Memoria - proces cognitiv superior

Memorie, proces psihic de stocare si destocare a informatiei, de acumulare si utilizare a

experientei cognitive. Se dezvolta in doua etape: memorarea, ce cuprinde fazele intiparirii si ale
conservarii si reactualizarea in forma recunoasterii sau a reproducerii
Tipuri de memorie
Omul are posibilitatea sa intipareasca impresiile produse de obiecte, fenomene care actioneaza
asupra analizatorilor, iar procesul psihic care asigura pastrarea experientei lui anterioare este
memoria.
Inca in psihologia clasica, incepand cu studiile lui H.Ebbinghaus, M.Mayer si W.Stern, s-a facut
constatatre ca functia mnezica are o organizare eterogena, punand in evidenta o diversitate de
modalitati si forme de manifestare. Pentru delimitarea lor, au fost introduse patru criterii, care-si
pastreaza valabilitatea si astazi, si anume:
prezenta sau absenta intentiei si a controlului voluntar;
prezenta sau absenta desprinderii si intelegerii legaturilor specifice intre
elementele si secventele materialului;
aferentatia dominanta;
factorul timp;
1. Aplicarea primului criteriu permite identificarea a doua forme mari ale memoriei: memoria
involuntara sau neintentionata si memoria voluntara sau intentionata
Ambele forme se evalueaza, In principiu, pe baza acelorasi indicatori, ca, de pilda: volumul
materialului retinut dupa fiecare prezentare si percepere secventiala, volumul total al materialului
engramat la finele unui anumit interval de timp; rapiditatea Intiparirii; exactitatea Intiparirii;
completitudinea.
Memorarea involuntara sau neintentionata se realizeaza In mod cotidian, In procesul perceperii
diferitelor obiecte, situatii, Intamplari si In cursul desfasurarii diferitelor activitati. Este aceea
care, In toate cele trei faze engramare, pastrare, reactualizare se realizeaza fara existenta unui
scop mnezic precis si fara controlul vointei constient focalizat. Desi se desfasoara permanent, nu
numai pe fondul starii de veghe, ci uneori, si In somn, prezenta ei se Inregistreaza de catre
constiinta post festum. Ne dam seama ca In repertoriul experientei anterioare apar "elemente" pe
care nu ne puseseram In gand sa le memoram si sa le pastram sau ca, la un moment dat, campul
constiintei ne este invadat de amintiri", pe care nu le-am "comandat" In mod intentionat.
Memoria voluntara sau intentionata este forma esentiala de organizare si manifestare a
capacitatii mnezice a omului, ea fiind strans conectata si integrata motivelor si scopurilor
activitatilor specifice, Incepand cu activitatea de joc si terminand cu activitatea de creatie.
Structura continutului informational si repertoriul operational-instrumental al oricarei profesii
sunt rodul memoriei voluntare. Caracteristica ei principala rezida In prezenta si formularea
expresa a sarcinii si scopului de fixare (memorare) si pastrare, In vederea uzului ulterior, mai
apropiat sau mai Indepartat In timp.
Sarcina pe baza careia se monteaza si functioneaza mecanismele memoriei voluntare poate fi
formulata din afara sau de catre subiectul Insusi, si ea vizeaza grade diferite ale completitudinii
si exactitatii. In acest caz, procesul de engramare-fixare se desfasoara ca activitate psihica
dominanta, iar nu ca activitate paralela si secundara, ca In cazul memorarii neintentionate. Toate
procesele psihice specifice perceptia, gandirea (analize logice, evaluari, Intelegere), vointa sunt
subordonate si instrumenteaza memorarea.
2. Aplicarea celui de al doilea criteriu duce la delimitarea memoriei mecanice si a memoriei
logice.
Memoria mecanica se caracterizeaza prin fixarea, pastrarea si reproducerea unui material, pe de
o parte, In forma lui initiala, fara vreo modificare semnificativa, iar pe de alta parte, fara
realizarea unei Intelegeri a continutului si legaturilor logice Intre diferitele secvente si elemente.
Memoria mecanica exprima, Intr-un fel, memoria pura, neracordata si neintegrata In structura
operatorie a gandirii. Acolo unde beneficiaza de un suport natural propice (o buna functionare a

