FIZICA NUCLEARA. REACTOR.

CENTRALE

REACTOR NUCLEAR

Un reactor nuclear este o instalaie tehnologic n care are loc o reacie de fisiune nuclear n lan n
condiii controlate, astfel nct s poat fi valorificat cldura generat sau utilizate fascicolele
de neutroni .
Reactoarele nucleare au trei tipuri de aplicaii.

Cea mai semnificativ aplicaie comercial este producerea de energie electric sau de cldur
(termoficare, procese industriale).

O alt aplicaie este propulsia naval (n special pentru scopuri militare).

Exist i reactoare nucleare pentru cercetare unde fascicolele de neutroni se folosesc pentru
activiti tiinifice sau pentru producerea de radioizotopi destinai utilizrilor civile (medicin,
industrie, cercetare), sau militare (arme nucleare).

ISTORIC
Enrico Fermi i Leo Szilard, ambii de la University of Chicago, au fost primii care au construit o pil
nuclear i au prezentat o reacie n lan controlat, pe 2 Decembrie 1942. n 1955 ei i-au mprit
patentul de invenie pentru reactorul nuclear U.S. Patent 2.708.656. Primul reactor nuclear din SUA a fost
utilizat pentru a produce plutoniu pentru arma nuclear. Alte reactoare au fost folosite n propulsia naval
(submarine, nave militare).
Pe 20 Decembrie 1951, n SUA, a fost generat pentru prima dat curent electric folosind fisiunea nuclear
la Reactorul rapid experimental (EBR-1) localizat lng Arco, statul Idaho. Pe 26 Iunie 1954 a nceput s
genereze curent electric reactorul nuclear de la Obninsk. Ali reactori de putere au nceput s funcioneze
la Calder Hall n 1956 i Shippingport - Pennsylvania n 1957. Expresia optimismului fa de energia
nuclear a fost celebra sintagma a lui Lewis Strauss, presedintele USAEC too cheap to meter (prea
ieftin s conteze).
Utilizarea comercial a energeticii nucleare ncepe cu reactorul prototip(PWR) Yankee Rowe de 250
MWe pus n funciune de Westinghouse n 1960 i cu reactorul (BWR) Dresden-1 de 250 MWe proiectat
de General Electric i pus n funciune n tot n 1960. n Canada a fost dezvoltat reactorul CANDU, prima
unitate fiind pus n funciune n 1962. Frana a nceput dezvoltarea reactorului cu gaz-grafit i a pus n
funciune primul reactor comercial n 1959. Ulterior a adoptat filiera PWR pe care o dezvolt i n
prezent. Uniunea Sovietic a pus n funciune primul prototip comercial (grafit i ap n fierbere) de 100
MW la Beloyarsk. Ulterior a dezvoltat filiera cu ap uar cunoscut sub denumirea VVER. Embargoul
petrolier din 1973 a dat un puternic impuls energeticii nucleare. Cel mai spectaculos program nuclear a

fost cel francez cre totaliza 34 900 MWe. Pe lng SUA (20% din producia de electricitate), programe
nucleare importante au fost demarate n multe ri europene (Germania, Suedia, Spania, Belgia, Italia,
Elveia, Finlanda, Cehia) sau din Asia (Japonia, Coreea de sud).

Stagnarea i declinul energeticii nucleare ncepe la sfritul anilor 70 i sunt determinate de mai muli
factori:

Descoperirea in Marea Nordului a uriae cantiti de gaze naturale ce au reprezentat n Europa o

alternativ energetic mai ieftin la energia nuclear;

Detonarea armei nucleare de ctre India n 1964, reprezentnd startul proliferrii nucleare n
domeniul militar;

Naterea micrii ecologiste ce se opunea n general construciei de noi reactoare;

Introducerea n SUA a unui nou regim de autorizare pentru protecia mediului care a fcut
construcia de centrale nucleare neeconomic;

Accidentele de la Three Miles Island (1979) i Chernobyl (1986) cu consecine impresionante

pentru imaginea public a energiei nucleare.

