iNGRTJIREA B

BELUSULUT

RENUNTAREA LA SCUTECE

Obtillerea controlului asupra intestinului $i a vczici i uriuare reprezirua un pas mare in dezvoltarea bebelusului. Nu e nevoie sa-IlnVrlla~i acest control, la Icl cum nu a fost nevoie sa-IIJlva\a~i sa mearga, Totul face parte din dezvoitarea sa naturala. Trebuie doar sa-l incurajati si a-i acordati ocazi ile necesare. De obicei, in jurul virstei de doi ani. copilul va lncepe sa recunoasca enzatia de rect sau vczica plina. Urmiitoarea elapa este constieutizarca acestei stari ill desfasurare xi. a data ce capilli! Invata acest lucru. se va antrena singur sa ajungs la olira, dad! Ii cstc U$OI" accesibila, Prucesul va fi probabil inegal: s-ar putea sa-si controleze intestinele inaintea vezicii sau invers, astfel wdt baltoacele si murdiiria vor fi frecvcnre 0 data ce trece la pantalonasi. Dar oricit de lent ar invata, a incerca sa-l .. antrenati" inainte ca propriul lui corp sa fie gata estc

o pierdere de limp.

Pantalnnasii flausati sau en purtca din spate impermcabils sint

mai absorbanu

decit pautalonasil obisnuiti. Exisui si din eel care se

urunca,

SFAT RI CARE vA. A,JUTA Rearninti!i-vu eli a prea marc insistenlii diu partea durnneavoastra 11 poate lllcurca, deoarece el se luptli sa ill\:cJcaga ~i , a

fad ce vreii.

• Alegeti pentru antrenamenrul la olitii 0 perioada relariv lipsita de siruatii noi si cind puteti ,,-0 abordati Cll 0 atitudine relaxata,

• Arunjati lucrurile astfel tnctr

sa aiha succes de cele mai multe ori In oli~ii - dacii ajunge sa creada ca d~ gres, Uti va mill incerca.

• Cind are succes. aratati-va muluunita de el. fara

a exagera Insii,

• ind are uu accident, a avcti 0 atitudine de simpatie,

Olita copilului Va intelege curind

la ce foloseste :;;i va f mindru de el, deoarece a llwi1!al ceva nou.

156

REALlZAREA CONTROLULUI IN TIMPUL ZILEt

A~tepta!i pinli ce copilul e glitll Copilu] e gala su tnvete ~a utilizeze olira d"d'i:

• arc virsta de doi sau doi ani ~i jUlllatule ts-ar putea en baictii sa nu IJe gara ptnr, Ia [rei ani):

• recunoaste ca a fkm ceva in SCllWC. poate 3ratind si rrigind. sau spunindu-va cd e lid;

• c deseori uscat dupa un pui de somn.

~-----I 21--------,

Introducett aUla

Arillali-i olita ,i spuneti-i la ce toloscstc. Lasati-o in baie citeva zile inairue de a mai fate ceva, astfel incil s~ se obisnuiasca cu C~. Araiari-i cum sa se aseze p~ en, dar deocamdata ell scuiecul pe "I.

...-------1 31--------,

Stahili(i 0 pcrioadii adecvatil

Idcal1j penlru antrenarnenrul I. olilll est" o perioada de doua iipliiminj ill lim p u 1 veri I. clnd pu leI i sia uc "'~ cea mai marc parte din limp. ell copilul jucindu-se tn gddiM. Daca nu puteti organiza asrfel lucrurllc. C biue ~j dueii averi doua :;~ptiillliHi de efort concertat, ill tirnpul carom eventuale accidcntc sil nil rulburc treburilc casnice uzuale, Nu lncepep clnd obiceiuri Ie casei sint deja date peste cap: 0 vacanta departe de caslL de cxemplu, nu e 0 perioada

buna .

,------- 4 f-------,

Puneti-i pantalonasll ~i reamlnuti-i deseori sa utllizeze oli!a

Aceste dous ,aptilrniu.i, JaSHli-1 sa poarre pantalonasi simpli sau flausari, care VOl' absorbi eel putin (1 parte din mini;' 511 aveti 0 oiila la indemiM si sugcrau-i sa se aseze pe en dupa 0 • mass, cllrpa ce " bam ceva. oupil 0 gustare sau dupa un pui de S(1I11Jl $i on de cite ori prezinta unul dill scmnele di ar avea nevoie de ea.

RENUNTAREA LA SCUTECE

,-------15 1-------,

AjutafH sa uti.liz.,.~c olita

il\cUl'aja~i-1 sa stea pc oli!h. dar IlU exercirau presiuni asupra lui. Trageii-i panralonasf ill jos ~i 'Uula]i.1 <II in loc, inrroductud ~i penisul in olil~. Dacn 11 reusir ,11 v~ spund ca are nevoie de en. rnuljunuu-i,

Dacii copilut .!e ridJ'c(1 [media:

Sugeraji-i .~ sten ceva mai BILIII - uprox imutiv cinei minute - ~i dislrageli-i atentla ell o jucarie sau cu " carte. D"di nu se intfmplfi nimie, llisn!l·] s~ se ridice ~i "~ continue sn sc joace.

CiIl(I se duce III uli!a

Ctnd lIti lizeal" "I uu, ltIuda\i-l fnloldeuunn si spuneri-i ce Mial bun esre. ·5Lergeli ioate picaturile de urin~ ell hirtie igienicfl sau stergeji-i burtica rapid (la {) fetip1 ~l<'lrgc!i dinspre falii Inspre spare). Tiner] fid olip clttimp ~(" ,n pic i 0" re ~i I raget i· i pant 1'110 n",j i. Nu va nn'ilaji dezgustul penuu conrinutu I olitei, ~I aruncuji-l pur Si simplu la

cl uset, cur;'ll~] i 1'1 I i!n. II poi d51 iIi -0 cu dczinvoltunl. Sp!il,,(i~\'~ pc 1111;ni.

....------171----------,

....-------1111--------, Ci"d copilu] an un accident.

nu-l certuu

Ln eceasra vi"'t~ nu vh pureti asiepta J<~·~i reamirueasca s~ utilizeze <II; I". Qadi 1 si 1I d ~ sau fs i m urd ~Lre~ te pantalonasii. nu-l ccrtat: - e de fUPI grcseala dumncav':"'sl."~ di nil i-"I; reamimit destul de des s;, stca pe uliI~. A rl1(" ( i-vfi i"\d,,g~II1,I,e, cur~lnli-i rlll1dL,lcjlll

~i pune!;-i p"nt~ lona~i curali.

Dlldi IlU .<e (}bi~mtie$le

Dad dupa <louli .'1ipl~1l11ni copilu [ nu nl'lllli vr~lIn ~emn L~ " injeles ~i nu vil spline c~ are ncyoie de ()Iiln. eel plliin fn lmele 01011'!.emc. tJl.'~camn~ {,,':l nu ,f;! gaul inca s~ renun\e la seLl tcce. Punet;-I din nou in scmet"e pf!11111.' cTteva ~nplurnin;. ~pni incer(n]i din 1II:>ll: ,-ar pUI~1I .,1\ ~v~]i nevnie de cileva perinade de a(llr<:IIJlI1enl de dcm~ ,,;,~pliinllni

in;1il1lc de ~ ,c uuc:e singur 1'1 ohl~ in

m ,vori {mea ,i I tI ~Ii il or ci nd arc nevu; e.

Nu-i mai puneti scutec in tlmpu] somnului

o dm~ cc copi lui milizeaz~ destul de constant ,,1;\" 111 timpo I zi.lci~i

scu lee u I de n oapte a riml asuscai, ti m p de 0 '~pl~ III ina. putct i sa renu n lati I a scutec - S-!Lr puten sa '1'-0 Ceara chiar cl, Sugel1ll;-i ~1i Slell pe olir:l dupa cc sc scoala d in so 0111. Dad, st ~ f!l rl!. sc utec cind trage 110 pui de sornn, ~XBa,,,, il va aj UI~ sn rl'im in ~ usca I noaptea.

~------~I--------

Cind ptec~, ti de acusii

1'1"" ce p\JIC~ a vea destu I ~ fne rcde rc in ropi Ill! du In nea YO,,"' 1:r'L puncti -J uu seu I<!C "nd plecati de ncasn. dar 1"ncerc"Ii s~ 11 con y i ngeti, tiirii (1-1 !QI1ft. sa u til; :OM' olita Inai nte de " ie~ i. Dac~ plecati cu rnasi nn pu neti-] un sc U tee, ell except in s i{1.I ~ ri i I or cind pUle~ opri u~m. Luati olllil"- haine de sclumb ~i un prosop vechi, in cal. de acciderue,

r-------I91------~

Sunera!i uli.lizarea closetulul

D"pli clteva sliplttmini de uriliznre a olltel in tlrupul zilei. sugerntl-i s~ v~ lrnite 5i <~ foJ(l,ea"'~ closetul, Fix"], un colac de copil IX ucesra pcntru iI·; da tile rcdcrca c~ nu v 1I c~d eu fllllu ~ 1"111 ~ i puncti-i 0 treaptfi in fali" pentru u se PU!eJ urea. AjUlaji-l primele d~]i. pln~ ce se ubisn u; C!)IC. DHC~ vrea doar s~ urineze, ridicati capacul si colaeul

~i araln~i-i Cum ~u-~i indn.:ptc penisul .~pre closet, r n celelalte ~itu"jii. daji- i jos pnntalona~i i $i a,ezaj i· 1 pc ~cmln: facq i

la fel ~i in caz1.LI unci fCIC.

Slaji in apl'Clpic.rc pin" n lemlinal. ~lergeji-i fundulc\U1 ~i ~jUlaj.i-1 "" ~e <lea jo~:

nn "" fi CJp"bil s~ "e ~!earg~ ~ingUI I ... fundulet pinala vil'Sla de palnl an;. Dopu ;lo~nst.'l va voi probnbH ~a tnlgfl ';Ipa - ;;IS!H r~tf",~'~ p"'IC dj n j l)C: apni spilla!i-I p~ mii,,;

~i ,piHnli-vd ~i

d t! I" t, en voas=t rlt_

J57

REALlZAREA CONTROLULID PE TlMPUL NOPTll

....------111---------.

A~teplati p,n" ce e dejll usent noaptea Dad ,,~; g~.<; L scurecul uscat

dirnineutu Ii Illp de aproxirnativ !l si"iplil.millti. puleli lncepe s~-l I~"'ji noaptea flIrJ ,CUI<:C.

.r----___1 2 1-------,

Lasau-] sa doarm3 in fundul got Pentru prima sftptil.mtnJ. puneii-l sri d!l"rm~ filrn xcutec, p~ rua IOnlt;;; xau pun. talonl de pijama si proteja]i patul ,u un CCIlI$nf i III pcrmca bi I. d 0 c~ do .. i Ii· Convingeti-vf c~ ulilize"z.~cl!l~erul lnuinte de u se culca, Iv trebul sil dearmii IOilla nOiIIJI~H rfir~ problemc. D,len nu. ~i udii IJl1lUl. 'In,eiLinnu d nu e fn~~ g;ol" pentru a renuntn I" scuiece.

,-------~3r---------

Dm.:;; reill(epe s~ ude patul

D ad cop il ul in cepe ~ ~ -~ i uti" patu l, clup~ ce a 1i.'~1 ""cal noaptea (imp de s1ipli1mlni suu lUll; .. e posibil ,11 se 1"; petrecut V['C(l sch imbare in viata lui.

N u-l ccnen $i nu-l pedepsu, l:iinc.ldl "

lid al patu 1. Dac~ se scoala ud n oupte a. !lcrgeli·j rcpede ~i cu injelcgel'c Si puneu-l il11f -1) pijama c urmil. ell un eearsat C\UlIl pc par, Dad se il\ril11pl~ de mal multe

ori, punetl-I din nou scuiece nill~ c II1l1i prcg~lit 5i pin~ ceo limp de 0 s~plnmtn..~. ilre dimi llejJ~il ~clllec:ele ,,"c ate. S ·ar p\ne", s~ III v; 'Llde p"tul Ilo"plea pinal;o c.::: i m.:: j Soau ~a~,e an i. d~I]'

~~eSI Illcru nu e nenbi.5nuil.

FaplL'! ~" nu ben 'naimea c\llc~rii nu 11 V;] ajula.

Un colllc de eopil ClI!"1'

SI' Ilxeaza pc closet mic~()reaz~ gaunt din colacul de- adttll ~j Ii dUcopilultii mai

mtllrllincredere.

INGRIJIREA BEBELUSULUr

IESITUL LA PLIMBARE

,

Landou!. cilruciuru! si uri ~dunel de ma~ina sint piese de echiparneut eseruiale pcntru bebelus, AILe lucruri utile Slnl un suspensor (vezi p. 85) sau un rucsac de dus copilul, dad e mai mare. Pentru exeursii e porrivita 0 sacosa ell 0 suprafata dct3sabilii pemru lnfft~al copilul: puneti in en scutece care se aruncii, cchiparnent pentru schimbar, heine de rczcrva, saci de plastic pel1!rtl scutecele folosire 5i orice echipament de care avef nevoie pemfu alimenratie (dar uitati-va in pagina 101 cum sa transportati in siguranra laptele preparat), E binc sa Iuati Lin recipient ell

sue de frucre diluat sau ell apa fianfi ~i un biberon, Luati si jucaria lavorira sau cea ell care doarme, Bcbelusul mai mare se va bucura enorm de accstc iesiri Fie d\ va duceti la gradina zoologidi sa-i nra!ari anirnalele sau doar plna Tn pare sau Plna la casa unui prieien. are iutotdeauna ceva de vazut. Totul este fascinant pentru el - ambutciajelc. lucrarile stradnlc, vitrinelc rnagazinclor, alre perso<lnc - , asrtel di. !!1eercaj.i sa pri vi!i lurnea ell ochii lui. raspunuc!i -i 1<1 intrebari si nu-l ignorati cind va aratE plin de ernotie ceva ce vi se pare obisnuit sau chiar .~upaJ"arol·.

ALEGEREAUJ\rEJ METODE de transport <1 bebelusului po ate f 0 problema cornplicuta. Practic ~i ideal este un landou asezat pc un sasiu care poate fi iran sformat ulterior lnrr-un carucior. Nou-niiscutui trebuie protejar de curenti $1 fum, iar un carucior spun 11U va ofera aceasra posibilitare, chiar datu pUlt!i aranja ca bebelusul s~ stea cu rata spre dumneuvoa ... lr~l.

elml (l mal crescut, caruciornl

spurt cu spale rigid este (1 alegere buna,

LANDOU PE UN SASIU

de la nastere .

CiI ii of e r~ bebel us ulu i 0 bunii prorecjie la curenp ~i fum.

CiI Bebelusul peale dormi In cl zi si noapte.

CiI Bebelusul peste fi inm~\lrat bine sub u lnvelitoare

de ciuucicr.

mUncie iipuri pOl Ii transforrnate pcntru a prelua u 11 scaun de carucior sport, l'.iI Sasiul se pLia:al.

EI Poatc incornoda in rnijloace le de iran sport in co I 11\111.

METODE DE TRANSPORT

CARUC10R de 11'1 nastcrc

l'.iI or ern bebclusu lui m j·c IJ bun ~ pmtectie

la ell re Ill; si [,1111.

m Olera bcbclusului 0 plimbare agrcablla l'.iI POOle Ii utilizat pilla la :1(lI"(lxill1:ll1V un all. t3 Ntl p(ml~. t:i utilizat In mijloacele de

transport m CUIllUIl.

t3 AVt:~i nevoie de un spariu arnplu de de pozi tare.

CARUCIOR SPORT PLIABIL

de la rrel lu nl

l'.iI Bebelusul (lome privi lie spre dumncavoasrra. fie lnuinte.

l'.iI Spatele rigid Ti oferfo bebelusului un hl"l xprijin: a P03te sta singur cind e'!£.,pJiat.

II E usor. sc manevreazjt sim plu.

de p!.jere fir trehui lii lit' r'$'m" de mili~l

t3 Bcbclusu I nu ponte ~fl stea I nli 01,. m NlI-l pr01ejeaz~ pr bebelus de

- curcnti si fum.

13 Va trebui s1i-1 tmbracar: pe benel (I~ tn rnai 111Ullt nai ne SIlIl sll cumparati 0 invelitoare rnarla.>alii poiri vi 1;\

t3 Trebu ie ell rnparat in plus ~I n acoperis de pi astic penrru vrcmc ploioasa,

U II 5U port in f eri or mu ,e este wil pl'l.tm l'ltflrp(ll'rj/Wi ~,'i IU!.llIru !:{ . .'hil~(lmcllml dl! ,·,"/Jimlmr

dlruciaml'purl

lESTTUL LA PLlMBARE

CAR ClOR SPORT CARE SE PLIAzA CA 0 UMBRELA de la sase luni

12 Se stringc bine; e bun if; mijloacele de transport U comun ::;i dadl spatiul d . dcpozitarc c limltat,

II E cea rnai ieftinfi optiune; de usemeuea, cea nu lI$OarlL

13 Spatele eli n mutertalrextil. rnoalc, IlU oredl 0 bun a sustincre. asrfel eli nu c adecvat pentru bebelusii mai mid de asc luni,

a Nu are supori inferior pcntru cumpararuri. !F--\-~,...._..A CiNO COTJILUL MERGE

Harnurile sint modul ideal de a-l lmpicdi ca pc copil s!'i se dcpanezc ~i ii ofer1i mai ruulta libertate dectt tinerea de mlnll~ Luaji caruciorul cu dumneavoasrra pentru cvcntualitatea e5. bebelusul oboseste.

IN LAN IlU U SI i cAn UCIORUL SPORT

.It. Verificu]! drllcionil spon:;a fie bme fix", inainlc de a purm bcbelusul 'in cl,

A inlr-l1l1 carucior sport. pOlrivili ~i utilizati mlOldeauna un ha111_

A Tnlr-LUI landou, pCllJivi!i ~j uoli7.1Ili Intotdcauna un ham cind bebelu ul lncepe .5 stea.

A Punelj Irina imediat ce va opriri.

'" Nu-l In,a!i lliClIldala pe copil sa se ndlce singur ~i ~~ inccrce s~ sIC;I.

A Nu afrm:l!i niciod;\l~ sacosc de mlnerc: puteti n1sUl111a camcioml.

A Nu-II~,a!i niciodara pe bcbelus :;ii se joace ell un c:'irut:im sport pliat,

I_

CALATORIA CU MASINA-------

,

v): PUTETI protcja copi lui de accidente limitindu-i posibilitatea de rniscarc in dm1lorwc cu masina, asa Cum e UCSlTis rnai jos, Desi echiparncntul de :-;.i.gtlran[u peruru masina poaie parea . cump, e foarte ieftin in cornparatie cu avantajclc pc care Ie aduce 0 plimbare ell masi na,

DE LA NA~TERE LA ~A.I;)E SAU NO A L NI Cel mai sigur: un scaunel privind inapoi, Iixat pc until din scaunele di II spare asa cum recomanda ccnstructorul.

cu cemura de sigunln[ii pentru udulti. Fixati-l in

cI pe bebelus, ell un ham.

Pe loeul doi: un carucior 5POrl

"11 acoperisul de vint flxar sigur, prins ell curele ele scnunul din spate cu opritoarcle adecvaie CMlIciorullli sport. Capul bcbelusului ar trebui sll privcasca spre rnijlocul rna .inii. Chiar . i asa,

bcbelusul poate [i aruncai ,.farll din el, Ca ullimil solutle:

un carucior sport ell acoperisul de VJIll that sigur, pe podca. Inrrc

scaunul din fa~il ~i eel dill spate, Cli 0 piilurii,

AM ZAMENTUL iN MA!;lINA

Faceti cit mai vesele cllH\tori i le ell masina:

• puncti-l cascrc tell povcsri " i cintece:

• cintaj] ~i recitati imprcuna ell cl;

• arillll!i-i animale, case ~i cumionne:

• luati jucarii, de exemplu pupll~i sau marionctc:

• luaii gllsta r i ~i bauiuri:

• oprltl-va des.

pi A LA PATRU AN]

eel mai sigur: un scaunel de ma,in1i peruru copil privlnd tnaiure, potrivit pe scaunul din spate ell un sistem de ancorare concepiu special: mijlocul scaunulu i din spate estc preferabi J. Fixn!i -I pe

copi I in el cu hamuri. U nele scaune pOL ti [hate ell ccntura icaunului din spare.

Ca ultima solutie: fixati-] pe copil ell ccnrura de sigurant~ a scaunului din spate,

159

I SIG RANTA iN MA~INA Nu-l lasati pc ccpilul dUT11l1C,IvoaSlr{,. -i nici pc "(CUll all copil. sa c!iUloreasd\ nefixat,

A Fixati-l tntorceauna pe eopil cu un ham in scaunelul lui.

A Nu diliitori~i niciodara cu cupilul in poalii tau in brate: nu Yeti fi capabilli sa 1I !ine!i suficient de strlns ill caz de ace idem,

.._ Nu fix:!I'; nlclodara dol copii illtr-o singura centura de siguranta: centura nu t-ar fixa binc, asrfc) eli nil s-ar cornpona corect in caz de accident,

.._ Daca aveti un accident, inlocuiri cenlurile de sigural1tii. scaunelul de m<l~iIlr. ill copilului ~i sixternul de ancorare a I scilunelului: all fosr toatc SUp usc unei sclicitari severe $i 5-31' putea .~ se fi ·tricat.

.._ Nu cumparnti. din aceleasi ratiuni. scaunele de masi tl~. ham uri sau sistcme de fixare 13 mina a doua, Instalali-vl! 0 ogllnda, aSI rei Incit

. a-I pute]i vecea pe copil ITuii sa v~ tnrcarcci i.

iNGRIJIREA BEBELliSULUI

CRESTEREA SI INV AT ATUL

, , ,

A-1l!rmari r= copil in lin7-p ce cre~[,e $l mvnrti este 0 experrenta faSCInanta, Fiecare pcrioada aduce ceva nou si vii recompenscaza efortul: lalnceput slut rosrogol idle, utilizarea miinilor. sezutul, flfllUL mersul, apoi. 0 dara ce Ie va stiipini pe acestea. va incepe Sa

vorbeasca ~j i$i va amcliora coordonarea ~i dexteritatea, Desi s-ar purca Sa considerati ca Ill! exista nimic alit de ernotionanr ell. a-l privi flklnd prirnii pasi, urrnatorul an va aduce ceva mai subtil. 0 realizare rnai putin vizibila care vii va umple de rnlndrie. De-a lungul acestor ani prescolari, copilul are nevoie de

ajutorul durnneavoastra. Are nevoie de stimularea ~i de capacitatea dumnea voastra de raspul1s si, de asernenea" are nevoie s5-i structurati jccurilc. lnvata prin joe. Tal ce sue

despre modul 111 care se cornpona lucrurile, despre forme ~i culori .. despre cauza si efect, le III v<lp,i j ucind u-sc ell judi riile $i ell obiectele uzuale. Nu Iixati joaca intr-o anumita parte it z i Ipi. deoarece pen tru copi I WILli este un joe rninunat. Imbrllcatul, despachetarul clll11pariitw'i!or, intinsul lor pe rnasa, maturatul gradinii. toate reprezinra 0 sansa de a pariicipa .~i de iii rllvtt!a.

PRIMELE ~ASE LUNI

iN TIMPUL ACESTOR LUNT il vet: vcdea pe bcbelu dez \'0 It indu-se tn I r-n rcala persona Ii IJ!C, ca pabi Iii s~ va recornpenseze cu zimbcre si gingul-cli incinratoan:. Dcsi exists u m til lime de j utiiri i pcntru aceasra l"irslil. arc nevoie - ~i Ii. place eel rnai mull - de cornpunia dumneavoastra. Cind e treuz. faceti-va limp sa-i vorblti, su-i zirnbiti ~i siH

dlspllndq i .la diverse le e x prcsi i facia le. Sim v i fa le numcroasele . .,,. nzai i i oferi te de forma IUCHlri lor. de sunete si de pipairea coicctclor, Nu avcii nevoie de jucdrii sell rnpe: llustraie le ~i Iotograf il e vee hi. zo rn iii 10 arelc, haincle pc care le purraji, pe care Ie poaic atinge, VOl' fi ioate I" fel de bunco

ORlEeTE $1 ZGOMOTE

In jU1l.I1 vlrsie] de sase sdpl~milli, I(,saji· I pc bebe lusu I dumneavoustra ,i'i perreaca (l parle dill perioada cit

'>1>1 rreaz, intr-un ICll£'\I1. a~zJl pe podea. 1i1l3ime

de asia .. Ii va plilcea ~i'i stca pe podea, pe 0 piilur~.l Dne" ii ar~I,I(i ceva colornt care face 7g011101 i~i

va arata inieresul prin ugunrea mernbrelor.

