti pereche si unifi intre ei printr-un. cordon dublu (de aci numele de sistem ,scalariform* — ca o scara). Aparatul vulnerant sau acul La albinele lucrAtoare el cuprinde : ansamblul glandular ; ansam- blul motor si ansamblul vulnerant. ‘Ansamblul glandular consti din dowa glande — glanda acidé (ova tuburl subtir care se unese inainte de a se deschide intr-un rezervor mare de venin) st glanda aleslin’ sau lubrefianté, Ansamblul motor cuprinde citeva placute de cht find, ale ehtor miseici fac sA avanseze acul si sa se descarce rezervorul de venin. ‘Ansamblul. vulnerant sau acul propriu-zis este atayal ansamblului motor printr-o pereche de brafe curbate chilinoase, Acul este format din prelungiren Jantetei — 0 ples rigida si goali In interior, terminata ascutit, avind pe fata in- ferioaré doud santuri in care luneca stilefii. Lanteta si stile{ii alcittuiese Impreuni un canal prin care se scurge veninul, Stile|ii sint terminagi cu niste creste, ca yn harpon ; sint surabatuti de canalicule prin care veninul este dirljat, din canalul principal, edire rana provoenti de lantetd, Aparatul reproducator Aparatul genital al mateii consta din patru parti principale = or- gane generatoare — doud ovare; organe conductoare — dou oviducte Miterale ; un oviduct median si cavitatea vaginala; organe anexe — spermateea, cu glanda in Y si organe de acuplare — camera aculwi sau bursa copulatrix. Fiecare ovar este xleatuit din cca’ 150—100 tuburi ovariene sau ovaricle, des- chizincurse Intr-un oviduct lateral. Cole doud oviducte laterale se contopese fo seat oviduetul median, Dilatindu-se, acesta formeazi cavitatea vaginala, separath 15in dou de un pliu mucos aflat chiar sub orifieiul canalului spermatecii, Sperma- teca este o sferd in care se inmagazineazd spermatozoizii depusi de trintori. in cursul imperecherii, Pe ea se afla glanda in ¥, al carei rol este de a activa sper matozoizii aflati in repaus in spermatecd, Peretele spermatecii este acoperit de o retea foarte densa de traheole. Cavitatea vaginal este separatd de camera acului printr-un pliu circular, De fiecare parte a deschiderii vaginului se afla alte doud cavita}i — bursele copu- latoare. Dupa imperechere, ovarele se dezvolld foarte mult, Tuburile ovariene sau ovariolele sint capabile si elaboreze celule germinative, din care se dezvolté ovu- lele, care evolueaza pina la ou. Anatomia aparatului reproducator al mateii este foarte inleresanta pentru cei care dorese a practica insimintari instrumentale, Fieeare detaliu este necesar afi indeaproape urmarit pe sclieme si pe viu. Aparatul genital al trintorului cuprinde : 2 testicule, 2 canale defe- rente, 2 vezicule seminale, 2 glande mucoase ; canalul ejaculator si bul- bul cu lob penat. Cele doua testicule sint situate la partea superioar a abdomenului, de forma aproximativ triunghiulara. Sint aleatuile din fascicule de tuburi seminifere (cea 270 in fiecare testicul), La baza testiculului, testiolele se deschid in canalul deteren’ care, la rindul sau, se deschide in vezicula seminala, Perelii vesieulel elaboreazi lichidul seminal care are rolul de a hrani si intretine spermatozoizil. Cele dowd vezieule se deschid la baza cite unei glande mucoase, Glandele acestea se conti- nua in canalul ejaculator, care se lermind in bulbul penisulul, Ca aspect bulbul este musculos si globules. In general este situat in dreptul segmentelor abdomi- nale 6—7. La ecloziune, masculii au testiculele nefunctionale si de dimen- siuni mici. Spermatidele migreaz’.. prin canalul deferent, se aglome- reazi in veziculele seminale unde, cu capul ancorat in peretele vezicu: lelor, se matureazd si se transformA in spermatozoizi, Spermatozoizi ating maturilatea si odatd cu ei si trintorii in jurul virstei de 12 zile. Diviziunea muncii in colonie Dupa ce pardseste celula in care s-a dezvoltat, tinéra albind este ugor de recunoscut : ined umeda, si cu perisorii de pe suprafata corpu- lui argintii, care fi dau un aspect caracteristic, ea se misc& timid pe fagure. Dup& ce se usuc& si isi curat& trupul cu ajutorul picioarelor, in- tri in viata stupului: are contacte de hrand, comunicari prin antene cu alte albine, curat& si lustruieste cu propolis celule din care au eclozio- nat surori de-ale ei; dupa 2 zile intra in activitatea propriu-zisd : in- grijeste larve in virsté; iar atunci cind atinge virsta de cca 5—6 zile, cind glandele hipofaringiene s-au dezvoltat, incepe s& hraéneasca larve ti- nere Si/sau s& intre, temporar in suita mAtcii (aceasta este un grup de te 5—10 albine, care inconjoara matca in depiasarea ei pe faguri, hra- nind-o, curatind-o ; in componenta grupului intré mereu alte albine ca- pabile so hraneasc4). Dup& un timp petrecut astfel ca doied, albina este angrenaté in alte activitati, tot .de stup“ : cu capul, indeas& fn ce- Julele de Ja periferia cuibului de puiet ghemotoacele de polen descarcate de culegatoare, pregatind viitoarea rezerva de proteine a coloniei pastura; cu multa sirguinté evapord si imbogateste nectarul depozitat 16in celule transformindu-l in micre ;in sezon de cules, dezvoltindu-i-se glandele ceriere, secret ceara sub forma de solztsori de forma hexago- nala, pe care fi framinté cu mandibulele si cu picioarele si ii foloseste in eliidirea fagurelui. Fagurele se compune dintr-o foaie de ceara verticald in care sint sdpate de o parte gi de alta piramide cu virful spre centru si cu baze (imaginare) hexagonale, in asa fel dispuse incit cele trei fete de pira- midi ale&tuind baza unei celule sint, fiecare din ele, si o fata in baza aitei (in total trei) celule de pe parica opusa a fagurelui. Pe conturul hexagonal al bazei piramidei se inalta, inclinati oblic fata de vertical dar perpendicular pe muchiile piramidei, cei sase pereti ai celulelor. Diametrul celulelor de lucratoare este constant, uniform: la ridicarea peretilor, albinele isi folosese ca pe un subler deschiderea dintre ,.ge- nunchii* departati ai celor dowd picioare anterioare. La fagurii albinei romAnesti, aceasti deschidere, si diametrul celulelor de lucratoare, este de 541 mm. In afare celulelor de lucratoare mai exist celule de’ trin- tori, mai mari, si altele, in zone de tranzijie, denumite chiar celule de tranzitie, precum si celule de matc’ — excréscente vizibile ale fagure- lui, paralele cu acesta, orientate geotrop pozitiv si deschise la partea in- feriourd (botcile). Se face deosebire intre botci de iniocuire linistiti a matcii, botci de roire si botci de salvare — prezenta si amplasarea lor pe fagure putind indica oricind starea coloniei in perioada roirilor sau in afara acesteia, (Fagurii sint construiti paraleli intre ei, iar. distantele care fi despart sint totdeauna astfel, incit crescuti si plini cu miere sau cu puiet in curs de dezvoltare au loc strict cele doua straturi de albine acoperitoare de pe cele doua fete de faguri vecini; in restul stupului, ‘culort distinse do om st ae albind (ot. atienener) spafiul necesar circulatiei albinelor intr-un dublu strat, adic& cca 8mm, este respectat cu strictete — oriunde apare un gol mai larg decit acesta albinele il blocheazi cu constructie de ceard : fie c& este vorba de inter- valul dintre rama de lemn a fagurelui si peretele stupului, fie cd este 17vorba de distanta dintre speteza superioara a ramei si podigorul de dea- supra, sau intre ramele din corpul inferior si cele din corpul de deasu- pra, intre rama marginas& si diafragma. (Spatiul pentru albine este con- siderat drept cheie a asez&rii si aledtuirii intregului cuib al albinei me~ lifere iar fn apicultura moderna este considerat drept descoperirea cu cele mai ample implicatii, cu consecinje remareabile in dezvoltarea si standardizarea stupului si in sporirea eficientei muncii ormului). Toate activitatile descrise, albina le desfasoara in stup, fara a pa- rasi fagurii, farA a veni in contact cu lumea dinafard. (Este o interesanta forma de pastrare a asepsiei cuibului; impreuni cu prezenta in stup @ substanjelor bacteriostatice originare din propolis, aceasté orinduiala precum gi alte trasdturi de comportament individual si social permit existenta unui spatiu izolat pentru cresterca puietului, pentru acumula- rea rezorvelor de hrana curate). In sfirit, albina devine culegtitoare : incepe activitatea dinafara stupului. Primul pas spre emancipare in cimp este zborul de orientare. Cu fata c&tre stup albina planeazé, se ridica, coboara, se departeazé, se apropie din nou ; se deplasewzi la dreapta. 1 stinga _- memoreaz& culoare, situatie, repere optice dupa care va putea Tecunoagte stupul pe care il pardseste. (Din cunoasterea prin proprie caperien{i a dezavantajului ratécirilor albinclor, apicultorul va_aprecia rostul orientarii si 0 va favoriza — prin culorile in care isi vopseste stu- pil, prin inventarea unor repere utile albinelor si in acelasi timp pli- cute ochiului, prin pAstrarea ordinii in amplasarea stupilor pe vatra). Cunoseind finta zborului siu de intoarcere, albina pleac. Peo razdde maximum 3—3 km, ea culege nectar sau polen, apa, mand, clei de pe pomi $i diverse alte materiale — uneori din cele mai neasteptate. Dar in general, culestl, fie el de intretinere sau de recolti, se extinde la cam 1 km. Intr-un zbor, culegétoarea isi umple guga cu pind la 40 mg de ALBINA Fig. 1 = Spectrul euloritor sesizabile de eatre om st de catre alind (ct. mfichenee) nectar, iar daci culege polen ea acumuleazé pe picioarcle dinapoi dowd ghemotoace simetrice cu diametrul de cca 34 mm, uneori chiar mai mari (ele cint&rese cea 4—8 mg) Dacé se intimpli ca ea s& fie printre primele care descoperd sursa de hran&, daci deci esie cercetasd, albina isi comunicd descoperirea celorlalte albine surori apte pentru cules. Comportamentul acesta de comunicare este si el unul din cele mai interesante ale albinei si find spectactllos este cunoseut chiar in lumea nespecialigtilor sub numele de 18s@ansuri“. Cercetasa intoars& Ia stup descrie pe fagure, urmaritA de un Gere de recrute (sau novice), figuri geometrice circulare (dans circu- lar — pentru a_ indica surse aflate la maximum_100 m de stup) gi semi- Girculare (dans balansat, in form de 8 — pentru a indica surse aflate la mai mult de 100 m), agitindu-si abdomenul la stinga si la dreapta, cu frecven{i mai mare sau mai mic& in functie de abundenta nectarului Ja sursa deseris’. Unghiul dintre diametrul parcurs al dansului balansat si verticala fagurelui este egal cu unghiul avind ca laturi dreapta care unesie stupul cu sursa si o alta care uneste stupul cu soarele in momen- tul respectiv. Completat de o component& odoriferd si alta auditiva, dansul albinei este in lumea animalelor cea mai evoluaté modalitate de comunicare inainte de graiul omenesc. In viefa albinei mai exista si posibilitatea altor atributii — acelea de paznic, de curiifitoare, de ventilatoare, de sanitar. Albina paznic pa- truleaza in dreptul urdinisului, atacd si inteapa (intepdtura cu venin a albinei este mortala intrusei) orice strain care intentioneazi si pa- trunda in stup — cu exceptia celor care, in toi de cules, au gusa plind atacé diunatorii ce incearcd de asemenea patrunderi in cuib. In caz ca exist craipaturi in peretii stupului sau dacd urdinisul este prea larg des- chis pentru vremea de afara, albinele paznic blocheaz§ totul cu propo- lis — amestec de clei de pe pom si cear4, substant& plasticA si de apa- Tare a coloniei, folosita in tot locul si in orice moment al anului. All nele curatitoare indeparteaza de pe fundul stupului resturile de razatu de faguri cazute, care ar putea constitui cuib pentru numerosi déund- tori. Ventilatoarele, am mai amintit de ele, pot fi vizute pe vreme foarte calduroasa la urdinis, batind din aripi intocmai unor minuscule ventila- toare, agitind aerul si creind curenfii attt de necesari desfigurérii in bune condifii a viefii in stup. Sanitarele, varietate de albine curdtitoare, pot fi urmarite cdrind — singure sau intovarisite cite dowd — fie o hoafé patrunsa in stup $i omoriti prin infepare, fie cadavre de larve moarte de boala. Tot ele sint acelea care pot imobiliza prin ,zidire“ cu propolis dusmani omorifi in interiorul stupului dar prea Vvoluminosi pentru a putea fi evacuati de ele. Diferitele activitati nu se succed intr-o ordine ireversibila, albina le tndeplineste mai degrab’ pe mdsura nevoilor ce apar in colonie decit pe masura avans&rii ei in virsta. In functie de anotimp, se prea poate ca © albin’ sd nici nu aiba ocazia si cladeasci fagure de-a lungul celor 35 zile cit este media de viaté in sezonul activ, In timp ce o alta, dacd apare spontan un cules intens, care solicitA printre altele spatiu supli- mentar pentru depozitare, si redevind cereasti desi este foarte in virst&. Indiferent de virsta, in aprecierile puterii la un moment dat a co- loniei sau a roiului se face distinctie intre albind acaperitoare si albind culegéitoare ; totalitatea lutratoarelor de stup, care aledtuiesc forfota permanenté de pe suprafata fagurilor, si respectiv totalitatea albinelor de cimp — care lipsesc tn timpul zilei dar al céror numar se presupune doar, dupa amploarea cuibului si a rezervelor. ‘Uneori apicultorul fara experien}4 persista in a intretine pe vatra mai multe @olonii de puteri modeste decit mai putine dar foarte puternice. Cursantul sa re- find ci numarul culegitoarelor in familie sporeste nu direct proportional cu ma- 1920 ODIHNA ss PATRULEAZA CURATA CELULELE 30 20: 0 0 ‘ MANINCA POLEN 3 % INGRUESTE_ PUET - CLADESTE 104 feet Saletan as. CAPACESTE 20° 0 5 CONDITIONEAZA POLEN o . ; PAZA = ZBORURI DE ORIENTARE 3 CULES . URMARESTE DANSURI ° eR 8 a a MRE we ses, MI1ILS67E FMI NBUKB HTB MAWBx ZILE Fig. # — Grafie de agtivitate zilnied @ albinei Iucratoare de vere (et. Micnenery— 2 mii sint culegatoare ; din 20 mii — 5 mii; din 30 mil — 10 mii ees totale, ci mult mai rapid: din 10 mii de albine (adicd 1 kilogram) 40 mii — 20 mii, iar cin 50 mii — 30 mii, Concluzia se impune de Ia sine, Catre sfirsitul sezonului, céitre sfirsitul veri, culesurile devin mai cresterea de puiet regrescazi. Se remarcé in comportamentul de al coloniilor o accentuare a preferintei pentru nectar in defavoarea lui ; se acumuleazi micrea pentru iarna, In sfirsit, se creste ul- generatie de albine, cele care vor ierna, Viata acestor albine de va fi lung’, de cam 4 luni. Este bine ca la eclozionarea lor toate ele si tout pregatirea spatiului pentru iernare s& fi fost termi- de generatiile precedente, de albine de vari. Si astfel, ciclul vietii je revine la punctul de plecare si continu. Viafa coloniei de albine Colonia de albine petrece un sezon cetiv — in fara noastré cam martie pind in octombrie, si o perioad& de relativa inactivitate — noiembrie pind in februarie. In aceste conditli, vara calendaristica pentru albine 0 permanentd toamné : toate activit&tile coloniei se jtreaz4_asupra