n ciuda problemelor din perioada anilor '80 i '90, energetica nuclear nu a disprut de pe pia.
Dimpotriv, a treia generaie de reactoare nucleare a fost dezvoltat n SUA (ABWR, System
+), Frana (EPR), Canada (ACR), Rusia i Coreea de Sud.
n anul 2001 a fost semnat carta Forumului Internaional pentru Generaia IV (GIF). Scopul acestei
asociaii este dezvoltarea a ase sisteme energetice nucleare (reactoare termice: VHTR, SCWR, MSR i
reactoare rapide: GFR, SFR, LFR) pn la nivel comercial pentru a putea fi construite n perioada 20152023 sau mai trziu.
Salvarea energeticii nucleare a nceput s se profileze la nceputul mileniului III fiind determinat de doi
factori:

Penele de curent din California din anul 2001 datorate infrastructurii energetice inadecvate i
creterea economic rapid din rile mari n curs de dezvoltare (China, India, Brazilia);

Presiunea schimbrilor climatice generate de gazele cu efect de ser.

Cercetarea n domeniul fuziunii nucleare ncepe prin 1920 cnd fizicianul F.W. Aston descoper c patru
atomi de hidrogen sunt mai grei dect un atom de heliu. Astrofizicianul Edmund Eddington a sesizat
imediat c diferena de mas se convertete n energie prin reaciile care au loc n Soare. Dup construirea
armei termonucleare, ncepnd cu Conferina de la Geneva din 1958 fuziunea nuclear controlat a
devenit un domeniu de cercetare susinut de guvernele marilor puteri (SUA, URSS) ct i de organizaii
internaionale (EURATOM). Un moment important n dezvoltarea cercetrilor privind fuziunea nuclear

este construirea n URSS (1968) a instalaiei TOKAMAK, adoptat ulterior de aproape toate rile. Cel
mai mare experiment de fuziune a fost realizat de instalaia JET din Anglia unde reaca de fuziune a
deuteriului i tritiului a produs mai mult energie dect a consumat (16 MW timp de 1 secund). Proiectul
ITER lansat n 2003 este un experiment tiinific ce urmrete s demonstreze fezabilitatea producerii
comerciale a energiei din fuziune. Instalaia ITER este proiectat s genereze o putere de net de 500MW,
adic de zece ori puterea consumat. Se estimeaz c instalaia ITER va fi operaional n 2020, urmnd
ca un prototip comercial de reactor cu fuziune s fie operaional n 2040 .

COMPONENTE

Reactoarele nucleare de fisiune, indiferent de destinaia lor, au urmtoarele elemente comune:

Combustibilul nuclear Reacia de fisiune n lan are loc n combustibilul nuclear. Aproape toate
reactoarele nucleare utilizeaz uraniul drept combustibil. Reactoarele comerciale, cu cteva excepii,
utilizeaz uraniul mbogit 2-5% n izotopul U235. Unele reactoare utilizeaz un combustibil ce conine
pe lng uranium i plutoniu MOX), un alt element fisionabil. Combustibilul i structura mecanic n care
este acesta aezat formeaz zona activ (inima) reactorului.
Moderatorul Moderatorul este necesar pentru ncetinirea neutronilor rezultai din fisiune (neutron
termici) pentru a le crete eficiena de producere a unor noi reacii de fisiune. Moderatorul trebuie s fie
un element uor care permite neutronilor s se ciocneasc fr a fi capturai. Ca moderatori se utilizeaz
apa obinuit, apa grea (deuterium) sau grafitul.
Agentul de rcire Pentru a menine temperature combustibilului n limite tehnic acceptabile (sub
punctual de topire) cldura eliberat prin fisiune sau prin dezintegrarea radioactiv trebuie extras din
reactor cu ajutorul unui agent de rcire (apa obinuit, apa grea, dioxid de carbon, heliu, metale topite,
etc). Cldura preluat i transferat de agentul de rcire poate alimenta o turbin pentru a genera
electricitate.
Barele de control Barele de control sunt realizate din material ce absorb neutronii precum: borul,
argintul, indiul, cadmiul si hafniul. Ele sunt introduse n reactor pentru a reduce numrul de neutroni i a
opri reacia de fisiune cnd este necesar, sau pentru a regla nivelul i distribuia spaial a puterii din
reactor.
Alte componente Unele reactoare au zona activ nvelit cu un reflector care are scopul de a returna
neutronii ce prsesc reactorul i a maximiza utilizarea lor eficient. Adesea agentul de rcire i/sau
moderatorul au i rolul de reflector. Zona activ i reflectorul sunt dispuse n interiorul unui vas rezistent
la presiune (vasul reactorului). Pentru reducerea nivelului radiaiilor produse prin fisiune, zona activ este
nconjurat de ecrane groase ce absorb radiaiile: beton, ap obinuit, plumb, etc. Controlul i reglarea
funcionrii reactorului se realizeaz cu ajutorul a numeroase instrumente i sisteme de suport logistic
care monitorizeaz (urmresc) temperatura, presiunea, nivelul de radiaie, nivelul de putere i ali
parametri. Un reactor nuclear de fuziune nclzete combustibilul compus din Deuteriu i Tritiu pn
acesta se transform n plasm foarte fierbinte n care are loc reacia de fuziune. n exteriorul camerei n
care se formeaz plasma se afl o manta din Litiu care absoarbe neutronii energetici din fuziune pentru a

