I .

ION MiNZATU

PARADOXALA AVENTURA

Colecjia .. Povestiri ~fi infiric.o· fanfastice- 90

Coperta-desen I lURIE DARIE

P'a r t e a I

1. IN TACEREA NOPTII

Era in miezu! unci nop]i senine de varji, cind luna i6i arunca din plln razele-i plaptnde peste tntinderile Impa dur ite din jurul marelui oras. La cttlva z eci de kilometri spre vest de or as, in mijlocul unei adevar ate piiduri de br az i, se inalta cocheta vila a prolesorului Radu Hcrescu,

Ascunsa In dosul copacllor, printrc care se intlndcau ctteva a lei intuneooase. luconjura ia de ronduri eu flori, ce rasplndeau un parfilm imbiitiHor, vila profcsorului era in noaptea aceea sculundata ratr-o liniste odihnitoare.

'In ztua p recedent a se sjirb ator ise z iua de naster e a Alinei - sora mai mid a pr olesorul ui -, care lmpl.nise 18 ani. Fusese invihtii rnulta lume, sl petrecerea tinuse pina spre rniezul noptii. La SCluta vrerne dura piecar ea oaspelilor, aproape toti ai easel se cutccser a, fdnli de obosea la.

Doar pr in fereslrele larg deschise ale carncrei in care lucr a proIcsorul, 0 lumina alba se strecura in bezna de alara, facindu-$i drum printre cr engilc de brad.

Profesorul Her escu venisela Moscova de mai bine de un an, fiind nurnit sef al Sectiei de astroltz ica :;oi navigatie in ter sider ala din cadrul LM.S.A. - Institulul Mondial de Studii Astrofizlce.

Irnpreuna cu Rs du - in alar a de Alina - mai venise ~f Dinu Izvoreanu, asistentul si prietenul sau eel mai apropiat. De altfel, tntie ei nu era 0 diier enta tnsernnata de vlrsta. tntructt pr ofesorul. care nu de mult trecuse pragul celui de-al treizeci si patrulea an at vietii, era doar cu vreo tr ei ani mal mare decit Dinu.

Asez at acum la bir oul sau,Herescu se pregiitea sa lnchele punerea la [lund a unei lucrar] urgenle. Dinu 11 rugase pe prolesor, Inca mai de mult, 5a-i verifice Iextul unei lucrar i stunjiiice. Prins ell aite trebur i, Radu uitase cornplet de luerare $i abia III sear a tr ecuta, clnd asistentul 11 intrebf dad terrnin ase ver ilicarea, deoarece editura ii cerca urgent manuscrisul, prclesorul i!ii rearninli de lagadubUi.

Or icll ar Ii Iost de Imhictor somnul, Radu se apuca de lucru irtdatil dupa plecar ea invitatilor. Tr eaba [inu pin a catre orcle 3 dupa rniezul nop tii, clnd ochii aproape i se lnchideau singurl de sornn.

3

Strinse in graba foile de pe cr lstalul biroului ~i Ie puse apoi klr-o mapa, Dupa aceea, prolesorul stinso lumina ~i se indrepta spre dormitorul sau, ..

Apelul televizorului tl cherna de multa vreme, In cele din urma, Hcr escu se tr ezi huimacit, nestiind cite ceasuri se seurseserii de cJnj s-a culcat, Privi intli spre Jerestre, in vreme ce cauta sa se duml , reascs asupra celor ce se petr ec in odaia lui. Afara, bezna nop\i! Inca nu se destrfimasc.

Sunetul patrunzator al apelului nu inceUi 0 clipa Plna ctnd Radu nu se decise sa deschida televiz orul, pe ecr anul carula .aparu figura negrlcioasa a lui Dinu.

Mirat, profesor ul intr eba :

- Ce s-a Inttmplat, Dinule ?

,_ Irnbraca-te cit poti mai repede ~i vino in sectie ... E urgent 1, •• - Ce mai e ~i asta ?

- Mnrte·2 L,. A transrnis un S.O.S. I. ..

- Ei, dr scie I S-a intimplat ceva g-rav?

- Nu stiu nirnic, vino mai repede 1..,

- 'Vile, rna imbrac indatji ~i Intr-un siert de ora sint la laoo-

rater !. .•

De Ia vila si pina Ia laboratcarele LM.S.A. era 0 'cale de vrco 100 km, ceea ce pcntru luxosul atornoplan al profesorului constituia un fleae: strabatea distanta aceasta tn mai putin de 5 minute, Dupa un siert de ceas, .prcfesorul intra pe usa labor.ator alui central, unde Dinu 11 astepta l'J:erabdator ..

Cind figura irnpunatoare a lui Herescu aparu in cad suI usii laboratorului, asistentul 1i iesi grabH In intimpiaare:

- "fn sl lr sit L .. Credeam di n-ai sa mai vii; Ineepu Izvoreanu,

- Exagerczi, Dinule I it raspunse Herescu ztrnbind, stiinduI po

asistent iute din fire. Ce-I drept, pcate rn-arn trez.it cam greu, continull pr ofesorul, dar de scsit, cred ca am sosit destul de repede,

- Dad! n-ar Ii Iost S,O.S.-ul, n-as Ii indraznit sa te deranjez. ..