procurarii de rezerve si acumularii lor in faguri. S& amintim in acest moment cA pentru intretinere si dezvoltare, (Bitru supravietuirea organismului colonici, albina are nevoie de: aer: ca orice insecta, albina are nevoie de oxigen pentru asigu- [Farea arderilor metabolice, iar din procesele de arderi rezultA bioxid de leerbon, eliberat prin respiratie in atmosfera din stup. Schimburile de gaze ale coloniei variazé volumetric si calitativ in functie de anctimp si de amploarea activitatii din stup, Circularea aerului in stup, printre miile de corpuri ce se migcé pe faguri, astfel incit s4 ajung’ la fiecare din acestea precum si la suprafata celulelor cu puiet, se realizeaz& prin ventilare. Batdi de aripi cu mare frecvenjé orientate unitar produc cu- rentii de aer necesar, pe masura volumului stupului, pe masura aglome- ratiei si pe méasura debitului de aer ce p&trunde in stup prin urdinis Debitul la rindul s{u depinde de conditiile atmosferice, de insdisi_con- structia si starea stupului, precum si de interventiile apicultorului. In sezon, indiferent de temperatura mediului ambiant, in stup ea trebuie sd fie de 35°C: circulatia acrului serveste si mentinerii temperaturii constante api: aceiasi curenti de aer asigura si circularea in stup a umidi- existente, previn stagnarea umiditatii si implicit dezvoltarea unor mucegaiuri daunatoare cuibului, Indiferent de conditiile exterioare, in sezontl de crestere cuibul,albinclor are _nevoie de o miditate relativa de 75—80"/) ; ca si temperatura de 35°C, ea este absolut necesarA der- voltarii puietului, prelucrarii nectarului si evaporarii apei din el de ca- tre albine. In condifii de libertate (silbatice), albincle isi procurd apa din riuri, balti, roua, acumulari de ploaie; ea le poate fi oferité de om — in adapatoare sau, in cazuri de Inchidere fortata a stupului, in rama; glucide: majoritatea hranci albinei consti din substan{e daulei, fiind preferate cele cu continut ridicat de glucoza si/sau fructoza, za- 21haruri simple ; zaharurile mai complexe, de tipul zaharozei, sint si ele consumate de albine dar utilizarea lor presupune scindarea in zaharuri mai simple, usor asimilabile in organisme. Hrana dulce primar a al- binelor este nectarul florilor si/sau mana (substante dulci eliberate de purici si paduchi festosi de plante); in rest, albinele cerceteazd orice alt fel de surse de glucide — fructe coapte si rupte, siropuri, zahar ali- mentar sau industrial ete. Pentru a consuma toate aceste zaharuri, dac& nu sipt in forma lichida, albinele le dilueazé cu apa pentru a le finidition fRozervele de brand ‘pentru lemma si pentrn perioadele lipalte de cules éonstau in miere — hrana exclusiv glucidicd dacd nu punem la socoteald cantitétile minore de microelemente, vitamine, inhibine, dias- taze, aminoacizii din polen si HMF-ul prezente in ea. Mierea este re- zultatul muncii intense a lucratoarelor culegdtoare care aduc nectarul in gusd (pe parcursul drumului i] supun unei predigestii), il depoziteaza direct sau prin transferuri (intermediate de albine din stup) in celulele agurilor si al celor de stup care il ,,vintura* gi fl deshidrateaza prin- \s-ua proces ingenios de aspirare si regurgitare repetat in celule, il in- sdminteazd cu cantitéti minore de diastaze si acid formic (care favori- zeazi invertirea zaharurilor si respectiv frineazd fermentarea acestora), pind in momentul cind mierea este ,,coapta* sau ,.matura confinind nu- mai 16—20%) apa (in functie de zona climatic’, de specia de nectar, de rasa de albine, de anotimp) ; la sfirsit cle acopera celulele cu miere cu un c&pacel fin de ceara ; proteine : hrana albinci cuprinde si polen ; continutul grauncioru- lui dé polen furnizeazé albinei hrand proteica, aminoacizii necesari dez- volt&rii precum si vitemine si uleiuri csentiale ce se transmit hranei fi- nale a coloniei — mierea. Cregterea puietului depinde total de prezenta, de abundenta si de calitatea polenului ; lipide : furnizate tot de polen ; microelemenie : furnizate de nectar, mana si polen. Organismul albinclor care vor ierna acumuleazi o rezerva de al- bumine proprie, in corpul gras. Pe loculcuibului in care isi desa- virseste dezvoltarea ultima generatie de puiet a anului se contureazd viitorul spatiu de iernare. ‘Temperatura scade de la 35° obligatorii la ma- ximum 25°; in final, la periferia coloniei, strinsa in ghem, ea este chiar de numai 10°. Ghemul este aleatuit din albine care au intrat in celulele goale, altele inghesuite in spatiile dintre faguri, Populatia se incdl- veste... tremurind ; nivelul pina la care creste temperatura este ma- surat la periferia ghemului. In momentul cind in ,,coaja* temperatura scade sub 10° (cele cinci articole terminale ale antenelor lucr&toarelor au pe ele organe sensibile la schimbari de temperatura), prig consum de miere ea este redresata — are loc un ,Salt de incalzire* ‘In functie de temperatura extefioara, de vint, de protectia fata de iritemperii si de condifia insagi a coloniei, in cursul iernarii au loc mai mult sau mai pu- tin freevent salturi de inealzire. Cu cit ghemul de iernare se apropie mai mult de forma sferied, cu atit mai scdzuta este cantitatea de hran& glucidicd consumata, cu atit mai mari gansele de supraviefuire. Cu re- zerve de hran& suficiente si bine plasate, colonia nu poate ingheta ; dar dac& nu are destule, moare — de foame: aceasta este diferenta intreRANA + ANA Hy TRETINER: 4 PROPOLIS | ACUMUL ARE” LAPTISOR DE. ( DEPUNERE PROPOLIS ‘A CEARA ALTE STRUCTURI ALE CUIBULUI Fig, 9 — Viera cotontata @ stuputui, cireutie materiate (of. aticnener) organismul coloniei si un animal cu singe cald. Relativa inactivitate a coloniei din timpul iernif se datoreaz’ nu frigului ca atare ci faptului ca din cauza frigului albinele nu culeg polen : aceasta stopare a aporturi- lor de hrana proteicd, aminoacizi, lipide, este motivul intreruperii pon- tei sia cresterii de puict In toata perioada de iarnd atentia apicultorului trebuie orientaté nu numai pe supravegherea ritmului de consum a rezervelor de hrana ci $i pe cerisirea stupului. Albincle bine alimentate, dupa cum am mai 23aratat, nu mor de frig oricit de mare este acesta, isa ventilatia imper- fectaé poate duce la pieire colonia. $i regimul apei in colonie este foarte important. Izolate din cauza vremii reci, albinele isi ,,fabricd“ singure apa. In acest sens, punga rectal a fiecdrei albine este o necesitate si o condifie a iernarii in comun : glandele rectale filtreazA din substantele reziduale ale digestiei apa chimic pura si o redau organismului. Numai astfel albinele reusesc s& utilizeze mierea gi deci s4 supravietuiascd, iar ja reluarea activitatii de dezvoltare si ingrijeascd puietul tinar. a sfirsitul iernii, sfirgit de ianuarie-Inceput de februarie, pe cind colonia reuseste s& ridice din nou temperatura, 0 dat cu cresterea lun. gimii zilei, ponta reincepe intens, Colonia trece acum printr-o perioada critic’ — numarul de albine care eclozioneaza este incd mic, iar al celor care nu se mai intore la stup dupa primul zbor de curditenie poate fi foarte mare. Populatia de albine se reduce mult si dacd vremea se stric& ruse capacitatea lor de incélzire devine insuficienté — puietul poate muri, prin racire, nefiind acoperit de suficiente albine. In functie de conditiile de vreme si corelat cu infloririle, perioada de dezvoltare de primAvar se instaleazd treptat sau brusc. Cam dup& inflorirea pomilor suctiferi, albinele tinere din generatia anului respectiv ajung s4 pre- domine in stup. Incepe adevérata dezvoltare de primavari. Tn coloniile puternice, odat& cu primul cules mai important de nectar de Ja sfirsitul primaverii apare gi instinctul de cladit. Pe dezvol- tarea glandelor ceriere se bazeazi — direct sau indirect — innoirea anuali a cujbului de puiet, a fagurilor in care se cresc noile generatii, precum si asigurarea fagurilor de ceard proaspatd pentru magazinele de miere. Cam 6—8 sau chiar 10 faguri este media de faguri claditi anual de o colonie, Dezvoltarea glandelor ceriere urmeazi o curba cu maxima in palier timp de citeva zile pind la doud-trei sdptémini in timpul culesului principal apoi urmind o cadere. © daté cu activitatea de cladit si deci totodatd cu activarea vietti vegetale se declangeazi si pregatirea perioadei de reproducere : incep sA apara celule de trintori. De abundenta hranei depind in sezonul ac- tiv toate ectivitatile din stup si din afara acestuia, inclusiv reprodu- cerea, lar dac& instinctul de cladit, exprimat in suprafaté de fagure construit’ intr-o anumiti pericada (rama cliditoare) serveste apiculto~ rului pentru orientarea cu privire la starea coloniei, trebuie sa amin- tim si c& prezenta si abundenta in stup a trintorilor de-a lungul sezo- nului poate constitui orientare cu privire la aprovizionarea cu polen a stupulti si deci cu privire la eventuale interventii de ajutorare. Tata, sintetizate, principalele aprecieri care se pot face : Trintoré prezenti in.colonie Polen adulfi, pupe, Jarve, ou’ polenul este abundent adulti, pupe, oud jn ultimele 48 ore a avut loc 0 sca- dere a ofertei de polen adulfi albinele au avut insuficient polen timp de cel putin 7 zile absenti deficienyé grava de polen timp de 2—4 saptimini 24Primii trintori sint deci una din premisele reproducerii si inmul- yinii. Este cazul s@ descriem fenomenul inmultirii coloniei : Koirea Cind ritmul pontei si al ecloziunilor depaseste rata mortalitatii bu- cratoarelor, populatia creste constant — pind se atinge stadiul in care, fie datorité unor factori sociali fie limitarii spatiului in stup, colonia se divide. In mod normal, diviziunea are loc primavara tirziu, intr-un mo- ment de abundenja de hrana. Din punct de vedere biologic este explica- bil — colonia fica, roiul, urmeaz& s& se instaleze, s& cladeascd noi faguri, sA acumuleze hrand si s& creasc& noi generatii de albine — totul, ina- inte de venirea vremii reci sau a perioadelor de lipsi de cules. Roiul este, practic, un grup de lucr&toare anexat unei matci. lar divizarea re- flecté capacitatea coloniei mam& de a produce -matci, de a produce lu- crtoare pentru roiul insasi, si respectiv materialele de constructie nece- sare : pentru eA roirea presupune o stagnare temporara a dezvoltarii, a acumularii Practic, cam pe cind se cladese botcile, activitatea de cules a popu- latiei scade : albinele se ,,lenevesc* — culegdtoarele gasesc cu greu al- bine de cas4 c&rora s& le predea proviziile aduse din cimp — dureaza mi nute pind gasese albine care sd accepte nectarul. Deseori situatia coin cide si cu un spatiu restrins de depozitare, deci cu 0 aglomeratie; este vorba de un mecanism regulator sau poate de o interactiune socialé de mare importanta: aminind acceptarea hranei, albinele de casi demobili- zeaza culesul. Odat& cu scdderea categorica a afluxului de bran in stup, doicile inceteazé sA mai hréneasca matea — aceasta oud din ce in ce mai putin pina la deloc gi pierde din greutate, uneori este chiar inghe- suiti si amenintaté. Dar culegdtoarele nu_renuntd Ja activitatea de zbor care insé capat& o alt& destinatie — cautarea de adApost. Cereeta- sele, ele isi schimb& comportamentul : dansul Jor pe faguri nu mai este asociat relatiilor de hran& ci indica pozitia unor posibile suporturi de fixare a roiului. Roirea ca fenomen sesizabil de e&tre om incepe prin alergari si zumvzete particulare — dansuri de desprindere — wle lucratoarelor ; dansul este contaminant pentru lucrdtoarele contactate de 0 dansatoare, astfel ineit la un anumit moment dat o bund parte din populatia colo- niei, aflati la unison, parasegte stupul ca roi, impreund cu matca ba- trink — cu aproximativ 1—2—2 zile inainte de eclozionarea__primei Atci tinere. (Plecarea unui roi secundar nu mai poate fi, deci, atribuita aglomeratiei, chiar daca printre cauzele desprinderii | roiului_ primar ueeasta ar juca un rol). Pi la un prim loc de atcrizefe, nu cel defini- tiv, roiul pare a fi oarecum .ghidat* de cercetage — singurul moment in viata albinelor cind are loc un asemenea fenomen. Contrar aparentelor, roiul este 0 masi de albine bine organizata. Sint in el albine de toate virstele, chiar dacd proporjional sint mai multe tinere decit in stupul parintesc. In interior, lanturi de albine atirnind degajat unele de altele, las& intre ele suficient spatiu pentru 2526,1:35-3:00 2470-500 9g 1:99-12:09 \29.9:30°9:45 \ wus f Ploaie/ 3:00 | Noros |Ploios ~ ae 4 29,12:30-1:00 2 pere/ <—— tN 30, 7:30-9:00 30, 9:00-5:40 9:40 Plecare catre ESE 306m 1 2 NS V py 0 tkm. keen = Precares volutul (et. Von Frisch, dup Lindauer) etlile si distantele comumteste prin dans de céire, carcetase ste indicat gh prin eifve alituti de sagetiie mai late) 26cireulatia celorlalte. La suprafata, albinele mai in virsté formeazi o coajA densa, cam de trei albine grosime, cu 0 deschidere cditre interio- rul mai degajat. Din forma aceasta, cercetasele continud si caute in zon& eventualele adaposturi posibile. Ele descrit pe suprafata roiului dansuri asemfndtoare celor de desprindere si unele asemaniitoare celor care in alte condifii indicd surse de cules. Cele care giisese locuri mai bune danseazi mai viguros si mai indelung. Practic, durata mare esie 0 caracteristica foarte importanta 2 dansulul. Spre deosebire de culega toare, albinele acestea nu trebuie si se intrerupé pentru a aduce din cind in cind mostre de hrana. Dar, tot din cind in cind, si ele se mai in- tore la locul respectiv, pe care dealtfel il si marcheazi cu emanatie a glandei Nasinov, care atrage albinele. Aldturi de citeva componente cunoscute ale comunicarii in roire, uncle importante, ramin nedescifrate. Cunoscuti ne este secventa de intimplari deja men tonate : se reduce productia de feromon inhibitor in glandele mandibulere nlc mitcli, liberind astiel lueratoarele sti clfideasc’ botei ; scade promptitucinea albi- nelor la primirea hranei, ceeace stlmuleaz la fostele culegatoare cautarea de Locuri pentru euibarire ; apar dansurile de desprindere care, practic, au sensul de hai mergem* (cf, Michener) — cind roiul, pirdsesfe stupul parintese si, din nou, Gind pirdseste locul de care a allrnat in asteptarea alegerii amplasamentulvi de- finitiv. Necunoscutele (sau citeva din ele): ce determina reducerea pivelului se- cretict substanjei de mated. Ce declangeazi tncetarea hranirii matcii de citre tu- crditoare ? Maximum ce se poate banui in legituré cu aceste aspecte se bazearA pe actiunea feromonilor, care, faré indoialA au un rol important ¢i in comunicarea de roie, Fi intervin in’ adunavea si stabilizarea roiului in jurul mateli — de mates depinzind, esential, coeziunea acestula. Acidul trans-9 ceto 2-decenoic, substania de mated, care in cuib inhiba cladirea botcilor, in roi — atrage lucr&toarele, fard inst a le retine. Acidul trans-9 hidroxi 2-decenoic, care