mecanismelor memorative primare, ce tin de Insusirile native ale creierului), si ea se ofera

subiectului ca o zestre de-a gata, fara a-l costa un efort prea mare, memoria mecanica poate sa
devina dominanta.
Memoria logica este mediata si instrumentata de operatii mentale speciale de analiza, comparare
si relationare criterial-semantica a elementelor materialului. Genetic, ea se structureaza In urma
memoriei mecanice si eficienta sa depinde de dezvoltarea si maturizarea intelectuala generala a
individului. Contributia cea mai mare la elaborarea schemelor si procedeelor sale mnemotehnice
o are procesul Invatarii organizate, In scoala.
In continutul sau repertorial, accentul principal se pune pe aspectele esentiale, pe invariantii
semantici, pe informatiile definitorii, iar nu pe detalii sau pe cadrul extern In care a fost prezentat
materialul. In chiar faza de engramare, materialul este supus unei analize si prelucrari primare, se
elaboreaza o orientare constienta a subiectului In raport cu continutul si caracteristicile lui, se
identifica si se evidentiaza "elementele" nodale etc.
Fixarea nu se face prin juxtapunere (alaturarea exterioara a unui sertaras la "fisierul" existent), ci
prin integrare (stabilirea conexiunilor semantice dintre noul material si fondul experientei
achizitionate anterior). Ca urmare a acestei activitati intelectuale pregatitore, memoria logica
devine mai productiva decat cea mecanica.
3. Aplicarea celui de al treilea criteriu cel al aferentatiei dominante permite delimitarea
formelor de memorie dupa modalitatea de receptie pe care o implica preponderent. Se
evidentiaza astfel: memoria vizuala, memoria auditiva, memoria kinestezica, memoria mixta.
Fiecare din aceste forme se poate impune ca dominanta In plan individual, ajungandu-se astfel la
diferente tipologice In organizarea si functionarea schemelor mnezice.
Atat cercetarile experimentale, cat si observatiile cotidiene arata ca un subiect retine mai usor si
pastreaza mai bine un material receptionat pe cale vizuala (tip vizual), altul memoreaza mai usor
si pastreaza mai trainic un material perceput pe cale auditiva (tip auditiv), un al treilea
memoreaza si fixeaza mai eficient schemele actelor motorii dexteritatea manuala, corporala
ca In cazul gimnasticii si jocurilor sportive sau al miscarilor instrumentale implicate .
In fine, un al patrulea are nevoie sa foloseasca doua sau mai multe modalitati de receptie pentru a
face fata corespunzator sarcinilor mnezice: sa citeasca materialul cu voce tare (vazul + auzul); sa
citeasca si sa se plimbe prin camera (vazul + chinestezia); sa citeasca materialul cu voce tare si
sa se si plimbe sau sa efectueze automat diferite miscari (vaz + auz + chinestezie).
Aceste forme de memorie sunt conditionate, dupa toate probabilitatile, genetic si ele se impun ca
atare In cadrul memoriei involuntare si al celei voluntare sau In dinamica memoriei mecanice si
a celei logice.
4. Formele temporale ale memoriei. Cercetarile realizate din perspectiva modelului cibernetic
(Tulving si Donaldson, 1972; Lindsay si Norman, 1972; M. Golu, 1975; Simon, 1980), luand In
considerare timpul de procesare si integrare a informatiilor In diferite tipuri de sisteme reale, au
pus In evidenta existenta unor forme de memorie temporala, si anume: memoria imediata sau
senzoriala; memoria de scurta durata (MSD); memoria de lunga durata (MLD).
Memoria imediata (senzoriala) exprima mentinerea "continuitatii" fluxului informational In
cadrul sistemelor senzoriale un timp suficient de lung pentru integrarea lui finala In imagine sau
In model informational unitar, pe baza caruia devine posibila identificarea. Fiecare analizator
poseda operatori speciali de acumulare seriala a secventelor informationale, astfel ca secventele
actuale se articuleaza cu cele anterioare, formand Impreuna o "entitate" designativa (izomorfa
sau homomorfa), ce se pune In corespondenta cu obiectul-stimul. Indiferent de natura modala si
substantial-calitativa a materialului ce se cere a fi memorat si pastrat, el trebuie sa treaca prin
procesarea senzoriala primara si sa i se formeze codurile-imagine interne.
Memoria de scurta durata (MSD), are o structura complexa, eterogena din punct de vedere
informational, cuprinzand date despre evenimente si fenomene variate, Intr-o ordine determinata
sau aleatorie. Ea nu este o imagine fidela a continutului memoriei imediate (senzoriale), ci
rezultatul prelucrarii si interpretarii acestuia.Trasatura sa esentiala o constituie limitarea In timp a
conservarii continuturilor receptionate de subiect Intr-o situatie obiectiva data.