- l.asa asta acurn L., Spune-rni mai bine despre ce este verba 1...

- Pe scurt, incepu Dinu ceva mal linistlt, iata motivul. Tocma i

sosisem acasa, venind de la petr ecere, cind mi.am adus arninte de instalatia 1\-4. 0 uitasern In Iunctiune ~i acurn n-avearn alta cale decit sa vin aid ~i sa-l opresc motcarele. 0 data ajuns in labor ator, dupa ce am aprit functionarea lui K·4·, mi-arn indr eptat atentia. ca de obicei, spre tabloul de cornanda al radioastralului I. Beculetul rcsu Iiind aprins, rni-am dat searna eli banda inregistratoare r eceptionnse un mesa] din cosmos. Am dat drurnul reproducatorului de rnesaje ..• Vlno acum ~i asculta :;;1 tu textul mesajului. E un lucru ell totut neohisnuit, 'care rna puna pe ginduri ...

Asistentul lacu sa intre din nou In iuncttune reproducatorul de mesa]e. Dupa etteva clipe, din difuzoarele apar atului, un glas sonar si cunoscu: cclor doi prteteni rasunfi Ioarte lim pede ;

I RADIOASTR--\L - apar at de emlsio-rcccptlc automata. Se toloseste pentru emtterea ~i recepl ionanea mesajelor din cosmos, (N. A.J,

4

"Aid Ma·rte"2. Apel catre LM.S.A. Pregat.i!i 0 astrouavs de salvare. Am primlt un S.O.S. a astrouava necunoscuta eereajulor. Nu si-a tr ansrnis numele, Pozitia ei v-c comunidim ulterior. Veni Ii urgent 1 Stop!"

Mesajul martian se .incheia fara nici 0 alta completare. 'l\-1arte-2 este una dintre statiunile ccsmice de obscrvajie ale I.M.S.iL ailata pe planets cu acelasi nurne. Aceste statu cosmice exist a, de rnai multe secole, pe aprcape tcate planetele din sisternul solar ~i chiar pe acelea st inse ale cltorva stele mal apropiate de pamint.

Prolesorul, dupa ee asculta rnesajul, iutreaba uirnit :

- Ce z.ici de asta, Dinule? E de necrezut t E posibil care ca vreuria dintre astronavele noastre sa se afle ill pericol? Nu-rni vine sa crcd !

- Si totusi eu rna sirnt Ioarte nel inistit. Astronava se afla probabll tntr-o situatie aUt de grav8, 'incit, cerind ajutor, a uitat SQ·~l spun a numcle ...

. Tot ce-i posibil. r n or ice caz, chestiunea asta mi se pare de netnteles. In mislune de lunga durnta all plecat dear doua astronave: P-l $i P,2. Numai una dintre ele poate fi, desi, iti spun, C' de necrczut, .. Cheama-l te rag pe Cernobai!

Boris Cernobai nu era altcineva dedi lngincrul-~d constructor ~i astronavigatorul nr. I al I.M.S.A. Locuinta lui se ana la capjii ul aleii ce duces de la I aboratoar e spre oras, Chernat de asistcnt, ingj· nerul sosi In scurta vreme,

Herescu II inlorma tndata pe inginer asup ra mesajului. Boris I$i incrunta mai tntti Iruntea, in semn de uimire si neincredere, Dupa ce curnpani clteva clips situa]!a, spuse:

- En unul nu cred in ruptul capului cii astronavele P·l s au P·2 s-ar. putea giisi in vreun per icol.; Dar, in slrrsit, intrucit s-a receptionat un mesaj cosmic, se cade sa dispundem cum se cuvine.

- De asta te-am $l rugal sa vii, zise profesorul. Sin! convins ca tu, impreuna eu astrnnava F-I, vel fi in stare sa duel Ia bun sf ir$it salvarea unor naufragiati cosrnici. oriunde s-ar alla ei,

- Obscrv cii estl darnic aslilzi cu super lativere, raSPU11Se Boris zimbind. Dar sa zicem ca-i asa ... Voiam sa le mai intreb pe unde se afla astronava aceea >

- Inca nu-i cunoastcm pozttia in spa tiu, r aspunse Dlnu. In tlmp ce te vel afIa in zbor, vei pr imi toate da tele necesare din partea lui Marte-z,

Citeva clipe Cernobai rnai currrpani tn tacere lucrurile, apoi, r idl-

clndu-se din Iotcliu, decise :

- Am sa plec irnediat I F.I. este gala de drum ...

- Foarte bine l r aspunss multurnit Herescu,

Irrtorcindu-se apoi spre asistent, adaugii :

- Draga Dinule, cred cii sl nol putem pleca, Deocamdatii socotesc ca nu mai avem altceva de fikut.