in cuib compietea7d actiu- nea primului, de inhibare la lucratoare a cladirii botcilor si a dezvoltarii ovariene, este cel care induce fixarea roiului si formarea ghemului linistit (in amestec, ceci, cei doi feromoni sint rispunzatori de coeziunea roiulul). $i totusi, stabilizarea aces tuia este in final determinata de o a treia substanji, neicentificaté, dar care (ex- perimental) se poate extrage din capete de miatci. Ca gi in alie comportamente ale coloniei de albine, feromonii nu sint totul (desi esenjiali) nici in roire; dovada — nu matca, sursa de feromoni, este cea care alege locul de instalare si apoi pe cel de cuibirire. (In conditil experimentale atragerea si fixarea roiului reuseste per- fect cu un amestec de cei dai feromoni de mated ++ feromon Nasonov sintetic ; dar,.... mai sint necesare, totusi, dansurile de desprindere 1). Tendinta la roire, insotitA neaparat de prezenta indivizilor sexuati, esie un caracter ereditar. Dar exist& si colonii care nu roiesc : ele se mentin prin simpla crestere si inlocuire natural periodicd a matcilor (fenomenul se numeste anechalie). Apicultorul care nu doreste inmul firea albinelor roitoare trebuie s& favorizeze si si inmulteasca artijicial asemenea colonii (roire artificial). Dimpotriva, apicuitorul care prin si pastreazA tofi roi naturali asigurA perpetuarea tendinjei in stupina sa. Dar, atentie, primul roi, roi primar, poate fi urmat de desprinderea din eolonia-mama a aliuia, stcundar, si a altuia, tertia!, uneori mergind pind la desfiintarea coloniei (vezi si paragraful ,,ingrijirea roilor™ (in lectia 7). tn stupul parasit de roi, din una din botcile cladite de albine in perioada premergétoare (de ,friguri*), eclozioneazd o nou mate’. Dupa citeva zile, de regula in virsté de 2—6 zile, ea face un zbor de impere- here — c&tre aga numite Locuri ,de adunare a irintorilor, aflate lacca 6—15 m indlfime de la sol. In aceste aglomerdri de trintori, emana- tiile de substanfa sexatractanta awrag masculii, dintre care cu citiva (masculii sint maturi sexual la virsta de 12—16 zile) matca se impere- cheazd; de foarte multe ori repeta zborul de imperechere. La intoar- cerea la stup, ca incd mai poarté ,semnul de imperechere“ — partea anterioara a organelor genitale mascule. Dup§ citeva zile incepe s& oud (Atit semnul de imperechere cit si, mai sigur, inceputul pontei sint fo- losite de crescdtorii de matei ca indicii ale imperecherii si deci ale apro- pierii momentului optim pentru recoltarea matcilor destinate vinzarii sau introducerii im alte colonii; in unele crescdiorii se foloseste ca in- diciu_capiicirea unei suprafete uniforme si compacte de puiet de lucra- toare). Roiul si evolutia vietii sale ca tinar organism este o expresie clara : coeziunii populatiei albinelor melifere, reglaté prin actiunea unor me- anisme gi substante specifice. Cert este cd numai urmarind un roi na- tural si comportamentul s&u, prinzindu-l si instalmdu-l intr-un stup, apicultorul poate spera cA va patrunde taina fnmultirii naturale a albi- nelor si c& va putea stapini tehnica inmultirii artificiale Este locul sé enumerém pe scurt multitudinea de activitati si comportamente ale albinei Iucratoare. Individ si colonie V-ati fi putut astepta a gsi in aceasta lectie din Manual descrieri ale fiziologiei diferitelor sisteme si aparate ale albinei. Deoarece acestea nu ar explica insa albina socialA cu care de fapt apicultorul vine in con- tact, ci numai albina ca individ (interesanta, fascinanté, dar care ca atare nu poate trai), am preferat sA folosim spatiul disponibil pentru a incerea © prezentare a organismului social care locuieste stupul si care face obiectul cresterii de catre om. Din cunostinte elementare de ordin general cursantul stie c& nici hrénirea, adicA actul de inghitire a hranei, nici digestia propriu-zis, nici excretia nu sint legate de viata de grup. Ele se desfaigoara ca acte mecanice si ca procese de fiziologie celular§ ale individului. Der in ciuda acestui adevar incontestabil, viata albinei melifere se scurteazA mult atunci cind in mod accidental sau experimental este obligata s& trdiase’ izolat. Viata de stup se realizeazi si se fntretine prin comunicari alimen- tare $i hormonale intre indivizi — unilaterale 51 bilaterale. Intr-o colo- nie de albine cu populatie normala, prin schimburi de hrand 6 albine reugesc sa comunice, in 2 ore, la 72% din culeg&toare gi la 19% din al- binele de pe faguri orice aliment-,mesaj* sau alt substanta ; in 24 de ore mesajul este recepfionat de 76"/) din culegatoare si respectiv 50%, din casnice. Si concentratia zaharului din nectar sau din alta sursd de hrana este comunicata in stup tot pe aceasta cale. ____Hemolimfa:constituie principaiul mijloc de transport al metabo- Usmului — foarte important pentru cunoagterea si intelegerea vietii din colonie— cure se bazeaz’ pe o circulafie sociald. Ea transporta o buna 28parte din substantele cu rol de reglare a ceea ce in mod empiric, dar foarte apropiat ca semmificatie, se desemneazi cu numele de ,,constiinta stupului". Printre aceste substante sint secrefii ale glandelor salivare (hipofaringiene si mandibulare) precum si neurosecrefiile (vezi par. ,Sis- temul circulator"). Unul din cele mai interesante comportamente ale co- loniei de albine gi anume, inlocuirea métoii in cazul pierderii sau inva~ lidarii ei, se explicd in bund mfsura prin interventia acestor secretii ; de- asemeni, si modul in care ,gtiu“ albinele s& creascA matci din larve aflate in celule de lucratoare : dupi 30 minute de la disparitia mitcii din stup, lucratoarele devin nelinistite, iar dup& maximum 24 de ore ele deja transforma citeva celule hexagonale, de lucrétoare, in care se aflA ou4 sau larve tinere, in cclule cilindroide, verticale — botci de salvare (spre deosebire de botcile de roire si cele de inlocuire linistita, care sint construite de la bun inceput ca atare, in prezenja matcii). Asistam ast- fel la unul din cele mai extraordinare fenomene din colonie : diferen- tierea castelor femele, avind ca pornire organismul — genetic bipoten- tial al tinerei larve (vezi si Lectia 8) Principalul factor al diferentierli emana deci de la mated, si anume continut ia substanta de maici, claborat si eliberaté de glandele mandibulare ale acestein. (Componenta de bazé a substanjel este acidul trans 9-oxodecen 2-oic, feromon deja mentionat), Cita veeme substanja este perceputd de lucratoare, comportamentul acestora este normal si din toate larvele femele ingrijite eclozioneazi lucritoare. (n momentul cind cantitatea de feromon scade sau dispare, farsa se intrerupe in- grijirea puietului de lucrAtoare se deblocheazi instinctul eladirii botellor ; or, toc mai dimensiunea, forma gi erientarea celulelor motiveazi Ja doiei modificari ale comportamentului specific de alimentare, Tati cum: larva din celulé de lucratoare primeste in mod curent trel_cali- ta{i de hrand — una albi-laptoasé, una transparent si alta galbend, in proporjie de 2:973, Cea alba este un amestec de secretle hipofaringiand si confinut Gin gusi. iar cea galbend contine polen (aceasti din urm§ componentA apare numai dupi ce larva depaseste virsta de 21/2 zile). Larva de mated primesie in primele trei_zile exclusiv hrana alba, ulterior combinatie de componente albii si transparent in proportie 1:1 (acesta este laptigorul de mated) ; ea primeste dect, proportional. mai multi hrana mandibulara decit larvele de lucriitoare. Din manevrarea componenjei hranei larvare doicile © oferé in continuare pe cea corespunziitoare Jarvelor de lu- crltoare sau 0 modifica pe a celor din botci orientind astfel evolutia ocupantelor citre destinatia matcd, Succesul este conditionat insk de un element fundamental — virsta larvel ; maximum trei zile, Odata depasita, organismul larvel femele nu mai este bipotential ; in el se produc deja modificarl ireversibile, printre care reducerea drastiek a numérului viitoarelor ovariole, (Deosebit de important acest detaliu, pen- tru crescitorii de mitci prezenti sau viitori). In primele trei zile aspectul si greuta- tea larvelor celor dou& caste evolueazé similar, dar dup& aceasta virsté, nu_numai calitatea hranel oferita/consumata le deosebeste, ci si cantitatea. Vizitate de zece ori mai freovent decit larvele de lueratoare, larvele din botei maninei mai mult (iptisorul de matci are o concentrate mai mare de zahar, iar acesta are rol fago- stimulant ; calitatea hranei, practic concentratia ei in zahir, este pereeputd de lar ye cu ajutorul organelor de simt aflate pe piesele bucale), si in final pupele din dotei ajung de dou’ ori mai grele decit cele de Iucratoare. "Rata consumului de hrand regleazi la rindul ei activitatea corpora allata si implicit eliberarea de cAtre cle a hormonului juvenil ; in cantitate mare, acesta dice (vezi par. ,sistemul cireu- lator") la diferentierea castei lucratoare (inhib& dezvoltarea ovarian la larve). Ace- lagi hormon eeclanseaz dezvoltarea ovarian’ Ja lucritvarele adulte rAmase fara mated (lucratoarele ouatoare in colonia bezmeticd) — aceasta la numal 24 de ore de la disparitia mateli, si in absenta oudlor sau a larvelor de maximum 3 zile ; insfigi absenta puictului necdpacit induce si ee — indirect, prin relatiile de hrana — dez- voltarea ovarian la lucratoare, Inea de la inceputul dezvoltarit embrionare existd, 29gata imprimate, programe complicate — ele nu trebuie decit s4 fie declansate de unul sau mai multi factori externi printre care calitatea hranei, fotoperioada, aglo- meratia, Exemplul de mai sus ilustreazi rolul de declangator al calitéfii hranei. La realizarea aceleiasi ,,constiinte* mai sus mentionata a stupului mai concura si simul mirosului — anume in recunoasterea albinelor dintr-un stup gi a métcii stupului (intunericul din adapost face practic imposibilé recunoasterea vizual4, iar simrul auzului fiind foarte slab dezvoltat — nici sunetele nu pot servi ca indicatori sau semnale in acest scop) ‘hiar si imensa cantitate de comunicare presupusa de declansarea dezvollarii ovariene la lucratoarele adulte orfane se realizeaza prin fero~ moni a céror actiune se exercité indirect — prin hemolimfa, asupra hormonilor juvenili, dar si direct — asupra receptorilor pentru gust $i mai ales miros. Se considera c& indicatorii olfactivi pot fi cuprinsi in doud cate- gorii de surse — surse interne (indicatori emanind de la insagi albind), Si altele exierne (indicatori provenind din mediu, din contacte cu ele- mente ale acestuia purtatoare de miros, de exemplu, florile) ; nu se cu- nose deocamdata legaturi intre cele dowd categorii de indicatori pe care ii folosesc albinele. Pe post de paznic la urdinis, albinele fee o discriminare sigura a strdinelor de stup — pe care le resping prin atacuri agresive, in timp ce — dup& un scurt contact antenal cu paznicul —, colocatarele lor au accesul liber. Reactia fata de strdine variazd ca intensitate, ca acura- tete, in functie de anotimp si de abundenta culesuiui : apararea stupu- lui este intarité in perioadele cu conditii propice furtisagului. ‘Albinele nu fac deosebire numai intre albinele din stup si straine, ci chiar intre surorile lor (fiice ale aceleiasi mitci) si alie albine din stup (cclozionate in stupul lor, dar din ou& depuse de alta matcd in alt stup, si transferate ca atare, cu rama). Mai mult, isi deosebesc surorile bune de semi-surori fice ale aceleiasi matci ca si ele, dar cu tat diferit. Reeunoasterea matcii de catre albine se bazeazi pe mirosul secre- tiei mandibulare component& a ,substantei de matc&". Variata aleatuire chimici a secretiei permite s& se bamuiasc valoarea de semnal social a unora din componentii acesteia, cu actiume olfactic’. Indicator de recu- noastere, secretia (gi deci mirosul ei) are o determinanta genetica : mat- cile surori sint mai asemandtoare in aceasta privinta intre ele decit cu cele nefnrudite Tnteresant, in timpul roirii, lucratoarele stupului se separa dupa genotip : cu matca dintr-o anumitA descendent& patern pleacd prepon- derent lucratoare surori bune ale ei, in stup raminind preponderent lu- cr&toare semi-suréri ale ei dar surori bune et o alti (posibila) matca, sora a sa dar din alt4 descendenta paterna( lucratoarele descendente din mama unici si tati diferifi se constituie ca ,,patrilinii*). Structura geneticd insisi a coloniei este un factor ce intervine in mecanismul de recunoastere. Matcile imperechindu-se multiplu i amestecul de sperma impli- cit duc la coexistenfa mai muitor patrilinl. Ca urmare, compozitia geneticti a popu- lajiei de lueratoare se modified in cursul vie{{i coloniei, in timp ce identitates 30mateli se modified numai cind intervine roirea sau schimbarea linistita. In con- difiile acestei structuri genetice potential schimbitoare, matca este recunoscuta c mai mare siguran{a decit lucrAtoarele, pentru ci identitatea ei este mai constanta ; mircsurile provenind din mediu furnizeazi o modalitate eficienti de mentinere a unui acelasi indicator util in recunoasterea lucratoarelor ; iar indicatorii de natura genetic’ detinuti de lucr&toare furnizeazi informatii importante utile in identifi carea mitcii (si a larvelor). Se banuieste ci existii presiuni contradictorii ale selec- fiei pentru indicatorii de natura genetiea si cei provenind din mediu, devreme ce uneori functioneaza recuncasterea tovavéselor de stup indiferent de inrudirea gene- si altecr! o discriminare fini, pe axa gradelor de inrudire. Apicultorul intervine frecvent in colonie cu lucrari care afecteazA sistemele de recunoastere ale albinei. La inlocuirea mati, spre exem- plu, intr-m timp relativ scurt luerditourele trebuie si asimileze noi ca- racteristici de recunoastere a mateli. Ele trebuie si invete identitatea unei mitci total neinrudita lor si precedentei lor matei. O alté aseme- nea interventie : transferarea ramelor cu puiet, pentru egalizarea pu- terli, duce pe de o parte la o reducere a diferentelor genetice intre colo- niile respective dar pe de altA parte la ratdciri intre stupi Ingreunind sarcina albinelor paznici, In sfirgit, la unificarea coloniilor slabe intre ele, succestl metodei cu foaic de ziar se bazeazA pe slabele forte de ap: rare ale respectivelor populatii; dar Ja unificarile la care participa si o colonie puternica, este preferabil ca matcile initiale ale populatiei fi fost inrudite. In stup mai actioneaz4 o serie de substante, a cdror prezenta si efect erau pind nu demult ignorate sau numai binuite: substanje ca gi cele deja mentionate, dar care inci nu au fost identifieate, izolate, emanind de la albine si la care albinele reactioneazA in grup (unele) sau individual (altele). Prin chimioreactiile care au loc se regleazi anumite comportamente care in ansamblu alcdtuiesc extraordinara viata socialé a albinei. Unele sint substante ,de interreactie“ sau ,,de