5-,11' putca ,a foe in stare sA !il1~ III m;ll~

ceva usor. dac~ i-I puneti In rnlna, ~i in ell rind se va intinde netndernlnauc pentru

3 apuca lucrurile,

160

CRESTEREA 51 iNVATATUL

Ai VATA lJ1\TUL DESPRE CELALALT

tn timpul 'pri melor doua luni de viata, bcbclusu I nu ponte [ocalizu (vedea clar) mni departc de 15 em. asifel ca. arunci etnd vorbiti, aducep-l t"a!a aproape, exagerind rnimica ~i zimbetele.

Acesi contact vizual Il ajuta pc bcbelus d devinil 0 persoana si Ii anlla ce lnseamna 0 relaiie de iubire ~i

CIIIll se construicste en.

SE ROSTOGOLESTE

in Ii rnpul primelor sase luni, bebe lusu I \'3 111\'<"1\<1 sa se rostogoleasca, la iuceput de pe buna pe spate, apoi de pc spate pc burli'i.

1i va da un mare sentiment de realizare: inccpc in sli~il d-~i rniste corpul, Re<lmimili-I'ti ca, fn.ain te ehiar de a lIWa\.] sa

se rcstogolcasca, poate cadea de pe anumite lucruri. astfcl inci! nu-l I 1'1£<1\ i uiciodata

i nesu pravegheat pe 0 snpmr'I\.~ In illal~im", chiar pc pal.

iSl FOLOSE$TE CORPUL

D1I\;-i bebclusnlui sansa de a vedea ce poare race ell mernbrcle ~i

corpul ,~t\. Srind truins pc buna, va impinge CII bratele ~i va lovi CII picioarelc Til spare: se ponte chiar legana pe burtica. Masatul user cu ulei pentru sugari 11 va invata dilerue lucruri des pre corpul S;IU.

161

iNVATA SA STEA

Pe musuril ce copilul va capata mai muir control asupracorpului sau, ajutati-l s~ inveje sa siea ill fund. tnconjurlndu-l cu peme. il vor ajuia s~-~i men\inll echil ibrul ~i II "or prote]a dl\e~ se rJisloarnii.

COPID PREMATURl

Bebelusul premarur vn atlnge toate erapele dezvohiiri i ceva mai tlrziu dedi. cei lalti bcbclusi.

Reamintip-v~ eli. 111 realitare. art' d'lu~ .. zilc de nastere": UtH] este ziua in cure a fosl n:i.sClll. dar cea mai imponarua pernru primcle clreva luni (ISle, data 13 care ar fi trebuit s~ se nnsca. Daell I ual.i 1')1 calcul cele clteva Siipl~nllni pe care nu le-a mal

pc I rec U t In liter, veti descope ri aproape ell sigumnlll. ell prog rcsul sau IllL c deloc lent. Duceji-l regular la policlinica pentru control: pill~ 1<1

vi rsta de dui all i I rebui e s~- j a ju nga olin urmil pe ceilahi copii nascuti normal III aceeasi data,

I GRIJIREA BEBELUSULUI

URMATOARELE ~ASE LUNI

BEBELUSUL va cvolua mull In aceste luni. Sla in fund nesustinut, poare sa se tirascii si chiar sa .tea in picioare la prima aniversare a zilei de nastere, Nu exisla uu progres continuu si nu fop ccpiii tree prin toaie stadiile, Nu fiti surprinsa daca copilul durnncavoastra IlU se va tJYi niciodata: asia nu Vll afccta dezvoltarea mersului. Aceasta estc virsta cind incepe sa inve~e sa exploreze fiecare lueru nou prin punerea lui in gUfll- astfel

ca alimentele care se ~in in mjna

sim idealc. De acum plnllill jurul vlrstel de doi ani, asiguraii-va ca nu ajunge sa puna mina pe ceva ascutir au toxic sau atlt de mic

incit sa-l ponta inghiti,

CERCETEAZA CUTIlLE Nu fiti surprinsa (hlcii bebclusul gase~te cutiile jucarii lor la rei de irnporrante ca i ace tea, Cautati ~i indeparta\i reate capsele.

FACE ZGOMOTE

o lingurlt de lemn si 0 crali!~ inseamna 0 LObi'i perfecta - bebelusului Ii va pliice,L sa le lovcasca ~i sit asculte zgomoiul putemic.

SADElNFUND

BebelLl~ul sc va apleca tnaililfi! ~i l~i va departa picioarele, lntinse. cind invafa

, 11 se cell i I ibreze, ca sa sica 'i11 fundulei. CPu neri-i 0 pernn in spare pilla l[lva!n sa stea de-adevarate-

/ lca.) AClIm am arnlndoull

Illii ni lc I ibcre pentru a explora. o carte de carton e usor de manevrat si chiar rnai distractiva dad va uitati ~i dumncavoasu'a prin ca. aratll1dll-i actiunea, obiectele ~j personajelc.

162

SE TiRiLE

Deplasarea pe toatc cele parru membra esre 0 mare realizare. S-ar Jlllrea sa Ill! uulizczc In fel ambclc picioare: 0 tirire

II nd II i toare, sprij i nind LI-se 'intr-un genunchi ~i pe cclalalt picior csre n0I1\1al11.

CRESTEREA Sl INVATATUL

,ALA-SALAH

Dati-l bebelusului cite un cub rnic til Iiccare mini! ~i

bateti dill palme impreuna ell el.

roc Rl DEAPA

Arauui-i bcbelusului cum acrioneaza "pil ~i cum 0 sirruc pe pahne - sitele Si clini!c de pins! ic sim bune tnloclIiloare pentru glilc!tl~elc de jucarie.

SE cArARA $1 HOINARESTE

La Ieee I lim. copilul poare Ii cap"bit s3-~i coordoneze bratclc ,:,i picioarele destul de bine pentru ~ se calara pe rnobila (dati cleo parte toare lucrurile instabile), Unnatoarea clapa este rnersul lmplelic.il pc lateral, [inindu-se de lucruri - cunoscutii ca huinrm:alfi. Probabil cil se va aseza pe jos cu 0 btl lni l111ii son0n1.

DATI-I 0 MINGE La sapie luni bebclusul poate Ii tascl nat s~ v<ldflo rningc rostogolindu-se ~i surprins atunci clnd, accidental. 0 lace s~ sc miste, La un all. poaie Ii capabi I sli " ridice, sl! 0 aruncc ~i sa o roslogoleasca - a invll(al cum se comporra 0 mingo.

RCA TREPTELE 'mediae ce copilul incepe sn

manifesre intcres PCI1L[1,1 trcpte, pentru prOI ria lui sigumnla invalllp-I cum

sa u tee ~i s~ cohoare cu tome patru ,.picioarelc", cu [ala spre U·CPIC. Pcnrru perioadcle cit nu-l supravegheati blccati-i

accesul 1<1 scari,

TARe L ~I SCAU UL PE ROTIU;;

Ul1 tare poate Ii un lee . igur. util, dad trebuie si'i va p~r~si,i ccpilul ctteva momenre - Sa r1i~plllldc\i la lI~a. de exernplu, Nu-I Iih"li niciodad! in el mai ITIUII de citcva minute: se va simli Irustrat ~i plictisit.

Un babywalker estc un scaun pe rutile ell care bcbelusul se poare deplasa folosindu-si propriile picioare, Poate lnrirzia 1Ilv~\awl Iller. ului, deoarece ii slabestc dorinja de a se deplasa siugur,

iciodata uu llisa!i copi lui singur Intr-un scaun pe roti Ie. Se va raslllrna usor, in special pe trepte in jos,

eUTU.?IOBmCTE Dati-i bebelusului 0 curie ~i citeva mosoare goalc, Le va scoatc fcricit, unu] cite unu I. apoi lc va pUlle

di n 110Ll la loc,

163

-

lNGRIJ1REA BEBELUSULUJ

ALDOILEAAN

PRlM II .P A$I si pri mcle cu vi rue vor fi probabi I cell' rna i cmotionante )ji semnificative realizari din timpul celui de al doilea an. Noi lumi se deschid peruru cl 0 datil ce inecpe sa urnble COl durnneavoastrll si .ii comunice cu dumneavoastrf prin cuvinte, Indeminarea devine cvidcnra pe la mijlocul ace tui an: Vii arata 0 preferirua clarfi pentru 0 mini! si, clnd va Incepe s~ dcscncze .~i si'i pictezc, aceasta va dcvcni ma, marcata. Dcsi se va amuza singur pcntru scurte pcrioade, durnncavoastra stnteti lilcii partenerul sau de j oaca eel mai i rn portanr ~j eel mai prctui I $1. de asernenea, eel mai eficient lnvi\(iitor.

, r§

I

,~

I;:~:·:.:t.

• ), \ I

\ .

•

, ' t ' ,

•

• ....
•
• • •
• , I
• • ~
• , I •

,

iNvATA

SA MEARGA

Dupa ce copilul durnneavoasrra a fiicu! IlCSUs~inUI prirnii pasi ezitanti. 1'01' ruai ircce dear citeva zile inainte ~ii Im:cllpli sli mearga clatinindu-sc cnruziasr, dar instabll. i~i va line picioarele si bratcle departure pcruru ,1-,1 rnentinc cchilihrul, Ori de cite ori e posibi I. lasati -1 ~rl meatga 111 picioarele gonic: arc nevoie de pantofi dour cind iese afara.

Prirnii P3.5i ver 11 nesigurl

F'OLOSESTE TREPTELE SCARII Spre sllrsitul primului an, increderea copil ului ponte crcsie si vu avca deslulil iudemlnare ell sa urce ~i ,11 coboare Ire plcl e 51 Inri drept ~i pli vind llmi me.

J64

CRESTEREA 51 lNVATATUL

DEPRINDE MERSUL o jucdrlc de tras II va ajuta pentru simtul echilibrului.

1M ITA

Copi.llIl dumneavoasua

ill v,lIil irnitindu -va - ~i .. a cia o mYna de njuror este iruotdeuuna un joe favorit. Jucariile in foml~ de uncltc 11 ajutli 111U 11.

....

E MAL :'IIOBl L

ill JUIlJI virstei de IS luni, lJ

j LlC:lJ ie si Illp I,~ ,mhi h1. pe 111 ru r~J [Ii L va ameli ora coor-

do nare a ~ I crestcrea increderi i, punindu-l la [J nam'l incercarc,

FOWSE!;IT£ CRElOA.!~ELE Dau-i copilulu i creioane neroxice in ilmpul cclei de a delli, j um[,li'i\i i1 acestui an. Acum V~ 1l1f'l.g_;,li _ dar .. Cll r"tnd va rrage lnu i in sus si in jos.

INVA T A DESPRE EL

o .

INSUt;lI

i Ilvil.jnji-I pc copll sil-~i aratc ochi i. nasu I si urechile ~i vedeti dar-a poate s~ le urate $i el pe !LIe dumneax (la,\rll. Ii va "imbogliji vocabularul ~i

il va in' ala ,,1 ~I: vada ca a per~o<lnli deplinji ..

CONSTRUIE$TE N TURN

D~ hi virsta 1.11: nproxunati v I::! lun i, copilul va fi capabl) ~ii consrruiasca un turn din patru suu cinci cuburi,

iNVAlA .FOR.MELE Asezureu rnr",elm iii g.~uri le corcspunzstoarc esrc 0 lccuc provccatoare ~i absorbanta. Laudaii-l dill plin cind nimereste tUUL

EXEltSEAZA. VORBlTOL Un rclcfon si 0 papu.')A

sim doua jucarii ncpretu itc pentru practicarea nrtei comunicarii. prin imirarca II ceca ~I.: faceti UlIlllneavua<,\rfl.

iN'VArASA YORBEASCA

Prim ul ,'U vim al copi lui Lliprobobil .. rata" sau .. mama··va aparea cindva in jurul lmplinirii primului an ~i de atunci incolo va inva!a aproxirnutiv tI~)lI[1 sau Irei cuvinte noi pe luna, ?inti In vlrsta de doi ani va fi capabiJ :ffi asocieze UQuli cuvmte - .. eu merg", de exempt LI - ~i VII~ti aproximaiiv :200 de cuvi rue. Ajuiaji -I ,ii in, eli; ~i ,a sc perfect ioueze:

• vorbiti CII e l:

• eonunum! ~~ includeu ~n jocurile dumneavoastrii dlrl-i ell poze ~i cu versuri:

• asculrari-l. til i i uterexata de ceca cc spune ~i incercati sil-l intelegeii:

• nu-l tmrerupci i pelllll.l u-l pll ne s~ repeie .. corect", ;-";U intotdeauna VI! inVU!!l de In inceput pronuntia coree Iii:

• utilizati un limbaj de adulti ctnd ii rllspulldcji asrfel incTt s~ a!ld~ cu VInW pronuntate corect:

• no clar~ ~i concisa: __ rune cubul in '·'rf"· e mai putin con fuz dcctr: ... sa. vcdcm d'lc1i pu te rn p une ac e <\51 a dr(lgu la dll11m i<.lll. rosie iu

vi rfu I celei lal [e"".

165

INGR1JIREA BEBELUSULUI

AL TREILEA AN--------

iN ACEST AN, copilul dumncavoastra v~ va surprirnle ell () imaglnatio infloritoare care face un joe captivanr din orice. Nu cheltuiti bani pe jucarii ~i truse scumpc care pOI doar utenua creativitatea. 0 curie de carton poate ti 0 casa, 0 J11<i$inil, 1I n vapor. 0 navii spafiaj~ - apoi, cind Sic: stricji, putcri sa 0 aruncati si sa luati alia (indcpartati toare capsele), Un cearsal' Intins peste doua scaunc CSIC un rcfugiu, un cort, 0 casu - oricc la care 5·::11' puiea gindi, Spre sfirsitul acestui an soar putea sa meargji III gradiniiii ~i sa rnceapa sa se joace, de 0 manicra constructiva, cu alIi copii, !,ii veti rcmarca [aptul di devine de chis In . ugesiii si logidi atunci cind vreti sa fac;l anurnitc lucruri.

FORME NEREGULATE

Puzzlc-urile cer conccrurarc. dexterirare ~i imelegere vizUIIIlL Daca renurua repede, incercali sa-i dali unul rnai simplu.

CULOARE $1 VOPSELE Pictura este 0 buna modalltare de II invilju desprc culoare ,j mareriale, Duti-i pensulc

groa e ~i vase care nu S~ varsa $i protejati-i hainele,

PRIETENIIMAGl! ARI Papusile ~i ursulctii vor dcvcni prletenil b~jeleju lui sau !Ii lctite], care va dori ~ Ie controleze victile la rel cum ~i dumncavoastra i-o controlari pe II lui.

SE COSTUMEAZA JoeLI! perfect 111 oricc "irsri! cstc .. SH ne

facern tH", Hainclc dum ncavoastra vcchi, pantofii, posetele sl pali1riilc sint lome piese idcale peruru deghizari si ti aCcra rnu II mai multa di, rracjie aruuci cind se joaca cu ele dedi

haincle de marime pOlrivilii dln magazinele de jucarii,

SARE$I ALEARGA A inval<l5U sard. sanlerge si :ill-~l lin1l cchilibrul s'1m noi provocari tizice. Santi ell el pentru a-i arata cum sj,~ lndoaie genunchii

cind uteri zeaza.

~S[ F'OLOSESTE

MJINILE .

Ajutati-l pe copilul dum, neavoastra ~fi-~i rafincze l11i~cMile miiniler. Acurn ponte insuruba ~i desuruba obiecte mid si-i va placea urilizeze irusa de modelai pcntru a face forme din plastilina sau din aluar.

CRESTEREA $[ lNVATATUL

NE JUCAM llvlPREUNA

o groaps cu nisip este lmOldealH13 distractivii. Aratati-i copilu lui cum sa foloseas<:a g<llel i Ie ~i lopa! ica ~i inv~lali-1 s~ nu amnce ell nisip -

va deveni creativ, Acoperiji groapa cu nisip cind 11-0 folositi, penrru a lmpiedica pi sici le s] ciin ii S-Q

III U rd~ re 3"C~.

JOCUL IN COMUN

E ncvoie de limp pln1l ce copiii

In vala sa foloseasca pe rind $i ill comun jucariile. in JUnJi virstei de doi ani ~i j umatatc. trei nni, copi Ill! dumneavoustra va incepe ~a se joace cu al~i copi i. folosind amlcal. in comun. juciirii Ie. ~i asociindu-se uuui project cornun. Aceasra este virsta ideal~ pentru a-I introduce lnrr-un grup de joaca: cu cit sta en alIi copii de vtrsra It) i, ell atit mal rapid $; mal u sor va in vala sa li se alii \ U re si sihi g~se.n>ci\ Iocu I pOt rivit,

Du rnneavoastra ii puieri oferi dill pi in ocazi i de joaca: 0 groapa ell n.isi p .. un

ba~in de bm~c'eallr. [ocuf de constrult, deghlzarl. podoabe de Craci II n - l oate ace SI ea silll

Illodalitllli excelente pent ru copii de a inv~la s~. se [oace construcriv irnpreunfl. Supravegherea evte virala. 13 v1'tOta prescolara. pcntru a control a sigurarua jocului sau peniru

a intervenl dad apar nein!elegeri lnrre copii,

INGRIJIREA BEBELUSULUI

DEVINE 0 PERSOANA

Va veti Iarniliariza repede ell temperarnenrul speci ric al bebelusului durnnea voastra. Peate fi placid si .. U, or de ruanevrat", poate plluge mult ~j sa fie greu de linistii Stili s-ar putea sa aiba 0 atitudine mai curlnd , uspicioasa fara de orice ]UCI1J nou. Aceste caracteristici VOl' per ista pe masLira ce copi lul creste, dar personalitatea

ii C te modelata ~i de ceca ce i e Intlmpl1i si de modul 111 care celelalte persoane se comporta ell el -ltl special dumrteavoastra si partenerul dumneavoa: tdi. Puteti sa-J ajutati sa aiba un sentiment de siguranta. sa aibll

incredere si sa fie extrovertit. aratindu-i chiar de lu lnceput cit de special este pentru dumneavoasira. Tratindu-l en pe 0 individualitatc cu propriile dorinte ;;i opinii, va capata incredere in el. Vor f perioade cind entuzia mul Ii va dcpasi capacitatile lirnirate :i veti avea nevoie de (or tacuu penuu a-l ajuta sa reuseasca fiirfi a-l race sa creada eli an preluat comanda, Dar daca va puteti substitui lui si pUle! i vedea de ce este uneori frusiranta viata lui. anii prescolari ar ucbui sa fie 0 perioada de bucurii ,I descoperiri pentru amindoi,

CONVIETUIREA

iN:\ II PRESCOLARI co VIETUlREA este pentru arnindni un proces de udaptarc. Copilul trebuie sa Invctc regul ilc comportarncruului acceptabil. in tirnp cc dUlTIneavoastra trebuic sa va adaptaii propriul . Iii natural ca parinte, ceea cc . -ar puiea cit Ill! va taca inrotdcauna tole-

Cum sa manevram copilul

Copilul va va r~SJ1I'ndc aproape sigur rnai hine ~l va lace ell mai mlilia bunavoima ceca ce ii spuneti, dad putcii fi in acelasi limp plil111 de afcctiune Si fermil. Nu c inrordeauna user ~i'i realizati cchilibrul necevar.

• Fili mereu constants ttl ccea ce spunetl ~ i laceti. Dad 11 pncn i\i atunci ~'il1d e ncsufcrit. va 10\ l ~i el nlli copii cind sc cearta ell ci. oncu de muh i-a\i spune .ij nu lhell asa,

• .. Fa·· runCj:lOnca;dl 111m bine decit .. Nu face". "Agalli-li haina . us, incit nimcni sa nu calce pe <)<1." produce lin rlispu ns mai POdli\ decit .. Nu-ii urunca Imina pe podea".

• Spuneri .. le rog" - si .. mulrumcsc': - <:illc! it rugati sll faca CCV3.

• Puncti-va de acord ell purtenerul durnneavnastra in legatlln'i cu ee ii vel i permile ~i pelltru cc. Ilicruri il veU ~crllt. .lnccrcali Illai curi"nd sll-I cOllvinge!i dedI ~i"i-I obliga~i. Daca e in mijlocill unci UCtivit~li caplivant<', !necrcali eLI

. .Hal sit [~1'11irtiim aslll. apoi va f'i limplll sa re duci 1M culcare"in loe de .. Slringe jllcariiJe aCUnl - e ora de culeare··.

• Nu n\i prea remicliva. [nccrca!i sa m,cuJtali felul cum Ii vorbiti copillilui. Vc\i veden d ilproape intoLdeauna cmite!i ordine - ..inecleaza a~I(I, Fa cum

rant. fcnn s i drept. Copilul arc nevoie sa-i aratati. nu doar sa-i spuneti CUIl1 sli se coutporte bine, Blinde!cn.amabilitatea. polirerea. cumpatareu - toate acestca Ie va invata doar copiindu-va, arunci cind ii aratati ncelasi lip tie comportamcnt.

li se spune, NIl punc Ollila",

• l)ucH uti fost exagerais sau ilogic:a intr-o problema. spuneri astu si cereti-va SCIlZC. • >J II \"a exercitati autoriratea uumci cind nu e necesar - evitaii 0 ciocnire a voiruelor,

• Explicati-i intotdcauna de ce nil trebuic sa facfi ceva, precum ~i ce nu irebu ie ~~ r'ld. chi ar daci1 e prea rnic penrru u lntelegc complet.

Reguli pentru a-I mentine in sigurunui Pinli ctnd copilul rUI a <uin~ vlrsra de eel puiin doi ani .j [umatatc. nu va puteri asrepta s~ in\eleag~ mnti vele peruru care sa nu faea unurnire lucruri, nici sa-.~i rearninteasca ce nu trcbuie sa fad!. E responsabilitarca durnneuvoastra sa va convingeti di via lui curioziratc nu-l pune in pericol ~i ell: reguli le imporiarue sin! ubliniate.

De e"~ll1plll: .. N U lrcbllie sli i~~i niciodma tic unul singu[ tn gradinu" e ·te 0 regula ah~tmclft pe eilre I1U 0 poate inlelege ~i ell alit 111(li J1wh IlLi ~i-o pome reamimi clnd C OCUIXU Cll jueul 'au absorbil de jucllriile luL Pute!i do, r sa Mali Cll ochii PI' el ~i sa va asigUfllji - Cli l\1l zih'or sigur lEi P0<ll'tu griidil1ii - dt nll lese afara. Aranja~i-vl[ easa asrfeJ Illcil ~rl dimil1U8\i ariee pericole ~i sa IllI fie nevaie a-I 101 inler.l.ice!i diverse iU<;I"lHi -

)68

altfel curiozitaica '" vii va duce spre un rnnflicr (vezi pp. 226-228). Muta~i pick-up-ul. ell sa IIl1 poau ajunge 10 el, nu III ali Iirele ficrbatoarelor sail lampilor ~:i at irne, puneti incuiercri rczistcnte 13 sertare si puneti capace prizelor Uneori. uncrca la diSl,11l\11 este 'ingura metoda: Q barieni de-a latul usii hucatariei poate fi cea rnai blll1~ rnodalitate de a-I ~l1e in sigurarua aumci clnd galili.