Her escu ~i Dirtu se despartira curind de Boris, ducindu-se sa se mai odihneasca pulin, Inginerul era maiodihnit, deoarece parasise rnai devreme serbarea, asa ca se imbarca in frumosul saLl atornoplan sl, dup a citeva minute. a] unse pe marele aerodrom din apropierca MoscoveL

5

La ora aceea asa dema!inalii.peaerodrom·se vedea pU\irdi mi~care: Boris cobort dinatomoplal1 $i se tndrcpta direct spre imensul bang~r unde se odihnea Iairnoasa astronava F-l.,

F-I era un adevsr at gig~nt, urui supranumind-o "rninunea secolului al XXXI-lea". Boris indrilgise aceasta astronava nu nurnai pentru cil era 0 cr eatie a min!ii lui, ci, mai ales, Hindea ln cadrul tentative! Iacute cu 0 luna iuainte pentru dobor irea recor dului vitezei de zbor in cursele inter astr ale, F -l atinsese 0 iutcala atit de mare, lncit juriul cornisiei ·de verificare nu se pulu retine sa scr ie in procesul verbal : "pcrformanta Iantastica". De altfeI. inginerul se simtea in forma deosebita nurnat cind pilota astronava F-l.

De citeva clipe, Boris se gasea din nou in cabina de cornanda a astronavei sale drag i. Inaintea fieciirei plecari intr-un zbor indep.irtat, obisnuia sa rnarcheze PI' un cartonas special - cu ajutorul di - . pozitivului ealendarului automat al astronavei - ziua, luna ~i anu l zborului. De asta datil, pI' car tsnasul 1'1'-1 tinea In minil impr imase data de 7 iulie anul 3035. Era al 15-1ea zbor exccutat eu astronava F-l.

inchise in graba cartonasul in saleul jurnalului de bord ~i puse apoi in Iunctiune rnotoarcle astr onavci. Dupa aceea, eu ajutorul unor ceasur i de bord, veri fid functionarea motoarslor ~j a celorlalte agr egate de pe astronava, Prin televizor ii mai saluta 0 data pe Radu ~i Dinu, Apoi se consacra trup ~i suflet numai astronavei.

Cind colosul, lung de peste 600 m ~i cu un rliametru de aprcape un hectornetru, se ridica serne], splntecrnd vazduhul ~i pierz.indu-se ca fulgerul In spatiul cosmic, peste metropola soarele ;~i revarsa prirnele raze all' acelei dimincti de iulie .. !

2. EPA V A COS M I C A

In dirnineaja celei de-a treia z ile dupa plecarea lui Cernobai, profesorul Herescu i~i lntilni asistentul chiar in clips in care accsta dadea sa intre ill rnar cle laborator de observatii si cornunicatu interastr ale.

Dinu nu pre a era in apele lui. De aceea cind profesorul it saluta,. spunindu-I buna d irnineata, Dinu raspunsc aproape necajit :

- Pentru noi nu-i prea buna. inca niei pina acurna n-arn prirnit ... reo veste de la Cernobai.

Her cscu lnchise usa dupa el ~i se intoarse apoi spre asistent,

!ntrebinrlu-l ,

- Nic! Marte-II nu raspunde P

- Nici !. .. Au arnutit cu totii ...

- E pentru prima oara cind se infirnplji 0 asemenea eiudiitmi~.

Celelalte stalii au raspuns P

- Mi-au comunicat ca nu stiu nirnie despre soarta lui F-J I Citeva minute cei doi astrolizicieni t/icma, cumpanind situalia.

Priviri!e lor se Indr eptau mereu spre r adioastr al, care insa se incapatina sa raminii mut.

J Marte·l este 0 alta daiie· cosmlca, situatli 10 par lea de sud a planetei Marte. (N.I1.).

6

Inlrun tirz!u, prolesorul deschise iarasl vorba.

- Nu pot prieepe ce s-a intimplat cu tacutul asta de Cernobai I Oricum, niclodata n-a rnai Iacut una ca asta L; Plecat de aproape trei zile s i inca n-a dat nici un sernn de vlata I

Nu-si sfir si bine fr az a, cind atentia celor doi barbaji Iu atr ass de cunoscutul semnal de in!rare in Iunctiune a r eceptorului ~i Inregis Ira torului de rnesaje,

Dinu si Radu se apropiara in graba de radioastral. In difuzo arele acestuia, sirnultan cu desiasur ar ea bandei inregistratoarl!, 511 auzi un glas riispicat:

"Aid Marte-2. Transmilem c.itre I.M.S.A. F-l se indreapta spre palllln!. Indeplinit mtsiunea ... "

Urrna 0 mid pauz a, apoi vocea relua :

.. Aid Marte-2. Continuam mesajul. II rugarn pe prof'esorul Herescu sa ne acorde iertare pentru lipsa noaslra de la statie, I rnpreuna eu Cernobai am dus la bun sltrstt 0 treaba deosebit de intcrcsanla. Socotirn cii lucrul realizat ne va absolvi de rnustr are. A:ci .Marte-2. La revedere. Slop."

Prof esor ul zrrnbi pentru prima car a III dirnlnea]a aceea, Asadar, dupa cum se piirca, nu era nimic gray.

- Din clte am intcles, deschise Dinu vorba, lucrurile stau mal bine decit ne-am inchipuit noi.