familiarizare* (numite generic epagine). Asemeni hormonilor juvenili si feromonilor cunoscuti, toate contribuie la aisgurarea coeziunii coloniei sau la mar~ carea obiectelor care ii apartin acesteia : (1) una din ele, foarte per: tent, are efect chiar si pentru cadavrele de albine, care ramin un timp atragatoare pentru tovardsele lor ; (2) 0 alta marcheaza spatiul (scorbura, stup, cused) in care citeva albine au petrecut un timp de familiarizare grabind insusirea lui de c&tre colonie. Se pare c& cel putin partial aceasta epagina se confunda cu propolisul ; (3) existenta unei alta poate fi demonstraté de orice apicultor cu ocazia cresterii de matci — botcile artificiale intreduse in colonia erescatoare, cu tinerele larve deja trans- vazaie in ele, sint acceptate cu mai mult sau mai pufina rezerva in functie de starea coloniei ; dacd insA botcile sint tinute, goale, in prea- labil in stup, procentul de acceptari este mult sporit. Constatarea repe- tatA tn practica a acestui adevar a dus la generalizarea pornirii creste~ rilor de matei cu o introducere a botcilor goale timp de 24 ore in stup. Nu este neaparat necesar contactul albinelor cu botcile acestea, ci pur si simplu prezenta ler in preajma; (4) apicultorul cu o oarecare expe- rientA i cu spirit de observafie constaté ci hranitorul deja _utilizat este preferat unuia nou, dar nu utilizat in alté colonie! Este vorba de o epagind, a 4-a in enumerarea noastré, care are rolul de respingere 31(cepulsina) pentru albine straine, concomitent cu cel de _rectmoastere pentru albinele propriei colonii; (5) dac& rotim cu 180° stupul in j rul axului siu vertical, fArA a-l deplasa, albinele culegatoare aterizea: Ia intoarcere tot la vechiul loc al urdinisului si merg apoi, pe jos, pind la cel nou; ele urmeazi o pisté foarte precis. Dupa 10—15 minute, aterizArile au loc direct pe scindura de zbor in noua ei pozitie. Pista este trasaté de albine cu 0 epagina. Th afara epaginelor, se numara printre aceste substante familic repulsinelor, cea a inhibinelor, a substantelor de alarm’, a substantelor de cules si a atractantilor. O repulsing a fost deja mentionatA in exemplul cu hrénitorul. Din acest exemplu trebuie retinut faptul cd o aceeasi substanta, ca si in ca- zui sociohormonilor, are dubld capacitate — de familiarizare, intr-o co- lonie, si de respingere, in alta, Este un motiv in plus pentru ca inainte de a interveni in viata coloniei si clutdm intelegerea profunda a tuturor comportamentelor ,normele* din stup. Fiecare reactie are o explicatie, care poate pentru moment scapf apicultorului, dar cu rabdare, spirit de observatie si cu studiu poate fi descifrata Dintre substantele de alarmii ule coloniei, grupate ca atare pe baz: proprietatii comune de a provoca ugitatie violenta urmata de regula de agresivitate, apicultorul vine in contact cu cea din venin (acetat de izo- amil) si cu cea din secretia glandelor mandibulare (2-heptanona). At! remareat deja cA dupa ce o albind v-a injepat, imediat se reped multe aliele si injeapa in aceeasi zona a pielii? Fenomenul se datoreazi ema~ natiei de substant&é de alarma care se scurge de-a lungul acului infipt in piele, sau pur si simplu aruncata in juru-le de albinele agitate Glandele mandibulare ale matcii_minuita brutal sau inghemuiti de lucrétoarele intre care a fost introdusi elibereaz& o secretie care ajunsi pe tegumentul lucr&toarelor din jurul ei induce, la celelalte lu- cratoare, 0 atitudine agresivé. Este un alt exemplu de multipla capaci- tate a unui feromon : pe de o parte atractant pentru albinele din suits, pe de alta — feromon de stress si alarmd. ‘Alectinele sau substantele de cules sint o categorie de feramoni de natura necunoscuta, care au rolul de a permanentiza pe toata du- rata infloririi legatura floare-albina. Este posibil ca ele s& fie in lega- turd si cu indicatorii de recunoastere. ‘Sistematica albinei melifere Albinele melifere fac parte din : Regnil: Animalia (viefuitoare monocelulare si pluricelulare cu mod specific prélominant de hranire pe baza regnului vegetal) Subregnul : Nevertebrata (animale fara coloand vertebralé si {ard schelet osos intern). Increngiitura: Artropoda (animale nevertebrate cu picioare art culate). Subinerengéitura: Mandibulata (artropede eu mandibule)Clasa : Insecta (artropode cu corpul alcktuit din trei segmente dis- aincte : cap, torace, abdomen). Subclasa: Pterigota (insecte care prezinté pe segmentele toracice 2 $i 3 doua perechi de aripi). Ordinul : Hymenoptera (insecte cu aripi membranoasc). Subordinul: Apocrita (himenoptere la care legitura dintre torace abdomen se face ptintr-o portiune ingust numitA petiol). Grupul : Aculeata (insecte cu ac). Suprajamilia: Apoidea (insecte care-si hrénese progenitura cu po- Jen si nectar floral). Familia: Apidae Subjamilia: Apinae (insecte constructoare de cuiburi si care pre- zinta la a III-a pereche de picioare un aparat pentru colectat polen). Tribul: Apini Genul: Apis (albine care traiesc in colonii permanente si mono- gine — au o singura femel cu organele reproducatoare dezvoltate ca- pabile s& asigure perpctuarea, corpul acoperit cu peri rari si scurti). Specia dorsata (albina indiana uriasa, cladeste un singur fagure prins de stinci sau de ramurile diferitor arbori; este cea mai mare albina; ras~ pindité in India, sudul Chinei, arhipeleagul indonezian si Filipine) ; florea (albina indiana piticd, cea mai micd albin& cunoscut, clé- deste un singur fagure foarte mic prins de ramurile copacilor ; raspin- dité tn India, Malaezia, Jawa si Borneo) ; cerana (cunoseuta si sub numele de albina indiana obisnuita, cui- bul este format in cavit&fi si cuprinde mai multi faguri; raspindita in India, China, Japonia, Indonezia, Jawa, Borneo, Sumatra si U.R.S.S. — Extremul Orient) ; mellifica (albina melifer’, cea mai cunoscut& si cea mai raspindita albind, exploataté de om pentru calitatile sale productive ; cuib format in cavitati inchise, pe mai multi faguri, cu un num&r mare de indivizi. Denumirea speciei, mellifera, a fost data de Linné fn anul 1758 si schimbata ulterior (1761), de acelasi, in. ,,mellifica'’. Forma a doua este cea corect&, ea precizind faptul ca’ albina nu aduce miere ci o face In cadrul speciei, cu imens& raspindire in Lumea Veche (Europa, Africa si Asia), se delimiteaz& trei mari grupuri de rase. Grupul de albine mediterancan-occidental Albina bruné europeana este raspindita in toaté Europa centrala si nordicd cu preponderenja in Franfa, Marea Britanie, Olanda si nordul Germaniei. Cercetirile biometrice au demonstrat c& este una si aceeasi rast cu Apis mellifica lehzeni si Apis mellifica silvarum. Si-a format principalele insusiri morfologice si. productive de-a lungul timpului psintr-o perfecti adaptare la condifiile bioclimatice in care s-a dezvol-tat. Propolizeaz& excesiv, este foarte agresiva, agitatA pe faguri, si cu inclinatii spre roire, datorité carui fapt familiile nu ating niciodati puicri prea mari, Valorificd foarte bine culesurile, dar este putin rezis~ tont& la boli si Ja atacuri de paraziti. Un studiu mai amanuntit 0 apro- pie. mai mult de rasele de albine din grupul african (Apis mellifica in termissa), Principalele sale insusiri si caractere s-au_fixat in decursul unei indelungate perioade de dezvoltare autonome in vestul Europe (peninsula Tberic& si sudul Frantei). Este apropiata oarecum de rasele de albine din grupul african (Apis mellifica intermissa). Albina aceasta este mare, dar trompa este micd; este irascibila, foarte agitata pe fa- guri, variabil agresiv’, destul de roitoare, dar productiva si rezistenté la iernare in conditiile unor ierni lungi. Caracteristic, dezvoltarea fami- Lei este relativ inceaté si nu ajunge decit la o putere medie, care ins& se mentine timp indelungat, Din aceasti cauzA nu valorifici bine cule- Surile timpurii, dar le valorifica perfect pe cele tirzil manifestind un in- stinct de acumulare deosebit. Cuprinde o singura rasa: Apis ‘mellifica mellifica, cu foarte multe populatii. Grupul de albine africane Albinele cuprinse in acest grup se caracterizeazd printr-o talie mai mie& cu insusiri biologice specifice din care amintim : roire puternicd si irascibilitate accentuaté. Rasele africane traiese in areale delimitate de bariere climatice, fapt ce determin variatii si deosebiri mari intre ele. Se individualizeazd 12 rase, dintre care trei identificate de curind. mellifica unicolor (cunoscuti gi sub numele de albina de Mada- gascar, fiind raspindité numei in aceasta insuld, Prezinté un corp de dimensiuni mici, Insuficient studiata) ; ‘mellifica intermissa (raspindita in Africa de Nord. Se pare c& face Jegitura cu albina europeand, cu care se aseamana ca marime corpo- rela, Propolizeazd excesiv) ; mellifica adansoni (cunoscutA si sub numele de albina galben& africana este réspindité in zona central a Afrieii. Foarte bine adaptata conditiilor de mediu. Corpul este mic. Roieste foarte mult si este foarte igresiva) 3 mellifica lamarckti (cunoscutA sub numele de albina egipteand, este si ea socotit’ 0 rasa de trecere fntre albina africana si cea euro- peand, Are corpul mic cui abdomenul dotat cu peri desi albiciogi dispust in benzi late. Iraseibild si roitoare. Prezinté ip afara mételi normale matel producAtoare numai de trintori, Nu propolizeazd, nu formeaza ghem de iernare, c&pacesie umed mierea. Se comporté foarte bine in stupi sistematici dind familii puternice. Incrucigaté eu rase europene da produsi valorosi) ; mellifica capensis (dup aspect nu se deosebeste cu nimic de al- bina europeand, prezimta ins o serie de insusiri biologice care 0 deose- 34bese mult de aceasta. Printre acestea amintim posibilitatea de a creste matci normale din oud depuse de albine ougtoare dup& ce albinele au roit faré mated. Familiile sint slabe cu capacitate productivé redusé) ; mellifica major (prezinté cea mai lung& tromp& dintre toate ra- sele de mellifica, Este 0 albina mare, usor agresiva, cu producti mari de micre, Nou descoperita, intr-un areal redus) ; mellifica sahariensis (cu dimensiuni corporale mici, _rezistent& Ja variatii mari de temperatura, putin irascibilé si agresiva. Nu poate fi aclimatizaté in Europa) ; meilifica nubica (cu cele mai mici dimensiuni corporale dintre toate formele de albina melifera, apropiindu-se de cele ale albinei ce- rana $i indica ; trompa cea mai mica, deasemeni — 5,38 mm. Agresivi- tatea si irascibilitatea variabile. Este deasemeni una din rasele nou identificate) ; meilifica scutellate (de dimensiuni corporale mici, cu trompa scurta, foarte agresiva, cu atac masiv, simultan. Puternic instinct de roire, propolizeaza intens) ; mellifica littorea (albina de dimensiuni corporale reduse, cu trompa scurti (5,75 mm). Foarte agresiva, instinct de roire foarte dez~ voltat) ; mellifiea monticola (de Gimensiuni corporale mai mari, fat de rasele descrise anterior. Albinele, foarte blinde) ; ‘mellifica jemenitica (cu dimensiuni corporale foarte mici, mai mult lat& decit lunga. Incomplet studiata, rasA nou identificata). Grupul de albine irano-mediteranean Albinele cuprinse in acest grup sint cele mai raspindite. Datorita insusirilor lor biologice si productive prezinté cel mai mare interes eco- nomic, fapt care a contribuit la raspindirea lor pe toate continentele. Se deosehese urmitoarele rase : mellifica sicula (cunoscutd si sub numele de albina siciliand, mica de culoare neagrA ; face legdtura cu grupul african) ; mellifica remipes (foarte blinda, foarte roitoare, cfpaceste umed mierca, de multe ori convietuiesc 2 matei intr-o familie) ; mellifica taurica (vasa adaptata la climatul mediteranean, arie de indire foarte redusa) ; mellifica cypria Grascibila, propolizare puternica, cdpdcire umeda, in trecut era foarte apreciatd pentru capacitatea sa groductiva, actual- mente putin folosita in productie din cauza irascibilitatii) ; mellifica syriaca (roitoare, deosebit de harnicd, cu métci proli- fice, irascibilitate moderatA) ; mellifica caucasica (prezinti cea mai lung’ trompa, deosebit de productiva, valorifica culesul pe timp nefavorabil, putin roitoare, deo- sebit de blind’, fapt ce a facut s& fie rdéspindité pe toate continentele) ; ras 35mellifica ligustica albina italiana cu matci deosebit de_prolifice, roitoare, mari producatoare de ceara, putin rezistenta la ierni aspre i lungi, foarte raspindita pe toate continentele) ; mellifica carnica (albina carnioliand, blind’, cu inclinatie spre roire, construieste multe celule de trintori, capaceste micrea useat raspindita in toate continentele) ; mellifica carpatica — formata in regiumea carpato-dunareana sub influenta climatului continental temperat caracterizat prin precipitajii relativ reduse, Variatii mari de temperatura si vinturi puternice, -~ este o rasa de albine foarte blind’, cu comportament linistit pe fagur si cu reactie slabA la fum, cu mitei prolifice; manifesta un slab in- Stinct de roire, este productiva, cu predispozitie la a bloca cuibul eu nectar si miere in conditiile unui cules de mare _intensitate (insusire considerat& pretioas’ in condifiile climatice ale ‘&rii noastre). Capa- ceste uscat mierea gi prezintA o tendinta slaba de propolizare. In cadrul rasei se disting mai multe populatii sau ecotipuri, co- respunzator zonelor bioclimatice in care s-a dezvoltat si la care s-a adaptat perfect. In tara noastrii se deosebesc ecotipurile : stepa, munte, Cimpia de Vest (Banat), Podigul Moldovei si Podigul Transilvaniei. Studi ample ce s-au efectuat asupra raselor de albine au avut drept scoop si incerearile de combinalii inter-rasiale, pentra ameliorarea permanenta a mate- Tlaluui biologie exploatat. S-a ajuns la concluzia, ins, ci nu totdeauna incrucisi~ rile inter-rasiale dat: reauiltate pozilive ; din contra, apar freevente neajunsuri, La noi in fara s-a incereat introducerea raselor caueaviand si italiani dar rezultatele obtinute in productie din incrucisari cu populatiile locale nu justificd asemenea introducert ; din contri in unele zone ar fi chiar dezastruos — s-ar polua tipul lo- cal, valores, de albind local’,Lectia 2 STUPUL Stupul este cel mai important utilaj apicol cu rol de adapost pentru familia de albine, de depozit al rezervelor de hrand, recolti precum si container pentru transport. _ In natura albinele isi clidese cuiburile in scorburile din copaci, in crapa- turile din stinei, in pesteri siu in alte locuri ferite de vint, ploaie sau arsita soarelui, In aceste locuri omul a descoperit bogafia agonisita de albine si a reeoltat_ mierea distrugind familia, ‘Odati ca dezvoltarea agriculturii si cresterea vitelor omui s-a statoznicit sia capatat o indeletnicire noua — cresterea albinelor — mai intii prin protejarea Foilor gasiji in padure, iar mai apoi construind adaposturi primitive numite cognite, buduroaie, stiubee, etc, In asemenea adaposturi