Iubtrea ~i rasfa~ul

Putcti fi iugrijorata c1i afectiunca [101'mala pe care i-o nfcri!i copilului il VlI rilsfi'itn. Nu e asa, Arc nevoie de <inlgO'lea voastra. combinata cu ll1ulla a\cl~lic. Dar iI pute!i l'asta!<J prinir-un componamem supraingadultor in fara unui comportamcnt r~u_ A-I lasa ,a-~i gascsd propriu 1 drum prinrre lacrimi i accese de furie nu-l va ajuta in relaiiile ell priclcnii ~i adullii.

Daca pkca!i la Ilicru. pllteri ~1i-1 pregali!i pc: copil peOlru perioada cil IlLI vii veli alla Iingii cl, dar rill slifocindu-I ell jllci'irii . .luciiriile Ilil vli pot line lacul ~i ,-<lr pUlea sli-i da~i peralli~ nC,.<'ilh: referitoare IH e~ea ce v1\ pUleli pemlile, tn chimb. a!ulll,i cind pUlcri [j in apropicrca lu.i. oreri\i-I timplIl ~i dragnMI:<l dumneaVollstrll $i

multrl afeqillilc.

DEVINE 0 PERSOANA

AJUlafi-1 c. flld (I . .re. uevoie, daruu prellUI!i comanda - e judiria lui ~i are nevoie sa sfmtii (;(1 poate reusi;

-

169

YNGRIJIREA BEBELUSULUI

----- COMPORTAREA BUNA $1 REA

ci'ND LE E B1NE ~i slnt fericiti, copiii se comporta de obicei acceptabll. Dar Iiecare copil are zue rele $i vrea Sfl-~i icsteze limnele - C,) ~i pe ale dumncavoasrra - vilzlnd cll de depane poate merge. Comportarea rea este deseori o modalirate efi-

Cum sii abordam comportarea rca Regula de aur este: acjloncazn rapid. Imerveniu imediat $i il1dcp~rla\i sur II supararii - lllll!; rnincarea care a fost aruncata. sau jucaria nl care s-a luptat

,>,11I ricican-l pc copil ~i Illdepiirlrtti-J ell un .J'W" ferm. In acelasi timp. disuageu-i mentis eu alta activiuue 'au jucarie, Nu e nev oie ~a n~i nervoasa sau suparata. ci doar ferma. a trod Incit copilul sa prirneasca mesajul clar ca till ii e permis niciodata $:\ ~e comporte astfel. Uncle tipuri de comporrarneru rlill. smiorcaicli

i smucitun, de cxcmplu, trebuie pur ;i simplu ignoraie, D"d copilul nu rcusesre sa obrin~ un nispuns de 1<1 durnneavoasrra ~i nu ii este niciodata perm is s~ Ci~lig<! nici un conflict prin asemenea comportamenlo va lnceta in curiud. ell i ar uceesele de lurie e mai bine s1i fie ignorate.

Putcji sA-; disrrageji at~nlia daca recuncasteti .. adunarca nori lor", dar dad! se arunca P'" podeu intr-un acces de Iurie. fi~i cnlm.:'i si vedcti-va de treaba. cernportlndu-vtl ,'<1 ~i CUll1 lam I ar Fi normal, Daea e necesar. dati-l aiara din camera pina ce se calmeaza.

cierua de a va cisriga arenua, Perioada de

maxima confruruare va aparea. probabil Intr-un anumit moment 111 timpul celui de al treilea an: lacrimlle Si accesele de furie merg deseori mYna ill n:lina ell virsta de doi ani.

Recompense pentru 0 comportare buna

Penrru copi I ul prescolar, cea rnai buna recompensa pe care i-o puteti of e ri este rimpul, areruia $i dragostea dumncavoastril, 0 lauda. a 1mbrali~;lre, u poveste tinindn-l in poala, admirind felul CLll11 pronunta cuvi ntele - rome accstea 11 VOl' face ,~ . c silma bine,

E Ioane usor si'i-i ofernl mal multa atenjie bebelusului clnd se comports r~ll ~i mal purina cind se comporta biuc si ~iillli!i ca va puteu relaxa: sluteti obligara sa reacuonari cind iI vedeti Iragind cutiile de conserve din rafruri in magazin,

Dar recompensarea ell laude ~i afcctiune cind se comports bine este mull rnai eficierua: .. Ce fala buna, care a astcptat aiel. plina de rabdare", de exemplu, Veti incuraj a com porta me n ru I po" care II dori I i ~ i 0 veri fn\'a~a ~, lecue foarte 1I1il~ - c~ a fi drllgll\ cu oarnenii e mult mai bine decii

a fi nesuferi I cu ei.

Pedepse

Orice pedeapsa Ii dau, rrebuie l! Fie i medim,\. dad vreti sa aiba vreun efect,

Amcniruari ell 0 pedeapsa viitoare. ponte neacordarea unor recompense ~i privilegii pc viiior nu Sin I utile si nu sin! drepre pernru copiii mici - nu vor Intelege de ce primesc acea 'la pcdeaps a lnurzia;:'!.

Cind vii confruntati CII un comportameru rau pe care nu-l putcti ignora sau clnd 11 situatic v-a scapat de sub control. 0 pcdcapsd imcdiara pe care copilul o va iruelcgc eSI!' , 5 fie dar deopune pemru scurr tirnp pelllru a be calma. Un 'fen de or~ pctrccut undeva III ~iguranl~, dar singur - fn hoi de exernplu. (.!ilca scdrile au o bariera de siguranta - va ti un interval suficieru pen tru ca sa UIlC cc voia sa faca, iar dumneavoastra sit vit dea umpul sa \'a culmuti.

Ar trebui sa-m] palmuiesc copilul?

Avl lcvi este dcseori un cmn (:,1 aji ajuns 1,1 capaml rllbd~fi i ~i nil e 0 buna modulitale de a aborda 0 componere rea. Nu il va convinge pe copil ~a nu fad\ din nou acelasi lucru, si dma urmiitoare probabil c:'.-I veri levi mai rare, jVlai mull. il invii!n~i cu Iorta Iizica cste un mod acceptabil de \1 determina oamenii :!I faca ce doriti.

Copilul meu pare foarte timid. si temii(0,.. Ce ar trebui sa fac?

Respeciatl lntotdeauna temcrile copilului. Un pic de leama Ya va ajura 511-1 !ine[i i:n "igllIsntil. In II nele iwa!i i - u Ii . peria! de dilli :mu de slrliini, de exelllplu. c5te rezonahi! 5i normal. Dad\ pare rn.mc anxio<; ,i plin de frica, disculU\i eu el cemerile ~i hlllli-l in serios. Cella .i mplu - bUl1aoar:J: 0 veiu'l~ aprinsa noaplea p~nlru a·i ulunga frica de illlunenc - poale sa-l fnea sa se simla jrl moj multi! 'ig1lran!li, Friea se ia:

cladi dumneavoasm'i aVel!! 0 fobie, face!i un don sll 0 ~'ontrola~ 1'n ril[a copilului.

INTREBAru ~I RASP NS Rl

Ar trebui sa incerc su-/ opresc pe copilui melt de do; ani sa S6 mai joace ('I( penisul cind fi schimb scutecul? Bale\i i ;i feli\ele ,lm lH fel de i Illere ali de organclc lor gem laic ca ~i de ah~ parti ale eorpului 1m ~i vor de "coperi cUl'lml c~ atingcrca lor dli 0 <cl1z3!ie placma. Aceasla es[e nurmal. Dac~ eSlc nc"oic. pute!i .<!I-i spline!i t.:a ,Hi atinge penislll e cenl ce uamenii fae doar In inlimitatc. Alrfcl, ar m:bui sa va pre-

OC u pe cloar d ac ~ pare sa se 111 aslU rbeze Illult j n limpul 7j I~i. oClipindu-i 0 perioad1! de Li ll1p pe care <lr tl'ebu i sa ~i-u pelreac1i ell jo;tca,

De ce tI. devenit brusc copilul meu de dol alii alii tie greu de strunit?

AI rreilea an al vic!ii copiluiui dumneavoaslri'i este 0 fad cnlcia Hi a cre~terii, Devine 0 persunnii indep~ndt'!1ta . dOlind s!i-~i ia viala In proprii!e miini:

IOIU~i eSle impiedicat ~i fruffi!ll de limhaj ul $i abilil~lilc SIde limjl<lt~. $i

deseori nLl va fl capabi I sa va fad ~,1 inlelegeti ce vreu. Daca copilullTCCC prilllr-o pcrioad1'l dificilfi. oferili-i

l'il de 1l1111tii indl.'pendcnla cstI.' posibil ~ i Ii 1 i ferma in lIbQrdarea comportamcntullli care creeadl probleme_ a va depil.::;i.

170

DEVINE 0 PERSOANA

Cum evtratt sa lIjungeti la capatul rlibdnrii?

o ri cit de priccpu (il. deve n i ti in strun irca copiiul ui, vcr fi 7.i It: dod com porta me nru) ,all pare complei insuportabil ~i ~rili d\ dl alIa\i in prugul unei depres i j llerVOJSC, Soil,! ia cste ~il11pla: scoateri-l atari1 pc copil, ludiferent de "reme,1) pli mbare in pare, rnagazinele sau un prietcn il1\elegatur ,,[, vor distrage pe amindoi din respcciivcle sllt!"i ~i v~ vor ajuta s~ vii redlpa(ali j udecatu ,iiniiloasa. ~j

simrul urnorului,

Ahordarcu unui cupil agreslv

Toti copiii mici se btl! uneori, in special cind sim plictisijl sau obosirl ~i dcseorl bUieli i stm rnui 3!!Te~i vi declt fct ucle. Cind blhiiile \.~ scap~ de sub control. iruerveniri repcde:

• scparari copii i care se bat:

• disrrageti-Ie atenua pri EI imroducerea unui all joe sau pri n schi mbarea mcdiului:

• I1l1 I (Iati pansa nici U nuia - e aproape imposi bi! s~ deoscblri adcvsru I de minciuna,

D3d copilul dumncavoasrrf a muscat pe alr copil:

• acordari lOaI~ grija ~i atentia copilul u i muscat:

• Llal i-I deopa n e ; medi al pe eel. care a muscat si trimiteu-l nlnmdeva. In sigu- 111111:" dar s;ngur. penln. lin sfen de ora,

Copi I ul esie egoist. ctnd rncepe sa se jouce cu ill!i copi i. dar ~u ~j uror eli II panea dumnea voastd va inv~ln III curind ,a impnrtii lucruri I", ~i .,>a [ie rnai

drllgul ell ceilalti, Unii copii cunti l1ua ,1i fie aspri si agresivl ~i cornpcrtamentul lor i i va face nepopulari s i in> II po nab iii. A"f~1 incit. pentru binclc copilului dumneavoastra .• ljll!ali·1 ~~I fie dr,igu\ cu ceilalti:

.oie.riri-i lin model demn de urmai. tncerctnd S:l ti!i imcrdeauna dr~gu!~. rubdiilOare si plina de dragoste flnD. de ci:

• face~i 5!11"ic elm .. prin modul in care vII comportari. cr. dum comportamenru I sau vii. displace, 1.111. el:

• imerveni \i intotdeauna si opriti-l pc copi I u I dumnea voaSlrll. dnc!l lncepe sa loveasca all copil, Fi\i termn, dar nil

! ipa\i $i nu fill agresi \"11:

• nu-l liisali nicimjalii ,u-~i croiascn propri u I drum prin agreslvhare ~i dcvenind nesu ferit, Dll~,l va VCdC3 cii. are succcs, va conti nun s~ l'acn la fel.

DEZVOLTAREA UNUI SENTIMENT

AL IDENTIT.ATII

IN JURUL ViRSTEl DE 18 luni, copi Itt! incepc sl'i rcali- mull controlul vietii lui Si sa-$i excrclrc perscnalimrea ~i

zezeca esre 0 persoana individuaiizata. V.l incepe sa se dorintele. il puteti ajuta sa aiba grijii de accst sim] al

refere In "I lnsusi cu numele sail ~i ii V,I placea ~a ~e uite identil:!i(ii care inrnuguresre ~i de hotiirirea de a race

I .. poze eLI el lnsusi, De ucum, va vrea ,11 aiba iot mai lucruri pentru el insus].

Incu raj fl rca i ndependentei

• Usurati lucrurile. De- la VII"Sla de doi ani. urgnniZfl\i-i lucrurile pcrsouale aSIfel fllc11 d fad oricit de mull pcatc pentru el in~lI~i, Curnparaji-: Imine care slnt simplu de l11inuit .. astfcl incit sa sc poa (a i 111 brae a ) i dez br~ca singu r.

Punet i a trcapts lfllg~ chiuvera, astfel lnci( ,a se PQ,IIU ~piilu pe miini mr1i ajuunul durnneavoasua; fixRli UJ\ euler jcs, astle I incit ~a poatil :S~-~l atlrne propria haina,

.. ill~tlr<ljali-l >j[ \'il ajute ... Ajutorul" este un joe in acest moment. nu 0 emVOUd;l. S"".: inile ,i rnple, cum ar fj dcspachetatu I cumpararuri lor. ]lullerea ll1esei sau mll.tl1l'<lwl podelei 1<1 buCi'llarie i1 rae pe copi I s~ ~i 1111~ c~ 3 I'cal izal ceva. Arlilall- i en ajuLom I face parte

din \'iala de fami lie.

• UI,mi-1 pe el ;a hi deci<:iile. OC<1£i,1 de a lua deciz.i i ,i mplc i'i da copi lultl i semimentul ~a are un [Hillmit coml"ol asupm proprki snJe vie!i. A~aindl !Usali-! ~a ho(fuasc~ ce bluza vrea ~3 rOa(h~' ,au CUIll ,,:'j fie oranjarti camera sa. Sal! unde i-at" p !acea sa ll1earg~ la 0 plimiJare.

Ajutati-l pe c01lil sji se ~im{ii decsebit

Copi lul dumneavoasrra, exact CH oricarc all copil. an: nevoie sil siml.ii <;~ e deosebit - c~ i1 lubiil ~i eli illcrila sli fie i ubit, Acest mesa] 11 Ujlltu ~(j lie puternic dill punct rle vcdere emotional ~i s~ fie capabi I ~a se ueornodeze cine! e de parte de slguranja de acasa, Existll multe mici rnodalita]] prin care Ii puieti arnt<l dl de special esie penuu du rnnea VOaSIl-3,

• Nu uitati s~-i spuneii c5 il iubiji. ~~LI nu \ ~ lft5a[i prinsa de al tc prcocupari cind vrea o tmhtrlli~arc.

• Respeciati-i senrimeiuele ~i r;hpLllld~\i nevoi lor lui. Cind se sirnte trist, are nevoie sa plingii ~i s~ Fie 31 inat.

A spune "N u Fi llll plingacios·· ii Ileagil dl"eptul de a ,~ ,ill1\i [risl.

• UlUd~li"J $i fiJi enwziaHa la tlecare noull realizare.

• A~Cllhn!i ~i manifesto!i-v~ illIere~ul ci nd v~ vorbes te .

Devinc 0 personllO

Apreciali.1 pe copillil dUllmea\'oaSlrfl pemnl indjvillill ra~dnanl. pli.!l cle viaja ~i indepen· dE."nl care n clevenit.

171

A

INGRIJIREA

\wi \wi \wi

SANATATII

...... '

Tot ceea ce trebuie sa stiti pentru a recunoaste si trata bolile comune ale

, ,

copildriei, precum si un ghid de prim ajutor

INGR1JIREA SANATATII

PRIMELE TREI LUNI

Este Il1l0~deflUna dificil s~ Siii dadi un copil esrc bolnav, III special dad! e primuJ copil. Dacd pare multurnit ~i se hraneste normal, esie probabil perfect san5.ros_ Dar copiii se 'irnbolnavesc repede ;;i orice infecrie poate fi pericuioasa, asifel lncit in primele trei luni nu va asurnati nici un rise: fitl deosebit de prudenta si solicitati irnediar docrorul daca va e ieama ca micutul e bolnav, Daca observati orice sernn de boala. priviti lista sirnptornelor ;;i sernnelor din aceasta pagina si di n unnatoarea, care cuprind principalele riscuri de boala Si cele mai comune problerne rninore penuu bebelusii mai mid de trei luni. Acesr ghid al simptornelor va indruma spre sectiunea relevarua din

pagin i Ie 176-179, dar nu are scopul de a va oferi lin diagnostic medical dar ~ doar un doctor il poate formula. Daca nu puteu giisi aici si rnptornele copi lului dumnea voastra, lit tati - va I a gh idu 1 eli 11 pagini le 180- 18 L care se refers la bolile bebelusilor Si copiilor de reate virstelc. Copiii se nasc eu 0 i rnunitare nawralfi fara de multe infecrii. din moment ce anticorpii (care distrug gerrnenii) ajung la ei din singele mamei lor. Copiii hrjini~i Ia sin prirncsc de asernenea anticorpi din laptele mamei, Aceasta irnunitate persisra aproxirnativ sase luni, astfel Incit este foarte putin probabil ca nou-nascutul sa fie receptiv 13 oricare dirure bolile infecrioase comune in perioada copilariei.

SENINE DE URGENTA.

Soliciraii ajumr de urgen\li irnediat ee bebelusul:

.. prezi IH~ {} viir;;al U [[I verde;

.. me 0 remperaiurtl de peste 39" C limp de peste '0 jllmfirme de onl;

.. vomits si pllnge irucns, necontrolabil. de pares are '0 durere mare; .. re$pira foarte zgomotos sau foarre rapid.

Fontaneff

.. are '0 fomaneLli in tensi u nee are

se bombeaza "'-

cind nu plinge;

... [ipll de durere ~i devine palid cind ~pa:

.. are scaunc cu stnge ~i mucus, asem.1n~lOare je leul u i de coacaze.

Pierderea pollei de mincare Dad sugarul nu "rea s~ manince,

dar are '0 stare bu nil Si un aer multuruit. 11U v<"i illgrijora~i. Dal:i\ refuza dalla rneseIa rind sau dad nu cere sa manin~'" tirnp de sase ore. so!icitll!i Imediat medical.

CHEMATI DOCTORUL

Nu ezitaii ~~ soliciuui medicul ducil copi III I pare a 111.1 se simti pine. sau: .. plinge I11l1i rnult ca de obicei, sau

plinsul difer<"i de eel obisnui l. pc '0 perioada de aproximauv 0 uri\:

.. pare anormal de Ii 11 iSlil .. sornnoros sau apatic;

,. re fu za dOIl~ m ese S (I cces i ve sa u n u cere de mincare I imp del sasc or ... :

.. pare. deosebit tie iritabi I sau nelinistit

Plinsul

o aell lim p de aproxi mar i I' 0 or~ 11 i ci 0 metoda uzuala de calmarc 11U reusesie sa-l linisteasca S~IU d!ldi pILm1.l1 lui 'llll~ ultfcl ca de ohicei, solicila!J lmediat medicul. Dacll. pllnge nelmrerupt limp de doua-trei ore la uproxirnativ aceeasi uril in fiecare zi. dar nu prczi.nl.~ nici un senu: de boala. at" pinea avea coiici (vezi p.I.l 8). Aceast~ marufestare at puteu con: inua limp de mai multe siipr.~mlni: nu cxista rratarncnr pcotru en.

Cresterea hmtil to greurate

Dad s U ga rul dum nea voasus pare 'a 11 U creascii in greutatein ritrnul normal I vezi iabelele din paginile 246-249) ccnsuluui III ed icu I sa u a si sten ta de O~ ro lire care face vizitele regulate. Uneoriexisterua unci

hoi i determ i n~ aceastii crestere rnai len l~ in _greutate.

174

NOU-NASCUTll PREMA TURI Nou-nascujii care au foOl foarte mici hi nasierc sau care <1\1 fO'1 nascuil '11 o 1 un,j sail ITIfLi mull inni rue de iermen sin: foarte vulncrabi lila infcctii in pri mele ~~plrIlTlll1 i Pi"nil CI: nnul1aSclltlll "R mai creste ~i va rnai cisiiga in greuiate. uneti-I

departe de "ric i ne

tusestc sau

este riicil si nu-l

duccri in locuri aglomerate unde i S-H.f putea transmite 0 infcctie .

M'iilli ~1 picioare

red,l'P;.i ~

Hipotermic

11'.178)

An; d, ,,;d, ~EJ--

u.l.,jcu1 rl, snlznusft,

Y~t~'£l'anmc7 ell piete« bebe/IlSIf/"i Ir.r~"(,t!sl,,l umezue.

'1!I!Jj,ie/"~. tlSrj,d cii - ---- --

e necesar :t:(j frecati ul~m ,'Ii a .w/!![if! uleioasd SWI ,ui lllJle:;ifi' ::oueJe uSnlle

D

PRIMELE TREI LUNI

I'ete maronii, .<I>17.onsc 1:1 nlvalul capulut, ,,"::i Cru ,IC se bore; C~ (p.1771

Lucrlml ee provin ~ dintr-un oehi SIIU

dlnambii rhiar

al""d dlld t"Pi,"11 .

1111 p/iII.~C: «ceasta

te ,"',,,,plci ctnd

<YIII(I/id /(I(T;"'''/ "" _,-a deschis ,"ompld. {,lsifcilllrfllne:p·imile nil .. H1' tN'll srur~(~ neobservute. Elm iucru "lri~,.",il "~I de reglllii s« """I:t'le(l:(i de fa sine p,m; /" ,1/'$/(1 d~ OIl' [III, CUI/sulmli II".di ... ,/ dudl maW· [estarea "0/111111,,/ si dup(' ",:eu,wi "ll'S1el

V",.satul"i • ve:i p. 179

~ l'U(!lilll "1I!t'd,i/iIllNII

,,/ ochiului !;!III pleoaJlc lipire (/I'plf somn, ,'~zi Ocbi lipicio-~i 1/1.1771

Sughi" '" specia! ,11'11,1 musti: rPit frebrrie _lii WI r"grij""'li. ,'a 1,'eC1' fll"il nicl un irmoment

Miei pete alhe []

"~,,l>iaipi'''I1.' '

SUH pe. (jhraf':

.. I'm ""mile ~i

pate ,.d~ tapte'

Multor .1118(11'; --

le apar io prilJleie s(ip"lmtui de l'imi'l, N" necesit« tmtamcnt, de)'; par persisto cil~\"<I siipl,;mill/

Pustule resiicu un rule cent ru rosu, ,'e~i Pel" ~i eruptii (p.17I1J

Obonlhar" G

n ~d urer oas~ "I

jurul ombillculul

/I",U-ic.uJlIi)~ C'W-f," C'n~I$I{~' in dimensi-

uni d"d ""I'i" " ~ _-

11l~'ljt?~IC. stranut« :Jajj pl;u.~(": uceasto este f? ~l{!rH'(! si ~:11 dtuorest« w,,,1 sMMrl 'I peretelui "1IO.<C1P/llr. Va di_'p,lJ"ea. pmba/.>il. filn'! I',-e,,,, UTU(UlU:IH. in j1Pft!I"r"al de WI an

Dlaree, veil I'" 171.)

Ro~eal~ S<ll' eczcn'~ in jurul organelur genltu!« ~I.q:~· Eri'lem fesier I fl. 176)

175

TNGRIJIREA SANfi.TATII

PETE SI ERUPTII

, ,

C\' sint?

Multi nou-nascuti tree P"II1!r-O 1i',lll in care siru pilta\1. astfcl inclt IlU vll Ingrijorati dud all cticva pete - nu tnscamua en sim bolnavi, Una dintrc eele mid comune eruptii sc numeste urticaria nou-na: cutului: aparc de obicei in urnpul prime! suptllmini de vj,llii ~i disparc I'ilru rrntamcnr.

•

SEMNE/SIMPTOME

• pustule rosii cu un mic centru rO~11 care apar ~i dispar pc corpul bcbclusulu i ~i persi Slii Ii mp

de citcva ore.

D

Ce pot filer?

Dacil sugarul arc urticaria nou-nascutului (vezi chenarul cu simptome.' ernne) ignor.ui. pur si simplu. petcle - vor disparca de la sine 111 duu~ sau lrei zilc, Nu uplicati nici 0 lotiune sau crema. u modiflcuti alimentatia sugarului - peiele nu sint darorate laprclui pc care il suge.