- Sa nu ne griibim ell ipotezele, desi, drept s~-ti spun, rn-arn linj~tit ~i ell pr.Iin. 0 sa allarn in curind tot ce s-a petrecut., Preg;J!e~le telescoapeleradio l Vreau sa-I urrniir im pe Cernobai inainte de aterizare.

Asistentul deschise conlactul la tabloul de cornanda al telescoapclor , care se aflau undeva pe cimpul din apropiere. Cornarula telcsccapelor fiidndu-se din labor ator, nu mai era necesar sa se deplaseze pina la locul lor de arnplasare.

Herescu Ii ajuta lui Dinu sa regleze apar atele. Cinrl totul era pregdtit, la pupitrul de cornanda rnai rarnase doar asistentui, in timp ce prof esorul se asez a alaturea, rntr-un Iotoliu, asteptind dcsfasur area evenimentclor. Tclescoapcle Incepura curind sa emiLi."

Tr irnittnd in spatiul cosmic Iascicule intense de uncle radioultrascur le - singurele care pot str apunge atmosfera tcrestr a fara sa fie lntoarse din drum -, telescoapele er au pregalite pentru obscrvafie. Cind undele acestea intilnesc in COSI110S vreun corp, ele se intorc in receptoarele electronice, rcproduclnd imaginea corpului de

care au Iost reflectate. -

Trecuse rnai bine de un ceas de cind asistentul cauta ner abdator sa g~seascii prin cosmos astronava lui Cernobai, Deodata anun til cu Insulletir e l

- Iat-o l. ..

Radu se repezi ~i el spre pupitrul de cornanda, asezindu-se IIngii Dinu. Pe ecranul mare al radiotclescopului se distingea un contur, inca neclar, care nu era alteeva decit astronava F-I,

- Depar tarea P intreba Herescu,

- 0 jurnatate de ceas ... Ah, uite ca [r ineazfi ... Dar nu tntclcg l

Priveste ;,;i tu l F-J nu e singurii.; Prof esorul se incrunta :

- Asa mi se pare ~i rnie. Ce poate fi.? Viid cit alaturi de ea mai zboar a un corp .. ,

7

..;.. Nu poafe fi astronava P-2, deoarece stii ca per ejii ei stnt absorbanti puter nici pentru undele eu care lucr am aeum. Nu-i exclus sa fie P-!... Da __ . Cu sigur anta cil cea de-a doua astronava e Pol ! ...

Profesorul nu r aspunse nirnic, ci continua sa pr iveasca cu ~i mai rnulta atentie ecr anul radiotelescopului. Deod a ta rupse tacerea si

striga " .

- Dinule, sa stii cil ori s-a lnl lrnplat 0 mare nenorocire, ori nu mai inteJeg nirnic I. ..

- Ce ti-a venit? facti Dinu uimit.

- Uita-te ~i tu mai a tent lntre cele doua astronave! Nu vezi

nirnlc ? raHi, acurn se vede foarte clar !

- Ai dreptate : un al treilea corp! Nu I Dar asia nu se peale I

- Ce nu se poate? intreba profesoru!.

~ Mii gindeam la 0 prostie I P-2 nu se peale sa se fi sfarimat ! - Sa sperarn cii nui nlmic r au ... Slut secole de cind astronau-

tica n-a mal inregistr at \TelU1 accident cosmic rnai gr av ...

Tirnpul tr ecca pc ncsimtitc, in vrerne ce pe ecr anul distantelor cifrele se rnicsor au vcrtigtnos. Pilla la ater iz are mai riirnases~rii vreo 10-12 minute, in Iunctie de viteza cu care aveau sa intre astronavele In atmosfera terestr s.

- Din clipa asta, z ise projcsorul. aslronavele ar putea li observate si cu telescoapele optice, obisnuite. ..

- Cred cii nu mai e necesar, raSI)Ul1Se Dinu r idiclndu-se. Piccam sa-i intimpini'im pe astrodrorn ... lata, au ~i intrat tn paturite superioare ale atrnos lerei.

- Opreste atunci apar atele $i sa p!edm !llciatii, mai spuse prolesorul ridicindu-se $i e! de pe scaun.

~(lsiti pe astrodrom; unde aproape nirneni nu-sl dadea searna de evenirnenlul ce avea loc atunci, Her escu $1 Dinu trecura ncobser .. vatt spre locul unde aveau sa aterizeze astronavele.

- Pr iveste t striga asistentul, in tirnp ce navele aterlz au. Enernalpomenit l Sa-rni spui orice, Radule, dar al tr eilea corp cste un . Test de aslronava '!...

- De uncle 0 mai fi ~i epava asta > lntrcWi prof esorul mai mult pentru s-ine.

ApropiilHlu-se de Iocul unde descinserii astronavele, eel dol bilrbati l~i putura da usor searna eii, alatur: de F-l, sosise st pol.

I'ntre tirnp se deschisera si usile de iesire din astrenave. Dill F-l eobori dear Boris, In limp ce din pol iestra doi barbati Irnbrac ati in costumele speciale de astronauf de curs a lung-a. Unul dintre acestia cr a mal Inalt ;;i rnai legat. iar celalall mai scund $1 mai slab.