albinele isi construiese cuibul din iaguri de ceard, situafi la distanfe egale unul fatd de altul, fixati de perejii adiposiului la fel ca in natura. Recoltarea mierii este insotita de distru- gerea cuibulul si nu este posibilA interventia omului pentru dirijarea dezvoltérii familiel de albine. Aceste mari inconveniente au fost inldturate prin descoperirea ramei mobile de cdtre Procopovici care a construit in Rusia primul stup cu rame mobile in anul 1814 gi Langstroth in Statele Unite, in anul 1852. In constructia stupilor cu rame mobile s-au adus permanent imbundtatiri astfel ca stupii de azi reprezinté sInteza observatiilor facute de apicultori generatie de generatie. In practica apicoli din fara noastra s-au folosit in decursu) anflor nume- roase modele de stupi cu diverse solutii constructive. Se remare& astfel stupi Dadant, Langstroth, Gerstung, Layens, Berlepsch, Voirnot etc. © apicultura moderné impune restringerea numarului de modele de stupi si in special a formei si dimensiunilor ramei, pentru a ugura circularea si folosirea materialului biologic, pentru a putea utiliza pro- cedee tehnologice moderne si utilaje de mare productivitate in practica stuparitului industrial intensiv si pentru a permite cxecutarea in pro- ductia de serie a stupilor. oe ‘Tipizarea stupilor si standardizarea dimensiunilor a fost initiaté tn tara noastra de c&tre Societatea central de apicultura in anul 1947 sia fost preluaté ulterior de Ministerul Agriculturii si de Asociatia Creseatorilor de Albine din R. 8, Romania, Elementele care stau la baza constructici stupilor si a elaborarii standardclor pentru stupi sin: capacitatea stupului, forma si dimen- siunile ramei, dimensiunile. spajiilor de trecere pentruralbine si distanta intre axele fagurilor. Capacitatea stupului este determinat& de spatiul necesar dezvol- tArii familici de albine in perioadele de virf din lunile mai-iunie, de spatiul pentru depozitarea rezervelor de hrand — miere si pisturé — side spatiul pentru depozitarca recoltei Forma si dimensiunile ramei stnt determinate de cerinjele familiei de albine pentru formarea ghemului de iernare, de utilizarea in condifii 37cit mai bune a c&ldurii din stup in perioadele friguroase si iarna, de economisirea proviziilor de hrana si de posibilitatea de a creste 0 can- titate cit mai mare de puict incepind cu luna februarie si pind in luna aprilie si dupa aceea. Pentru recoltA rama trebuie s& asigure posibilitatea objinerli unei mieri de calitate superioara. in productia de stupi din fara noastra s-a pistrat constanté lun- gimea ramei 43} mm pentru toate tipurile de stupi. Ramele pentru cuib au indltimea de 300 mm sau de 230 mm iar ramele pentru recolté au indli:mea de 162 mm. tn tabelu} 2 se redau dimensiunile caracteristice ale celor 3 tipuri de rame amintite. Tabelul 2 Dimensiupile ramelor in funcfie de tipul stupului Supratats ‘Tipul ramei Lungimes, Indlfimea, fagurevul, Capacitatea, mm am amy ‘kg euere Rama de cuib, model Dadant 435 300 1145 max. 4,000 Rama de cuib, model Langstroth 433 220 850 max. 2,700 Rama de recoiti (rami de magazin) 425, 162 max. 1,500 Dimensiunile spagiilor de trecere pentru albine sint de 7,5 mm. S-a constatat c& albinele astup&’ cu propolis culoarele sau spatiile mai mici de 6 mm sau completeaz cu ceara spatiile mai mari de 10 mm. Distanta dintre axeie fagurilor este de 37 mm si a fost determinaté prin masuratori efectuate in addposturile naturale ale albinelor sau in adaposturi primitive cu faguri claditi liber de catre albine. Grosimea fagurilor cu puiet este de 25 mm, deci distanta intre fagurii cu puiet este de 12 mm, Distanja intre fagurii cu miere este mai mica. Stupul trebuie deci sa asigure conditii normale de viaté pentru albine, conform cerinjelor biologice ale acestore, s& sib’ spatiu pentru dezvoltarea familie, pentru rezervele de hran& si pentru recolt’, si se caracterizeze prin simplitate in constructie pentru a fi usor minuit si Stupii verticali ‘Stupii verticati prin construcjia lor valorificd felul de comportare a albinelor in conditii naturale si prineipiile care stan la baza dezvol- ii si activitati productive a familiei de albine. Aceste principii sint uezvoltarea pe verticalé a familiilor de albine, depozitarea rezervelor de hrand — miere si pastura — deasupra zonei de crestere a puietului, extinderea in sus a suprafejei de depunere “a oudlor de ciitre mated Stupii verticali au ramele suprapuse pe doud sau mai multe rinduri, in interiorul aceleiasi cutii sau in corpuri etajate, pot avea deschi- derea deasupra sau lateral iar ramele din interior pot fi asezate in pat rece sau in pat cald. Ramele agezate in pat rece sint perpendiculare pe peretele urdinisului iar ramele asezate in pat cald sint paralele cu peretele urdinisului 38La noi in fara se construiese in ser stupi verticali: stupul multietajat STAS 8120—68 cu 3 corpuri si modelul realizat de Institutul de cercetari pentru rd, aumit stup vernal avind corp cu 10 rame Dadent care utilizeazi in principal componentele stupului multietajat la care se adauga magazine cu rama Dadant; stupul pentru pavilion apicol; stupul RA LOGi cu un corp si dowd magazine Se mai executa si variante ale acestora cu un numar redus de clemente. Stupul multictajat STAS 8126—S¥. Accst tip de stu a fost cor- ceput de Langstroth si perfectionat de Root. Prin conceptia lui satisface cerintele biologice ale albinelor si permite omului sa dirijeze cu ugurinta dezvoltarea familiei de albine, Avind in componenta sa mai multe corpuri cu un numar relativ i¢ de rame de dimensiune mijlocie 435 = 23) mm fece posibilA apli- cares unor metode care accelereazd ritmul de dezvoliare a familillor de albine, depozitarea rezervelor de hrand yi tnmagazinarea recoltelor de calitate superioar’ Specific pentru acest tip de stup este inversarea corpurilor, adicé operajia prin care corpul superior in care s-a dezvoltat cuibul familiei se coboard pe fundul stupului si in locul su se aseazé corpul de jos cu fagurii goi. Se ereeaz’ astfel o zon tn care matca are suficient spatiu pentru depunerea oudlor si se extinde cu usurinta cresterea puietului. In corpul de jos asezat pe fundul stupului, puietul va ccloziona si va elibera celulele. Printr-o noua inversare cuibul fomiliei ajunge iardsi mari urmatoarele tipuri de Fig, UW. Stupul muttietajat STAS 8128-08 = i—tund (e-scobitura pentru Hxarea stifturilor in tije; B-canal pentru tije) ; 2—corpul: 3— magazin ; 4—rama pentru hranitor ; (- tava hranitor ; d-plubitor) ; $—rama de ventilagie S—podigor separator ; 7 podisor ;) 8—capacul (c-acoparigul de ta B—Blocul pented urdthig ; 10—Inchiesior de urdinig ; (Eediafragma ; g-rame). 39jos asigurind spatiu pentru extinderea cresterii puietului in sus in corpul cu faguri goi Prin repetarea operatiei ori de cite ori este necesar cesterea_puic- tului se extinde mereu in sus intr-un ritm si pe o indlfime practic ne- limitata. Spatiile mici dintre ramele diferitelor corpuri permit 0 comunicare usoard albinelor in ghem, lucru deosebit de important in timpul ier- nari cind albinele pot transmite ugor hrana de la un interval la altul. Volumul stupului poate fi marit prin adaugarea de corpuri dupa cantitatea de puiet depus de matca. Aceasta nu perturba dezvoltarea normal a familici deoarece corpurile au volumul mic. In situatii de cules intens, prin ad&ugarea de corpuri, pe ling’ dez~ voltarea familiei se asiguré si recolte bogate. Ingrijirea familiei de albine se face prin minuirea corpurilor, fept care reduce foarte mult munca in stupina. Stupul multietajat se compune din : fund, corpuri, rame, rama de ventilatie, podisor, podigor separator, ram& hr&nitor, capac, sistem de impachetare, blocuri de reducere a urdinigului si sipe de inchidere a urdinigului La constructia stupului s-au pastrat dimensiunile caracteristice : 20 mm intre fundul stupului si leatul de jos al ramei, 7,5 mm intre rame si peretele stupului, 10 mm intre ramele din corpul inferior si cele din corpul superior si 10 mm intre leaful superior al ramei si podisor. Fundul este format dintr-o t&blie de scinduri cu grosimea de 20 mm incheiate in falt si montate intr-o ram pe care se ageazé laturile cor- Pului. Dimensiunile fundului sint de 550%420%60 mm. Prin agezarea corpulul pe fund se formeazé in partea din fat& un urdinis lung de 380 mm si inalt de 20 mm. Fundul fiind cu 60 mm mai lung decit corpul creeazi in partea din fala o suprafaj& neacoperita care are rol de scin- dura de zbor. Corpul este format din 4 perefi de scindura cu grosimea de 20 mm incheiati in tincuri. Dimensiunile interioare sint de 450%380X245 mm. Peretii din fajé si spate au Ja partea superioara pe toatd lungimea un falt oblic armat. cu tabla zincatd sau cositorita, pe care se sprijin& umerij ramelor. La exterior peretii frontali au cite 0 scobitura care are rol de miner. Podisorul esie o tablie din scindura cu grosimea de 15 mm montata intr-o ram care creeazi pe o parte o suprafata plana iar pe ecalalta o adincitura de 5 mm, Prin asezarea podigorului pe corp cu adincitura deasupra ramelor, se formeazA un. spsfix gol de 13 mm in care se pot introduce plici de zahfr candi sau turte de hrand. Pe una din laturi rama podisorului are un mic urdinis prin care.se elimin& iarna vaporii sorul separator are o constructie asemAnitoare cu podisorul propriu-zis descris mai inainte. Deosebirea const in faptul cA tAblia are grosimea de 10 mm gi in centru are o fereastré dreptunghiulard aco- perit’ cu plasi de sirma, Rama are pe trei laturi cite doud urdinise pe o parte gi pe alta acoperite cu cite o buciticé de lemn in forma de pana. 40Acest podisor se ulilizeaza in cazul adapostirii in acelasi_ stup a doua familii de albine sau a unei familii de baz& yi a unei familit ajutatoare. Rama de ventilafie are rolul de a asigura ir timpul transportului © aerisire suficient’ pentru familia de albine si fn acelasi timp sd nu permit iesirea albinelor din stup. Pentru aceasta pe un cadru de lemn este fixatA festura din sfrmé zincata. Pe laturile longitudinale sint mon- tate dou sipci de lemn cu sectiunea de 50 X 35 mm ale caror capete au cite 0 tdieturé de 20 mm in care se fixeaz& capacul. Intre capac si cadrul pe care este fixatA {esdtura de sirma zincat4 rimine o fanta lata de 20 mm care asigura o circultie suficienta de aer. Hrdnitorul este format dintr-o rama de lemn cu dimensiunile de 490% 420%60 mm in interiorul ciruia se afl o tava din tabla zincata cu dowd compartimente, Tava se sprijina pe doua sipei fixate in scobi- turile din peretii ramei. In fiecare compartiment sint gratare de Jemn care plutesc in sirop si sustin albinele in timpul hranirii. Capacitates maxima a hranitorului este de 6 litri. Rama hr&nitorului se poate aseza in timpul transportului intre corpul superior si rama de ventilatie pentru a forma un spatiu de refugiu pentru albine. De asemenea prin agezarea sa intre fund si corp permite folosirea ramelor de cuib cu dimensiunile de 435X300 mm. Toate elementele enumerate pind acum au gauri pentru tije pe partil Jaterale. Capacul se compune dintr-un cadru de lemn gi 0 tablie cu grosi- mea de 10 mm acoperite cu tabla galvanizata, indoité pe partile laterale pe o létime de 20 mm. In interior capacul are montate patru sipci de sprijin intre care este prevazut un locas pentru capatul tijelor si pentru piulite fluture. Capacul se sprijind pe podisor l4sind un spatiu in care se pot aseza saltelute, plici de polistiren sau alte materiale izolante. Ramele sint cadre de lemn in care se fixeazA fagurii arlificiali din ceara de albine care sint crescufi formind fagurii cuibului sau fagurii pentru rezerve de hrand sau recolta. Blocul de urdinis este executat dintr-o siped de lemn cu dimen- shunile de 20X20%380 mm. Pe o laturd are o adincitura de 153X9 mn» iar pe cealalté latura o adincitura de 50X9 mm adic& dou pozitii de agezare, fiecare corespunzind la o dimensiune de trecere pentru albine Inchiztitorul de urdinis este o sipci de lemn cu sectiunea de zd mm care are la capete cite un umeray ce se sprijina pe marginile fundului si are rolul de a acoperi urdinigul la transport. Sistemul de impacketare este format din doud tije metalice cu secjiunea rotund’, cu (J 7 mm prevazute la un capat cu filet iar la cellalt cu o gaurd de 2 mm diametru, doud piulife fluture, dowd pla- cute din tabla de 2 mm si doua splinturi. Plcutele de tabla se fixeaza in scobiturile prevazute in rama fundului, ‘La impachetare tijele se introduc in gaurile din elementele stupu- lui pind ce gaura (J 2 din capatul nefiletat depageste placa de la fundul stupului, Se introduce apoi in gaurd splintul. In final se ingurubeazd, piulifa fluture pind se string bine elementele stupului. Deasupra se 4h4 capacul in pozitie normala ‘Aprecieri asupra stupului multieiajat. Acest tip de stup are 0 constructie simplA unitar& care satisface pe deplin cerintele biologice ale albinelor si permite omului sA dirijeze cu ugurinja dezvoltarea fa- miliei de albine. Avind ramele asezate in corpuri suprapuse face posibild aplicarea unor metode care accelereaza ritmul de dezvoltare a familiilor de albine jar in conditii corespunzdtoare asigurA depozitarea rezervelor de hran& si recolie de calitate superioara. La transport face posibila aplicarea procedeelor moderne de pale- tizare iar albinele au conditii corespunzitoare de existen Privind operatiile de extracjie a mierii permire mecanizarea avan- sata in cadrul unitafilor apicole industriale. Stupul RA 1001 ofera condifii bune pentru dezvoltarea famibilor de albine si pentru valorificarea culesurilor de nectar, polen, ete. Are 0 constructie compacti robusta, partile componente imbinindu-se foarte bine, prin adoptarea faltului. Stupul RA 1001 se compune din fundul stupului, corp cu _rame de cuib cu dimensiunea de 435X300 mm, unul sau doud magazine cu rame de yecolta cu dimensiunca de 435162 mm, podisor, capac, scin- dura de zbor si diafragma Fundul este format dintr-o tablie din scinduré de 20 mm montata intr-o rama cu grosimea de 63 mm. La marginile ramei este prevazut un fal pentru a se asambla cu corpul. Prin constructia sa fundul permite intoarcerea, utilizindu-se astfel ambele suprafete, Dimensiunile fundului sint de 446 X519< 63 mm. Tn partea din [ajé fundul este prevazut cu doud stifturi in care se dixeazd scindura de zbor iar pe laturi cu cite un cirlig de fixare Pa SZ 4 HELL ws i t z Fig. 12. Siupttl RA 1001 + — sectiune Tongitudinala ; b — Seo{iune frontal. 