produce combustibilul Tritiu. n manta neutronii produc i cldur care este evacuat cu o bucl de rcire
cu ap i transferat unui schimbtor de cldur pentru a produce abur. Aburul acioneaz o turbin
producnd electricitate

TIPURI
Reactoarele nucleare se pot clasifica n funcie de tipul de reacie nuclear folosit, de materialele folosite
la construcia instalaiei, de utilizarea energiei produse i de stadiul de dezvoltare a tehnologiei.

n funcie de reacia nuclear folosit reactoarele se clasific n:

- reactoare de fisiune (cu neutroni termici sau cu neutroni rapizi)

- reactoare de fuziune

n funcie de combustibilul nuclear folosit reactoarele se clasific n:

- reactoare cu combustibil solid (oxid de uraniu, oxid plutoniu, oxid de toriu sau combinaii)
- reactoare cu combustibil lichid (sruri topite de uraniu sau de toriu)

n funcie de moderatorul folosit reactoarele se clasific n:

- reactoare cu ap uoar;
- reactoare cu ap grea;
- reactoare cu moderator organic (PCB);
- reactoare cu grafit;
- reactoare cu elemente uoare (Lif, BeF2);
- reactoare fr moderator (cu neutroni rapizi).

n funcie de agentul de rcire folosit reactoarele se clasific n:

- reactoare cu ap uoar (sub presiune sau n fierbere);

- reactoare cu ap grea;
- reactoare cu gaz (heliu, bioxid de carbon, azot);
- reactoare cu metal lichid (sodiu, NaK, plumb, eutectic plumb-bismut, mercur)
- reactoare cu sruri topite (sruri cu fluor)

n funcie de utilizare reactoarele se clasific n:

- reactoare pentru producerea de energie electric;

- reactoare pentru producerea de energie termic (cldur de proces, desalinizare, producere de hidrogen,
termoficare);

- reactoare pentru propulsie (nave, submarine );

-reactoare pentru producerea de radioizotopi prin transmutare (plutoniu, U233, radioizotopi pentru uz
medical sau industrial);
- reactoare de cercetare.

n funcie de stadiul tehnologiei reactoarele se clasific n:

- reactoare din generaia I, primele prototipuri ( Shippingport, Magnox, Fermi 1, Dresden);

- reactoare din generaia II, proiectate nainte de 1990 (PWR, BWR, PHWR, AGR, WWER);
- reactoare din generaia III, modernizri ale reactoarelor din generaia doi (ABWR, APWR, EC-6, VVER
1000/392, AHWR-toriu)
- reactoare din generaia III + , proiecte cu mbuntiri semnificative privind securitatea si
economicitatea (CANDU avansat, EPR, VVER 1200, APWR, ABWR)
- reactoare din generaia IV, n proiectare pentru a fi construite dup 2030 (reactor termic de foarte nalt
temperatur, reactor termic supercritic cu ap, reactor termic cu sruri topite, reactor rapid rcit cu gaz,
reactor rapid rcit cu sodiu, reactor rapid rcit cu plumb).