Ajun, i l1nga astr onave, Herescu si Dinu pr ivir a mal intii mis!eriosul corp, apoi se tntoarsera spre astronauti, ci'irora le urara "bun 505 it" ~i Ii Ielicitar a pentru reusita rnisiunii.

- Dad nu mil insel. se adresa profesorul cclor doi astronaut! sosi]l ell P-I, stnteti Ozolin $i Horn.

- Intocrnai, raspunse eel inalt, care se nurnea Horn.

- Inca 0 datil va [elicit pcntru tntoarcerea voastru, spuse pro-

Iesorul, Iertatima lnsii cii nu vii lntreb nimie in legiHurii cu misru-

*

.8

nea principala pe care ati avut-o, lntrudt, atit eucit 'li Dinu, Sin tern ner abdatori sa a ilaru rnai repede ee-l ell epava asta,

Profesorul i se adresa mai mult lui Boris, care In sltrsit se hotar! sa runs tacerea :

- N-am ce sa spun prea rnulte dcspre epava dedI ea nu este 0 riima:?itii a astronavei P-2 .. _

- Asta 0 vad ~i ell acum, replica Radu, dar de unde a pulut rasilri pr in cosmos ciobul asta ur ias ?

Ingiuerul nu r aspunse, continutnd sa conternple In tacere epava pe care 0 pescuise undcva in adincnl irrtunecatului cosmos" Intre tnnp, profesorul se tntoarse din nou catre Ozolin si Horn ,j

Am uitat sa vii intreb: cine a cerut ajutor ? ~ Noi, raspunscra pilotii,

- Voi?! Nu inteleg!

- Vei tntelege tndata, proiesor e, r aspunse Ozolin. Dad nam

fi cerul ajulor. epava aceasta, care aduce mai degrabil cu 0 cutie enorrna declt cu un rest de aslronava, n-ar rnai fi ajuns niciod ata pe Piirnint.

- Tot nu intclcg, Lku Herescu nedumerit.

- I aUi PI' scurt lstoria S.O.S.-ului PI' care l-am lansat catI'~

Marte-2. Ne lntoreeam din constelatia Centaurului, spre care am pie. cat acurn 10 ani :;;i 9 luni, cu seopul de a efeetua anumite observatii specialc. Dupa terrninarea lucrului, ne-am Indreptat din nou spre Parnint. Pe ctnd ne allarn la 3 luni distanta de sistemul solar, aparatel e noastre de bord semnaliz ara prezenta unui corp cosmic in directia drurnului urrnut de astronava noastra. La inceput am crezut cii e vreun meteor urias, dar cine! am privit cu ajujorul telcsccapelo: am rarnas surpr insi, Ne ailarn in Iata unui rest de astronava, Dornici sa afli:im ce cauta prin pustiul acela intunecat, am hotiir1t sa-l pescuim. Cum epava se apropia eu 0 mare vitczii de sisternul solar, ne-arn tinut 0 vr erne in urrna ei, studiind-o nelncetat, pinili ce ne-arn dat seams ca ar putea fi rcmorcata de astronava noastr a. La inceput am crez ut ea e un rest din P-2, dar aceastii teams ne-il lost lnlaturnta curnd. I'ntr-adevar, se observa usor di epava a conslituit eta]ul final al unei astronave cu rnult rnai mid decit al color actuale. Am Incerca t rernorcarea, dar n-arn reusit cu nici un chip. Atunci ne-arn vazut silit! sa ccrern ajutor. Nu v-arn transrnis nurnelc nostru ca sil nu va nelinistim. Asta-i tot J

- Dacf asia ar Ii tot. ar fi foarte bine, intra in verba Dinu.

Dar ehiar partea cea mai interesanta a acestei istorii ramlne lnvaluita In taina. Propun sa mergem lInga epava : sint curios s-o vad ~i eu rnai indeaproape.

Ajunsi linga ea, tncepura 5-0 stud ieze cu toata atentia. Deodata profesorul Herescu spuse :

- Ipoteza cil aeeastii epavii a fost ctndva etajul Iinal al unci astronave - locas al motoarelor sale propulsoare ~ este absolut exacta.

De acord, aprobii si Boris, care ptna atunci nu scosese 0 verba. De altfel, chisr 'in cursu! rcrnorcarii am putut sa-rni dau searna de Iaptul acesta. N-am rcusit insa nici pina acum sa-m: lamuresc 0 intrebarc : care astronava si-a putut pierde etajul final si rnai ales rind?

9

- Dupa cum am vazut. in nlct un c az nu poate fi verba despre astronava P~2, adiiugii Ozolin. De altfel, ea 3 plecat 0 datil Cll noi, dar si-a continuat zborul spre steaua Vega, dupa ce ne-am despartit la frontier a constelatlei Cent aurului. Vor mal tr ece poate am de ztle pina cind se va reinloar ce si P-2.

- Mai mult declt atit, interveni :;;i Boris, ell toate eii epava este atit de dcsligur ata tnctt IlU i se rnai poate recunoaste forma lnuial a, oricine i~i po ate da searna cii dispozifia rnotoarelor trebuie sa ii Iost cu totul diler ita decit la oricar e aslronava actualii ...