•

r-

CHE A II DOCTOR

•

Chemaii docroru I imediat dacli petele sim plate 5i au culoare rO$i..: lnchis sau purpuric (eruptie percsialaj. Consultati medicul cit rnai repede posibil daca:

• una dinrrepete are un centru plin ell puroi:

~i So:' pare c;i una dintrc pete s-a iruectat.

ERITEM FESIER

Ce este?

Eritcmul fesicr este 0 inflamatie a piclii lcsclor unui nou-nasCIlI. Peate np~re[l duca nou-nsscutul a fo t lii,nlllllr-ull scuiec rnurdar prca mull limp. fiind produs de elibcrarea de umoniac din urina ~i scaun, care 1i iritii si urdc piclea, Peate fi datorut. de asemenca, deiergentului Utili/at sau solutici urilizare pcntru srerilizarca scutecului, in procesul de spaJme.

o eruprie CLI un aspect similar poate f produsa de aftoza, care 111 mod normal incepc til gura Ivezi p. 206).

dar se puate tnl j rule petot corpul, afectind piclca din jurui anusului.

Ce put face?

1 CUJIlpamli 0 crerna pemru eritemul fesicr (cure se, g!\se~c In fannacii -i dmghcrii)i ungeti-I cind ii schim ..... bali scuiecul pentru II calma iritarea ~i II vindeca pielen.

2Schirnba\i-i des scutccul ~i clll'alali-i 5i uscari-i cu funduletul la fiecare .chirnbare a seutecului (vez: paginile I SO-lSI). Puneti 'in interiorul scutecului de mater.ial text i I lin lip ultra-ahsorbunt de djpru.~eIlHi.

30ri de cit", ori este posibil, lasa~i bebelusul Iruins pc SClUCC_ cu funduletul 1.1 aer. Nu lIlilizal-i pantalonasi de plastic pusi peste scutccele de material textil pi'n~ ce eruptia 0\1 dispute. dcoarece accstea 1111 permit 0 bUlla aerisirc a Iunduletului.

CHEMATlDOCTORU_L _

Consultati-va medicul Imcdiat ce e posibil daca:

• eruptiu persi.,{~ mai rnult de dOLla zilc:

I .. crcdcti c5 bebelusul are 3fIO:.-;;i_. _

SEM E/SIMPTOME

•

• pielc rn~imicii, parma. cu aspect inflarnat in zona acopcrira de scuiecc:

.. miros de arnonlac al scutccului,

Intindc!i cremu unllurm I',! toati!

4NLl U.lilila!i detergenti ell cnzi me pentru spl!larea scutecclor, dcoarece pot produce 0 irirajie alergica, Cll'ili!i cu ureruic scurecele.

5 Cauta\i ell arentic pete albicioasc In gura bebelusu lui. Dad! gasili vreuna. poarc avea artilY-a (vezi p. 2(l6).

Ce ar puteu face doctorul?

Doctorul UI' puiea prescric 0 crema ell antibiotic dad crupua sc infectenzli sau 0 crcma antimicotica (imporriva ciupercilor) dact! bebeiusul are ui'JOZlI.

176

PRJMELE TREI LUNI

CRUSTE SEBORE CE ---

Cc sint?

Petele meronii. cu crustc pc capul nou-nascutului sill! denumitc crusre seborcicc. Uneori se pot intinde pe fa~a. corpul sau Lana ucoperiia de scutec, produci nd a eruptic rosie cu crusre. D~. i aratll urit ~i sint iruatc. crustele nu-l deranjeazd pe copi I.

CREM TI DOCTOR '1.

--------- --------

Consuluui de imlat;i rnedicul dad erupria se intinde si:

'" pare a-l lrira pe bebelus:

'" pan: infeCla!ii '<lU inccpc sill zcmuiasca: .... nu e ,Urd!a dupa cinci zilc,

Ce pol rilCe?

1 Ungeti cru tele de pe capul bebelusului CLI o solutic ulcioasa,

pentru a Ie irunuia.

L~sa!i uleiul pe loc ..., 12-24 de ore, apoi picptanati-i cu grijrt panl] pernru a

indcpiirta cu blindexe crusrele. In ti nair, ,sp~lari. i pilrul - cclc mai

rnuue dinrre cruste

VOl' fi aqfcl lndeparrate.

2Di1ca ~rtlp!,i~ se!minde. p~,trari CLlI'lIlC ~i uscate ~onel: atectare. Nu utiliznjl sapun, lojiune sal! lichid penrru lmbaierea uou-nascuulor: sollcimti farmacistulul un unguent ernulsifiant.

Ce Ill" putea face ducturul?

Daca situatia persista. <au dar~ eruptia pare infectata. sau Incepe ~a zemuiasca, docioru I va poare prcscrie 0 crernii care ,il fie ll1li.n,~ CLI delicntere pe rcgiunea ln cauza,

OCHI LIPICIO~I-----

Ce sinr?

Reprezinra eXl're'Jo unei inlcctii L1, oarc 11 ochllor. Ioarte cornuna. produsa de singe sau ill! lichid ce ponte prnrllndc In ochi i 110tHlil.sCUIU lui la nasrerc. Dacil bcbclusul prezi n Iii unu I dinrre simptornele/semnele de rnai jos dupa primele doua zile de "ia!a. inseall1nii cs arc conjunctivita [vczi p. 202).

SEMNE/SIMPTOME

.... pleoape lipjl~ dupa sornn:

'" puroi in unghiul intern al ochiului.

CHEMATIDOCTORUL

----------

Soli 'jtati imcdiai doctorul daca bebelusul are o scuraere

urlta, purulenta. g'ilbuie. Consuluui mcdicul de indn~~ daca:

'" bebelusul are ochi lipiciosi dupa primele dOll!! zile de v"iata:

'" ochii lipiciosi nu se tirnpezesc dupa rrei 7.ill:.

L..-

•

Ce pot face?

Curatau ochii copilulu: de d ori pe zi cu un tampon

de vmll lnrnuiat in apa C1ildUtll. care a fos: flarta, Stergej! din pre unghiul intern it! ochiului "pre exterior, lolosind

pcntru nee are och i

cite lin all tampon.

Ce ar putca face doctorul? Dadl doctorul considerd ca hebelusul are conjuncuvira, va pre, eric probabil niste picaturi ell antibiotic.

Pentru u-i pune bebelusului plcaturile, invcliti-l Inrr-o p!ltura si rnenjincti-i, cu hlindete, ochii dcschisi, apoi picurati-l picaturi le, D"<.:J e~IC necesar, rugail lin all adulr

a-i ~ill1\ Ilx capul.

177

lNGRIJIREA SANATA.TII

HIPOTERMIE (SCADEREA TEMPERATURII)

De ce sint expust nou-nascutil la acest rise?

In primele cilevil sliplam:lni copilul nu-si poate regia foarre eficient iernperarura corpului. Dae~ bebelusul raceste, temperatura corpului s~u va scadea, putind ajunge desrul de repcdc periculos de

s c ii2u til. Pre maru ri i sinr III mod deose bit expusi la acesr tip de rise.

Ce pot face?

11 nc~ lzi] i hebe I usu 1 prin ducere II lui

in If -0 camera im,ilLzil'l ~i 111,u11 [i-l, Cind temperatu ra i -8 scazm Sli b normal (e 11 i porermic), IlU es te suficien I ~fI i se pu oil mal multe S traturi de haine sau palU rio

2Lml\i temperatura bebelusului (vezi p. 187). Dad temperatura cste sub 35° C _ estc pcriculos de scazu [ii, asrfel fudt chernari imediat medicul,

Ce pot face?

1 Duccti bcbelusul intr-un loe ruai r[ICQ ros ~j sec a te I i - i un rind de ImbrkAmilue.

2Luau temperatura b.ebel\l~llllli

__ (vezi p. (87) ~i. daca e crescura, tncercap s~ 0 reduceti prin spalarea lUI (:11 apa clilchlja (vez: p. 188).

SElVINEISIMPTO.ME

Primele semne

At. pltnge ~i e agitat;

'" are picioare si miini reci,

Sernne de hipotermle serloasa

'" be bel usul eli ni s ti 1. to! rnai rnolatec pe masura ce temperatura lui scade sub normal;

At. are pielea rece la nivelul toracelui si a abdomenulni:

A are faja, mlinile ~i picioarele imblljurate, roz.

Cum pul prevent hlpotermia? Mcntlnc]i temperatura din dormirorul bebelusulul lntre 16° si 20" C. Cin d "II de z brae 8 p sau ii face] i baie, remperamm camcrei ar trebui s~ fie ~i mai ridicata.

Fiti foarte erenra clud

11 scoateti afar.~ pe vrerne rece - Inveliti-l blue si

n u stati pre a. rnul t

afar ... Nu-l Usafi s~ deanna afara Yo landou in tr -0 zi r~.coroas~_

Cum pot prevent hipertermia? 1mbrlicari-v!i. bebelusul in functie de vrerne - in zilele foarte calde poare dormi dear III scutec ~i pieptaras, dar rearnintiti-va tmt)lde~llna

de pericol u I hi porcnui ei (vez i mai sus). NlI-1 lilsa\i niciodata sa doarrna ex pu S I a scare, deoarece pielea i se va ardc usor, Asigurati-va si controlati sa fie

la umbra 10\ timpul.

178

HIPEE, TERMIE

(TEMPERATURA PESTE NORMAL)

De ce sint expusi lIou·lliiscu~ii la J

acest rise? SE1\tlNEI SIMPTOME

Hipertcrrnia In nou-nascuu este In tel e nelinistit;

de pe.riculoasa ca ~i hipotermia, in are pielea caldii, rranspirata:

s pe ci al daca II \I friso ane E a u nu se '" temp era til rae crescuta.

sirnt bine, Infofolir<:.a copiilor

noaptea este considerara unul dintre factori i care contribuie la mom-tea subitli (vezi p. 12 J).

CHEMATI DOCTORUL

Chemaii dociorul dad! bebelusul: '" prezinta sernne de hipotermie serioasa;

... are temperatura mai mica de 35" C.

Pe vrerne rece, biigali-I inn"-lIn costurn intreg pcntru exterior sau puneti-i 0 broboada peste celela I te hai ne ~i foiosili manu~i filri! dcgete ~i botosei,

I • CHElVIA TI DOCTOR L 1 Chernati dOCU:.1Tui daes lel1lperalUra bebelusul II i e mai mare de 380 C.

PRIMELE TREI LU I

VARSATURI

De ce vomita nnu-nascutil?

Tori bebclusii regurgiteaza 0 cantitate mica de laptc in timpul sau dupa 0 masa. Acest fapi cstc perfect normal ~i nu inseamna ell bebelusul e. te bolnav, dar. pina va obisnuiti, ap putea crede ciI vomita. Bcbclusul VOmila cu adevsrar arunci cind varslhura reprezinra cea rnai mare pane din ce a mineat, AceaSlll situatie este putin prcbabila In u 11 bebelus hrlinil la slu, Vilrsllturile frccverue. la un bcbelus lll'uuit eu biberonul. in special d.ac~ aresi diaree, put fi datorare unci gasuoeruerite (vezi p. 214). Este 0 bnlll;i Ioarte serioasa deoarece ponte produce loarte repcde deshidratarea.

VARS.4.TURA EXPLOZIVA

Uneori nou-nascurul varsa cu forta, chiar irnprastiind ccnjinutul in camera Duca au lac doua asemenea vili:s~tllri succesive, consultati imerliat medicul,

Cauza cea mill probabila esre ca II regurgita: 0 parte din cc II mtncat oaL01;tl\ unei eructatii rnasivc (eliminarea pc gUI'a II aerului provenir din . tomac), Totusi. dacfi acest lucru sc 'mimpl5. dupa fiecarc mas a, in special daca bebelusul plue tnfometar tot rimpul, s-ar putea sa Ilibl\

, t~nozli pilorica, afectiune in care esre blocata elimlnarea continutului stomacului in intestine. Exista Iamili i 111 care aceasta afeciiune se intllnqre mai des \oi se dezvclta de obicei cind nou-nascutul are dou~ plna la opt sitptl!mlni. Dadi bebelusul rnanife ·til acea ta boalli, va avea nevoie de () operatic simpla.

Ce pot face?

1 Opritl hranirea cu biberonul timp de 24 de ore. Dati-l bebcl U., ul ui sa bea des fie apa fiarta racita, fie solutie de glucozli (dizolvati trei lingurite rase de glucozs tn 200 mililitri de apJ! fiana I'acitll sau cereti III farmacic sarori pentru rehidratare orala). Are nevole de eel putin 0 jumatate de litru pc zi.

2Da\i-i bebelusului hrana diluara til

U rrnatoarele trei zile, realizaia conform lndicatiilor de mai jos. Peruru II [j siguri cli ben dcsrul, dati-l diu ora tn ora 0 cantitare mica. Ziua 1 - Utilizati un stert din canutatea obisnuira de lapre praf', la eamitarea normals de apa,

Ziua 2 - utilizati jumarare din

camiiarea obisnuita de Iapie praf

Ziua 3 - Uiilizau trei sferturi din cantitatea obisnuita de lapte praf. Ziua 4 - Reveniti la coneemratia obi~nuit!l.

DIAREE

Cc cste?

Pin~ ce bcbelusf incep s~ mllnince alimente solide. ei au circva SC31111e mol pe zi, Daca aces rca devin chiar apoase, verzui ,i SIll! rnai <lese ca de obicei, au diaree. Aceasta este 0 iruaiie serioasa la un nou-na cut, deoarece il poate deshidrara repede,

y--'

SEMNE DE URGENTA

Solicitati lmedlat asi ten~l'i de urgen\a dad bebelusul:

.... vomira tot cc a mincat rimp de 8 ore; .... are guru uscall[:

.... are ocbil infundap:

.. are fontanela depnrnara;

.. are scurecul u cal Limp de peste 6 ore.

r-- CHEMATI DOCTOR L 1 Chemati imcdiat medicui dad!:

... b belusul varsa $i are orice alte semne de boala:

... bebelu ul varsa coutinutul integral a doua mese succesive,

Ce ar putea face doctorul?

Docrorul ar purea prescrie 0 pulbere care sa fie dizolvats in IIp~. Daca copilul a pierdut Q parte impcrtanra din lichidele organismului, dOClOfUI ar putea rccomanda i mernarea. pentru a se administra lichide prin perfuzare.

Cum pot preveni lritarea sturnacului? Bebelusi i hraniti I a sin au rareori

UI1 deranjamem stomacal. Dacs

il hraniti cu bi berouul, sterilizaji

tcate I ucruri le legate de hran ire

~i aru ncaii tal co raminc du pit

Lin upt, Nu line!i nicicdaut

hrana la cald. pentru mull timp.

Ce pot face7

Asigurati- va c~ bebelusul are ce bea, pcntru a nu se dcshidrata. Daca il

hrani~i la sin. oferiti-i inln:: rnese apa fiarta rkita. Daca il LU'iilli~i ell bibernnul, datl-l limp de cltcva zile 0 hrana

diluara, precum cea descri 'a III cazul varsaruri lor.

CHEMATI DOCTORUL Solicitati irnediai aSlslenJi\ de urgen[3 dacli bebelusul are nricare dintre sern-

I nele de urgenta menrionate la \'Msatwi. Chernati doctorul daca bebelusul a a\'UI diaree limp de sase ore.

179

INGRIJIREA SANATATII

GRID DIAGNOSTIC

Dad1 vi sc pare di TIll 1:i e bine bebelusului, incercati sa idcntificati semnele/simptomele In ghidul de rna; jos. Dad! arc mai mull de un semn/simptom.Incercati sa stabiliti care este eel rnai sever. Acca 'La va of era un posibil diagnostic si va ajuta . a srudiati una dintre secjiunlle referitoare la afecriunea de care ar putca suleri bebel usul, Pe linga 0 lisla 111 a i

detalinrii a semnelor/sirnptomelor, sectiunea contine 0 . ~CW1l'i. explicatie a naruri: bolii, invutTndu-va cum puteti

sa va ajutati bebelusul, ::;i va sfatuicste dncil si cind sii chcmati doctorul, Dar sa va reamintiri cil. ghidul de mai josnu arc intentia de a va oferi LIn diagnostic de acuratete. iar pc de alla parte ca bebelusul s-ar putea :o;a IlLI prezintc to ate semncle/simptomele cuprinse in listlL Daca bebelusul are mai purin de trei luni, uitatl-va si pe ghidul din paginilc 174-175. CIUC SC refe.di la riscurile speciale In care slnt cxpusi bebelusii .

Temperatura crest.:ubi

o crestere a temperaturii (i'ebra) poate lnsemna crl bebelusul me o infeclie. "steel d. va trebui sa d'iuta~i aile semne de boala, Totusi, chinr copiii ~1inlilo~i pot face

pUlina Iebril in urnpul unui joc cu mare consum de energie sau ill perioadele foane calde, ast rei ,nell e i ndicat sli-i mai luati 0 dalrl temperutura dllJ1;"1 ce x-a udihnil n .illl1l1iI<lle de 06 Dad e in contlnuare mai marc de 38" C. ar puteu avca n infcc] ic.

Comportamenr modillcat

Datil" mai PUt in vioi ell de ohicei, m~ i iritabil, pllngllcios sau pur ~i simplu Ii e diu, s-ar purea sa fie bolnav.

Picrdere a poftel de mincare

Desi pofra de mlncarc II copilului vari- 3za. 0 brusca pierdere a sa poate fi un scmn de boala,

Daeil. bebelusul are rnai pujin de sase luni ~i refuz1i dou a illest: consecutive .'IILI nu a ccrut de mincure de rnai

mull de opt ore, chemati lmediat duetorul. D,ICfi r ",hldi 1111t1C<IrC~ ti m[l

de peste 2 .. de ore, dLLlla(i ahc sernnc de boahl (v~/i p.] RJI,

Paliditnte neobisnuita

Data <lr"t~ mull mai palid ca de nbicei, ar putca fi bolnav.

Fatii caldli, im tllljol'lltll

Acesia rome fi 1111 semn de febrn.

Ochi prlvind 111 directii diferlte, \'e~i Strabismal {p. 203)

MOlllerlle de absenta. vrzi Atacurilc de abscnra (/1. 225)

l'icrcle.rM con~ticn!.i eombinata ell rigiditate si conv uh ii, vet! Convulsiile major' (p, 225)

Ochi sail pleoupe ru sl]. lnflamate. lipicioase, I'<,zi Problcme nlc ochilor 11'.102-20.1); dllcil ,rim combinrno ,'/1 ('/lljl/ill J.'ttn c:llfehrii, vezi Poj<:ltLJI

(1'. /98)

Miuci\rirni ale capului ~3U mtcl scuame alhe in !lar, I'd Pi\d!I~hii ~i lindcnii 1/1.224)

j\'lin~arimi nculnra, IPI specie! il/srI,lle de rlnoree (ii (urge nasn! 1 .<I.!Ii .117illl1l/, pl!~i Guturaiul ~i grir;, (p. /9</-/951. IIr pntea J' fl,' esvmenea Ii:brli de (i,j, II' sl't_~ ...

ciat dani opar« 11([rtl =consul-

tutl tlocturut. .>

II !<upill-:, lumina pulernicil

Ifi"'!hbie), 1/1 specia! dtlc, PSI,'

l11s<lr;r,7"" durerl de cap. ide

senzatla de gil intepenit, ",d / i>pilel'.ia ~i rncningitn 'I' 225)

Nus care ell rg-c (rinorce, SHU nus inJ'lJndill.- .s(rn nU11, 1'e:}

GUIU.a'ul oj grip" (".194-/95)

Durerl .. le urachllur, surditate pilr~i~llfl, scurgert din ureche, I'e::; Prohlcmc 111~ urechii /1'. 204-205)

Fata umilatii, cu glsllde parctide marite,llI I/I/g/Ull/ lIIt/xi/Cim/ui ,I'; /(1 g(//'~liollii de P" 1"'''li/e Im~mlc 1//" gill/illi. l'c~i Oreionul (p"rndriilCi "/lidclII;,-ii) 1/'. 2(0) .. ganglloni I1lariti UI.H},ill de git innanUlt~ I'e .... ' Arnigdalitu tp. 107) $i

Rubeolu 1/1.1 V7J

~ nillnlel)e)1't.d(l'·iJc.l'/c

I~WiOlif til' fe-bra _" i tefale(!-, I'l!:} Epilcpsia ~i meningita 11',215)

(iUJ·n inllumilt,H, \'~d p.206

180

GHID

DIAGNOST[C

l!mniilura rosie, I'"sibil ell cerurul plio dt' purol, L'~~i Cosurile 5i lurunculele f", 2//lJ

varsMurii C~I}I.o"i,ii I" nou-niisrut], I','~i V~"'~lutil cxplozivii (I'. 17<)1

PirIe a!;1'1"3. rosle, I"r:i Pieleu crfipa!~ (I', 221 J

lJureri In ~iI, I'dlnk"!i; "l~ gitului (fI, 2(17J: d"",1 $//U III>Wil" r/,' fcbra ,i dr " afecfiune g~"el·"lil. 1"':1 Gururuiul si g.rip" If). 194-'195): du .. ,l ,;111 insotitc tI, o eruptic, \'c:i

Rubeola 11'.1<)71; "<In] .,i,,/ ill.l(I/iI,·

de II ral" umrlara. I'e:, Orcionul

II' 2UfJi

~T"Sl" 1"-:; Tu eu ,i infeciiile pulrnonare ___ -. (1'I'.lfiJ:I.111) .'1 Tusea ~","'ul,,,'~ Lp. 201 j; dun, cste ,,,,mill) de "

eruptle, L!'Ji Pojarul f I' 198J

~ Respiralie dilicila. zgoll1ul{)as;'. rapida, ,.e:i Tuscn ?i inlectiilc pulmolH1r'rf'p. 208-211)

Pete au I!rul'~ii nriundc pe ""'I' dilL'll 1';111 insmitr dp rturcri i'n gil SClil

rri ·on. "e:, Boli lnre~lioH,e

1/'1" j 97· N9): 11",") HOI !lilll lnsntit« ti" (J/re .~illqjllmu!. l'tJ:i Prnblcrne

ale pichi '1'". ] 1,~·21_! J Ii Mu~'CiiIWik ,i injepllturik minorc II', 1./.IJ.

nurere abdumlnalll, vert I'. 2{1, dun) ,.,,1' ill,,,/iI11 d .. ~I"(_·(w·i. njrS(llltfi .\'(w tlluree, vezi Gustroentcrua 1/'. 214)

A rli de plele fllnrt ~ prurlgt nuasii (care ilmlillindi). u-,cmfi. rnsle,

. olzO::ls;1, orinnde pc ,'c.II7J.

I'~:.i Eczema (I'. ?20)

ScaLI n anormal, l'<~1 p. 215

___ Ptele .... o~jt;, ~"l1sibilrl

pe 1<1/ <'01]11</. L',d ANlnlc ,,,I are II' ]] /) _'IIU Arsurilc so opiirclile (1'- 237)

Diaree, 1'<':'1'. ! 15

"lInc;.rimi lnlcnse ln] urul unusulul. ,',d Oxmrii (I', 21-1)

~ mlliituri uscare, nedurernase pe .11I1'''ifu/" <'(111"111", I'~:i 'cgli (fI. 2221_

Durer i I" urinal. urinii inchi,;; I" culoare. urinat trecvcnt, ll('.~i

lnfecjf I~ sisternu lui urjuur II'. lin J

Sensihilitate, m1'ncaril1l~ sau

1"0. ea~a in jurul "'3~il1l1J.lli~ SCUI1t~I·. ",,!!imlli'i, vez! Probleme gcnitnle In fete I p, 2/7J

~ !incarimi intense in j urul va~il1ului. "";:/ Oxiurii (I', 22-1 J

Ilurcri ale virruilli pemsulul, vczi Problemc ~el1iwle I~ b~i~li (/i_ 217)

lIml1 ill II ri ulbe sau

ma rnnil in hllpi1~ Pt':.:.i Verucile 11'- 221/

t:rnlliiluri'i dureroa 5 I" baza coapsel sou la nivclul • crotului, \"t':; Problcme genil:i!1c III biu"u II'. ]17,

L81

YNGRIJIREA SANATATII

PRIMELE SEMNE DE BOALA· -

Chiar dacs bebelusul dumncavoestra nu are simptome clare, vet.i sti probabil cind apare 0 beals. Puteti observa di arata palid sieste mai .Jipicios" ca de obicei, Po ate sa refuze sa manince, poate pliuge sau scinci sau poate fi foarte iritabil, Atunei clod ii apar primii dinti, sa nu considerati ca toare simptomele slm datorate acestui lucru, De:;;i eruptia dintilor e !nso~ita de duseri la nivelul gingi ilor si II va face sa saliveze cxcesiv si sa

fie mai iritabil ca de obicei, nu va deterrnina apariiia febrei sl nici Ill! 11 va 1mbolni1vi. Daca vi se pare ca

~ bebelusul ar putea fi bolnav, cautati niste simptorne clare, dupa cum veri fi invl1ta!,i in pagina alaturata. La un copil de sub U11 an, to are sirnptornele trebuie considerate xu seriozitate - bebelusii se pOL imbolnavi foarte repede, Daca aveti un copil in virsta de peste un an, supravegheati cum vor progresa simptomele in urmatoarele citeva are.