Reactoarele comerciale
Reactorul cu ap sub presiune - PWR Reactorul cu ap sub presiune (PWR), cel mai rspndit pe plan
mondial, folosete apa ordinar ca moderator i agent de rcire. Apa de rcire este meninut sub presiune
ridicat pentru a nu fierbe n interiorul vasului de presiune al reactorului i a circuitului primar. Cldura
preluat din zona activ este transferat unui schimbtor de cldur unde se produce aburul pentru
acionarea turbinei i generarea de electricitate. Denumirea ruseasc a acestui tip de reactor este VVER.
Reactorul cu ap n fierbere - BWR Reactorul cu ap n fierbere (BWR) apa ordinar este folosit ca
moderator i agent de rcire. Apa de rcire este meninut la o presiune mult mai scut dect la PWR
permind fierberea n vasul reactorului iar aburul este trimis direct la turbin pentru a genera energie
electric. Absena generatorului de abur simplific proiectul dar produce contaminarea turbinei.
Reactorul cu ap grea sub presiune - PHWR Ca i la reactorul PWR, la acest reactor agentul de rcire
(apa grea) circul prin generatori de abur unde energia termic preluat din reacia de fisiune este
trasferat apei ordinare care fierbe producnd abur. Reactorul PHWR are o structur particular constnd
din vasul moderatorului (CALANDRIA) meninut la presiune i temperatur sczut, care este strbtut
de tuburi ce conin combustibilul i prin care circul apa grea de rcire la presiune ridicat. Aceast
structur cu tuburi coninnd combustibilul ce pot fi accesate individual permite schimbarea
combustibilului fr oprirea reactorului. Aceast caracteristic a reactorului i crete disponibilitatea dar i
complexitatea operrii.
Reactorul rcit cu gaz - GCR Reactoarele rcite cu gaz mai sunt folosite doar n Marea Britanie. Exist
dou tipuri ale acestui reactor: Magnox (cu uraniu natural) i AGR (cu uraniu mbogit). Ambele folosesc
bioxidul de carbon ca agent de rcire i grafitul ca moderator. Avnd o structur similar cu CANDU ele
pot fi realimentate cu combustibil fr a fi oprite.

Reactorul RBMK Acronimul este din limba rus i se refer la un reactor cu ap n fierbere moderat cu
grafit i avnd o structur cu tuburi de presiune similar cu CANDU. Un astfel de reactor a explodat la
Cernobl cu consecinele cunoscute.
Reactorul rapid - FBR Reactorul rapid funcioneaz pe baza reaciei de fisiune cu neutroni rapizi.
Reacia de fisiune cu neutroni rapizi elibereaz mai muli neutroni dect cea cu neutroni termici. Excesul
de neutroni este folosit pentru transmutarea U238 sau a Th232 n izotopi fisionabili (Pu239 respectiv
U233 ). Din acest motiv reactorii nu neutroni rapizi se mai numesc i reproductori (genereaz mai mult
material fisionabil dect consum). Reactorii rapizi sunt rcii cu metale topite (sodiu,plumb) sau
gaze(Heliu).

CENTRALA NUCLEARA

O centrala nucleara reprezinta o instalatie complexa cu ajutorul careia se produce energie electrica din
energie termica. Pana aici, nimic nuclear... Energia termica in schimb este obtinuta in urma initierii si
intretinerii unei reactii nucleare de fisiune controlate realizate in reactorul nuclear.Mai simplu spus, o
centrala nucleara genereaza electricitate in urma procesului de fisiune a atomilor de uraniu, proces ce
genereaza caldura si incalzeste apa, care prin incalzire se transforma in abur, abur ce invarte paletele unor
turbine, care la randul lor pun in miscare generatorul producator de energie electrica.