Memoria de lunga durata (MLD) desemneaza totalitatea structurilor informationale si

instrumental-actionale, a caror limita inferioara de pastrare In timp este egala cu limita
superioara a MSD (8- 10 minute), limita superioara putand fi egala cu durata vietii individului.
Memoria nu fiinteaza in forma unei structuri statice, pietrificate si nici ca un recipient in sine
neutru si permanent acelasi, in care se introduc de-a valma, din afara, impresii, informatii,
experiente. Dimpotriva,ea se organizeaza si functioneaza ca sistem dinamic, ce se elaboreaza
treptat in cursul evolutiei istorice si ontogenetice, pe masura imbogatirii repertoriului experientei.
5.Din punct de vedere mnezic, sistemul cognitiv uman dispune de trei sisteme: 1. memoria
declarativa (explicita); 2. memoria nondeclarativa (implicita); 3. memoriile senzoriale.
1.
Memoriile senzoriale: asigura persistenta stimulului dupa ncetarea actiunii sale, activeaza
detectorii de trasaturi, sunt specifice fiecarei modalitati senzoriale, au proiectii neuroanatomice
bine determinate si o capacitate nelimitata.
2.
Memoria implicita: contine cunostinte care pot fi reactualizate, se deterioreaza, are o
locatie cerebrala unitara, e flexibila si e filogenetic mai recenta.
3.
Memoria implicita: contine cunostinte procedurale, nonverbalizate, nu e afectata de
amnezie, are o flexibilitate mai mica si e filogenetic mai timpurie. Att memoria implicita ct si
cea explicita au o stare de activare (numita memorie de lucru) si una subactivata (numita
memorie de lunga durata). Comparate, ca durata, capacitate, proiectie, tip de codare si accesare a
informatiilor, MSD si ML sunt identice.