Nu se slmte hine Copilul poate deveni "mili lipicios' solicitind un surplus de atenue ctnd esre bolnav,

CUEMA TI DOCTORUL

Dad vi se pare eli ~li~i cc 1'1\1 cste in reglll~ ell copi lul, citi] i secjiunea referiroarc la simptorne, ill paginlle 194-225. in aceasra secuune veri Ii sfalUil~ daca irebu ie sau nu sli chemati doctorul, Ca 0 rcguln generals, eu cit e mai rnic copilul,

ell mit mai repede trebuie consultat de un medic. Dad!

si'nteti nesigurs, telefouati-i doctorului ~i descrieti-i simptomele ~i reamintiji-i cc vr{stli are ccpilul, Doctorul

vll va spune ce sfl face)! $i va sti daca c

necesara 0 consultatic.

Gradul de urg.mtli

AIW1Ci cind sinteti instruita sa chemati dcctorul, vi so va spune cit de repede arc nevoic copilul de ajutor medical.

• SolkitN:i tmerliat :aju[()t de urgenlii: esre a urgenli1 ce arneninta viata copilului, astfel incit solicirati 0 ambulanjli sau mcrgeti In camera de garcia a celui mai apropiat spital.

• Chematl doctorul: copilul are nevoie irnediara de ajuior, astfel inc!1 contactati mcdicul lmedlar, chiar daca e ncapte. Daca nu poaie veni, solicitati ajutor de urgenra irncdiat,

• ConsuJtati dectorul lmediat ce e poslbtl: copilul nebuie consukat de un medic in IIrmatoarele 24 de om .

• Consultatl-vli doctorul: copilul ar trebui consulrat de medic in urmatcarcle citeva zile,

SEMNEISIMPTOME

•

Cele maicornune semne/slmpiornc precoce de boam In copii slut:

10. febra - egalil ell sau mai mare de 38" C; 10. pl1nsel ~i lrirabilirate;

10. varsamri sau diaree;

10. refuz de a bea san de a rninca: 10. eruptic:

10. m~r;re a glandelor paroride ~i a ganglionilor latera-cervical; (de dinapoia fijJcilol').

•

SEMNE DE URGENTA

Solicitatl imediat ajutor de I1rgenl~ dad

10. respiratia copilului este foarte zgomotonsa sau dificila; 10. are 0 convulsie:

.... M pierd e C0I1$1 ie 11 ta du pi!. (I C Me re: 10. are 0 durere severn, persisrentii;

10.. aretebra ~i este neobisnuit deiritabil sail de somnorcs; 10. are oemptie rosiarica incLlisa sau purpurica, constituita din pete plate (eruptie petesiala),

182

PRIMELE SEMNE DE BOALA

CAUTAREA SEMNELORISIMPTOMELOR-

Cc pot (ace?

1 Daca socoiiri ca nu 'e simte bine

copi lui dumneavoasml sal' lIaca mati! de parca ar aveu febra, Iuati-i temperatura (vezl p.1S7j. 0

fobril de 3 0 C sau peste poatc fi sernnul U nei bali.

I ntruducet] virful fermomell';'/lI; la subsuoara {axlla) copilutui

3 Palpati cu delicatete de-a lungul mandibulei copilului ~i apoi de fiecare parte a gilului. Daer. simiiu rnici umfljlturi sub piele sau daca aces te zone sin! sensibile, inseamna ca glandele sulivarc ~i gangtionii sint I umefiatl, semn com un de boala,

4Comrolati penrru a vedea dacli ex.i~la vreo cruptie, ~Il special la nivelul toracelui si Inapoia urechilor - cele mai cornune zone in care apare 0 erupjie. Dae;l. are 0 eru p lie ~ i febd s- ar pu rea s~ aib'., una dintre bolile infccrioase ale copilariei (veri pp. 197-199).

183

2ControlH~i dad giilll copilului este lntlamat sau infectat, dar Illl tncercari sa-i ex arninati gflul dac~ e mai rnic de UII an, Cereti-i copilului sa tea ell fata la 0 lumina putcrnica ~i dc. chidcri-i gura. Daca e suficient de mare penrru a imelege, rugati-l .r. spuna . .Aaaa .. ."

pen uu a-i vedea bine giLUI. Dad acesta vi 58 pare rosu, sau dad. vedeji

perc cremoase, are UtI gil inflamat

(vezi iJ,((!C{ii ale gltului, p. 207 J.

Copilu! meu simte Q durere?

Atunci clnd copilul simte 0 durere. plinsul 'HU poate suna d.iferit fOlIa de normal. Cind Ull bebelus sau un

copil plluge sau striga de durere, e greu sa descoperiti unde e sediul durerii, sau cit de severn e te. Durerea serionsa va afecia cornponameruul copilului, astfel lnclt urmariti-t eenlru a ana cit de severa e durcrca, U face sa pltngll sau II trezesre din somn sau n opresie din

mincat sau din joaca? Fala sa arata 0 expresie sau 0 culoare sehimbnta?

A Ii ~li di il doare ceva, chiar dad TIU v-ar spune? Dad! DU. tnseamna ca durerea nu e severa.

ClI exceptia cazului durerilor de urechi (vczi p. 204-205), nu Ti dati rnedicamcnre care s~ calrneze durerea dad doctorul till va sfaru ieste asifel, deoarece durerea aj lllli 1n punerea diagnosticului.

iNTREBARJ ~J RAsPUNSUR1

PR1MELE SEMNE DE BOALA

Doctoral 1'(1 va tntrcba dcspre orice semne/simptorne remarcaic la cop: I ~i de ell limp lc arc ~i v~ va exam ina copil ul. Daca ucesia csie suficieru de mare pentru a Iruelegc, cxplicau-i ce se va imim- 1)1,1 cind va merge la/sau va vcni doctoru I in vi lil1L D"c~ docioru I b~r1U iC_~!e ell e yorba de 0 anti mita b()al~. poaie face altc investignjii p~ lingi'i cele sau

ill locul celor de rnai jos.

1 D, uc_.tontl v_a palpa glallliele "nnt~ pe pMI; le Iuterale ale rnandihulei, ganglionii de la nivclu I cerci, de la ni vclu I axllelor ~j din regiu uea i nghi" "Iii. Acestia pot n tumcfiati ill utnpul unei boli infecjiuasc.

2vn lua pulsul copilulul pcruru a vcdca clac~ inima sa bate mai repede (;3 de obicci. Accsta este deseori 1111

sern n datorat cres ter: i te "" pera IlL ri i,

iNTREBARI DE PUS DOCTORULUl

Nu ezitati sa-llntrcba\i despre orice va preocupa. In special, ~ nat;:

• dl iimp va n bolnav copilul .~i ce scmnc/simptornc sim de astcpuu:

• d,dl boala pe "are 0 arc e comagioas~ ~,i dnc" rrebuie sa-l izolatl de bebelusl .,3U de fcmci lc gravidc:

.' cum s~-I ajutarl pc copi I

pe rimpul bolii.

EXAMENUL MEDICAL ------

=

3' Auscultind toracele copilului cu till stetoscop ~i I'llgindu-I pe copil S3 resp i re pro fu net doc roru 1 va COlli ro I a srarea de s;ln~1 ate a inimii ~i a 1)I~mfnilllr.

4 Dacl! cop i lui <Ire dureri i 11 ~ il sa II ate gltlil in tl 11111 at , doctoru I II va cxumi 11<1 utllizlnd o lauterna mj~ij ~i

apu~lndu-i limba ell

o S[lanll:1 (abcslang).

5 Dociorul ii ponte ccrecopi lu lui ,~ se inli Ilcl~ pc c2nspciI_ aSI· fel im:il sfl-i palpeze sensibilitatea ~i eventualll turneficre a tuturor orgunelnr i ntcrnc,

184

MERGEM LA SPITAL

INGR1JIREA SANATATfJ

Morsul In spital cste stresam pcntru oricine, Peruru un copil care estc prca rnic peruru u \'nte1cgc de ce a ajuns aici sau daca va mai iesi vreodats din spital, poate Ii in~Vrli.m1lllalor, in special daca asta InSCUIT111a a fi despanit de p~LIinli. Dad. de regula, e util sl1-i explicaii copilului ce i se 1'ntimpia. nu pureri face marc Iucru peniru a-I prcg5.(i dadi are sub doi ani - fa c.J(.:ea~ti:i virsta are nevoic tocmai de prezentu dumneavoastra Daca are

peste doi ani. jocul eu o jucaric preforata ajuLa: explicati-i, de exernplu, 0.:1 ursulctul merge 101 pi tal pentru a i e repara ccvu, I1U ca 0 pedeapsii, ~j ca rnarnica va sta ell el sau 71 va vizita cit de des se poate, iar In curind ursulctul sc va reirnoarcc acasa. Explicatiile trcbuie sa lie simple si pline de adcvar, caci altfel copilul sc va simti prtrasil ~i rninth, UilCil ii prorniteti ca un anumit ]UCl"lI nu 11 va durea ~i apoi II doare,

VIZITAREA COJ'IL LUI Personulul spiialului ~[ie de regula cc lmponani c pcnuu 1I1l parintc s!l tic ell copi III I peniru a-I linist: ~ i a lina, asuel incu VIi va ajuta .,li il vizita]! oricind. Unele spitalc orer1i chiar facilitaica de a putea Iocui cu copilul, [nlcr(!'Uli-\'~ de accsi lucru Inairnea lnrernarii, Copilul IlU V,I considcra ,pilalul chiar mil de ilhpiLill1inl~lor dad! veti com; nua :s5 vii. ocuputi de ella rei de mu II ca acasii. astfel 'incit lnrrebati infinnicrclc/asisicntele dadi puieji sli-i dati de mlncare ~i ~i:i-l imbiiia!i ~i [11 coruinuare.

Daca Ill! pUleji ~IU ill spital eu copilul, vizitaii-l oricit de des PUIe'!I. aduceti-i frali i ~i surorile si1-1 I'llcirt. Chiur ()a~fl pltnge atuncl clnd plecati. sa nu \'8 inchlpuiti di ",<11" sim]i mai bine dad\ n Lt l-uti vizira. L-ar face ell i ur mai anxios, nefericit ~j abandonat. Faccri un efon ca :;Ii l"ili cu cI [II prima

~i a doua I.i, "I'D! uri de cite ori

are de SLIPOrl:t1 proccduri nepliicutc: injcctii ~3U scouterea Iirclor.

CE SA L AM CU Nor

Copilul dumneuvoustrf va avca nevoie de urrnatoarclc lucruri cit limp se "nil in spital. i mpachetau, dad e necesnr, ~i echipamcnt peruru schimbarcn scutecelor. Puncti etichete pe reate. in vpccial pe jucarii,

Bavete si ustclIsile peutru hrjinirc

Halat

T rei pijarna le sau trei caillit~u~c tic noapte

Papllri

Ustcnsile pentru spl\lnrc

Sapun, prnsup de rata. burctc, perle ~i pa5111 de dinti. perle de pill' ~i pieptcnc, prcsop de baie.

Judil'iile favorite'

COPlLUL TREB IE OPERA T

Daca c destul de n rare pcnuu a

Intelege, C util a-j explicati cc ; .'c va imilllplu in timpul operatiei. il1lreba~i-lllC doctor cum vn fi ancstcziat

(prin injccrare sau priu inhalarc pc m~s(1) *i ana~i dadi vi se Vii

pcrmiie sa Mali eLI copilul cn limp i sc va adminisrra anestezicul, (neerolli

sf! fil! Ilngil cl cind se va trczi dupa operatic ... leoarecc s-ar puiea

~~ tic speriat,

1 Avertizati-l pe copil eli nu arc voie ,5, bea sau sllmal1lllce in I.iWI operatici.

4va n dus pe patul ell rotile pimi lu sala dc ancstczie. Lindt: i se vu administra anesrezicul, dupll care VII adormi repede.

2SPlll1 '!i-j di V!I r1 imbrucat inlr-tl dima$~ speci a I J pen Lru 0 pcraji c s i di va )1l111U II hril(arli pc care I'll ri ~nis numcle ,;ill.

5 Avcrtizmi-l ea soar puiea sri verse c i nd sc \';1 trezi.

31n Limp cc xc ana inca in salon i. se va Ia .. .e 0 injcctic si astfel Vii deveni somnoros.

6Daca arc IiI'\! pusc, spuneti-i sa IlU sc scarpine. it va durea puiin cind V()I" fi scoase.

185

INGRJJIREA SANATATII

COPILUL CU FEBRA

La copii, temperatL.lra normalii este intre 36 ~i 37S C, jn fUI1C\ie de perioada din zi - e cea rnai midi Ia mijlocul noptii si cea mal mare dupa-arniaza. 0 temperatura de peste 380 C poate fi un semn de boala, Temperatura copilului po ate creste alarmant de repede cind e bolnav, dar 0 temperatura usor crescuta nu e un indicator exact al sanlitli!i i copi 1 u 1 u i. B ebelusil S i copi i i por fi bol navi cu 0 temperatura normala sau subnormala, dupa cum

Punetl-I obrazul pe frunte daca credeti d are febr~ _ nu util iza~i rnina deoarecc. daca e vrerne rece .. prin cornparatie frunrea copilului vi se va plirea calda. Dad fruruea vi se pare calda. luati-i rernperarura .

unii copii pot avea temperatura user crescuta, flir:1i a fi bolnavi. Astfel inclt .. daca vi se pare di nu jj e bine copilului, s-ar putea sa fie bolnav chiar daca are 0 temperatura normals. Temperatura sa poate sa creases ternporar dad. s-a jucat eLi muWt energie, in special pe vrerne calda. Daca temperatura copilului esie de peste 380 C si dupa ce s-a odihnit jumatate de ora, s-ar putea s1'i. fie bolnav, astfel melt cautati alte sernne de boala,

CrrmEA UNUI TERMOMETR

Chematl medlcul: copilid e perin"".< de rece

Cnpilul are reb":i. ,wjel flPdr lvati-i rempaolUm diu HUH ';"1',1 ]() de mi,w,e_ Duai ,f! tot cres,..,,,(1. iJJcel"l:ali .if a reduceti tvez! p. 18S!

Interval de temperatura .normalli

__ S_E_MNE_·_-=D-=E:_F:_'E='B=RA=.:- _-=.1 Copilul ponte avea febr! dad:

... se pltnge cii HU se sirnte bine:

.t.. arata palid, ii e frig $i are lrisuane: ... arau irnbujorar ~i fruntea Ii e

caldl!.. I I

'-------_---------I

CHEMATI DOCTORUL

- --_._-- .

Chemau doctorul d ac ~ C opil u I du 111 nea voa s If[l:

... are Iebra de peste 39,4 0 C - peste 38,)" dadi are sub un an _ si nu puteji sa i-o scaderi:

... are febra limp de 24 de ore ..

J

. ----. ALEGEREA UNUI TERMOMETRU

Cele mal bune ICmlOI11Ctre penrru bebelusi ?i copii mid sill! cell' ell mercur, care POI fi ciute user. cele

dj gj tale $ i band II i nd i catoare de rebra Termornetrul C\I rnercur Sf! bazcaza pe dilatarea rnercurului, pe m~.su r~ ce se Incalzesre, In rubul capilar, alaruri de care se afl~ scala ce indie~ grade le. Sigur ~i user de urilizar. termometru I digital oferil 0 lnregistrare rapidr, ~i fiabUll. Desi este rnai scump decit celelalre len110111Clre, c ideal pentru copiii mici, Sa aveti 'intotdeauna bateri i de sell imb,

Zonclc termnsensibile de pc banda indicaroare de rempernrura se coloTeaz>i pe rind pio~ 1(1 cea care coresp Llild e te III pera HI rii copi 1\11 u i.

Termornerru ell. rnercur

I =rF.'iI&.'J"ILUII~~"""''I/,;j,'p'"

Rczervor

ell mercur I \ Scala d. temperatura

Coloanli de

mercur ;;~CHt" ill<'/,cflPd

temperatura unnual/i

Termometru di.gital

Zone Icrmn~cm;ihilc marCMe (I< I> lI//UtI/!liI lelliperamn1

o

Valoarea tern-

Fe rel:l.~~.r3 CU I·,·i/uure<l temperutnril

I

Ilunda

indica toare

de lenlp.r"lura

186

1

COPILUL CU FEBRA

------LUAREA TEMPERATURII ------

Ctnd copilul dumneavoastra nu se simte bine, lund-i temperat u ra de ce I pu tin dotlli ori pc z i, eli mincat a ~ i sears _ Ce a m a i bU[l~ metoda estc de: a pune termometrul Tn axila, ceea ce cia I) temperatura cu 0.60 C mai scazula decit cea ndevaral1i. Nu puneti nidadal~ \IT! tcrmorncrru ell rnercur tn gum copilului. deoarece il poate sparge usor, Tcrrnometrui eli gilal nu poaie I"i

UTLLIZAREA UNUl TERl\10METRU CUNlERCUR

sparr, astfel inc!! poalc Ii pus flIra griji! tn gura uuui copil mic. dar, dad! uu 11 poate tine coree! sub limba, puneti-l in axilii. la fel ca pe eel cu mercnr, Banda indicatoare de febIlI. esre evident cea mai u~oarl! modali late de luare a temperarurii, dar valorile afisare au mai puti nl! acuraiete dectt in cazu I unui termornetru.

2Usa\i in jos briltul copiluILLi ~i aplicap-I pe torace, Lbafi termnrnetrul in aceasia paz i [i e. pe d UTa ta in dicata, aproximativ trei minute.

Men!ine!i termornetrul fenn r" (1CI'II.fltl p(}~iri"

3 Scoateji termornetrul si _inloarceti-I P;[[~ ce vedeti coloana de mercur III

apropierea scalei gradate.

Orice valoare ce depiiseste 37" C esre considerata crescuta. Spi!Ja!i termornetrul in apa rece, apoi \IsCR\i-1.

1 Tineti strtos rermometrul ~i agitari-l ell putere de citeva ori, cu a miscure brusca in jos a arriculutiei pumnului. pentru ca prin scuturare sll reintroduceti mercurul tn rezervor, Apoi asezati copilul pe genunchii dumneavoastra ~i ridicati-i bratul, Iruroduceii rezervorul termomerrului in axilll

UTILLZAREA UNUI TERMOMETRU DIGITAL

1 Pcmiri termomerrul ~i rugaii-l pe copil sa caste gura, Puneti vlrful termornctrului sub limb! ~i rugati-l s~-~i inch ida. gura, Asrepta] i aproxhnati v trei minute.

=

Nurnarul alial in dreptu! capt);///Ili coloane! iudic« valoarea l~mp~I-"'''rii

i\um1irlli afi~n!

Ia nivelnl [crestrei im/lell '1!-1JIf'CJ"(IIIIJ"{J r"I'II,d,,;

2SC03!e\i termometrul ~i Giliti temperatura copilului, Dadi dep~~e~le valoares de 37 . .5D C me febra.

lnchide!i termometrul, apoi spalati-l ell apil rece si uscati-l,

187

UTTLIZAREA UNEI BENZI INDICATOARE OE TEMPERATURA

Ti ne\i banda apas311i pe fru ntea copilului ,1 proximal i \I 15 sec un de. Ulti III a .zona care se aprindc indic1i temperatura

copi lulu i. Orice valoare care depa~e~!e 37.so C inseamna febrll.

COPILUL CU FEBRA

SCADEREA FEBREI

l!lili1.U!.; " I; n~ur" nwdidnaln pell',." a-i flu drl:{1 t".wwNl

1 Dac~ temperatura copilului creste peste :>8" C. o.ht\i-i dozu reccmandara de si rop de paraceramol, Dac~ e 1<1 put lndcpnnail patura si vcrificari ~ii ill! fie

prea <;<llu in camera lui. N u dlt!"i paraceramol U ill! i hebelus mal rule de trel lun i: laceu- i 0 lamponare rece r vezi rnai j os I $i ill depfu1l1l i

I ucru rile c U (:,11" <: invelit.

TA:\IPO:,>;,4.I{! REel

Dadi temperatura copilului cresie pC"le J"A" C Inccrcati sa r-n re U 11(; ~ Ii PrJ II La III ponari fee i. prccum si [11 i n rncrodete prezentate mai \U~. Daca hebe ILl~LlI are xuh trei luni, umiponau-l doar cu u n bUI'I~\e umed

1 ScoalCli [lalllr~ c,~pi lui u i. j.i panca de sus a pijarnalei, Punej i prosoupe suh el cu ,ii nu

sc ude purul, apni umpleii un VU, CU llpfl c~ldulft ~i muiati uu hurete in accasta ap~.

2COpilui va transpiru ubundent pe 111lbllr~ cc temperatura ~3 scadc. :\;lfc I incit claji-i ~ii bea din plin, pemru II inlocui lichidclc picrdutc. Schlmbati

I ucruri le eli care e in vel it ~i pijarnnuu, cind temperatura sa a devcnit normala.

2SI<;fgC1i cu ddit.";l\"'I~ Iutu, guul :;i braiclc copi lu lui. Rcpctaji OpCnl! ia si la nivelul plcioarelor dupa ce i -:tli 'co; pan tuloni i ile III ~'ij ama. L(\~[q_i fa piclca ~~ se U~tlCC natural - corni nuati ace iC11~ i ge~lllli ti I11p tie j u mJ.wle de ora, apei luati-i din non tcrnperaturu. Daca c mui mare de 39..+0 C. chcmati doctorul,

CON,'l_ILSll FEBRILE

o crcstcrc rapid'; a lempe I'RI uri i j1n,lIe

;J pruducll III uni i copi i ccnvulsii. 11lcindu-i s<'i-~i piarda COll~lien~" ~i ~ii devina rig iZI pemru citcva secunde. pcntru I'll "poi 'f,~ib~ eonvulsii neeornrolablle.

Cum pot prevent COIIVUI$iile fel)["ile'! Llaca exi~l~ in furnil ie 0 tend iNfl de a ;11'1'<1 ccuvulsii febrile. rnentineti-i, or: de 61C ori copilul c bolnav, temperatura cil puicti de SC~l\lla, Aplicatl metodele de scaderc a ternpcrmurii mentionatc mal sus Sl lncercati .,~ 11 U I~sad lemperatura ~il tle[l:i~e,l~ctl 39" C.

Soar purea ca doctoru I s;l I'~ prescric 0 uuza de ,i rap de paracerarno) atunci cind apar prirnele sernne de 1;>03.13:. penITU a inccrca ~~ cpri ,.i i nxralare .. febrei.

Ce pM ra~e?

lnunderl copilul Ile podea ~i 'Iali ell el. dar nu incercau ~il-i limitati mlscarllc. Chema!i dccrorul imediat ce convulsiile ,I' opresc.

COPILUL CARE DELmEAZ.~ U m i mpii tnccp ~H del irezc rind JU

r ~brfl marc. Dad cop; lui lncepe s~ deli reze, va Ii fnJrlJ: a~ iuu, va pu I~~ avca halucinati: ~i va purc.a parca foarte Inspiliminuu.