Uraniul este cel mai greu element existent in natura. Nucleul acestuia are 92 de protoni si, de regula, 146
de neutroni, asigurandu-i atomului de uraniu un numar de masa egal cu 238; simbolul: 238U92. Peste
99% din uraniu este U-238. Un procent mic, de doar 0,7% este insa U-235 si acest izotop al uraniului este
de interes in cazul producerii energiei electrice, pentru ca poate fi scindat usor si pentru ca elibereaza o
mare cantitate de caldura in urma scindarii.

Probabil ati auzit de "uraniu imbogatit". Acest lucru inseamna ca pentru a putea fi folosit pentru
producerea de energie electrica, uraniul in stare naturala, in procent covarsitor U-238, trebuie completat
cu U-235 pana cand acesta din urma atinge 2% ori 3% din intreaga cantitate. Acest proces de creare a
proportiilor potrivite intre U-238 si U-235 este procesul de imbogatire a uraniului.
In interiorul reactorului nuclear, aflat intr-un container special, U-235 este lovit de neutroni.
In urma acestor interactiuni, atomii de uraniu se scindeaza in doi atomi (in mod obisnuit un atom de
kripton si unul de bariu) si elibereaza 2 ori 3 neutroni si o cantitate uriasa de energie sub forma de
caldura. Acest proces se numeste fisiune nucleara
Cantitatea de energie eliberata de un gram de U-235, care contine un numar foarte mare de atomi .
Prin urmare, procesul de fisiune trebuie controlat, in asa fel incat numai cantitatea de caldura dorita sa fie
produsa. Acest control se realizeaza cu ajutorul apei grele pentru a incetini neutronii. De asemenea, bare
de cadmiu ori bariu sunt introduse in container pentru a absorbi neutroni si controla concentratia acestora,
puterea produsa de reactor ramanand constanta in timp.
Daca neutronii eliberati in urma reactiei de fisiune sunt incetiniti, creste probabilitatea unei ciocniri
atomice care sa creeze caldura. Astfel se intretine reactia de fisiune in lant, care multiplica energia.
Apa grea sau monoxidul de deuteriu, este o substanta a carei formula chimica este D2O sau2H2O. Din
punct de vedere al proprietatilor macroscopice si chimice apa grea se comporta similar cu apa normala,
sau "usoara", insa atomii de hidrogen constituenti contin un neutron in plus in nucleu, deoarece deuteriul,
sau hidrogenul greu, este un izotop al hidrogenului.

O Centrala Nucleara este formata din : reactor nuclear,schimbator de caldura(generator de abur),turbina

cu abur si alternator(generator electric).Reactorul nuclear este o instalatie in care este initiata o reactie
nucleara in lant, controlata si sustinuta la o rata stationara (in opozitie cu o bomba nucleara, in care reactia
in lant apare intr-o fractiune de secunda si este complet necontrolata).
In mod cu totul exceptional, cand nivelul Dunarii scade mult, iar apa de racire nu mai poate fi pompata in
instalatiile de racire, reactoarele trebuie oprite. Acest lucru s-a intamplat, de exemplu, in augustseptembrie 2003, cand centrala a fost oprita timp de trei saptamani.
Pentru realizarea Unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda a fost ales modelul unei Companii de Proiect realizata
prin parteneriat intre statul roman prin intermediul Nuclearelectrica si investitori privati. Cei sase
investitori care au depus oferte si au fost selectati sunt: Arcelor Mittal Romania care va detine 6,2 din
actiunile viitoarei companii, Grupul CEZ Republica Ceha - 9,15%, ENEL Italia - 9,15%, GDF Suez 9,15%, Iberdrola Spania - 6,2% si RWE Germania - 9,15%, in conditiile in care statul roman va detine
51% din actiuni. Compania de proiect numita EnergoNuclear a fost infiintata in martie 2009, iar cele doua
unitati se estimeaza ca vor fi puse in functiune in 2015-2016.