Memoria ca sistem de reele asociative

Neurofiziologia este disciplina cea mai ndreptit s dea lmuriri despre Memorie. Lipsa unei
tehnologii de cercetare face ca aceast disciplin s opereze n mare parte cu extirpri ale
diferitelor zone ale scoarei cerebrale pentru ca apoi s observe rezultatele de unde s trag mai
apoi concluziile. Aceast situaie se aseamn oarecum cu gndirea magicist a primitivului care
explic sistemul natural prin dorine i pasiuni personale proiectate n funcie de anumite
caracteristici empirice experimentate de el. Cci n aceeai msur un extrem de complicat
sistem este analizat i explicat n funcie de nite caracteristici ce pot fi observate ca urmare a
experienelor utilizrii bisturiului, orict de fin ar fi acesta. Memoria a fost tratat n special
introspecionist i experimental (de ctre psihologia experimental) pn acum, deci empiric.
Firete c aceast latur a ei este foarte important, cci relev modul ei exterior de a se
manifesta. Acest lucru este indispensabil pentru cunoaterea ei ns insuficient pentru a constitui
o tiin despre ea. Psihologia tradiional spune despre Memorie c este opusul uitrii insinund
faptul c ar fi cumva o capacitate, nu o realitate. De aceea, n lumina datelor care au fost fixate
aici, Memoria trebuie s aib un rol n ceea ce privete ambele astfel de capaciti deci metoda
analizrii sale se va adapta la aceast perspectiv. Aadar, aici intereseaz mai puin datele
empirice despre Memorie, ct mai ales finalitatea, scopul existenei ei relativ la Pulsiuni, pentru
ca abia apoi s fie analizat mecanismul ei intern de funcionare.
Jung a operat distincia dintre conceptul de arhetip ca pattern imagistic i cel de complex, ca
pattern comportamental dei nu a definit clar aceste concepte, lsndu-le o oarecare mireasm de
ambiguitate. A ciopri domeniul Psihicului n acest fel este cu totul inoportun cci se vede clar
c de fapt aceste dou concepte se refer la acelai lucru, anume la Pulsiune i la devenirea sa pe
care Jung a ignorat-o, fapt ce l-a condus la o teorie netiinific. La fel face i psihologia
general care mparte Psihicul pe capitole dup model empiric n Cunoatere, Memorie,
Afectivitate, Gndire, Percepie, etc., ceea ce o face s i scape tocmai ceea ce face tiina
s fie tiin, adic faptul de a nelege principiul obiectului de studiu.
Pulsiunea nu poate fi neleas ca diferit de Memorie iar Memoria nu este altceva dect Psihicul
concret adic Sistemul Psihic care este n relaie cu Mediul. Reprezentrile pe care ea le accept
n sistemul su de reele sunt de fapt proiecii ale interesului Pulsiunii n obiectele externe care
urmeaz s fie reprezentate mnezic. Memoria este prin definiie cadrul psihodinamic al Pulsiunii
Psihice. Pentru ca o astfel de Pulsiune s treac de la stadiul de Fiziologic la cel de Psihic, este
necesar aplicarea legilor psihodinamice i a fenomenelor ce le faciliteaz transformarea.

Mai nti trebuie spus c scopul ei este acela al informrii, al nregistrrii datelor. Dar ea nu
nregistreaz haotic tot ceea ce i cade sub raza de cutare, ci numai anumite date. Adic ea
trebuie s pun la dispoziia sistemului psihic acele modele, situaii ntmplri, legturi, etc., care
pot fi folosite pentru viaa de zi cu zi sau n interesul insului, n general. N u toate datele
trebuiesc reinute ci doar cele cu importan pentru interesul Organismului. Importana unei
astfel de informaii trebuie s se stabileasc n funcie de timpul pentru care este valabil. Faptul
c cineva se ntlnete cu o alt persoan pe strad poate fi uitat dup o anumit perioad, atunci
cnd nu mai este nici un interes n amintirea acestui fapt. Nevroticii anxioi posed hipermnezie
deci se poate spune c trauma determin aceast situaie. Unele date nu sunt uitate niciodat. ns