Accasia stare de deli r CS\C alarmama, dar nu cstc pcriculoasa pcntru copi j_ Stati cu el pentru a-l linisti Cind l('mpcrallll'lI scadea. 1'3 adorm! probabit ~i va rcveni la normal

I" sculare,

188

iNGRIJIREA SANATATII

TOTUL DESPRE MEDICAMENTE

eele mai rnulte bali rninore se vindedi de I a sine. ch iar Fara tratarnent. Uneori, chiar dad! veil consulta rnedicul, acesta nu va prescrie nici un tratameru. TOLl!~i, dadi un medicament e necesar, doctoru 1 va va spunc elt de des si pe cc perioada va trebui sa-l ia copilul, Estc important ~a-i urmati cu atentie indica-

tiile. Agita]i intordeauna sticla inainte de a turna medicarnenurl $i masururi doza exacts utilizind 0 linguri\li de rnedicarncnte de 5 ml sau un picurator. Dadj doza este mai m(cii de 5 ml, vi sc va da 0 seringh specialji pcntru 11 masura doza. Nu amestccati niciodata rncdicarnentclc in mincarea sau Iichidele copilului, deoarece s-ar putea sa I1U terrnine toara cantiratca ln care uri amestecat medicarnentul. Daca copilul se agita cind ti dati rnedicarncrnul sau incercati sa-i puneti picaturi in

nas, urechi SITU ochi, rugati uri alr adult 5a-1 ~ina linistit. Puteti prcveru zvircolirea bcbclusului prin inlasurarca lui slrinsii Dadi medicul prescrie 0 curs de antibiorice, aceasta va trcbui urmata pina In eapat, chiar daca este evident di Ii merge bine copilului chiar inaintea terrni nlirii medlcariei, deoarece boala ar putea rcaparea, Totusi, antibioticele uu sint eficiente lrnpotri va tuturor bolilor; bolile infectioase sint produse fie de bacterii, fie de virusuri si antibioticele distrug bacteriile, dar nu afecreaza virusurile, Aceasta tuseamna ea 1111 exist<1 practic uatarnent penuu boli en gripa, pojarul, oreionul. varicela - ele trebuie pur si simplu sa-~i urmeze evolutia, Multe alto bali, cum ar fl infcctiile pulmonare si cele urinare, sin; produse de bacteri i si pOL Ii tratate ell succes cu antibiotice,

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

and Ti adrninisirati copilului mcdicamemul. puneu 0 havera pe el. III cazul ill care rncdicamcntul S-Hr pLll.ea vilr~~ .. ~i pastnl!i In Il1uell11nlll\11 prosop, Slerilizll~i lot echipamemul In api'i fiana jnailltc de administrarea medicamentului. in cazul hebelusilor 111".] mid de sase luni, Daca bebelusul fill ponte sta In pozijie ~cz!ndil. Ii ncti-l de parcll l-ati hrani. Daca ponte sta III pozhic ~ezilld5. asczaii-l ill poala, fixati-i una din miini tnapoia spatelui dumncavoa s tr~. Tincti-va rnina ferm pc cclalult brat penrru H Du-I l>isa ~5 ~e opu nii admiuisrrari i,

LINGllRA MEDlCINALA

Ml'isu raii doza ~i I urn at i jumliuue lntr-c alllllingl\ril (vez] mai sus), Tine!i

urnbele I inguri aproupe.

1'i neli-l pc bebclus ast rei inclt ,5 nu se agile, apoi ridicaii 0 Ii ngudl. ~i spri] i nui-o pe huza jnferiO<lr~. L~S<l!i-1 sli 5Ug~ mcdicamenrul,

;1 po i f~<:e!i la re j cu Gealah<i jumatare,

PIPETA

Utilizll~i doua llnguritc M~~urmi doza exacia si turna]i circa j urniltate [nrr-o lingurila stenia. ca ,li n U sc verse cu usurinta.

TUB DE MEDlCAIV]:t<:NTE

M[~~uril\i doza trur-o lingLII'<i medic i.11 al ~. npo i as piratio parte din en 'im r-o pi pctji,

Pu neli pipeta In glln! bchclusu I" i s i picurari medicameruul in gLII'[1. Dati-i restu) dozei. Nu uti I iza!i

pi peta pentru lin bebelus mic: soar putea Illeca. Nu utlllzati o pipera de stiehl data copilul ore dimi.

M ~., u r~1I i doza corccta ~i turI1Mi-o ln wlltll de medicamente, apoi ridicnticopi lui ~i pu neli capiitul bucul a I. tubului pc buza lui Infcrioarll 1ndiml\i usor tubul asrfel Inell rncdicameutu 1 >ill se ~(;lIrga ill gura bebelusului. dar nu Inciinrr!i prea rnult, dici medicamernul s-ar

s c urge prea repe de.

1.89

Vrn.FUL DEGETULUI

Dad bebclusul e recalcitrant Ja luurea msdicarnentelor, llisati- 1 511 vi-I sug~ de pe ccgci. Masur:}]i dozn 1111r"0 lingur~ medicinnla, apui Iliali bebelusu I, \i ntnd Ii ngura 111 apropiere, Scufundati d",geluJ ill ea ~i I~!;a~i-I slI v~ sug~ medicarnentul de pe deget. Corn inuati PIlla ce in (oalli doza.

tNGRIJfREA SANATATll

~~--ADMINISTRAREA IVIEDICAMENTELOR---

Cele mal rnulre rnedicamente pentru copii au gust placut, dar dal'~ copilului 11l1-i place gustui, urmatoarele sfaturi pol fi utile:

• Pregll.tiri baurura racoritoarc prefcrara a copilului ~i oferiii-o en recompensa dupa ce si-a luat medicamemul, pentru a rnasca eusiul acestuia,

• fnva\:\i-l sa se lin~ de nas cit rimp isiia medicamenrul. penIn! a-i scadea enzatia neplacuia, dar nu-l fona!i dumneavcasIra a raca acest lucru,

• Daca estc desrul de mare pemru ,I intelege. explicati-i de ce trebuie ~1i ia rncdicamemul - datil, tic ell. ii va face bine, va fi rna: cooperanr,

• Daca e chiar irnposibil sll-i admlnistretl acest medicament, rugati-l pe medic sa va prescrie alr medicament I'll alr gusl SiLU eu o forma diferita de prezcntare (de exemplu sirop in loc de tablete).

Administrarea medlcamentului

Daca sustul medicamenurlui nu-i place copi lui u i, iumati-l til partea din spate a Iirnbii - nu va sim]i gustul ln fel de puternic. dcoarece rnugurii gustarivi se alla in parte a aruerioara a limbii.

MASURl DE SlG RANT,.\.

Asiguraji-va eli bebelu ul mic bUU mare nu poate ajunge In nici unul dintre medicamcntclc din COl,a.

• Pilstrati toate medicarnenrclc in locuri uncle nu poare ajunge. preferabil rncuiate .

.. Cumpiirati rnedicamente care au cutii co nu pOL fi desfacute de copii Cindi nu exisra 7n farmaciile romjlnestij.

• Nu mintiti copilul spunindu-i ell medicameutul eo baumd racoriroarc,

Medlcarncntele ~j tartrul

Cura~a!i dintii copilului dupli ce-i dati mcdicamentul, deoarecc multe rnedicamente pentru copii COolin zahiir. Daca e nece sar c a medicameruul s1l fie luai limp lndelungat. intrebati-l pe medic daca ~xista 0 ahernati I'll fi1rli zahar,

ATENTIE

Nu dali niciodata a pirinli copilului eind e te bolnav. Unii copii carora Ii s-a administrat aspirina pcniru 0 gripa iLLI dezvohat o hoal~ rara, dar Icane erioasa. dcnumita sindromul Reye. Dad ccpilul var s .'!. brusc ~i face febrli mare cllld e in cunvalescenja dupa

o boala, oticitati imediat ajutor de u r gen~ii.

2Punep virful piperei exact deasupra nl!ri i ~i apasati pe pj pera pentru a adrnini tra numaru I prevazut de piciituri. Nu-i aringeri nasul ell virful pipetei si. daca ace t lucru se itltimpJ~. spalati-o Inainte de a 0 Iolosi din nou. Uisa!i-l pe copil ~a mai stea intins aproximativ lin minut dupa adrninistrarea picaturilor.

190

_____ ADMINISTRAREA PICATURILOR PENTRUNAS

BEBELUSI

lnveliti be~llI til intr-o palllr!. apoi puneti -I pe spate, transver al, pc coapse] e d umnea voas Ira, as rfe I 1'nc'll c~ P$O ru 1 lui s~ se lase pc spate. pc coapsa dumneavoastra sting~. Sustineri-i capul eli rnlna sttnga, apoi administrati-i pica" turilc asa cum ap 1'0,1 i'nvil,:t,i mai SlIS,

COPll

1 Puneti 0 perna midI. pe pat $i ajutati-I pe copil ,a se intinda cu umerii pe pem1i. ell capul la at pe spate. Dadl. e probabil cii va lncepc s~ se ague til Limp ee-l puneji picaturile. rllga(i un 31 [ adult ,1I-i tina capul fixat.

•

TOTU L DES P RE MED1CAMENTE

ADMINISTRAREA PICATURILORPENTRU URECHI

COPll

1 Cclor mai multi copii picaturile ce u

. e pun in urechi Ii se par prea reel. asa ell imrebati-l pe medic daca lc putcti il1c~lzj (unele medicarnente pot dcveni ineficiente prin tncalzire). Pentru a le 1Ilc~lzi, puneu sricluta intr-u n vas cu apil calda, dar nu fierbinte. limp de citeva minute, apoi verificati remperamra lichidului pe Incheietura purnnului.

CQPIl

2Ruga0-1 pe copil sa: stea pc 0 pane ell urcchea afectata in sus, apoi

plasau pipeta ill apropierea urechii sale si pieuraji nurnarul prescris de

picaturi in canalul auricular. Tined copilul lntlns limp de aproximativ un rninut si asezati usor a bucaia de van

pc canal pentru a preveni scurgerea exce. ului de lichid.

BEBELUSI

jnf/isa~i-I pe bebelus Si lnrindeti-J pc 0 pane in poaHL ell urechea afectata in sus. Sustineji-i capul cu 0 rntna, apoi adrninistrati-i picaturile C,l la copii,

v ADMINISTRAREA PICATURILOR PENTRU oem

Tineli flx capul copilulu; $1 ttugeti-i usor in jus pleoapa illfer-ioadI ell deReflll mare

/

1 Faceti spalatur! ale ochiului bolnav cu un tam pon de vala Inmuiar in apa fianli caldu(a, apoi rugati-l pe copil sa se

i nunda pe spate. cu capu I asezat tie pe genunchiul sling. fie In poalli. Puneti-va unul din bratc III jurul capului copilului, ell palma sprijinita de obrazul Sall, apoi lasau-i capul pc spare, asuel incil ochiul bolnav sa fie ceva mai jos decit eel sllniilos. Tragcti-i usor tn J05 pleoapa inferioara cu degetul mare.

191

2Men~ine~i pipeia dcasupra deschizaturii dintre pleoapa inferioara si ochi, inclinind-o alii fel Incit pipet a sA IlU fie in cimpul vizual ill copilului,

Dacl\ e nece ar. rugati pc cincva sll-i p.n1i caput fixat, Picurati numarul prescris de picaturi, fiind atent.ii sf! IlU atingeti ochiul sau pleoapa cu pipem, Chiar dad va incepe sa: plfngol, 0 canritare suficierua din medicarneru va l11mlne la nivelul ochiului.

BEBELU~I

Alcgeji un moment cind cepilul este relaxat, apoi llilli~~~-l si lnrindeu-l pe 0 'uprafa\d tare sau pe genunchii durnneavoasrra. Administrau plcarurile ca la copii tvcz: mai us).

UNGUENT OFTALMIC D~di i Sf: prescrie copilului un unguent oftalmic, aplicati-i 0 camhate midi in unghiul extern al ochiului.

iNGRlJlR

A SANATATl!

INGRIJIREA UNUI COPIL BOLNAV

ALunci cind copilul se simte bolnav, va avea nevoie de rnulta atentie .5i poare fi irascibil sau se poate plictisi repcde. Cei mai multi copii devin mai .. mamosi" dnd Sllll bolnavi ~i alii bcbeiusii cit .. i copiii au nevoie . a fie strinsi la piept si linistitl, Tl ne~ -I lingll dumneavcastra 111 timpul zilei - llsati-I sa doarma 111 leagan sau til caruelor, astfel IllcJl sa 11 puteti verilica des. Ciud e treaz, lasati-l sa stea 111 sufragerie, ca sa tic in apropierea dumneavoastra. Daca nu se simte bine, dormiti noaptea Ttl aceeasi camera ell el, ca sa-i Ji~ aproape dad! are nevoie de dumneavoasrra.

Daca este posibil, inccrcati sa altcmati acea ta supraveghere de noapte ell partencrul dumneavoasrra. astfel illdl ~ii aveti ~i dUIl111Cavoasrra citeva nopti de sornn ncintrerupt, Multi copii vornitli cind tnt bolnavi - decl . a averi la inderninli un lighean, Viirsatl.ldle sint rareori un Sil1lPLOIl1 serios si, desi sint frecvent un sernn de boala, pot [i produse ~i de emotii sau de . uparilri. Varsalurile frccvcnte sau pcrsisrcnte pot fi sernnul unei imbolnilviri serioase si pot duce In deshidratare; vezi 111 pagina 214 cind trcbuie chcmat doctom] ~j cum sa prcvcniti dcshidrararea,

Cum ii dati copdulu i sa hea Lasati-J pc copil

sa-si alcaga bautu ra - IlU contcaza daca

c 11 bl\umrl! acidulaia, sue lit! fructe, lapte sau ar~,

BAUTUL~IMINCATUL--------------

Copilului Ii va scitdeu ell sigllran(il pofta de rnincare Tn pcrioada cil1d e bolna 1', Dcoarecc nu se rnai ll1iscii III rei de mull. nu VfI rnai avea nevoie de 0 canritate de cncraic la fel de mare, astlel inch IlU va ingrijorati daca 1111 vrea ,ii ;;,anim;e la tel de mull, limp de ctteva zllo - nu i se Vii Intimpla nimic r au. 1.i1~a!i-1 s1i-~i aleaga mincarca prcfcrarn. l~sa\i-l sa manince cit de mult sal! clt de purin "rca: cind sc ~i I11le mai bine, pofta va reveni ell siglJnll1\n. E posibl I t"a bebelusil s~ ceara hran1i mai des C,\ de obicei, dur )i~ m~lllnCC forme PLII i n de liecare uall\. Aveli lilbd:lrc CLI cl cirul se comporul flslIcl- are ncvoic de seruimenrul de ~iguranli\ pe carl! i-I da aringerca dumncavouslra 111 limp ce sugc.

Canutatea de lichide pe care o bell C rnult mai imponarus d"dl cantitatea de mincarc cnnsurnata in perioada cind e bolnav. Asigum~i-vi1 ci1 Me din plin ce bC.l- aproximutiv un lirru ~i jumil!ille pe zi, in special dac~ are temperatura creseuu, dad! are diaree sau dad! II v!if,ar - penuu :1 Ii siguri ca IlU se va deshldrata.

IMBIA 11 CQPILUL SA BEA

Daca C5tC grcu .,3-1 convingeji pc copil su bea de~1U1. incercati ,~ faceri lIlai atractive bauiurile pe care i lc oferiii. apliclnd cite va din idcilc sugcl'atC ln conrinuare .

. _..

Pahar mic

E prefcrubil "J·i orerili trecvern canTiI~li mlci de hiilllllr5, dintr-un pahar de nun sail dill trusa p1ipu"iJor,

Pale

F"ccli en baururi le ~a parli mni lmbletoure si rnui veselc I1isindu·l P" copil ~ii f(lto~i:a$d'i un pal.

Biberon

Oft:ri~i-i s.[, ben din biberon. dnca s-u obisnuit cu el.

Cuburl de ghmlt1i Pentru un copil in "irSla de peste un an. inghc\al; sueul de fructc diluut in cuburi fie ghell!~. "poi I""'li-l ,~ sug~ cuburile,

inghcpui'i p~ M!

Copi lui ar puten prefcra s~ sugn MUlllr3 prczcmara suh fnrrnJ de .. il1ghelat~ pe 1:>5\,', Evirati-le pe cell! co lorute ani Iici ul.

192

lNGR.I.lI.REA COPILULUI BOLNAV

STAREA DE RAU SI VARSATUR~E--

1 Tine!, slrin~ bebelusul Sail copilul in limp cc vars~. p~nlru a-l linisti ~i ca ,11 va ~i 1111 a alatu ri _ Puneti in apropierea lui un vas til care sa poa!a "arsa. Sustineti-i capul cu 0 mina [lLl~a pe trumc. iar mina ~calall~ puncti-i-n 11<: ,10m",:. i II1~J.ial sub coaste,

2Dup,-, ce a terrninat sa verse, lillisliji-1. apol spalau-) pc l'a!1i

~i ~Iergeli" I in ju rul gurii, Daji-i s~ ia clteva lng.hi liruri de 'Ira. I1iS<lli-1 s~""i clateasca gum sau ajllla)i-I s~-Si clII"eje dill! il, pentru a .>c~pa de gustul nepliicul.

3 l.asari-l linistit dllP~ cc a varsai: s-ar puiea sa lire .. s [, ~i dour miL spm ~li -i vasu] ~i puneu- I IT!lgl'i cl, tn cazu) ell va varsa din nou,

Dad cop it u I varsa tree vc n t.

s-ur PUICll sri lI.ibu gas troe meri lJ (vezi p, 214).

ALINAREA SI INVESELIREA -----

INVIi:SELIREA COI'ILULUI

STATULI PAT

i ncercari s~-i ofcri(.i cop: lului 0 ocupaue, <lsifei Tnd'i ~~ rill se plictiseusea. our amintiti-vil c~ atunci dnd e bolnav se pn;ln~ mal copi luras_ N u va Ii capnbil sa se conccntreze fonrte mult limp ~i IlU vu vrea ~a fad un lucru Ioarte snlicitant. Aduceti-io jucarie prCrcral~ cu care nu ,-:1 mai jucat

de 0 vre me , DlId ii oferiu rnici cadouri pentru a-i da 0 ocupatie, nu alcgcti jucarii pernru virste mai mari decit a lui _ Se va hucura de 0 iuasinuta !lOUtl sau de 0 j uciirie ce scoate till suner nnu, Aclivi(ti\ile lini~litc, cum far fi jocurile de construcrii,

puzzle. creioanelc colorate, cariocile culcrate, lin cnleidcscop sau plastilina, siui ideule pemru copiii bolnavi, Dadi v rea sii se joace ell ceva care ar ilUlca murdari patul, acoperiii-I cu uu prosop.

N 1I e nevoie sa i nsisuni ,5 stea La pal deourece. \.h,c~ se ,i 111 te fonrte Ii'll .. va dori cilia)" el ncest Iucru,

Daeii vrea ,1 sc de" j()~ di n pal, Ii! i ,igur~ e~ st~ la cald ~i d in incapcrea in care se joaca nu cstc curcni. TOIII~i. capilli! S-ill' puiea ~a se intinda ~i S{I ado<IITn~ in tirnpul zilei, chiar ,dac~ 1111 e ora lu i obisnuira de SO III 11 , Daca nil vren ~1I r~ minll singu 1", W"lti-I sit xc inti Ild~ pc cariapcaua dill sufragerie, Invcli t

ell 0 pnll\[~. sau facejl-i patul in camera in care vii allati

{ideal pe lin pm ptiann, aSI rei inci! s~ nu se

sinllii singur, ci punc .1 rami I ici,

Joculin pat

DUCli vrea ,ii steu in pat. dur In pozuie ~czilld~. sprijiniti-l ell pcrnc. Faccti-i 0 nI<lSn de joe

in pat. punind 0 laV~

pc (10111\ v raf uri

de c~\1i.

193

INGRIJIREA SANATATII

GUTURAIUL SI GRIPA

,

Tori copiii fac ocazional guturai sau grips si, . cind intra In contact cu alti copii, pot sa le facii una dupa alta. Ambele boli sint produse de virusuri; pe masura ce creste, va deveni rezistent la multe virusuri,

Stergerea nasului

Dad ii curge nasul, I,UllPOnnji-i-l user cu un serveiel, ell s~ n u i nceapa sa -I doarii din

C auza ~t ers ulu i prea des. Aruncau servetelul irnediat, pcnuu a evita raspindi rea infectiei,

SEMNE DE URGENTA

Solicitati irnediat sjutor de urgeuta dl\c~ apare 0 eruptie de pete rosu mchis sau purpurii (eruprie pele~iam).

CHEMATI DOCTORUL

Consuhau doctoml imcdiat C~ e posibi I, daca copilul are sub un all sau pare c~ ii e foane rilu sau me oricare din urmaroarele semne/sirnptorne:

... temperatura peste 39" C ;

... rcspirujie zgcmoioasd. rapidii sau dificili'i; .... durer; de urechi;

... dureri la Inghitit:

... o ruse severn:

... 11\L a pare nici 0 a me Ii orare dupli trei zile,

GUTURAJUL------------------

Ce este?

Poate cca rnai comuns dintre 10<l1e bojite, guturaiul este 0 lnlccue care produce iritarea nasului ~i a glIului. Copi ii nu tnc guturui dour prin stat In [rig - de exernplu iesind afara dezbriicati, sau udindu-se la plcioare, De~i IlU este 0 boal:! severa, trebu le lu ~.I.~ mai fn series la bebclusi ~i copii

decit 1 a ad ul ti, da to ri I i\ rise ului de a face 0 i nfectie P u Imon ar~ suu a urechilor. D,ICii apare $i 0 eruprie pe ling~ sernnele/sirnptornele obis: uite ale gururaiulul, soar

putea sa fie yorba de (1 rubeola sau de o rujeola

(vezi pp., 197-19H).

SEMNE/SIMPTOME

-----

.... nas care curge sau e infundai sau srrdnutur! repetate;

'" tempera III fa user ere scu t~;

'" dureri In gil;

... ruse.

Ce ar putea !'ace doctorul?

Daci\ bcbelusul manincfi greu darorita nasu lui 1'nfundar. rnedicul v-at purea prescrie picarurl de pus in [las care sl1 ; se adrninistreze exact inaintca mesei.

Piciituri de pus in nus sl decougestionante nazale Lltilizati-lc doar dadi vi le-a preseris doctorul ~i au le utilizati niciodata rnai mulr de rrei zilc la rind. deoarece, daca stilt folosire prea rnult, pot cresre productin de mucus, ceca cc va face C3 nasul copilului sli fie ~i mai infundat.

Ce pot tace?

1 LU31i-i temperatura copilului (vezi p. 187) ~i dati-l para-

cetarnol solutie pentru a i-o scadea. dacli este nece sar,

Asigurati-va d\ are de

baul eli n pliu, dar nu-l fortati sf! manince d adi n u - i e foame. 0 baulur~ lnainte de

cui care II ponte ajuta ~[\ aib~

nasu 1 desfundat noaptea.

SINUZITA

Sinusurile sin! c3vill'ip plinecu aero aflate in oascle ferei. Mucoasa nazalii se intinde ~i la nivelul lor, asrfcl incil se pOI usor infecta dupa II n gururai, Aceasta i nfectie, 11ll1tlila sinuzita, produce durere Ia ni velul felei. dar sinusurile slut eel mai frecveur infectum du pa vlrsta de irei-pauu ani. tlJaimea acestei virste sinuzitele fii rod putiu probabile.

194

GUTURAIUL Sf GRIPA

GRlPA----------

i ~----------

Ce este?

Gripa (cunoscuta . i sub denurnirea de virodi respiratoric) este 0 boaW loarte infecticasa produsa de sure de diferite virusuri, Se produce sub fOl'lua de epidernh la fiecarc doi-rrei ani. cind apare o nOll!! rulpina de virus, la care populatia nu a dczvoltat inca imunitate. Dac~ arc grip" copilul dumneavoastra, si mpiomele vor aparea dupi! 0 zi-douf si SC 1'<1 ,illl\i nil! aproxirnariv rrci-patru zile. Se poate sirn]] suticieru de Tau incll a "rea Sa Sica in pat 0 pcrioada si s-ar putea sa se sirnta slil:bil limp de citeva lilt' dupa ce temperatura a scazut, Unii copii pot face dup~ 0 gripa o in feciie. cum ar fi bronsita sau pneurnoniu (vezi pp. ] I o-n n

•

INTREBARI $1 R_ASPUNSURI

• temperatura crcscurf;

• dureri de cap:

• dureri la ni velul lntregul ui corp (curbaturaj:

... senzatie de frisonare: ... nas care curge:

• IU e:

• dureri tn gil.