Toti priveau cu ernotie acea tainica epava, pescuita din haul cosmic rara fund.

Prolesorul Herescu declara pe neasteptate :

- lstor ia astroriavigajiei ri-a rnregistr at plna astiizi ruci un naulr agiu cosmic in care vreo astronava terestr a sa-!)i fi pierdut doar etajul final, iar ea sa fi revcnit incornpleta pe Pamint.

- Si nt cu tolul de acor d cu tine, aprobii inginerul Boris. totusi din seniu nu s·a putut naste 0 astronava in Cosmos. De altlel, put Spline eu certitudine cil astronava care st-a pierdut acest etaj final a lost construila pe Parntnt, S], pentru a vii convinge, priviti-i picioarele de a lcr iz are ... Nurnai mi na omului putea scrie cuv inlul acela III lirnba engleza.;

Se apropiarii eu totii de picio are!c epavei pcnlru a tncerca sa descilrez e literele stersc, in par le, de vreme.

- Scrie "Vu1turul", exclama uirnit Dinu.

Exact, zisc Boris. Tu ce parere ai, Radu!e?

~ Alte amiinunte indic aloar e exista ~ in t,cbil prof esorul.

- Pe dinalar a nu mai exista nici unul, spuse Dinu, care intre limp Iacuse inconjurul epavei,

Inginerul Cernobai r emarca eu obisnuitu-i calm:

- Aceia care cunosc constructia astronavelor de dupa anul 2300 i~i pot da seam a c~ acest fost .etaj final, aceasta ruina ~ dad vreti - 1<11 .searnana ell nici unul d intr e tipurile construitc de 7 secole incoace.

Pr ivir ile tuturora se atintira asupra inginerului, - Si de cind cr czi ca dateaza aceastii mina ?

- Dintr-o singurii pr ivir e n-as putca r aspundc precis. Un lucru

fnsa mi-e clar, profesore, trebuie sa fie una dintre pr irnele astr onave conslruite pe Parnlnt !

- CUI11?! exclama asistcntul. Ar tnsernns ca aceastil epavs dateaza de peste 9 seeole! lmposibil!

- Si totusl, r aspunse Boris, l11ciipii\inat, stnt convins cii asa e.

- Nu mai inteleg nirnic ! E de necr ezut I - rnai spuse Dinu

dcz arnazit.

- In tot cazul, interveni proiesorul, nu vom putea dezlega rnisterul decit atunci clnd vorn patrunds In inleriorul epavei. Pentru asta e nevoie ca echipa de tehnicieni sa spargii tnvclisul ei, Dinule, mai adiiuga profesorul, Intorcindu-se spre asistent, stabileste te rog prin

radio leg atura ell serviciul tehnic. .

ell ajutorul radioceasornicului de la mlna, Dinu cherna echipa tehnica de serviciu,

,,19

3. F I L E· DE J UR NA L:'

Dupa , ore intreg i de munca tncordata, peretii astronavei furl s parti. Ozolin sl Horn plecaser a sa se odihneasca dupa ind elungata lor dlBtoi-ie cosmica ..

Emorionaji, Radu, Boris si Dinu se strecurar a inauntrul epavel.

Dupa un tirnp, Boris reveni si Ie striga celor de al ar a , - Aducc]i Iarur ile ! ". E 0 bezna nema.pornenita.. ..

Cind lumina puternica a larur ilor se proiecta pe per etil interiorl, cei trei exploratori nu putura sa-si stapineasca un Iior. 0 vr eme fiecafe r arnase tiiCllt, privind in jurul sau, Se sirnteau ca vechii exploratori ai rnister ioasclor piramide Iar aonice.

Ra du se indreptii spre un lee mai ferit. AjunseJn lata unei II~I !;'oi apasa pe butonul de deschidcrc. Usa nu se clinti. Privind in jos, ridicii mir at sprincenele.

- EDris! Dinule 1 Venitt tncoace, il cherna el aplccrndu-se ~I

ridiclnd ceva de jos,

- Ce-ai gasil? lntrebii asisteutul aprcpiindu-se, ~ Uitativa si voi!

- Pare a li rama~ita unei fotografii... Da, chiar asa e, constata inginerul surprins.

- E cornnlet distrusa., Frigul grozav din spatiul cosmic i-a modillcal total struclur a. Hirtia, daca 0 strtngi putin se sfilrirnii ca un bulgare de zapada. Ce mult as fi dor it sa stiu pe cine reprezental sf ir si Radu dezamagit.

- 5-0 pastr am totusi, interveni asistentul.

Proiesorul asez a eu grijii Iotogr afia intr-o mapa de piele pe care o purta mereu cu el. Apoi continuara explorar ea, Intr-un tir z!u, as is- tentul exclama tnliorat :

- Totul e numai ruina ! InIer ior ul este aproape cornplet distrus

de tnghe\. Cit timp 0 fi r atacit epava accasta pr in cosmos?

~ Cine poate sti ? raspunse Radu' glnditor in timp ce lua ceva de pe a rnasuta. Dovarla acest eiob de sticla, continua el. Nu mal estc decit pulbere!