majoritatea informaiilor se uit i foarte puine rmn. De aceea, atunci cnd Freud spune c
amintirile incontiente sunt atemporale, deci eterne, el are n vedere aceste date. ns se va vedea
c pot fi i ele uitate prin Cataliza ereditii dar caracterul lor minoritar nu se mpac cu
caracterul primordial al Incontientului. Acesta este neles de el ca fiind ca un uvoi pe care
rareori Contientul l poare refula reuit, deci este din acest punct de vedere un resort major al
Memoriei.
Pentru a nelege cum este posibil aceast selecionare trebuie s se plece de la analiza
memorrii prin repetiie, respectiv de la faptul c o reprezentare este engramat mai bine dac are
acces mai des la memorare. Experimentele au artat c o reprezentare ce a fost mai nti reinut
i apoi uitat, este mai predispus la reengramare i la fixare stabil dect o alta care nu a fost
niciodat n aceast postur, lund contact cu stimul mnezic pentru prima dat. Aadar frecvena
unui impuls neurocibernetic facilitat de simuri, adic de analizatori, conduce la o mai mare
capacitate de fixare. Se poate spune pentru nceput c Memoria se aseamn cu mucoasa
stomacal unde impulsul nervos tradus de analizatori este acidul clorhidric din sucul gastric.
Substana receptiv a sa este afectat de aceste impulsuri n aceeai msur n care este afectat
mucoasa stomacal de ctre acid, ea regenerndu-se continuu.
Frecvena unei reproduceri este dat de frecvena engramrii stimulului extern, nervos, n
Memorie, adic de constituirea tiparului mnezic al reprezentrii. n momentul stimulrii
mnezice, adic al cererii cutrii care i se adreseaz, impulsul energetic determin iradierea
energetic a sa pe un anumit cmp mnezic dup modelele de asociaie n reea. Acest fapt are o
importan capital pentru fenomenul de reamintire unde ecforarea unei reprezentri, redarea ei,
nu este fcut n mod necesar de ctre un stimul corespondent ei ci este fcut doar de un alt
stimul al crei reprezentare este inclus n raza de reele dat de acest fenomen de iradiere
energetic a impulsului mnezic ca urmare a asociaiilor n reea. De exemplu, dac cineva i
engrameaz o anumit informaie pe care o aude n timp ce face un anumit lucru, atunci aceast
informaie se asociaz cu tema respectivei activiti. Iar n momentul n care activitatea este
reluat informaia este i ea redat ca urmare a asociaiei dintre cele dou reprezentri. Iradierea
este modelul fundamental al simptomului nevrotic care se deplaseaz ntr-o reea mnezic de la o
reprezentare la alta datorit presiunii exercitate de Refulare asupra simptomului originar. Astfel
c Fobiile Nevrotice pot la un moment dat s se fixeze ctre elemente nefobogene n ele nsele,
cum ar fi copiii, telefonul, ploaia, etc. Acestea nu pot produce un traumatism prin ele nsele dar
ele se asociaz cu traumatisme imaginate de nevrotic. Acest caz este cel de asociaie de
vecintate sau pe orizontal a unei reprezentri n Sistemul Psihic. Pe lng acest model mai
exist i cel al asociaiei verticale, care presupune legtura pe care o reprezentare o poate avea
cu un grup de reprezentri care deja sunt fixate de mult timp n Memorie fapt ce face ca ea s fie
automat engramat la fel cum o persoan se integreaz n familia sa. Asociaia orizontal,
dimpotriv, nu presupune o astfel de relaie de rudenie ntre reprezentri ci doar simpla
contiguitate.
nelegerea funcionalitii Memoriei se leag tocmai de ceea ce este cunoscut mai puin a ine de
ea i anume fenomenul de uitare. Persistena unor reprezentri vechi se realizeaz prin uitarea a
ceea ce era n plus i meninerea a unei pri selectate predispoziional. Aceast predispoziie
selectiv a Memoriei este posibil pentru o anumit reprezentare n funcie de nivelul de
asociaie cu baza sistemului psihic. Periferia mnezic se schimb periodic asemenea frunzelor