Ar trebui sii-mi vaccines eopilu! en vaccin antigripal?

Clad copilul prezimil un rise mare de a face 0 lnfecric pulmonata dupa o gripa, vaccinarea poate Ii 0 idee buna. Discutati cu doctorul despre utilitatea acesteia, Vaccinarea il

va feri de gr: p~ aproxirnativ un an. Totusi, deoarece la fiecare doi-trei ani apar no; tulpini de virusuri, vaccinul (care poate f realizat doar din formele de [I'll exi len te)

n 1I poate oferi protectie

pc toa(~ duraui vietii,

Ce pot t'a~e'?

LU31i-i temperatura (vezi p. 187) ~i datii simp de paracetamcl pentru a-i elides febra, daca esie necesar. Asigurati-va eli an: Iichide Ia indcmtna pernru a putea bea din plin. in special daca are febra, Oferiii- i apa fiarta raci LlL.

2intindeli 0 crerna, cum ar fi cornbinaua de ulei de castor cu zinc. sub nasul copllulul si ill jurul narilor, dad accasrd 7.0n:l a deven i I rosie ~i durcroasa dmorita curgerii indelungale $; suflntului repetat al nasului.

5 Gnd copil ul are gripll,

va respira mai user dad ridlcatl pujiu capatul dinspre cap al salte Ie l. Puneti

o penni mica salt un

prosop irnpaturit . ub ca ~j irnindcti-l apoi pc copil dcasupra, asifcl incit

capul ,i pieprul sa fie usor ridicate.

3 CiDd copi lui are peste un an. ungeti-I pe piep: eLL un lichid mentolat. in ai me de c u lc are.

4Stropiti 0 batisr.§ sau pijamaua copilului cu una-dona picarur)

de rnentol. A~ezari bati ta Intr-un pliu al saltelei, spre capul

paturuJui,

6 Mentineti caldll camera copi lulu;' dar flira en aerul sa fie prea uscat, decarece respirarca unui aer foarte uscat poate fi neplacuta. Utilizaf un umidificator,

daca aveti. Si,U m:imuli un pmsop umed in apropierea caloriferului din camera copilului. pentru It urnidifia 'ill

plus aerul,

A.sigura~j~v3 t"li rlU f ni<."'· Wi sparill tntre C<l1,ii1ll1.1·,i/reiei ~i caput [><7111/";

195

INGRIJIREA SANATATll

V ACCINAREA COPILULUI

Cll1d copilul are aproxirnativ trei luni, trebuie inceput prograrnul de vaccinare care 1"1 va feri de cele mal severe boli infectioasc. Gnu estc vaccinal, i se adrninistreaza variantc ncnocivc ale gennenilor cc produc boala

De ce trebuie sa-lIli vaccinez copllul?

Unii piirin\l pol sa rcfuzc vaccinarca fiindca le I: rt:<lll1a de riscuri sau dcoarece considerii di boalu cste atit de ran], Illdr 1111 C necesara protcctia fa(l1 de ~;I. Pe de aha pane. daca tot mai purini copii stm vuccinaji. boala M! poate rr,~pindj rnai rapid. ducind Ja aparitia cpidcmii lor Vaccinarea pcrmite in aceIll~i limp protejurea copilului dumneuvoastra 5i cradicareu bolii,

PROGRAM DE VACCINARI

Vkstu Vaccin Administrare
~-6 zilc BeG injectnrc
3.4. :1 luni DTP I. II, III injecrare
-J.5 zile- l O luni AP 1.11, III pe gur~
II luni
(la (, luni de la rape I I DTP injecrare
DTP III)
12·151wli AR injectare
29-35 luni
(la I B luni de la rape! II DTf"' injcctare
rupel l Drp)
0-7.1I1i BeG injectnre
9 ani AP pe guru
13-14 ani BeG injectare
mpel TV DT (flU,i pertussis I
17-20 ani BeG lnjectare u-gcndii:

DrF - vaccin !lnticiilkric. reranos, pertussis (IllSC convulsivii) AP- vacein nntipoliomielhic

t\R _ vaccln aru irujeolic

[11 ROllliinia ueeste vlIccinlu'i slnl obligatorii, ill campanii organizaic, la dare precise,

respective. Vaccinul nu poarc produce boala, dill" va face ca organismul copilului s1l pllxJlIcii cclule speciale ~i anticorpi care il vor protcja de bonla 111 cauza. E ueccsar so. conrinuau acest program de imunizarc chiar daca apare boala,

C u rc sirn riscurile?

Vaccinarea e un JCI lipsi: de rise. sigur, dcsi C posibil ,5-1 Cadt pc copil sa 1111 sc sil1l1~ prea hine (I scurra perioada de limp. Totusi, in cazul in care c ipilul dumneavoasuf a aVUI o elmvulsie, "IU ure u rud;] bolnH"~ tie epilepsie. are un rise crcscut de reuqie serioasa III vaccinul pcntru fU~C convulsiva, aSI rl~1 Iucit uiscurap lICC,[ lucru cu mcdicul de laruilie. Nu-I vacl'inau dad arc gripll sau nu se ximre bine sau cI,lclt " luat untibiotice In saptaml'na uruerionra.

Care sint cfectelc u ltcrioarc?

Varclnarea 1i poare produce L111 pic de fchril. l.uuti-i tempcraturu limp de 1 ... UC ore ~i. llac~ acca .... [a cresre peste normal, dnti-i doza rccoruandatii de -irop de paraccuunol, Bt!bdLI~LtI ponte face 0 lIInni'ilurfi micn. rare Iii locul injectilrii. Accasta va disparea in ctieva >aplilmilli ,i 11l! uveti de ce va ingrijora, Vacciuul pcntru pojur poate sa determine aparnia unei eruptii ~i a Iebrei zece zlle mai tirziu. lar vacclnul pcmru orcion ar putea dctcrmina Irci saplllmln i rnai Ii rziu 0 u~O,lru urnflure a f!'!ci. Dad ~j1!lr orlce aile semne sal! simptome. lhlCU pllnsul sau ~unll difcrit ~"11 dilcli temperatura sa ere tc peste 311o C. chemati medicul.

1 se face CJ injcctie

Tineti-l >11111> pc hcoclu~ in lil11[1 cc ; se face injecjiu, penrru u-l linisti ,i pCIlIl1.1 a lUI-lias;! s;'i se IlllSIC. DOClOrtI[ poate ,u-i injecteze substanta in parteu de SLI, " bratului. in fesi"t sau in coapsa,

GRIJIREA

A T AT II

BOLl INFECTIOASE

ACUl11 cind majoritatea copiilor sim vaccinati, majoritatca accstor bali au devcnit muli mai rare. Ciud copilul dumneavoastra race LIlla dintre ele va fi probabil imun Ia aceasta boala pentru lot restul vietii, Din moment cc majoritatca aces tor bali infectioase sint produse de virusuri, nu exista mcdicamente tare :,a Ie vindece (vezi p.189). dar cei mai multi copii i',ii revin repede .,i laril

I.

ATI'; TIE

Cind copilul face temperatura mare III tlmpul uncia dimrc aceste boli, Nl. ii dati aspi rinii (acid m.:cti I salici I ir I pcnuu a-i ~c~LdcD fcbra. dcosrccc sc ponte produce 0 bonia foartc 'erio(l<i. denuuuta sindrornul Reyc (wzi p.190). Daji-i ,imp de pnraceuunol,

incidente. 111 Romania. urmaroarele boli infecrioase intllnile la copii sint ell intemare obligatoric: difteria, dizenteria bacilara, encefulitu infectioasd, endocurditele acute ~i subacute. febra li Fuida. hepatita virala, holera, leptospiroza, malaria. meningitele bacteriene. cele virale, pueumonille acme bacrcricuc. rabia (turbarca), carlaiina, tctano ul. tuberculoza, variola,

•

SEMNE DE uno .NTA

Solichaf imediat ajutor de urgenta ~il1d copilul are 0 bouHi infcctloasa ~i apar oricare din aceste semnc:

... 'oll1[]olen\~ neobisnuira, crescindil:

... cefulee sau intepenire (I cefei:

... convulsil:

... cruptic purpunca.

RUBEOLA

ce este?

Rubeola CSIC 0 bLl;llii Iourte u~nara. deci copilul se poutc ,imli perfect ~i v-ar pureu ,illllJ vrea 'il 'leu in pat. Scmnele ~i sirnptornele VOl" apnrea lu doua-rrel sapramlni dLlp~ infcctarc.

Cc pol face'!

1 Luaji-i de eel putin doua ori pc zi temperatura (vezi 1'.187) sl, daca esie necesar, dati-i sirup de paracerarnol peutru a-i reduce tcbra,

2 Asigum\i-I'!i cli nrc suficienre lichide de baut, in special uadl

arc temperatura marc.

r

eNEMA 1'1 DOCTOR L

Solicitati uncdiat njnurr de llrg-enla cind copilul arc unul dimre semncle suu simptomele de urgerua di 11 Ii sta de mal SLl~. Consultari docrorul irnediat ce Clol'" pusibil d;lei\ credc]i en c vorba de rubeola, dar nu-l duceu la cabinctul accstuia. unde ar putea veni ill contact ell 0 femcie im1!rcinalii.

SI!:I\ IN I':/SI M PTOM E

•

Zilc!c 1 si a 2-a

.... simptcrncle unci gripe usoarc: ... u~"ar.: dureri in gil:

"'11.50ara rurncfactie a ganglionilor xituati ;11<11101<1 urechilor, pc partile laterale ail' gltutui. 1,1 nivclul cetei,

Ziua 3 2-3 sau a 3-3

... eruptie ell aspect plhm. petelc Ii ind plate ~i avind culoare roz, uparind llIlii la niv elul letei. apoi raspindindll-,c la nivclul intregului corp:

... iem pera [UJ'lI u sor ere sc 1\ \:'i.

Ziull a ~-a sau a s-a

... cruprie mai pallda ~i amcliorarc ucnerala

Zilla a 6-a

... copilul si-a revenit

Ziua a 9-a sau a 10-11

... copilul nu mai este comagio».

Ce ar putea race dudorul?

Doc 101" UI "a confirma banuiala de' rubeola, dar IlU cxi,[iI un tratameru peruru ea.

Rubeola ~i sarcina

ill limp cc copilul e-ae contagios. iwl;l\i-I Lit: orice femeie care UI putca Ii in~an::in<lta, Desi rubeola este 0 bual1\ LI~o!L["II. poarc produce rnattorrnaui ale Hlwlui in cazul ell c coruractara de 0 femeie insarcinata

197

INGRIJ[REA SANATATII

Ce este?

Pojarul este 0 boal~ foarte coo,!agio3s/l care produce erupt ie, fcbri1 ~i I use. Si rnptornele si sernnele apm la 0 silpl!ll1lim'i sau dou il d \I pit ce copi lu I a fos I infecra«

Cind au pojar, ccpiii nu se simi btnc ~i c probabil c~ vor don ~ii sica Tn pat cit limp temperaiu .. a este crescuta. Foarte

puiini copil tac complicatli, cum ar fi durerile de urechi,

SEMNEISIMPTOME

Zildc 1 ~i a 2-a ... ii curge nasul: ... tuse uscata:

... 11 dor ochii, care sint rosil ~i Iacrirnosi;

... arc temperatura mare, ce cresrc COnSI8!H.

Ziua a 3·a

... u~om~~ scadere a temperaturii; ... continuf s~ tuscasca:

... I~ nivelul rnucoasei obrazului apar mici pete albe, asemanatcare cristalelor de sarc.

ZUele a <I·a ~ as-a

... temperatura creste - poate aiinge 40" C; ... apare 0 eruptie cu pete rosii-iuchis,

user rei iefate. tntii pe frunte si Inapoia urechilor, intinzindu-se

apoi treptar pc restul fetei ~i pc rrunchi.

D

Zilele a 6-11 ~i a 7-a

... eruptie rnai palid~; celelalie sernne ~; simptome dispar.

Ziua a '1.·a

... copilul nu mai este contugios.

CHEMATl DOCTORUL

Solicirati i medial aj utor de urgen\u cind copilul lncepe s~ prezime on care din lie s e 1110 ele preze niate i 11 p, 197. COOSlIII;I\i doctoru I imediat ce e posi bil, dacr. vi se pare d are pojar, Solicitari-l dill nou dad:

... copilul !lU sc simrc 111ai binc la trei zile dllpii ce a aparut eruptia;

... temperatura copilului creste brusc;

... starea cop: lui ui sc 7nrllll!1i.\e~le dllp~ ce p1\rea s1i mearga rna; bine:

... <lpar dureri de II rec 11 i;

... respiraua devine zgomoroasa sau difieillL

POJARUL ------

•

Ce pot face?

1 Conrrolari remperatura copilului (vezi p.IS7) de. eel puiin doua ori pc zi ~i la fiecare cine i. sase ore ci nd are febra, 7n zilele parru ~i ci nci deevolutie, Stil!i ell cl cind se sirnte 10<1rle rau, cind temperatura e m u I t cresc 1lIil. .

2U~lIra\i-i cll putcti de IllUII suferi IWl tnceren! i sll-i scadeti temperatura cu sirop de paracerarnol sau, daca c neccsar. cu tarnponari led (vezi p.J88) .

3 Asiaurati-va di are din pun ce bea, III special

ctnd temperatura Ii e crescu Iii,

4Dae~ il dor ochii. tamponaii-i ell vat~ Inrnuiata in apa rece, Desi lumina puternica 1111 fi afecteazji oc h i i. faccti

i medi at In t uneric ill camera

ca s~ nu ,I supcre ochi] .

Ce ar putca face doctorul?

Nuexisia tratament pentru pojar, dar medicul va confirma dignosticu I ~i Soar putea s~ vrea sa menrina copi lui sub ohservatie pinil. cc i~i va revcni. Va Irma oricc complicatic ce ar p utca a parea.

198

BOLL INFECTIOASE

VARICELA (VARSATUL DE V1NT)

Ceeste?

AceaSlli boal!! foane contagioasa produce 0 eruptie ell pele pruriginoase (provoaca mincarimi), Copilul nu se simte foarte rtiu. dar, dad are multe pete, soar putca sli prcziruc mincli.rimi gcncralizare. Sernncle ~i simpronele apar la doua-treisapI<'ilTliru dupa ce copilul a fost iofectar.Ulterior, virusu) care produce variccla se poatc reactiva si poam produce zona zoster. astfelincit un copil poate [fice varicela daeil e in COntact apropiat cu uri adult care am zona zoster.

SEMNEfSllVIPTOME

Zilele J-a - 6-1\

'" grupurl do pete mici. rcsi l, foarre pruriginoase, cu centrul plin de lichid, aparind In pusee, lntH pe picptul copilul LI i, pe abdomen ~.j pe spare,

iar mal tlrziu oriunde pe suprafuia corpului;

,;" lichidul devine alb ~i tulbure; '" II ~oarl! fe brlL

lilcle a 5-a - a 9-a

• petele se sparg, lasilld mici crarere: ,;" deasupra aparcrusre care vor

cadea peste eneva zlle,

Ziuaa 10-a

'" copi lui si-a revenir,

Zilele 11 lJ -a - a 12-a

,;" copilul 1\\1 mai e contagios.

D

D

CHEMATI DOCTORUL

Solicltatl imediat ajutor de LLrgell!lI cind copil L1l prezirua oricare dintre sernnele prczentate ill p_ 197 _ Consultati docroru limed i a I ce es re posi hi I dac a vise pare eli are varicela ~i solicitaji-l din nou dad\ copilul m-e oricare dintrc scmnelc urmjitoare;

'" rnincarimi foarre intense:

'" ro~ca!li sau umflatura In jurul unor pete SHU puroi care 50'1 scurgc din pete - asta inseamrl~ eli S-Ul! i nfectat,

Ce pot fllce'?

1 Luati-i temperatura (vezi p.187) si dnti-i dOZB rccornandatd de simp de paracetamol peutru a l-o scadea, dael! c crescuta. Dati-i sa bea din plin dacil m-e febra,

•

2InCerCa!i sil-I impiedicu{i sii se scarpine, deoarece poaie infecta petele erupti ve, ceea ce va duce la aparitia decicatrici cind se vi ndeca, TlIimi-i scurt u ugh i ilc ~j menti neti-le curate, pent t"u a ~c~dea sansete de infectare II petelor, d",;l se va ~cilrpina. Puneti-i eventual manust ell un singur dcgcr peruru a IlU se purea scarpma,

3 incercil!i si!-i diminuati niincarirnea. Tarnponati user petcle cu vara

inmuim~.lll soluue de caillmin~ (carbonat de zinc).

4PentflJ a-i reduce mincarimile, laceti-i b~j ealde, dizolvlnd 111 ap1i 0 nlin1i de bicarbonat de sodiu ..

5Dacli are rnincarimi foarte marl, se va simti mai bine in haiue largi. de bumbac,

Ce a r p u tea fa ICe doctoru1?

Va confirma di fig nos ti c u J s i v a prescrie 1111 uugu e n I antihistarninic sau un medicament pcntru a diminua

mi 11 eli ri mile, d aea ace S lea siru Ioan e se ve re, Dad; Vl'ClIl1<1 dinire pete se .infecteaz~. va prescrie un ungueut ell antibiotic.

199

Ce este?

Oreionul estc 0 boals infectioasa care produce umflarca glandclor salivare. Arl'CIC~.z5 ill special gla.,d~k ,iIUIII~ inaintea nrechilor, glandclc paroride. dind un aspect umflat obrajilor. l.a doua pln~ l~ pauu ,'i,lptfimil1i dup1! inlectare, cupilul \'<1 avea semncle i sirnptomele specifice bolii. Uueori, orciouul poaic produce ~j umflarea tesriculclor, dar (Han sc 11111111pl:1 rourte rar In b~ie,i inai mea puhen!lI; l.

SEMNE/SIMPTOME

Ziua 1

.a. durer; la mcstecat sau durerc r,\c;alrl pe "<Ire copilul nu 0 poale localiza: .a. temperatura crcscuta.

Ziua 3 2-a

• LlIl1lllilUrli ~i scnsibilitaie de 0 parte a teiei (eventual de .unbcle rani):

Zona tie tumefactle (umllii.turii)

... dureri la deschiderea guri i: ... temperaturil creSCUI~:

A durcri ill gil. ce se i ntcnsi rica 1<1 inghitire;

.a. gu ra uscara.

Zilla il3-a

A umflare acccmuata a fe\d. de obicei hilatcrala.

Zilele a 4-3 ~i II 6-11

A rcducere gradma a umfl5wrii ,i amelioarea celorlaltc scmne sirnptomc,

Ziua u 13-ll

.a. ccpilul Ill' mai este coruagios.

GRIJIREA sA

AT AT I I

OREIONUL u

(P A ROTIDIT A EPIDEM1CA)

Ce »01 race?

1 Palpati ell delicatete glandclc <allvarc ale copilului (vczi p.I!D I daca se piing," de ilurerl la nivelul fetei sau dad aceasta pare umflata,

2Luali-i temperatura (vez] p. I R7J ~i dati-i sirup de paracctarnol

rem ru a-i scadea temperatura r. dudi e crescuta.

4Dadt si inghi!iarl e durcros, daii-i 0 ulimentatic lichidi1 sau scmllichida, bu nilo, d'i inghclal1i ~i supa.

r. CHEMA'l'l DOCTORUL Solicitaii imediat ajutor de urgcll\~ clnd copitul prczinta unul dintrc semnclc prezcntatc in paginu 197. Consultali doctorul irnediat cc e posibi I dacii vi se pare eil are oreion ~i ~oliciiali-I din nou dac~ apart o durere marc de siomac sau un testicul rosu.

200

3 Spuncti-i sa bea dill plin

baururi reci, dar cvita]i hitululile acidulate. cum ar fi sucurile de fructc, Uisu\i-I ~r. beu ell paiul

dadt dcschiderea gllr;; c dureroasa. A veti rabdmc clnd bebelusul 1l1:'l1lntii. deoarccc SLl pru I

ponte n dureros,

5 Umpleu 0 sti~l~ ell apa fierbinte .i lnveliji-o imr-un prosop, apoi Iii 'il~i-l pe cnpil s~-~i sprijine obrazul de ca, penrru a-i dirninua urnfllitura. Nu folositi in,it <lce<.~t[o metoda la UI1 hebclus prca rnic care nu )Iic sl1 den sticla de 0 parte dad e prea calthi.ln loc de <Isla, incillzi!i o pIma uroaie ~i [incti-i-o dclicat pc obraz.

Ce ar putea face dortorul?

Docrorul va confirma diagnosticul. Ntl exi 'I~ vreun tratarncnt al bolii. dar dociorul va trata orice complicatie (II' aparea.

BOLl INFECTIOASE

TUSEA CONVULSIV A

C.., este?

Una dinrre cele mai serioase holi ale copiljirici. tusca convu Isiva e curactcrlza\[1 de. 0 ruse ,cvcra ~i persisten liL E purer- 11 ic coemgiousa, dcci izolati cop; lui bol- 11<l\' de hebe) w;i sau de copiii care I1'LI au fOSI vacci nat i, Cel vaccinati pot lace o rorm~ uxoara a bnlii. Unii dirurc copiii

ell ILI,e convulsi vii pot face n in Ii:q ie secundara. cum ar Ii hrul1~ita sau pneumonia r vezi PI'. 210-1111.

Ce pot tace?

1 SUi! i. ell cl cind _inccpc "~ ruseasca, dcoarece tusea I I poate I nee ~[j

se si mla Ioune rau, Puncti-l

in poalil. oj I ineti-I usor aplccat

in ('ala. Tincji in apropiere lin V!lS In care sa p(mlfL scuipa sal! varsa, eventual. Curi'i!!lli apol hi Ill: vasa I. cu apa flarra, pcntru a Ill! imprfl~\ia boaln.

~MNEJSTh1PTOME

I ;::nal

'" ~i 111 pro me sim it ~I',~ celor dill guturai ~i LJ tuse ce pure norrnalfi: '" temperaturd user crcscutfi.

2 Dudi c.opilullll.~e~leA~i vornitii . deseori d\lpfl ce a rnmc:u, daji-i rncsc 1\1,,; niici. dar dcxc, pe Cll pes ibil dup~ un acces de tuse.

•

~

~

4IJormiti in ccccasi camera cu el. axrfel illcil S,] lili cu dill timpul unui eventual ucces de iuse di n iirnpul noptii.

3 D<I!i~i tl ocupatie - V:I uvea 111,,;

_ pu!im: acccsc de ruse clad aicntia ii e dislrasii. dar nu-l I as<l1-i ~n se

o boseascf sau sa ,e e nerv eze prea tare . de oarccc so pili d eel ansa ucccsc de III SC.

5 Nu liba!i pe n linen i in apropierea copi lulu] ~; nu-] dnl; med il'''I11~III(' antitusive [de calrnure II ruxei},

Sliptamillll a 2-3

... illIRlllii\ireu rusei, ell trecvcnte uccese de ruse ell dUnl!" de pilla III un minur. clupa care copilul ,.sc IUP1~ s~ respire".

... dad cop; I u I arc peste 18 luni, );-81' putea sa respire fonat scorlnd II n sunet use ll1analur unui ~lt'igat:

'" VOI11~ du P" lin acces de [LI,e_

r SEMNE DE URGENTA -I I ~tli ifl.~jUrorde ufgelll~ -d~~

I obse rV3!i tn ti In pul u 11\1 i acccs de I U S~ colora ria albasrra (clanozai H copllulul.

Ce ar putea face doctorul?