42de care se pririd dispozitivele montate pe corp pentru impachetarea stupului in vederea transportului Corpul are pereti frontali grosi de 35 mm iar cei laterali de 25 mr La partea superioara si in cea inferioaré au falfuri pentru asamblarea cu celelalte piese componente ale stupului (fund, magazine, capac). La interior in partea superioara peretii frontali au falturi armate cu tabla zincaté pe care se sprijind ramele iar la exterior au minere scoica Dimensiunile exterioare ale corpului sint 524 mm Jungime, 446 mm latime si 312 mm_ inaltime. Magazinul are o constructie ase birea ca indlfimea este de 175 mm. Podisorul este 0 tablie din scindura cu grosimea de 10 mm montata intr-o rama. Deplasat fata de centru are o fercastri in care se mon- teazd hranitorul sau in lipsa acestuia un capac. Capacul stupului se compune dintr-un cadru de scindura groasa de 25 mm si © tablie acoperita cu o invelitoare de tablé galvanizata, indoité pe parfile laterale pe o latime de 20 mm. In partea de jos, la inte- rior, rama capacului are un falt cu indl{imea de 40 mm in care ge aseazi podigorul si falful din partea superioara a corpului sau magazinului. In fa si spate, pe toata lajimea are doua deschideri (fante) inalte de 30 mm, acoperite cu fesatura de sirma. La mijlocul fantelor pentru aerisire sint montate la exterior cile un cirlig de care se prinde sistemul de fixare folosit la impachetarea stapilor in vederea transportului Dimensiunile exterioare ale capacului sint identice cu ale corpului, numai indltimea este de 170 mm. Rama de cuib are dimensiunea de 435X300 mm. Rama de magazin are dimensiunile 435162 mm. Diafragma este formata dintr-o tablie de lemn groasi de 15 m: inchis& inir-o rama. In partea de jos, muchia diafragmei este tesiti Dimensiunile diafragmei sint de 435 mm lungime, 315 mm indltim’ 15 mm grosime. Scindura de zbor are lungimea de 446 mm si indltimea de 60 mm. In sectiune are form& de pand pentru a permite scurgerea apei in timpul ploii, Pe suprafata inferioard are fixatd o sipculitd cu profil de 10x 10 mm cu care se astup urdinigul in timpul transportului. Fixarea scin- durii de zbor in timpul transportului se face cu dou& foraibire montate pe peretele din fata al corpului. Stupul vertical realizat de LC.P.A. se compune din fund, corp, magazin, podigor hranitor, rame de cuib cu dimensiunile de 435% 300 mm, rame pentru magazin cu dimensiunea de 435% 162 min, bloc pentru reducerea urdinigului si inchizitor de urdinis. Fundul stupului, blocul pentru veducerea urdinigului gi inchizdto- rul de urdinis au aceeasi forma si dimensiuni ca la stupul muitictajat Magazinul si corpul au lungimea de 490 mm, latimea de 420 mm si inaltimea de 175 mm respectiv 312 mm in care se pot introduce cite 10 rame. La partea superioar& la doua colturi opuse sint moniate coljare metalice pentru fixare, La celelalte coljuri, pe fatetele perefilor este montati cite o pldcuja de tabla. nandtoare cu a corpului cu cdeose- 43Podisorul hrtinitor este format dintr-o rama de lemn cu dimensiu- nile de 490X420X60 mm, cu fundul din PFL, impregnate in parafina La interior are 3 compartimente parelele separate prin sipci din lemn Compartimentele 1 si 2 sint acoperite cu un capac din PFL care nu la albinele s& iasé in exteriorul stupului. Compartimentul 3, neacope ws _ q a ED i wig. 18, Stupul wavtiat« ; 1 — tnehiettor ge urainis 2 — vloS' agua de ardinig $2 — fund ; 4 — com s,8 — C8 bo inpachetare fs Gohixd i 7's dafragma (8 aru op, Sub | & — ahs 0 Fama de magazin ¢ 1. "Dodi bia, secyute longitudinal: * comunicd cu compartimentul 2 printr-o fant& fnalta de 2 mm situat& la partea inferioari a sipcii care le desparte. Siropul din compartimentul 3 piitrunde astfel gi in compartimentul 2. i Albinele intra din stup in hranitor printr-un orificiu rotund situat la mijlocul compartimentului 1 si ajung in compartimentul 2 unde con- suma siropul. ‘ Aceasta face posibilA utilizarea acestui element ca hranitor 54 padigor. - Capacul are dimensiunile interioare mai mari cu 3 mm decit corpul pentru 2 compensa dilatarile datorate umiditatii. Stupul vertical prin construcfia sa permite combinarca mai largi a clementelor de stupi standardizate, inlesneste modelarea stupului si a volumului interior destinat familiei de albine, dup’ condifiile foarte variate ale climei si zonei de cules si in acelasi timp face posibila o trecere rapidA de la tipul de rama Langstroth la Dadant si invers. Stapul orizontal vpul orizontal este un adapost pentru albine format dintr-o in- cApere paralelipipedicd fn care ramele sint asezate pe un singur rind. 44Partile componente ale stupului sint: corpul stupului, rama, podiso: capacul, bara de fixare si echipamentul stupului, La acest tip de stup cuibul se formeazd central pe mai multe rame. Lateral in stinga si in dreapta cuibului sint asezate ramele pentru depo- gitarea rezervelor de hrana, Marimea cuibului si crearea spatiului pentru depozitarea recoliei se face in directie orizontala prin adéugarea de rame conform tehnologiilor de crestere. Albinele depoziteazd nectarul incepind din partea superioara a ramelor, iar in perioadele de cules abundent extind continuu aceasta zona si in celulele din care se nase albinele, fapt care determin& cobo- rirea zonei de crestere a puietului, Simultan cu depozitarea nectarului irebuie si continue cresterea de puiet pentru a pastra potenfialul familici. Spatiul necesar pentru ouatul mate puietulai si pentru depozitarea rezervelor de hrana se creeaz& prin adaugarea de rame, cu faguri crescuti sau rame cu faguri artificiali care sint apoi crescuti de albine. Pentru productia de ceara se adaugi rame claditoare La venirea iernii cuibul familiei de albine ocup& partea de jos a tamelor, acolo unde fagurii sint liberi de miere si pot oferi spatiu de cregtere a puietului. in partea de sus a ramelor cu puiet si in ramele laterale de la marginea cuibului se afla proviziile de miere si pastura Pe masur& ce mierea se consuma in timpul iernii si in special prima- vara, cind familia de albine este in plind dezvoltare, spatiul ocupat cu provizii se restringe in favoarea spatiului de crestere a puietului iar matca depune continuu oud in spatiul eliberat asigurind astfel dezvol- tarea familiei. Stupul orizontal a fost standardizat fn anul 1953. Standardul de stup orizontal STAS 4170—53 a fost revizuit fn anul 1962, in 1968 gi in 1975. In prezent, in productia Combinaiului apicol al A.C.A. se afla si stupul orizontal conform STAS 4170—75. Dimensiunile interioare ale acestui tip de stup sint: 780%450X330 mm ceea ce asigura un volum util de 115,83 dm’. Capacitatea stupului este de 20 rame cu dimensiuni de 439% 300 mm model Dadant. Dimensiunile in detaliu sint prezentate in sec- tiunile transversal si longitudinal& prin stup in Figura 14. Corpul stupului este o cutie paralelipipedicd deschisé la partea superioarg, executat& din cherestea de riginoase, tei, plop sau alte esenje moi. Peretii corpului sint incheiati in falt iar fundul este fixat in cuie, fapt care asigur& o soliditate mare. Peretii laterali au grosimea de 30 mm, In partea de sus au un falt dublu pe care se sprijing umarul ramelor si respectiv podisorul. Urdinisele de forma dreptunghiular4 sint situate pe peretele din fat&. Dimensiunile urdiniselor sint de 30020 mm respectiv 15020 mm Fiecare urdinis are scindura de zbor articulatA care se poate rabate in sus pentru inchiderea acestuia la transport. Pentru reducerea urdinisului sint prevdzute blocuri reducdtoare de urdinis, adic dou sipci paralelipepidice cu ajutorul cirora se reduce intrarea albinelor in functie de temperatura, puterea femi ne ete.big. 14. Stuput orte seetiune longitudinala ; B. — seetlune troniala, ‘ixare; 3 — diafragma ; ¢ — podigor; § — ram 7 — semaura de’ 250%. Distanfa tntre leaful de jos al ramei si fundul stupului este de 20 mm, distanta intre rame si pereti este de 7,5 mm, iar distanta tntre leuful superior al ramei gi podigor este de 10 mm. Capacul format din cadrul si tablia superiarA este executat din cherestea de rdsinoase, tei, plop sau alte esente moi. TAblia are la exterior © invelitoare de tabla care protejeazi stupul de intemperii Capacul se monteaz& pe perctele din fat al corpului cu doug balamale. In partie jaterale ale capacului sint dowA deschideri pentru aerisire acoperite cu plasi de sitm&, Intre podisor si tablia capacului este un spajiu de refugiu pentru albine in timpul transportului. Podisorul este format din sase scindurele cu dimensiunile de 48413010 mm care acoper cuibul, In timpul transportului familici, seindurile se string pachet si se fixeazA cu afutorul barei de fixare. Remele sint cadre de lemn in care se fixeaz& fagurii artificiali din eeara de albine care crescuji formeazi fagurii cuibului sau fagurii, pen- tru rezervele de hrana sau recolta, Echipamentul stupului cuprinde si doua diafragme ; diafragma pentru reducerea cuibului si diafragma separatoare. Dialragmele sint execuiate din rame de lemn groase de 15 mm fh care sint incadrate panouri de PFL. Diafragma separatoare are rolul de a diviza spatiul interior al stupului in doud compartimente dind posibi- litatea de a se ad&posti dowd familif sau o familie de bazA si una ajut- toare intr-un stup. Aprecieri asupra siupului orizontal: acest tip de stupare greutatea velatiy mare si volumul fix, fapt care limiteazd dezvoltarea familiei. Deseori se cHeeaza situatii cind spatiul este prea mare pentru o singura familie sau prea mic pentru addpostirea a dowd farnilii de bazi sau a unei familii de baza si a Unei familii ajut&toare. In concluzie stupul orizontal utilizeazi spatiul interior cu randa- ment scdzut, necesita eforturi suplimentare pentru transport si nu per mite aplicarea unor metode moderne de stuparLectia 3 UTILAJE PENTRU LUCRARI IN STUPINA Pentru a efectua lucrarile in stupind in bune conditiuni, epicul- torul are nevoie de unelte si utilaje corespunzitoare. Dup& scopul utili- zavii, acestea se pot clasifica in mai multe categorii : Unelte de lucru pentru lucrdrile curente din stupina. Accesorii pentru lucrarile din stupina. Unelte, utilaje si dispozitive pentru extractia mierii Utilaje si dispozitive pentru extragerea cerii, Utilaje pentru colectarea si conditionarea polenului Dispozitive pentru recoltarea propolisului. . Scule pentru cresterea matcilor si producerea laptis matca (vezi lectid 9 si respectiv lectia 14). Noo Ree ‘ului de Unelte de lucru pentru lucrarile curente din stupina a, Dalta apicola — scula cu larga utilizare in. stupind ce sv folo- sesle pentru desprinderea podisorului, a scindurelclor de podigor, a ra- melor, a diafragmelor, a corpurilor, precum si a celorlalte anexe care sint propolizate de albine. Capatul indoit serveste la réizuirea si cuviti- rea de propolis, cear si rezidauri a fundului, a peretilor, » falturilor, a ramelor $i 4 celorlalte anexe ale stupului. b. Peria apicoli — scula folosita la indepSrtarca albinelor de pe faguri, de pe peretii stupilor si de pe celelalte anexe ale stupului. Se confectioneazé din par de cal sau din fire de relon, de preferinti de culoare alba. Minerul poate fi preluerat din lemn sau material plastic ¢, Setirarul — este o umealta apicolA practic, ce se foloseste in timpul conirolului familiilor de albine, la scoaterea rameler din siup Operatia se face usor si fara dificultati: virful alungit gi zimfat_sc in troduce sub umerasii ramei, in asa fel ca dintii scfirarului sis: in sus, sub suporiul ramei, dupa care se apasé pe miner, calciiul spri. jinindu-se pe una din ramele vecine, Rama se ridici in acest fel oi s prinde cu mina. d. Afumiitorut apicol — este o unealta folosité tn apicultura in scopul de a produce furmul necesar in executia unor lucrari in_stupind. Prin folosirea fumului, apicultorul intyerupe activitatea normala a albi- nelor, Je canalizeazi activitaten in alta directie si scapA asifel, temporar, de ‘igresivitatea lor. 17In pr A exist o gama variata de afuméatoar: gaze, tigarcté si cel mecanic. Cel din urma executat din teblé galvanizata este format din trei parti: corpul, capacul si foalele. Se realizeazd mai multe variante. Corpul are forma cilindric& si este construit dir tabla cu grosimea de 0,5 mm. In interiorul corpului existé o camera de ardere in care se aseazi materialele fumigene. Corpul este acoperit cu un capac semisferic, rabatabil, in care este practicat un cos de evacuarc 4 fumului, De corpul cilindric sin montate, cu ajutorul unei bride, . d Fig. 15 ~ a-dalia ; b-perie ; c-sedrar ; d-afumdtor, profit #4 proiecyie 4 = capac; 2 — corps 3 — paleta mobita : 4 — pies de prindere ; 9 — bur: ‘de suflare, foale constind din doua palete dispuse in unghi ascutit si imbracate late- al cu un burduf din policlorura de vinil intins& pe acesli paleti, in care se afla un are. Aceste foale asiguré formarea curentului de aer neceser intrejinerii arderii materialelor fumigene si evacuarii fumului rezultat 48Actionarea burdufului se face manual prin stringere, destindovea 9 exeeuta arcul si ciclul se repeta: Pentru buna funcfionare a afumatoarclor se-recomanda sa se folo- sease& materialele fumigene care se aprind ugor, intretin arderea, ard ara flaca, prin ardere asiguré o cantitate suficienté de fum alb si Pig. 46 — Pulverisifor, 1—fittra; 2—rezervor ; $—tub de legiturd ; 4—d)d de actlonare + — piston; 7—piest de legdtura ; 8—Suport duza; 9 ax; 10—stnuoa yal auza rece si nu degaja substante daunatoare sau iritante pentru aibine. Se pot folosi urmdtoarele materiale : iascd, putregai de salcie, aschii uscate de lem, coceni de porumb, bureti uscati de stejar, scoarfd de copac, cirpe din plante textile — in special in si cinepa. Materialele fumigene se fabriea si sub forma de comprimate. e. Lampa de benzind — se foloseste in dezinfectia stupilor yi a inventarului apicol. Flacara arde cu o temperatura intre 400—600°C. Lampa de benzina are un dispozitiv de pompare a aerului, care creeaz’ in interior 0 presiune asupra benzinei, pe care o pulverizeazi printr-o duzi gi arde sub forma unei flacari albasire {, Pulverizatorul apicol. Din punct de vedere constructiv existao gama variata de modele mari si mici, de la cele mai simple, prin suflare cu gura, pind Ja aparate automate care funetioneazd sub presiune. Aceste aparate au intrebuintari multiple gi se folosese Ia executarea utmétoarelor luerdri in stupir — pulverizarea albinelor cu ap& si putin acid acetic (ca inlocuitor al afumatorului) ; 49— pulverizarea albinclor si a fagurilor eu solusii_ medic in vederea prevenirii si tratarit unor boli — pulverivarea albinelor cu sirop aromatizat In vederea univit fa miliilor de albine ; pulverizavea siropului in faguri, in vedere: velor de hrana. Pulverizatorul cu capacitaic de 0,5 | este compus dintr-m rezervor in care se introduce subsianga pe cave dorim s-o uplicdm prin pulveri- gare, Prin manevrari repetate ale tijei de activnare substanta este antre- nat din rezervor prin filirul 1 yi tubul de Jegaturd 3 spre supapa 10 $1 duza 1J. care are rolul de a dispersa substan{a in particule. Buna functionare a aparatului este indicaié de norul de substany care sv formeaz’ in fata capului de dispersie in raomeniul cind se apash pe tija de actionare, Pentru buna sa iunefionare este necesar ca dupa fiesare intrebuintare si se execute operatia de spalare a rezervorului a celorlalte elemente componente mentoase complelaxii rezer- marea si fixurea Calapodul pentru g. Calupoudele —- sint dispozitive folosite corecta a fagurilor artificiali in rame si rame secti Fig. 1 — Catapoarte, monlat faguri in rame este consteuctiv adaptabil pentru mai multe tipuri de rame: de Ja stupul ovizontal, multietajat sau rama de magazin. Dis- pozitivul este reglal |i dimensiunea ramei respective cu ajutoral unei sipei glisante care perniite micsorarea sau mirivea suprafetei plangetei calapodului Fixarea fagurilor in rame seefiuni se face cu ajutoral unui calapod format dintr-o scindura dreapta prevazuta cu unul sau mai multe blocuri de lemn montate care au dimensiunile interioare ale ramei sectiuni, iar inalfimiea jumatate din inaltimea ramei sectiuni. Sectiunile astfel pregiilite sc montcazd cite patru in rame sustin&toare de magazin s pun pentru producerea mierii in sectiuni, la stupii puternici . 