copacilor care se schimb de la an la an, adic reprezentrile se uit. Este inoportun s se

vorbeasc despre memorie de scurt durat (MSD) sau de lung durat (MLD) cum se vorbete
astzi cci problema const n statutul topic al unei reprezentri referitor la Trunchiul Psihic.
ansa acestuia i a reprezentrilor de asociaie de a supravieui n timp este dat tocmai de
frecvena stimulrilor deci tocmai de frecvena engramrilor mnezice ceea ce conduce la fixarea
mai mult sau mai puin a informaiei. Deci n fond i asociaia vertical are la baz tot pe cea
orizontal, cea de frecven. Numai c persistena unei reprezentri este dat de frecvena
reprezentrilor similare care formeaz un tipar, un algoritm, n care respectiva reprezentare se
nscrie iar acest enun este o lege a Memoriei.
Funcia de engramare vertical a unui impuls mnezic ntrece tiparul preexistent n care se
plaseaz. De aceea de obicei valoarea de reprezentare mnezic i este recunoscut doar acesteia
din urm i nu i tiparului preexistent, fapt ce este demonstrat printr-un experiment reprezentativ
pentru psihologia cognitiv. Acest experiment este acela aplicat unor subieci crora li s-au expus
10 000 de ilustrate cu un interval de cteva secunde ntre ele iar dup un anumit timp li s-a cerut
s i aminteasc ct mai multe dintre ele. Firete c rezultatele au fost foarte slabe. n momentul
n care li s-a expus un alt set de ilustrate n care erau inserate i o parte dintre acestea, totui
subiecii au dat performane net superioare n recunoaterea lor. Asta nseamn c n Memorie s-a
pstrat totui ceva cci n caz contrar subiecii nu ar fi putut s recunoasc ilustratele inserate
dei la prima prob ei nu i putuser aminti ceva despre ele. Cu toate astea acest lucru arat c
ele vor fi fost efectiv uitate ci doar parial uitate, ele avnd un tipar mnezic chiar i n situaia n
care reprezentrile lor nu au putut s fie redate. Este evident c un asemenea tipar este ntrit
odat cu a doua prob, adic cu repetarea, cu frecvena stimulrilor asupra analizatorilor.
Senzaiile de deja-vu sau de deja-conu, Iluziile i confuziile demonstreaz prin ele nsele
faptul c o reprezentare se susine pe alta dac sunt asemntoare n special n ceea ce privete pe
acestea din urm. n cazul lor reprezentarea stimulului reuete s conduc chiar la ecforarea
tiparului reprezentrii cu care se asociaz, fiind susinut de acesta. Persistena reprezentrii
elementului ce a determinat confuzia sau Iluzia denot o asociaie vertical cu reprezentrile ce
au fost confundate sau proiectate iluzoriu. Deci o reprezentare nu este trecut prin anumite filtre
cu o anumit selecie pn la memoria de lung durat, aa cum se susine de ctre psihologia de
astzi.
Asociaia vertical care susine persistena unei reprezentri este dat de dou modele. Primul
vizeaz asociaia prin identitate i explic persistena unei reprezentri complete dat de
frecvena stimulrii de ctre un asemenea stimul. Cel de-al doilea vizeaz asociaia prin
asemnare, adic prin identitate parial i astfel reprezentarea nu va fi uitat, ci mai bine
susinut n prile de identitate cu suportul ei dat de tiparul mnezic n care se ncadreaz. De aici
i lipsa de unitate a unei astfel de reprezentri, adic caracterul ei parial, implicit. Primul tip de
asociaie vertical este specific Memoriei Periferice n timp ce cellalt este specific Memoriei
Centrale. Acest lucru este posibil datorit faptului c Memoria Periferic este specific
reprezentrilor ale cror stimuli externi au importan secundar pentru un individ iar
engramarea lor cere ca frecvena lor n cmpul experimental al su s fie maxim. Este cazul cu
reprezentrile pe care mecanicul le are despre motor datorit implicaiei sale de ordin practic n
repararea acestor motoare. Reprezentrile de asociaie central nu au o frecven ontogenetic
semnificativ ns au una genealogic de acest gen deoarece ele se asociaz cu straturile mnezice
profunde, adic cu Complexele Fundamentale fapt ce le d atributul de vrfuri de aisberguri.
Dup cum se va vedea n actul Percepiei i cel al Gndirii, acte care presupun dou aplicri
diferite ale Memoriei, Filiera Pozitiv joac un rol deosebit. Filiera Pozitiv nu este dect
determinarea teoretic suficient de clar a ceea ce Freud numea Contiin dei exist i
deosebiri ntre aceste concepte dup cum se va vedea. Trunchiul ca i Periferia au loc doar ca
manifestri mnezice cci Memoria reprezint pentru Sistemul Psihic ceea ce este atmosfera
pentru Via. Fr Memorie nu poate exista Act Psihic i nimic ce poate fi psihic. Cu toate
acestea se pare c conceptul freudian de memorie este foarte restrns cci n Dincolo de
principiul plcerii el declar fr echivoc c o excitaie nu poate deveni contient i, n acelai