Din mina profesorului se lmprastie pe jos un praf alb.

Cei trei barbati S~ rniscau prin interiorul epavei dintr-o cabinll in alla. Epava era destul de incapatoar e, permitind .sa intre in ea peste 60 de oarneni.

- Nu mal putcrn alegc nimic, strigil deodata aslslentul iesind dintr-o cabina. Dear perejii protector: se mai [in cum se tin. Pe tot ce pun .mina se sfiirlllla:, Napr aznicul geT din spatiul cosmic a distrus

aproape totul, . . .

- Si totusi, inlerveni Boris iesind ~i el de pe culuar, putern alege ceva. Nu va izheste strania construcj'e a interiorului P Mulle din cele ce vedern ~ desl nu rnai stnt bune la nimie - ctndva au fast ceva, Si rnulte din apar atele pe care Ie vedeti nu credeti ca stnt strabunele aparatelor noastre de bord? Mie mi se pare Ioarte ciudat un Iapt: constructorul acestei astronave trebuie sa fi lost un mare as de a putut construi 0 astronava ca asta ell atitea seeole in urrna.

-,si pe mine rna uirneste Iaptul acesta, raspul1se Radu, Dar n-avern nici 0 posibilitate sa 0 identifidm ell vr eo astronava cunoscutil pe Paminl. Cil e veche, asta e sigur. Dar care e data catastrofei ?

11

- Asta nu stlm, raspnnse Boris inciud at. r"sii rnai e ceva. Cel care a construit aceasta astronava trebuie sa fi avut la tndemtna 0 avere Iantastica.

- Mal rarni ne sa deschidem sertar ele peretilor de pe culuar $i din cabine, propuse Dinu.

Fiecare tsi alese 0 parte din pere]i pentru cercetare, Dupa un tirnp, inginerul, vadit dezamaglt, Ie striga ceior lalti l

- N-am gasH nimic vrednic de luat in seama,

Dinu to sa nu spuse nimic. Se muncea de zor sa deschid<i un sertar aflat in pereiele unei cabine later ale. In cabina 5(:' mai puteau vedea 0 rnasuta de lucru, distrusa ~i ea de [rig, un pat de Q form:i specia la, din care nu rnai rarnaseser a deci! fulg:i ~i un tablou de (Druanda. Tabloul se tinea lntrucilva mai bine decit r estul lucrurilcr.

- Veniti incoace I strigil deodata asistentul,

Ctnd Raclu si Boris patrunser a In cabina, II viizura pe asistcnt

eu un teanc de hirtii in mtna. .

_ Ce-ai gasit, Dinule? lntr ebji profesorul rnlrat.

_ Inca nu stiu exact, dar cred ca aici vom da peste chela

unei taine.

_ Crezi?! facu Boris incruntlndu-si sprlncenele-I stuloase, _ Sii vcdern $i noi, adiiuga Radu nerabdator.

Asez ar a cu grija vraful pe masa.

_ Aslea TIU'S file de htrtie ordinara, obscrva Boris. Altie! ar fi Iost de mult distruse.

- Dad nu rna 111$el, s'int Ioi dintr-un material rez istent la ternperaturi [carle joase, rernarca si proiesorul,

- Scrisul s-a pastr at si el aproape intact, adl"ta Dinu. Creel ca avem in mrna 0 verig a esentia Iii a acestei istorii curioase.

_. Deocarndata cred cii nu mai avem de ce ramtne aid, SPUS€ inglnerut. Socot cil eel mai nirnerit lucru ar fi sa mergern in laboratorul tau, Radule, si sa descilrnrn textul acestcr file, care fiira indoialii apartin unui jurnal de bordo

_ Ai dreptate, haidern. Cind specialistii se vor apuca de trcaba vor gasi '~i .alte amanunte care ne scapi! noua astazi, In tot cazul, epava trebule desiacuta in intregime :;;i nurnai astlel se va putea stabili ell exactitate epoca de Iabr icatie. Sa mergern t mai adauga profesorul, luind-o inaintea celorl al \i spre iesire."

Afara, soarcle puternic aproape Ii orbi, Li se parea ca [USL'Sera tntr-o alta Iurne ...

4. V ISS A-U REA LIT ATE?

Ciildllfa in5bll!?iloare de peste zi se mai potolise ctnd Radu, Baris ~i Dinu ajunsesera In laborator. Se lasa seara, iar La Icrestrcle unor laboratoare aparuser a lurnini. Proiesorul apasa pe un buton de la inlr are, si Iaboratorul fu inundat de lumina pliicutii a peretilor lurruniscenti. To]i trei se asezarf in jurul unei mcse rotunde in apropiere de radioastr al.

- Dinule, deschise verba profesorul, cred eli put em Incepe. Sint rnai mult dedi curios. Cite pagini sint?

12

- Vreo clnclzecl, cred, Nu 'le-arn nurnarat cu aten]!e.

Urrna 0 midi pauz a, In timpul careia asrstentul raslol putin filele jurnalului. Deodata seoase 0 exclarnatie :

- Jurnalul asta soar putea sa nu fie decit fragmentul unut

roman, ..