50h. Creionul de lipit faguri — se foloseste la lipitul fagurilor arti- ficiali in rame. Are forma unui tub mic si este executat din tabla zincata Gol in interior, joacé rolul unui mic rezervor pentru ceara topita. Creio~ nul apicol se introduce intr-un vas cu ceara topité. Ceara iopita intra in spajiul gol al creionului. Cu degetul aratator se astupa orificiul de 0,2 mm al creionului si se elibereazé la locul destinat, unde prin ridicarea de- getului ceara fneepe si curgd intr-un fir subtire prin virfal creionului Fig, ~ Croton te litt fagunt Fig. 19 ~ Pinten eu rozeid, miners t — esions Pintenul — se foloseste la ingroparea si fixarea sirmelor in fa gurele artificial Se produc diferite modele de pinteni dintre cure amintim ~~ pinten apicol cu rozeta ; _. pinten apicol drept ; — pinten apicol cu rola; — pinten apicol incalzit electric. Pintenul apicol are un miner de lemn, iar la captul celalalt este previzut cu o rotifé dinfata ce se invirteste liber in jurul unui ax. Pe muchia rotiyei se afl un s&n{ule} care imbuc& sirma iar prin apasare o ingroapa in mijlocul fagurelui artificial. La folosire, pintenul se incal- zeste In apa fierbinte sau la flacdra unei lampi de spirt. Pentru a pastra mai mult timp caldura, pintenul este inzestrat cu un bloc de metal in care este fixata rotita. Accesorii pentru lucrarile din stupind’ a, Adapitorul —. Se cunosc numeroase sisteme de adapitoare din care se descrie un model praciic si igienic, Acest ad&pitor este construit dinir-un jgheab de tabla cositorita, sau de lcmn, avind o lungime de 970 mm, larg de 20 mm. Capatul jgheabului este prevazut cu un capac de tabla, mobil, care are o deschizituré prin care se poate introduce gitul unui recipient (damigeana) cu o capacitate de 3—5 litri. Sub aceasia deschizAtura se afla un prag de tabla pe care reazima gitul damigenci cu gura In jos, Perefii jgheabului pe ambele laturi in lungime, sint preva- zuti, in partea superioara, cu orificii de 1 mm, la distanja de 7 mm iniv ele, Cinia acestor orificii este cu 1 mm mai jos decit gura damigenci cu Lchid, astfel cé ele vin in contact direct cu apa, In aceasta siluatic damigeana umpluté cu api si agezatA cu gura in jos in acest adapitor ample jgheabul cu apa. Pe masura ce albinele absorb apa prin orificiile laterale ale adi- pitorului, apa din jgheab scade sub nivelul gurii damigenei, iar din damigeana se revarsa automat ap care umple la loc jgheabul. Aceasta se repeta pind se termina apa din damigeand 51b. Cintarut apicol — Cu ajutorul acestuia, apicultorul poate cu- noagte perioada culesurilor mari sau de Thtretinere precum si consumul de hrana in timpul iernii. Serveste la cintarirea productici de miere sau a diferitelor materiale Cintarul de control poate fi: decimal — cu posibilitali de cintarire a unor greutditi intre 100—150 kg; tip basculd — cu capacitate 125 ky : @intar apicol confectionat din material plastic, Ultimul tp de cintar are 950 g, este de constructic simpla si functioneaz’ pe principiul presiunii lichidelor pe peretii unui vas. Fig. 29 — Cinzar apicot 1 — pilnia tubutud ; 2 — tubul 3) eoloana uc Hehia'; 3 — rigia; 4 — perma clutaru: fit amplasats faire “dows fete plane + 3 suprafara de spcljin ; 8 — piesa de sprijin, Perna cintarului este format dintr-un siculet de plastic de forma dreptunghiulara cu dimensiunile de 470 X 250 mm. Tubul este confec- tionat din material plastic transparent, avind un diametru de 5 mm si 0 Tungime de 800 mm, Acesta porneste sub forma unei prelungiri etanse dintr-un colt al pernei. Ta capatul superior tubul este previzut cu o pilnie din material plastic prin care se introduce apa in sdculey. Prin pilnie se toarn& in perna 100—150 ml apa colorata cu albastru de metilen sau cerneald Stupul trebuie asezat pe un suport plan. Perna se ageaza intre stup si suprafeta plana, astfel incil perna cu apa sf fie cuprinsa intre cele doua feye plane’ si si suporte presiunea in raport cu greutatea stupului. La un capat, in partea opus pernei cintarului, pe suprafata plan’ a suportului, se"vor fixa dowd finte cu capul rotund. In felul acesta soclu} stupului si respectiv toata greutatea stupului se va sprijini intr-o parte pe eapul celor doua {inte, iar in cealalté parte pe perna cu api, permitind o usoara basculare. Tubul transparent, se va fixa vertical im- preund cu scara gradaté pe unul din peretii stupulul, Jn felul acesta vom observa ci apa din pernd se va ridica in tubul respectiv pind la 0 anumitA indljime care corespunde unei anumite greutfi pe scara in- dicatoare. 52Oscilatiile cintarului in plus sau in minus le inregistram cu ajutorul se&rii gradatate dupa nivelul lichidului care urea sau coboaré in tab, in funetie de greutatea stupului. Dac& vom punc © greutate pe siup sau vom apésa cit de putin stupul care balanseazi pe capul celor dowd {inte si perna cintarului de control, observam ca apa se va ridica in raport cu greutatea pusd pe stup sau cu forfa apasarii pe stup. Pentru a-l putea folosi trebuie sa urmérim cu cite grada{ii se ridicd nivelul coloanei de apa din tub Ja o anumiia greutate. Cu ajutorul unor greutati cunoscute pe care Je agezam pe stup, noi putem stabili la unitatea de greutate de 1 kg cu cite gradajii se ridicd nivelul de a tub. In felul acesta aflam cA pi 1 kg spor in greutate, nivelul apei din tub se ridicd cu un anumit, numar de lini pe tabla gradaia. Deci cintarul nu indica greutatea absoluia dar indicA cu destula precizie sporul in greutate al stupului, c. Lédifa pentru transportay voi —Ladita pentru transportul roilor in pachet se caracterizeazd prin aceca cA peretii longitudinal sint exe- cutati din plasi de sirma pentru a se asigura o ventilafie cit mai buna. Ta partea superioara este practicat un orificiu circular care_serveste pentru fixarea hr&nitorului, cave asigura hrana necesara roiului in tim- pul transportului. Cantitatea de albine ce formeaz& roiul pachet este de (1,2 ky, precum si o mated fecundata. Fig. 21 — Ladija pentra transportat rot: Stiga — vedere frotialh, dveapt —~ vedere Profil, jos — vedere de'sus, 1 — hranitory 2 Persie separator, $—Iadita propstuccisa, torul de urdinig— are dvept scop de a nu permite accesul soarecilor si # altor daunatori in interiorul stupului. Accsta se executa din tabla zincata in care se practiced crestaluri prin care albinele pot circula. Inchizatoarele se fixeaz’ la urdinis cu doua cuie inca din toamna, odata Cu pregativea in vederca jerndrii si se scot primévara, oda‘é cu incepe- rea activitatii ler. e. Hranitoarele — accesorii apicole utilizate de apicultor in situatia cind, fic pentru a stimula dezvoliarea albinclor in timpul lipsit de cules, 53fie pentru a completa proviziile neceasre albinelor in timpul iernii, este nevoit s& hrineusca albinele. Dintre hranitoarcle clasice se amintesc : hranitorul uluc, hraniterul~ rama, hr&nitoarele de podisor, tip tavé, de urdinis. Hranitorul ulue — este practic, foarte raspindit, executat din cherestea de r&sinoase sau din material plastic. Acesta este folosit ca 0 speteazd superioar& a unei rame, fiind prevazut deasupra cu o scobitura Fig. 22 — Hranitoare. a) beanitor exterior : deecipient, g-supori, Soprag, Heapae. Sorwiclu de allmwentars, G-jgheab O) hednitor ulue, profil g vedere ao suis. sub forma de ulue in care intra circa 500 g sirop. Hranitorul uluc poate fi folosit independent, introducindu-se direct in stup in locul unei rame sau intr-o rama claditoare in locul spetezei supericare. i. Gratiile separatoare — se folosesc la desparjirea cuibului de magezin, la producerea laptigorului si in cresterea mAicilor. Gratiile au distante calibrate cu 0 deschidere de 1,2 mm prin care pot circula numai albinele. Fug, 21 — Grave Gratiile sint executate din material plastic gi se monteaz in rame cu profil si dimensiuni adecvate tipului de stup folasit. g. Perforatorul de rame — este un dispozitiv care se foloseste la gaurirea ramelor pentru a fi insirmate. 54Unelte, utilaje si dispozitive pentru extractia mierii a, Furculifa —este 0 scula care se foloseste Ja doscapacirea fagu- rilor si este formata dintr-o plac de metal ia cre, pe de o parte sint fixate 18—20 ace de otel, lungi de circa 30 mm (dispuse is forma de pieptene) iar pe de altA parte continu& cu un miner din lema, metal ed HREHEL Giemta, Ge Tolnesle 1h CORA MN Mee iy aguniced ae prafata neuniform cApécité, Inainte de folosire furculitele se tncalzese in apa fierbinte. ee cae = de desoapacit (profit st vedere ests) perionnd j 2 —= tava i —perete! sprijin rame, Mig, 24 — Perforetor de rane b. Teva de descapiicit — este un vas folosit la descapa vilor cu mitre, permitind asezarea ramelor intr-o pozitie comoda de lucru, Este executaté din tablé cositorita de 0,5 mm, avind marginile intarite cu sima zincatd; are perefii inclinati si fundul prevazut cu o sit clin {esatura de sizma zincata cu ochiuri de 2 mm. In peretii inelinati aj arestel tavi sint montate doua stinghii paralele prevazute in parteasuperioaré en doua crestituri. Pentru ca ramele sé aibA un sprijin mai bun, se monteazi In aceste crestaturi doua sipei paralele. Asifel, ramele pentru desc&pacit vor avea un sprijin suficient iar sipcile vor servi gi ja olibevarea cujitelor sau a furculitelor de edpicelele de ceara imbibatc cu miere care adera pe suprafetele lor Sub sita acestei tivi se afl un vas colector in care se seurge mierea strecurata prin sité si care este prevazul ca un tub de scurgere. rig. a — 81 1 = cadet “metalic ‘suport mob iv mobil pentre rame iz tava coleciuare 5 3— = vazin eoleetor Stutivud mobil pentru rame — este un dispozitiv mobil care per- mite, prin constructie, s& se aseze in pozitic vertical si in dispuneve radial ramele desc&pacite. Mierea poate fi colectala intr-un vas am- plasat sub tava colectoare a stativului Fig, 2 — Cite He deseaperst a — elwctele Wid Seu abue devas de presiuae, 2-furtua, a > © ela | es re se indepirteaza “mierii in d. Cufitul de descapicit — este o unealt& cu ci stratul superficial de ceara depus de albine pentru ,,sigila 5bcelule (se descapticeste miere, sau faguri). Se folosesc mai multe tipuri de cutite, adecvate volumului de jucru si conditiilor existente. Cutitul simplu este cel mai freevent in uz: lama lui se incalzeste, intre desca- pacirea unui fagure si a urmatorului, prin scufundare in apa clocotita (intr-o cand metalicé inalta, {inutd aproape permanent pe sursa de cdl- dura); pentru economie de timp, operatorul lucreaza ca doua cutite pe care le utilizeaz/incAlzeste alternativ. Cufitul electric este, dupa cum jl aratA si numele, racordat, prin cordon, la retea. Cufitul cu abur cisti- ga din ce in ce mai multi popularitate : se incalzeste cu ajutorul aburu- Tui provenit de la un generator de abur, pina la temperatura de 70— 80°C. Legatura dintre cufit si generatorul de abur este asigurata prin- trun tub de cauciue ca lungimea de 1,5—2 m, iar pentru evacuarea abu- rului din cutit, la orificiul de evacuare se fixeaza un tub de aceleasi di- mensiuni orientat inic-o povitie lateralé locului de munca pentru a se evita oparizea. Datorita grosimii sale, cujitul acumuleazd o cantitate de caldura suficienté pentru o descdpicire corespunzatoare si de lung’ du- rata. Dupa folosive se indeparteazdi sursa de cAldura iar apa condensati se va seurge prin orificiul de evaenare a aburului, Dupa folosire cuti- tele se spala cu apa calda. Py. 87 — Site ae strecarat mierea, Fu, 30 = Contryuga pene extrocita imicrit din cecdpdceat. e, Sil de strecurat micrea — se foloseste la strecurarea mierii cind se extrage cu centrifuga pentru a indeparta eapacelele de ceura precum si alie corpuri straine, Sita se aga{é fie pe caneaua extractoru- Jui, fie se ageazA deasupra vasului in care curge mierea. Se poate exccuta in ‘mai multe variante ; sit{ dubla, sit’ dubla cu rama extensibila, sita conica.Sita dubla este executata din tabla cositorit si prevazuia cu dou’ capace mobile din fesdturé de sirma zincat& cu ochiuri de 2,5 si 1,5 mm si cu un diametru de 160 mm. Se prinde de cancaua extractorului cu un miner de sirma semicireuler. f. Cenirifuga pentru extractia mierii din desedpicealii — In urma operatiei de deseapacire a fagurilor, prin diverse sisteme, se colectoazd un amesies de miere $i ceara. Acest amestec, in functie de sistemul de descapacive adopial, repreaint& o cantitate considerabila, mai ales in cazul stupinelor mijlocii si mari, fiind necesar un mijloc mecanizat de separare a mierii de ceara provenita din descApiceala Centriluga sc compune dintr-un corp (2) executat din olel inoxi- dabil, cu fundul conic, In interiorul acestui corp se afla_un ax central (#) i este executt pe care se monteazd cogul (3), care are forma cilindrica 5 din tabla de ojel inoxidabil. Pe suprafata Inierala a cogulai qinri alalurate cu diametrul de 2—3 mm. In interiorul acestui cog, pe Suprafata sa se aflé agezata o pinzA din materia! plastic cu dimensiunile ochiuriloe de 0,5—1 mm, Axul central este pus in functiune de motorul (6), prin intermediul transmisiei (5), Intregul sisiem se afl& montat pe ire picioure de sustinere (7). Alimentarea centrifuge se face prin. cv pacul (1) montat pe cosul centrifugei si in care este prevazut un or) die alimentare. g. Exiractorul sau centrifuga de miere — este un utilaj folosit pentru extragerca mierii din fagurli de li, fara ca acestia sit fie deteriorati, Extractia mierii din faguri se face cu ajutoral forte ccntri_ fuge. Aprecierea diferitclor tipuri de extractoare de miere se face in funeje de caracteristici constructive, sistem de actionare, capacitate gi altele, Fig. 1 — Extractor tangential, BBIn prezent se construiesc 2 categori de extra pozitia fagurelui fata de ax 1. Extractoare tangentiale, Ja care fagurii se afla in poz tila _ 2, Extvactoare radiale, la care fagurii se alla in positie radiala Extractoarele tangentiale sint actio manual prin intermediul manetei (5) si al cuplajului elicoidal (7), Sistemmul de actionare esie so- lidarizat cu rotorul cave este dimensionat in aga fel incit poate cuprinde dou’, trei pind la patru rame (4), care se fixeazi in locaguri special amenajate in acesta. Prin invirtirea, rotorului. micrea este extrasd la inceput de pe o parte a ramelor, apoi de pe cealalté parte, dupa intoar- cerea manualA a rametor. Extractorul tangential prezint& dezavantajul cd presiunea exercitata asupra tnierii aflaté in faguri face necesaré 0 inioarcere repetati a fa- gurilov, pentru a se evita ruperea lor. Mierca extrusd din faguri s° aduna in cosul (2) cu fund conic si poale fi evacuatéi prin gantul (1) joare, in functie de fie tangen- Utilaje si dispozitive pentru extragerea ceri Pentru exiragerea si putificarea cerii de albine se folosese diferite procedee gi utilaje lintre care se pot aminti : a. Topitoral solar — este un utilaj simplu cu ajutorul cAruia se topesc fagurii folosind energia solard. In topitorul solar se topese rapa- Fig. 52 — Topitor de come eu abut 1 — eapaeal tophorutut? 