timp s lase o urm n memorie. Deci, el fixeaz conceptului de memorie o strns legtur cu
cel de incontient, n timp ce Memoria i Contiina par a fi incompatibile. Asta arat c el
restrngea Memoria doar la ceea ce aici se numesc straturi mnezice profunde, adic la acele
reprezentri care pot supravieui mult timp. Este evident c o excitaie ce face
apanajul straturilor mnezice superioare este supus proceselor de Gndire, adic de Iradiere fapt
ce este posibil prin autorizaia energetic a Trunchiului. Aceast excitaie are anse fie s fie
neutralizat, fie pur i simplu uitat. Asta totui nu nseamn c excitaia energetic nu se poate
nscrie n Memorie iar dac se ntmpl fr a lsa o urm durabil, asta nu nseamn c actul
mnezic nu este implicat.
Susinerea vertical a Trunchiului ndeplinete condiia pentru ntrirea tiparului mnezic a
respectivei reprezentri. Iar dac asociaia acestei reprezentri cu vreun Complex este una
puternic atunci fr ndoial c dintr-un numr mare de reele mnezice, respectiva reprezentare
va supravieui singur tocmai datorit asociaiei verticale. i astfel, ea se nscrie ntr-o amintire
durabil dei, ncadrat ntr-un act cognitiv ca Percepia sau Gndirea, ea fusese iniial n
Contiin. C Trunchiul Psihic, care este pilonul acestei engramri este incontient este adevrat
ns structura Complexelor Abisale s-a format ea nsi n acelai mod adic prin centripetizare
ctre straturile profunde. Deci nu se poate obiecta c acest fenomen face ca reprezentarea n
cauz s devin incontient sub aspectul principiului ei ca urmare a asociaiilor verticale i de
aceea Contiina se exclude din acel moment. Cci o astfel de susinere este posibil pentru toate
reprezentrile straturilor superioare exceptnd cazul n care ele sunt engramri de frecven deci
atunci cnd tiparele mnezice sunt oarecum izolate sub aspectul legturii la sistemul de reele.
Deci Trunchiul Psihic susine indirect i reprezentrile straturilor superioare ce nu vor fi pstrate
n timp.
La ora actual exist n psihologia cognitiv o dezbatere steril cu privire la existena sau nu a
Memoriei Imagistice. Altfel spus, exist o tabr care spune c Memoria este susinut de
imagini, dup care tot ceea ce este inut minte corespunde unei imagini, n timp ce cealalt
consider c imaginea este dat anterior. Trebuie aici precizat c imaginea este tot timpul una
simbolic i nu poate fi dect astfel. Deci ea este un ansamblu de configuraii i elemente care
sunt impulsionate care sunt asociate cu o anumit reprezentare. Fr o astfel de precizare I. Kant
a introdus n epistemologie pguboasa distincie agnosticist ntre concepetele de lucru-n-sine
i fenomen. Sterilitatea unei astfel de polemici const n faptul c orice reprezentare mnezic
este susinut de o alta fie pe reea vertical de asociaie fie pe una orizontal. n cazul de fa,
imaginea cu pricina face obiectul asociaiei verticale, firete. Aadar, nu este nevoie de
postularea unei Memorii Imagistice cci aceast capacitate aparine Memoriei n general.
Apartenena la una dintre taberele beligerante este o problem de unghiul n care este privit
problema. Dac reprezentarea este luat n sine, atunci ea doar se asociaz cu respectiva imagine
i nu este nlocuit sau reprezentat de aceasta. Dac reprezentarea este luat relativ ea nu poate
rezista singur n cmpul mnezic dect dac se plaseaz ntr-o reea care, dac este vertical, este
substituit altei reprezentri care constituie tocmai imaginea.

Bibliografie:
Cosmovici, A., Psihologie generala, Editura Polirom, Iasi, 1996.
Golu, M., Fundamentele psihologiei,Editura Fundatiei "Romania de Maine", Bucuresti, 2000
Golu, M., Dicu, A., Introducere In psihologie, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1972.
Landau, E., Psihologia creativitatii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979.
Margineanu, N., Psihologia persoanei, Cluj, 1944.
Parot, F. Richele, M., Introducere In psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1995.
Piaget, J., Psihologia inteligentei, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1965.
Popescu-Neveanu, P. Curs de psihologie generala, Tip. Univ. Bucuresti, vol. I, 1976, vol. 11,
1977.
Rosca, Al. Psihologie generala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1978.
Schiopu, U, Verza, E., Psihologia varstelor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1993.
Zlate, M., Introducere In psihologie, Editura Sansa, Bucuresti, 1996 (ed. a II-a).

Ministerul Educaiei
Universitatea din Tiraspol

Tema:Memoria
A efectuat: urcanu Rita
Grupa 103
Profesorul:apu Grigore

Chisinau 2013