Doetorul ponte prescrie un medicament care sfl U sureze t LI sea ~i till un (i biotic,

[).e~ i Hill; b ioticu I "LL 1'3 \ i ndeca I usea

co pi III I LI i, pome rcdu cc sc vcrhai C~ !lcc~\cia ~i '11 va lace mai putin ccnmgics. A'_-~'I [ucru cste deosebit de important dad rna; aveu un bebelus,

care e ex [lI1S risen lui de " lua 1'< ,,,1,1 de In 0 50n1 ~ml Ul\ fratc mni marc, Trnusi, untibioucu I cstc rcalmcruc cficicnt dear dad cste administrnt strict lu (nCCplIILII bolii.

Siiptiiminile a 3-9 - 9 10-0

... tuseu se arncl iorcuzi1. dar sc ponte agrava daca copilul r~ce~\e;

'" c pu!i n probnbil "<I I.llipA U treia ~ftpI ~ \l1fn~ eo pi III I s ~ rna i tie com agios.

r- CHEMATI DOCTORUL Consuluui doctorul imcl.lial ce e posib) I daca balllli] i ca e verba de lW~C convulsi va,

~I

iNGRl.TlREA UNUI BEBELUS Tusen convulsiva cste pcriculcasf I a bebelus dcoarcce s-ar pLlle~ s~ nu

t-Ie capahil s~-~i re ia respira] i<l dupii II n acccs de I \I se, Dill accas Iii ~allz1i va avca nevoie de tngdjirc spccia-

I izata ~; va r. j nternat. Sour putea s~ aiba ~i dificultare innlimcnrarc daca vursa frecvent, a~IICI incil renunuui

I a program u I ob i~ nu i \ de hnlni rc .~i dati-i de rnincare irnediat dupil L'C

~ -J calmar d II p1l till acces de III se

sau dup~ ce II varsat,

Accesul de tuse

Cind bebelusul are uu ,ICC"", de ruse. rrnindcu-l tn pallq pe burta, ell partea eli I\sprc picioare <l pillu[lilui user ridical", ,,"I pnneii-l cu rata in jos in poula durnnca vn",lni :SWI i ell cl pin~ s-a oprit din ruse si a inccpu] sa respire normal. Stringeti-l la picpt pcnuu a-l

I; 11i~tj. du [lrl un acces de tuse

S<lU tlu]lJ C~ varsii.

rtUtt!!ji u p~J'"ml sn» salteau« piiII<I, . ilul

201

lNGRIJIREA SANATATII

PROBLEME ALEOCHILOR

De~i cele mai mulLe bol i ale ochilor tree repede cl'nd stnt trarate .. toate problemele legale de cchi trebuie abordate eli seriozitate. Infectiile ochilor se raspindesc ell usurinta inrre oameni. asttel indt invatati-i pe copil sil. aiM propriul seu prosop si sa-I schimbe des. Stergeti-i ochii cu servetel e, folosind clte unul curat pentru fiecare ochi, Menrineti-i copi lului rntlnile curate :;;i lneercati s1'i-! opriti sa-si stearga ochii - ceca ce ajutii. la prevenirea rl1splndirii unei infectii,

SEMNE DE URGENTA

So lici fati i medi at a j u tor de urgcn Ill. daca e verba de 0 leziune ce i-a afectat ochiul sal' da~ii nu-i revine compte; vederea dupa Q leziune.

BLEFARITA ---------

ec este?

B lefarita este 0 i 11 fecrie a marginilor

pi coape I or. care de obi ce i afcc lcaZn arnbii ochi, Muir, copii ell m;,lrealll Jac blefarita,

r ~ §__EM~IYSli\llPTOIV1E

.... pleoape rosii

Ce cste?

Cunoscura (;i sub denurnirea de •. ochi rosii", conjuncrivira esreo inflamatie a rnucoasei pleoapelor. Poate fi produsa de un yin's S,IU de 0 barterie, tn cam! in cart: este prcdusa de un virus fiind mai usoara. Dad pleoapele copilulul sin! lipite de 0 secretie pUn! lema atunci cind se tre zes I C _ II rc III ai pm bab i I 0 conj lIIIC-

ti v i Iii bac teri ana.

Dad, bebelusul prezirna unul rlirure aceste sernne 1n prima sau fn a doua zi de viatlL vezi Oehi Iipiciosi, p. l 77.

Ce pot face?

1 ineereali s~ an ali _daen sirnptomele de mai HIS ar putea !, produse de alice "11 decit de 0 conjunctivltd. AJ_' pure a uvea 0 alergic, cum ar fi fcbra de lin. sau ar

p u tea a vea in oc hi u parti c u Hi de praf sau 0 geann, Daca are 0 alergie, ochii 00' purea fi lacrarnos]. l-ur putca minca .. !IT putea ti rosii ~i durerosi.

Ce pol face?

1 Dizolvati 0 linguritf de saresau de bicarbonat de sorliu irur-un pahar de ap~ t1artfl. caldfl. ~i Iclositi lichldul rezultat PCOll"U umczirea pleoapclor, Spalari-va pc rniini inainIt: si dupa si folo,i\i "ala ("\lral~ peurru flecare ochi ill parte. Repetari de d[)u~ ori pc zi aceasra operatie, utilizind de fiecare dm~ 0 solut ie proaspdt preparnrn.

20ad copilul are malreata, spalati-l pe cap ell un ~al11pon 1mpotriva miitretii. Pen rru bebelusi folositi sarnpon amiscuamos.

CHEMA 1'1 DOCTOR L

C"Il,uIWI.i dociorul i media! Coo e pcsibil dad:

.... pleoapele cepi lului sin L I lpicioase: .. daca IlU se arnel ioreaza dupa 0

sapluluina de trararnent 1 a domiciliu,

I

I

-'

Ce II,r putca face doctorul?

A r p ute a pre scric 0 crcm 11 c almama pcntru pleoape sau un unguent C\I untibiouc.

CONJUNCTMTA -------

2oae.'! credeti ell are conjuncrivna.

, ,diwlv<lli () lingurita de sare iutr-un pahar de ap~ f anli, C ~I d II!~. ~i inmu i ali 0 bucata de vma in lichid. Tarnponaji

arnbi iochi, utilizind elle untarnpon curar pentru fiecare ochi. lncepfli cu eel neinfectat, stergind din Ilnghiul extern spre eel intern. Spala!i -"~ p~ miini inalille $i dupaaccasta opcrarie.

202

SEMNE/SIMPTOIVIE

.... ochi ccugesdonat. ,------------, injectut;

.... ochi dureros,

ell" parca ar uvea nisip in ochi;

.... sccreuc purulenta: .... pleoape liphe du p~ somn,

CHEMATJ DOCTOR L

Consu lta!i doctoru] imediar ce c posibil dadl b[ull,i\i ci'\ ure conjunctivita sau clacii ochii sin! congesuonau, lnjecrau ~i durerosi,

Ce ar putea face doctorul?

AI putea prescrie piCalll(1 sau unguent cu anubiotic pemru 0 infecjie bsctcriana, care 0 vor vindeca rapid. Conjunctivira vir;lIli 1111 necesits

If a \ arne nt, dar [loa te pe rs is I H

citcva si'iplamini.

PROBLEME ALE OCHILOR

----------URCIORUL --------

Cc estc?

Un II rcior esie 0 InnJl~lurii dureroasii. umplura cu pumi. la

ni velul pleoapei superioare sail inferioare, produsa de 0 infectie 1<1 rildiici na unci gene. U nele urcioare 51" usuca pur $i simplu. dar cele mai mil he evolueaza ~i se sparg in aproximaiiv 0 silpliimillu, ceea ce ducc Ia calmarea durer; i .. lhcioarele nu srm 0 problemn serioasa si pot fi rratate anlsiI..

SEM NEfSIM PTOlVlE .... u ITI n,i!uril rosie, dureroasa pe pleo(lpn: .... zon~ pi ini:t de puroi 1n

ceurrul urnflaturii.

EJ

CHE.M.A'fI DOCTORUL Consultaji medicul imediat ce e posibil daca:

... urciorul nil se arnelioreaza dup" n ~I"IPlllll1tll~: ... pteoapa se Ilmfl[1 in lntregirne:

.... pielea din juru I ochiu lui se tnxo.~e.5!e; ... copilul are si blefarita.

Ce pot face?

•

•

1 Inllluinli niste "alrl in apa Ieee, ~IO!lfee!i -.0 ~i apa5a!~-O user pe urcior. pentru a scurta evolutia acestiua, Repetati opcratia doua-trci minu te de [rei ori pc zi, pTn~ ce

U rei 0 nil ~ e sparge ..

2erna urciorul se sparge. durerea se calmeaza. SpilJa\i

. _ puroiul cu mare grijll. cu "al~ lnrnuiata in apft fian1l.. dUdll!li.

STRABISMUL _

(PRIVIREA SASIE)

Ce cste?

in mod normal. urnbii ochi privesc tn acceasi directie in acela-,!i rirup . dar la U II copil ell strabism .. unul din ocbi fixeazli un oblecr, in timpcc celalalr ochi I1U pri veste concordant,

La nou-nascuti strabismul intermitent este obisnuii. Nil aveii de ce vii Illgrijora - pur ~i, sirnplu bebelusul inva!ii sB-,?i utilizeze ochii, Dar d ac~. DC hi i II U se dep laseazii impreuI\;I, concordant, dupa virsta de trei Iuni, s-ar putea sa aiM srrabism,

Strabismul poate fi constant. dar 1>1 unii copii poate fi prezent dear din cind in cind, Torusi, deoarece copii i nu-si eorecieaza singu ri strabismul, acesta trebuie tratat. ell cit e mai mic copilu I. cu ati! e I11al mare succesu I tratamentului.

SEMNE/SlM]'TOME

.... ochii privesc in directil diferite.

r

CHE.M.A TI DOCTOR L

Consuluui doc t oru I d ,Idi b ilml i [1 preze n 1 astrab ismul u i .

Cum Ilot veriflca

p reze n ta sirs bis m ului? Clnd bebelusu] are aprnximativ trei luni, uncn 0 jut/hie hI aproximativ

20 COl de rata sa

~i miscati-e dintr-o pane in tr- al [a,

Veri ficat i dad oehii se deplaseazf tmpreuns concordant pentru a urrnari obiecrul in miscare.

Ce ar putea face docturul?

Doc toru I va veri fie a vede re a cop ill) i u i ~ i i -ar put ea cia u n dispozlti v de acoperire a ochiului cu vedcrea mai buna, limp de clteva ore pe zi, ceea ce 1'1 oblig~ ~fI i~i utilizeze ochiul mai slab ~~U. mai lcnes. S-ar purea co uni i copi i i mid s~ aiba nevoie de ochelari. Daca are sub doi ani. acest tratamenr va corccta probabl 11'11 citeva luni strabisrnul. D,Ici"1 are lns,~ lin strabisrn sever .. produs de 0 slabiciune musculara, s-ar putea s~ fie necesara operuren uuuia dimre rnuschii ochiului.

•

203

INGRIJ1REA SANAT.A.TII

PROBLEME ALE URECHII

eele mal muhe probleme ale urechii la ccpiii mici iau nastere dawritil unei infcctii a urechii externe sau mijlocii sau deoarece trompa (conducrul) care uneste urechca ,5i g1tul sc astupii, Infectiile urechii trebuie privite ell serlozltare,

dar slnt periculoase doar dadi Ill! stnt tratate prom pi : existii riscul sa se acumuleze puroi Inapoia tirnpanului. si eventual sa-I sparga, sau ca infcctia sa se inti nd5. pilla la

proeminenia o'oasa dinapola urcchii (producind 0 rnastoidita).

Anniomta urechil

Ficcare ureche are trei piuti. Pornind de 1<1 nivelu) urechii externe (singuru parte vizibila) un cunnl user cuibat ducc In nivclul

ti mpanului, inapoi<1

accsiuia cxisla U cavnare. urechea mij locie, in care

S~ ann trei oasc rnici. care transmit vibratiile sonorc urcch i i interne. partea care cominc structurile usociarc auzului i echilibrului,

Ce e te?

Pieleu care l'lp~lt:ad canalul audiriv extern se 11111'1111(:<1z11 aruncl clnd copilul are 0 infccuc II urechii externc, AC~JNa se rome lmilllpia dacil.lnmllil mull in apa lorurmll sau d,lcij ,-<1 infccrat hilginrlu·~i diverse obiecic in urcchc sail scarpinindu-se. Copiii cu eczema sint cxpusi in mod dcoscbu III asernenca infecrii in ca7.111 In cart: le piitrunde apa ill urcchi.

SlNWTOME

.. durerc In ni velul urechi i, cure

se il1l.CIl,iricii utunci cind hi atingc urechea sau dnarmc pc ell: ... tnrosirc a canal u III i audit] v;

•. curgcrc din ureche;

... mindlrimc ill irueriorul urcchii,

CHEMATI DOCTOR L

onsultati doctorul imcdlat cc c posihil dadi banuiti en cstc vorba de {l infccric

1I urechi i exicrne.

U re che cxlerna

Tirnpanul l'ibferl::J7 C(J ,.,j.f/'lIIlS III Wllh·lt! ~wnlJn ... '

,

l~ C""'/lIfI' "'l11""ld~

\ omU"(· ln crrirr

\ ,

Trompa lui Eustuehio 11m', spr« partea diu 'I'"/" 11 ~iJtrltrj. i: mill/moi

S("r/I"U; In cupil clty;r 101 wjl(/Ii. ".'~Ie/ Iuci; II/fcc/ia <,' I"'fl/{' ,·tl.lpindi CIIII,fUrilllli

Cavitatca ur •• :hii i nterne

transmi! semnulel« s(mon' nrc('hii intenu:

INFECTIA URECHII EXTERNE

,

Ce pill face'

1 Dar.;-i copilului dnf.ll rccomanduul de sirop de paracetamol pcntru calmarea durerii,

2Asigura~i-va d in rimpul imhaierii apa nu i 111r~ 111 urechca lIfCClill.l\ ~i >pi!l;l!i-i 1'1\1'ul cu un hurctc. Nu-J

hhufi pc copil ,1i rncarga la Inot pina ce infectia nu se vindecll.

Ce ar purea face docturul?

Ductorul va prescrie probuhil picaturi auriculare eu antibiotic sau ruuiinllarnatoril.

204

CEARA iN URECHE

CeU1'a se acumulcaza uneori in urechc, dind senzatiu de infundarc

snu (I di~cret~ diminuare 11 auzulul. Delea c in cautitare mare, stergeu usor oric ~ 1I rmil vi I.i bWi de ceo ril

cu un tampon de vata. dar nu imroduccti nirnic til urcche, Dud! aC~SI ge-t nu e suficicnt, consultati docrorul,

Pentru a-i pUI1~ plcfiturt in urcche rugati-l pe copil sa se inlinci1\ pe o parte ~i ~a srea linisrit ell limp Ii picuraji soluua ill urechea a.recl:lt~, Tineti-l in aceasta pozitie aproximativ un minut dup~ cc i-ali plL' piciuurile.

PROBLEMS ALE URECHJI

INFECTIA UREClllI MIJLOCII -----

c~ este?

Cind copilul are (J infectle a urechii mijlocii. cavirateu de dincolo de timpan este il1tlal1lm~ saui nr~~I(II<t de obicei dill cauza u ne i mf eel i i cc son propagat de la nivelul giluilli. Trompu lui Eustachio, care se intindc de la !til "1 ureche, esie foanc wunil si in"tlsli1 la eopil, permiund pl"(Jr:lga~J U;O(u·1j a infcctiei. In general estc infectata n sin~uril urcchc, 0 dm;l ce copilul a avui Cl illfL'qie a urechii medii. in special ill prirnii do; nni de \ ililll. eSI~ probabi 1 eli inf,'qia va reuparea la nivelul al:~leia~i urechi (Jli de dIe on are (1 glip~ $,\11 o infecjie la nivelul _!!itlJ lui.

r- SEMNE/SIMPTOME

... durcri Ioane mari la ni vel ul ureelm. care pot intrerupc som nul copilului:

... copi) ul plfnge si sc fread\ snu .,e lra£e de ureche uaca e indi prea mil: pcntru a -c r ling.:: de rlurere: ... pllnset. pierdcrc a potrci de mincare ~i semne generate ue boala III bebe hl~. ill special dupd " !! ripii;

... temperatura .:rt'"_'C"Lnii;

... surditatc paniala.

Ce pot face"

llm:,~rCllji s~ ~limillLla~i durerea de In nivelul urechii U rnpleti 0 sricla ell ;]p;1 calda. dar nu Iicrbintc, ~j tn ri!~lIn11 i-o intr-un prosop. apoi lilsaji-I ,ihi spri] inc urechea tie ea.

~tl procedajl usa ill cazul unui hebelus cure e prell m ic pcnrru a inucpw-w de ~I

o sticla preu (.·,ild~; IncalziLi in schirub un material mea le ~i lipiii-i-l de II reche.

2Dnd urechca copilului csie fOMI'" durcroass. clali-i doza r(;cOn1>lndala de sircp de parncctamol.

3 ~acll \'~dc\i 0 'Ct~rg<'TI:: .. 1111 0 ~Icrg-~Ii ~I nu-i iruroducct) ccva III ureche ~ ci doar puneti-i 0 tlilli~tti curmii pCM~ urechc irlV~p'lli-1 ,~-~i 'prijil1~ cupul pe partua ;1 fee 1111 n. ca tomli secretin sa se ~curgiL

Cum pot prevent infcctia?

Fe I rcrne rcce menu Ilclj calde 0 rechi I~ c(lpi lului, Uti I in1 i piciituri mcnrolare snu crcinane na zale 1TIt'1l10hll~. uri de die ori are grip~ I vez: p.19)J. Ace-tea \"(11" rneruine na-u I desfundar. ceca cc reduce sanse I c "a in feciia ~,' <ljung~ ~i b ni velul urechii.

r ____£HEMATl DOCTORllL

Consultati doctorul imediut cc esic posibil daca urccheu uoare sau pre7.imti o scurgere.

Ce !II" purea rare doetorul?

DO(.·IOfUI va ex ,H1'l i na urecrnle eopilulul ~i --ar pureu "it prcscrie lin ,Imi biotic. Oneil puroiul hi consti lui I Inapola ti mpanulu i. docroru I poate prescrie uu medicament pentru It usura drenarea acestuia, Dad Ill' e.ll<1 eficiern, '-QI" putea Sll fie I\~ce'inr~ () mi("~ operajie.

------- OTITA PURULENTA-------

Ce este?

lnlectii lc rcpetaic al~ urechii medi i pOL duce 1,1 uliui purulerua, 0 acumularc de lichiu lipiein' lu nivelul urcchii mijlocii,

S El\ INE/SIMP'fOME

... xu rditate partiala du p~ repetaie infecu i ale urcchi i mij loc i i_

r

CHEI .... IA 1"1 DOCTORUL

Cunsultati dnctorul irnedim ce C~IC

P('IS ibi I da,[j b~llu iI i prczcnja unci ollie purulerue 1:1 copilul uumneavoasuu.

Cc pot face?

Suihi I iii 0 intilni IT" CLI doctorul dacil auzul cnpi I Lilli; pare u n afecIlIl t1l1p;l o illfrclI~ a IJ rechi i.

Ce ar purea face dectorul?

Dnctorul poal!! prescrie IL II decongesuonum . sau (I mid op~ral le, Sub anestezie ... c rca I i {.;ca~fL 1.111 nri riC[U in urnpun ~,l esre i nserut un rnic rub. Acesra 11 LI j~nt'~/a ~i 11\1 \'3 alecia auzul copllului, da .. copilul nu rrebuic ,,1 mei1l'g~ la 11101 cit limp poarui nccxt rub. Du pit citev a

luui \,1 cfldca. gaura se va viudcca ~i auzul ,~u va reveni la normal.

Canal uuditlv

Tuhul e'IC irnplantat in lil11p311. pcntru a egaliza presiunea aerului de arnbclc panl ;Ik ti rnpanului ,j penrru 11 penni IO!

.. U":;IL"e:r- urechii.

iNGRIJIREA SANATATII

INFECTII LA NIVELUL GURll

Un bebelus sau un copil cu 0 infectie la nivelul gurii va prezenta dureri intense la aeest nivel, astfel incit rnincatul produce suferinta, Aftele (vezi rnai JOs) 'lol cea mai ccmuna f0l111a de infectie

Ajutorarea copUului eu 0 gura dureroasa

Dad gum copilului este dureroasa. incercari ;11 Iaceti mincaurl ~i bautul ell mai puun dureroase, Ulsa~i alimcntclc calde sa se raceasca Inainte de a i le

da copilului. deoarece inghitirea millc1irii cal de e mai dureroas ii dech a celei reci, \ii oleriti-i bdururi red din plin, Daell nu prea indrazueste sa mantnce

sau s~ bea, incercati uncle

dill sugesriile pe care

vi Ie ofcrirn.

Uisati-v1i copilul sa bea printr-un pat sau urilizau un biberon. deoarece utilizarea lor face

biltlllli rnai puiin

dureros decit

eel dintr-o cana.

bucala la bebelusi, Copiii In vlrsla de peste uri an sint expusi Ia aparitia herpesului (vezi p. 222), de obicei pe sau in jurul buzelor, dar uneori chiar inauntrul gurii,

Supa, Este nutritive ~i usor de mincat: serviti-o rece. Alternativ oferi ~i - i hranli lichida sau cu bucati lliiale marunt.

Bliuturl red. Serviti baururile foane reel ~i eviLall sucul tie tructe, deoarece ~ prea acid.

I

[nghetllt!i.. E posibil

ca allmentete reci, cum <II" Ii lnghejata, sa fie rnai usor de Inghitit.

Apa

Brinza, Copilul sa inchcie mesele cu brim1i si apa, ca sa-~i RoalH memine ~il!\!i cU!'a~ flIrli ill nevoie sa ~H pene,

AFTELE

Ce sint?

A frele slrn o infectie produsa de 0 ciuperca ce rraiesre in gUl:~ ~i in intestine. In mod normal. cresrerca ciupercilor estc linuta sub control de bacterii. dar uneori se multiplica In Mara oricarui corurol, productnd 0 eruptie dureroasa, inlallla_ Ocazional se propagii prin intesune i prcduc 0 eruptie

si ln jurul anu ului, u CSlC ° lnfectie erioasa ~i. de._i IlU raspunde 13 leacuri babesti, se vindeca rapid sub rratameru medical.

SEMNE/SIMPTOiY1E

---------- ------------

... refuz de a mtnca datorita durerilor la nivelul garii:

A pe fata inrerna a obrajilor. pc lirnba, pe planseul bucal e pot ob erva zone galbui-eremoase care IlU pot II indepartate usor dad incercau 11 Ie stergeti:

... la bebelusi, apare ill jurul anusului 0 erupiie care seamanll Cll eritcmul Iesier.

CHEMATI DOCTORUL

--------

Consultati doctorul irnediat ce este posibil dae5 b!lnl.lij:i

prezenja aftelor In copil,

Ce pot face?

1 Srerge]i cu delicateje, eu 0 batislli curara, gllra copllului. Daca petele mai Sus meruionare nu ies,

e probabil verba de aftc.

1I le stergct] cu forta, fiilldca Star putea

sli lase In loc 0 mica leziune singerinda,

•

2Da~i-i copilulul mincare lI~O[ de inghirit (vezi rnai sus]. Daca 11 mai hraniu cu biberonul, cumparati 0 lelin~ moale specialii 'i curatau-o cu ateruie. apoi ueriliaan-o dLtpa fiecare ruasa,

3 Daca iI hranili la sin. conrinuati s!l iI hrllni~i en ~i pinll acum . dar acordap 0 atentie deosebita igienei marneloanelor pernru a preveni infectarea lor. Spalaii-le doar eu ap~, nu cu sapun, dupa fiecare masa, ~I nu purtati tampoane de sflli. Dae1i marneloanele devin durcroasc sau apar pete alhc, consulraii docrorul.

Ce ar putea fate rloctnrul?

Ar putea prescrie un medicament care sli tic picurat in gum copi lului inaintca mesei sau, in cazul unui ccpil in dhl;l de peste doi ani. tabletc de supr, Daca alapla\i la sin. doctorul Star PUICU sa vii controleze rnameloanele pentru a caura semne de infeqic.

206