2 ""cabae de distribaine a aburaluy ¢ 3 — cog penta Gajusi | t lund superior 3 comul vepkorutul ; 6 — Uarin penta apa; 1—celele provenite de la extractia mierii, orice resturi de faguri obtinute cu prilejul cercetarii si organizarii cuiburilor familiilor de albine, in afar de faguri vechi de culoare inchisa Existé diferite modcle de topitoare solare. Toate au ins earacte- ristici si funefionalitati identice b. Topitorul de ceari cu aburi — este un alt utilaj pentru topirea ceri, Acesta se executé din tabla cositorita, are o forma cilindric& cu diametrul de 305 mm si o indltime de 360 mm. Interiorul acesiul vas este separat la mijloc cu o diafragma de forma unui con tranchiat. tn oriliciul conului trunchial se toarna apa, care patrunde in jumitatea de jos a vasului, care are o capacitate de 1 litru. Gura conului este apoi acoperita cu un cdpacel semisferic prevazut cu orificiu, care diri- jeaza aburii in compartimentul superior, Ja fagurii reformati, ce sint asezati intr-un coy pentru topire. Acest coy este gaurit in partea de jos si prevazul cu dou’ minere de manipulare. Topitorul este acoperit ca un capac etans si fixat cu un schelet de sirma de ambele minere ale vasului, Pentru a extrage ceara, se va asigura o sursa de caldura. Abuvii Fig. 88 — Presa clectrica pentru cura esd de agezare ; 3 — corp de basi; 4— clement inedleive ; $ — ellindra Molieice i 2 corp de presare superior; 8 — cotindeu de dirare : 9 — suruy de Dresare, tampon ; 6 —culina: ditijaji in compartimentul cu fagurli veformati vor topi ceara care va curge intr-un vas cu apa asezat in dreptul (ubutui de evacuare a to- pitorului Fagurii tnainte de topire se vor marunti si mula tn apa dedurizata (apa din care s-au extras intr-un procent foarte mare substantele mino- 60vale) sau de ploaie, timp de citeva zile, pentru a se imbiba cu api cimasutele nimfelor, ca astfel si nu absoarba ceara topita. Topitoarcle cu aburi au randament scdzut, ¢. Presa elecirica pentru cearé — este un utilaj destinat eliminarii ceri din faguri reformati, Dintr-o cantitate de faguri reformati ceara se elimina prin exercitarca unci presiuni Ja rotirea gurubului de presare (9) in cavitatea cilindrului de presare (7). Eliminarea cerii din fagurii reformati este accelerat& prin incdlzirea termostataté cu ajutorul unor rezistente electrice montate in corpul de presare superior (8) si in corpul de baza (3), Ceara extrasé prin presiri repetate este recoltati la gura de scurgere a corpului de baza (3), dupa ce a trecut prin giurile practicate in cilindrul de presare (6). Utilaje pentru colectarea gi conditionarea polenului Dalorité multiplelor intrebuintari ale polenului, recoltarea ace: eu ajutorul albinclor se impune ca o necesitate, folosind in acest scop diferite sisteme de colectare. In vederea colectarii polenului in practica apicolé se folosese diferite colectoare care se pot clasifica in: a. Colectoare de polen exterioare — la urdinis Colectoarele de polen amplasate la urdinig sint de forme variate, toate au Insé comund o placa activa agezata in pozilie verticala, prin Fig, 4 — Colector de poten evtertor 1 — serlar ; 2 — corp ; 3 — placa activa. ‘sus — proicetic din sat } dreapta’ — prolectie laterala ; Jos — proiectie de sus in Jos, 61ovificiile careia albinele patrund in stup. Polenul transportat de albine este rejinut $i cade in sertarul colectorului, de unde se poate ridica de apicullor, Colectorul de urdinis prezinta ca’ parti componente : — un corp realizat dintr-un cadru de lemn —un sertar in care se aduna polenul ce {rece printr-o plasd de sim cu ochiurile de 3,9 X 3,9 mm agezaté deasupra sertarului. Partea inferiowra a sertarului are prevazuta o {esaiurd metalica cu ochiuri fine de 1X 1 mm care permite o bund aerisire a polenului ; — placa activa este executata dintr-o foaie de material plastic (vinidur) prevazut cu orificii cireulare eu diametrul de 4,8 mm si dispuse in Yinduri suprapuse, cu orificii prin care vee albinele, refinindu-se polenul din cosuletele acestora. Acest, colector poate fi wlilizal Ia (oate tipurile de stupi, indiferent daca au sau nu scinduriea de zbor Colectorul se va ageza la urdinig in aga fel ca si nu rimin& spati: bere prin care albinele ar putea trece gi evita astfel placa activd, Dacd urdinisul este mai mare, spatiul liber fai de lungimea colectorului se va bleca cu bucd{i de lemn sau alt material pe eare albinele si mul poata roade, b. Colectorul de polen la fundul stupuini — In practiea apicola exista mai multe colectoure asezate Ia fundul stupului, cu forme diferitc Unele au placa activa asezati in pozitie orizontala, altele 0 au amplasata inclinat sau chiar vertical ¥ig, 25 — Colector de poten pentrn fund de su 1 = elepeta superionra 2 — Chipeta tnseridant | plats activh en necvuet ; 4 — sorta. _ Cel mai raspindit colector, adaptut pentru stupul multietajat, are dimensiunile exterioare de 495%415X69 mm. Se amplaseaz sub stup inlocuind fundul acesiuia, pe tot timpul sezonului activ. Prezinié un urdinis sub forma unui plan inclinat cu ajutorul caruia albinele pot fi dirijate s& treac& direct in stup sau prin placa activ: Polenul retinut de orificiile placii active cade in sertarul colectovu- lui prin plasa de sirma galvanizataé cu ochiurile de 3X3 mm, Sertarul are fundul din plasd de sirma deasa pentru a permite aerisirea gi usea- rea polenului colectat, Spre partex posterioar& a coleciorului exist o nama de ventilafie vealizata din plasi de sirm& cu ochiurile de 3X3 mm. 62Pe perefii laterali, colectorul este prevazut cu orificii pentru tijele de fixare pentru transport. Prin manevrarea clapetei mobile, putem dirija circulajia albinelor, in fanetie de sezon si de abundenta de polen din natura. ¢. Useittorul de polen — eu o capicitate de 5 kg, are o constructie simpla gi asigura o uscare rapid a polenului (in timp de 3 ore polenul poate fi adus la umiditatea de 8°) ath Fig. 28 — Useator de polen Ss —"eapae sith; 4 — corp: 8 — sistem m actionars electricé 5 Uscavea se vealizeazA cu ajutorul unui cuvent de ar mealzit la tem- peratura de 10—49°C, cu ajutorul unui grup de rezisten{e electrice si Vehiculat de un ventilator electric In scopul uscarii polenului se demonteaz’ capacul uscalorului, se scot sitele din corp si in acestea se ageazd polenul in cantitali egale pe fiecare in parte. Se introduc la loc in ordinea in care au fost scoase. Se aplicd capacul, se fixeaz’ brida, iar apoi se conecteazd uscatorul Ja sursa de curent Dispozitive pentru reeollarea propolisulai Colectorul de propolis — este constituit dinir-un gratar lamelar pe care se ageazd o tesdturé din material plastic acoperité de o pinzi deasi de prelata, Aceste elemente sint asezate direct pe spetezele supericare ale ramelor, inlocuind podigorul obignuit al siupului. Se pot recolta pe pinza deasa cantitati pind la 250 g/familia de albine 63Instalafia de condifionat si imbutcliat micrea Conditionares mierii este ansamblul de operatii la cave este supusi mierea in scopul omogenizariii, in condiliile mentinerli neschimbate a propriet&tilor sale fizico-chimice si organoleptice Procesul iehnologic de condijionare a mierii cuprinde urmiitoarele 1. Preinedilzire 2. Lichefiere gi omogenizare 3. Filtrare grosierd 4. Maturare si limpezire 5. Pasteurizare (cind este cazul) 6. Filtrare find 7. Imbuteliere In schema este reprezentata instalajia de conditionat si fmbuteliat mierea, instalatie ce functioneaza la Combinatul apicol al A.C.A, Butoa- iele si bidoancle de miere sint lasate timp de 48 de ore in camerele de preinedlzire (1). Sint trecute apoi in camera de golire (2), unde se vealizeazi golirea ambalajelor, licheficrea si omogenizarea mierii Cu ajuiorul pompei Pi se realizeaza filtrarea grosiera. printr-o baterie de 2 filtre (8). Mierea trece in continuare la operatia de maturare, amo- genizare $i limpezire in omogenizator (4). } 1 Fig. 37 ~ tnstatafio pentru concitionat 91 imoutetiat mi 1 = camera do prethealene ¢ = ecmetn de golire sites feoser 4 — omogenizator tnecanie ; 5" pasteurizator cu’ plicl ; 6 ~~ reespient de sioraj 7% filtru'fin 7 @ instalan ‘de imputeliere, In vederea imbutelierii intr-o instalatie corespunzitoa este stocati in recipienti de stocaj (6) cu sau fara pa recipientii de stocaj, prin filtrul fin (7) mierea este di operatie. = re (8) mierea rizare (5). Din t4 spre ultima 64Echipamentul de protectie In procesul de productie, asupra apicultorului actioneazd factori Biologici, factori tehnologici, factori fizico-chimici si mecanici, factori de mediu si de clima, care au o influent& directd asupra condifiilor de mune gi asupra sinatatii apicultorului Luindu-se in considerare conditiile impuse echipameninl de protectie si de lucru trebuie earacteristici : de factorii de mai sus 4 prezinte urmatoarele Fig. 38 ~ Echipament de protectie @— combinecen apicol * idnust apical: masca apleola pilanta ; Masea apicola eu voal — sa asigure protectia apicultorului impotriva atacului albinelor si a razelor soarelui in timpul veri ; — 8& acopere complet capul si corpul apicultorului si si nu pre- zinte orificii, crapaturi sau deschideri prin care si pitrunda albina ;sd se imbrace usor ; s& permité efectuarea libera a migcari — s& prezinte stabilitate pe purtator — masca trebuie sé aib’ o bund vizibilitate. Pentru executarea elementelor componente ale echipamentului de protectie si de lucru trebuie s& se utilizeze materiale ieftine, ugoare, Histente la uzura gi la actiunea chimici a produselor apicole, sa nu pel mita albinei si introduca acul si si fie usor Javabile. De asemenea tre- bule s& fie clastice si si permitA climinarea umiditatii rezultate din wanspiratic. ‘Lund In considerare cele ardtate mai sus, rezulté cd pentru munci- torul apicol este necesar un echipament de protectie format din patra componente si un echipament de lucru format din doua componente. Echipamentul de protectie trebuie sa fie format din 1. Masca apicolé — pentru protectia capului — executata in diverse variante : ’@. Masca apicola cu voal este constituita dintr-o palarie confectio- naté din stambé inflorataé. De palirie, de jur imprejur, este prins un Voal negru, care printr-un siret amplasat la partea inferioara a acestula este fixat de apicultor. Rezistenta mecanicé a méstii este asigurataé prin- tr-un cere de sirma de (2% 1,8—2 mm asezat la periferia palariel, Stabilitatea voalului este dat’ de un al doilea cere de sirma de @ 18—2 mm agezat in interiorul mastii si solidarizat tn eiteva puncte cu voalul. b. Masca apicol plianti executaté dupa o croiali noua prezinta o- mai mare stabilitate si siguranti mai ales in cazul stupéritului in- dustrial. 2, Combinezonul apicol permite o imbracare rapida, si 0 functio- nalitate corespunzatoare. 3, Manusile apicole, executate din P.V.C. si mangetA din material tip prelata, protejeazi miinile in timpul procesului de productie. 4. Giamele sint obisnuite, de apa si noroi, din producfia curenté a inireprinderii de bunuri de consum din cauciuc — Jilava Echipamentul de lucru format din halat de pinz& si sort din P.V.C. permite o usurin{i a miscarilor muncitorului apicol fn lucrarile pe care erecta le executé im afara stupinei propriu zise (in cabana, sau laborator) 66Leefia 4 INTRETINEREA SI EXPLOATAREA FAMILITLOR DE ALBINE IN STUPI MULTIETAJATI Este binecunoscut faptul cA in conditii normale de cules, familiile puternice pot realiza producti ridicate, dar dezvoltarea respectiva si va- lorificarea eficient& a culesurilor se poate face folosind doar stupi de mare volum. Se stie, de asemienea, ca pentru dezvoltarea normal a unei familii sint necesari 14—16 faguri, fard a considera fagurii pentru acu- mularea nectarului si a pasturii fn timpul culesului. De aici si concluzia c& asigurarea spatiului de crestere intensd a puietului, clidirea de faguri noi si prevenirea roitului este posibild doar in stupi de volum mare. Un asemenea tip de stup este stupul multietajat care asiguré pe \inga conditiile deosebite pentru dezvoltarea si activitatea albinelor, posi bilitati nelimitate de crestere a productivitafii muncii apicultorilor, prin simplificarea tehnologiilor de intretinere. Stupul multietajat este larg rispindit in zonele cele mai diferite ale globului, find tipul de stup cel mai bine adaptat culesurilor abundente si conditiilor de stuparit industrial. In prezent ia o raspindire tot mai Jarga in tari cu apiculturd traditionala, inlocuind tipurile de stupi folositi pina in prezent cum ar fi stupii orizontali, sau chiar pe cei verticali cu magazine. ra noastra stupul multietajat cap&ta de asemenea o folosire tot mai larga atit in stupinele de stat cft si in cele de amatori; se urméreste tipizarea pieselor de stupi astfel inctt stupul s& poatd fi folosit atit cu piesele tipice de stup multietajat, cit $i prin combinarea cu piese de la stupul RA 1001 modificat (corpuri, magazine). Transvazarea fami r de albine in stupi multietajati Pentru transvazarea familiilor de albine din alte tipuri de stupi in stupi multietajati trebuie, in primul rind, aleasi perioada favorabila acestei lucrari. Cea mai buna perioada este cea din primAvara, dupa iesirea de la iernat, timp in care puietul nu este incd atit de extins pe faguri si in mod obisnuit partea centrala a acestora. Materialele necesare, stupii, fagurii etc. se pregatese din timp, in special in cazurile fn care se transvazeazA familiile de pe faguri cu alte dimensiuni decit a celor standardizati (435 300 mm). In acest caz se vor pregati si ramele necesare in care se vor fixa fagurii decupati. Lucrarile se vor executa in zile insorite, cu temperaturi mai ridicate si in prezenta unui cules de intretinere, pentru a se evita racirea puietu- 67