- Eu propun sa tncepern odata, spuse ner abrljilor ingincrul.

- Bine, ba ieti, ztrnbi Dinu. Sa incep atunci,

T"~i drese glasul tusind de vr eo doua ori, rnai rnult ca sa incerce rabdarea cclortaltl .. " Apoi lua in min a prima fila ~i incepu sa citeasca..

*

"Ce data sa pun in Iruntea pr irnci file a jurnalului meu? Pe cuvint, cii nu-rni dau seama! Capul rni-a ajuns asernenea unei mori care rnacina in goL CHe zile :?i nop] i au trecut din sear a aceea fatala? Multe, attta pot sa spun. Multe, fiindca am dorrnit de mar multe ori, dar, chiar de asia, slnt ' ell absolut sigut? Zau, am irnpresia cii tot timpul visez ~i nimeni nu vrea sa rna trezeasca. De-ar fi sa seap odata de acest cosrnar !

Bietul George! Cind rn-a sfilluit sa rna potolese !ii sii-mi vad de tr eaba, i-arn oeara $1 l-am spus cil este un las, Dar astaz i orice regret mi se pare tardiv. S-a dus si George, s-a dus ~i Barthclet, s-a dus si redactia, m-am topit $i eu ca un munte de ceara. Acum stau inehis tntr-o cabina ca un soricel Intr-o cuscs. eel putin daca . as sfi unde sint, ce fac ~i unde mer gem !? ... Nu stiu nici macar dad mergem !. ..

Ccasul meu arata in momentul aces la ora 10. Carl'! 10? Habar n-am. 0 fi 10 seara sau dimineala, nu stiu, Imi arnintesc cil odata am vizitat pe un condamnat la moarte intr-o celula subterana din inchiscar ea «Sing-Sing», Singurul lucru de care rn-a intrebat acel nenorocit a fast: «Cit e ceasul ?»_ «Ol)t $i treizeci» - i-arn raspuns cu. "Care opt?» - m-a mai intr ebat el. Lam raspuns rnir at : «Este opt ~i treizeci seara». «Va rnullumesc» - mi-a mai zis el, pentru ca dupa un minut sa adauge mai mull pentru sine: «Mi·au mal dimas din vial.a noua ore ~i jumatate, Ce curios I», ..

Eu nu pot sti nlci macar atit, In cabina am, in loeuI soarelui, lumina tuburilor fluorescente, care se apr ind cind le aprind eu ~i se sting dear ctnd le sting tot eu, ca sa f ac noapte. Nimeni nu-rnl da vreo liirnurire. Mil inttlncsc rar, foarte rar, cu unii 1a mass, Ii intreb cite ceva si Irni raspund to]i in doi peri. Nici nu ~tiu cum ii chcama .

• MiI intreb daca nu rna gasesc intr-un ospiciu. Pina la urrna am sa inncbunesc ori am sa sparg capul cuiva dad situaiia asta rnai tine mulL

Tncep sa-rni revin. Am vorbit, In s lir sit, 0 ora intreagil eu un oarccar c, pe nume Robert Brown. Irni pare cunoscut numele asta, dar nu-mi dau seama cine a Ii.

De obicei, la inceputul unui jurnal de cii!3torie, treci si citeva date autobicgr alicc. Asta, desigur, ctnd crezi ea soar putea tnttrnpla vreo nenorocir e In care sa-ti pierzi viata. Jurnalul este luat atunci ele supr avietuitori ~i pub I icat post mortem. Creel di ar Ii bine s;1 rna gindesc si eu la treaba asta, mai ales dupa discut!a cu acest RoberL. Creatura asta mi-a r injit In f ala la sl lrsitul discutiei, dlndu-mi

'14

sa inte(cg eli nu nurnal eu sint un sor icel in cusca auzi ce-rni .spune : soricel In cusca ! -, dar cil dupii el ~i ceilalti slnt in situatia mea. Figura acestui ind ivid trni produce greatii, nu stiu de ceo Ce-o fi urmiirit spunindu-rni cil si ceilal!i sint la Iel. Care cei!alti? Clod s-a apropiat cineva de noi - In tirnp ce discutarn pe culuar -, Brown a schimbat verba ~i s-a pr elacut cii-rni da 0 explicatie. MI se pare suspect luau! acesta.

Am Iost adineaur i la rnasa, Ca de obicci rn-a servit Raymorida, E 0 femeie tinara, foarte frumoasii ~i ell oehi albastri, dar ~i ea a dat In bo aia tiicerii. Astriz! insii rni-a vorbit ceva mai rnult. Orieum, ziua de az! a fast dcoseoita de a ltcle.

Cred cii e bine sa-rni arnintesc ~i cine slnt ~i cum am ajuns aici.

Tare ncplacut este cind trebuie s~-ti aster ni pe hirtie trecutul, Probabi! de aceea unii nu-si scr iu mcrnor iile der lt atunci cind nu mai au ce race ... Eu incerc insii prin asta sa-rni mai adun mintile,

Lucrarn pina in sear a aceea Iatala in redactia ziarului de mare tiraj «Cronies vr ernii». Colegii irni spuncau. Bob. Tata rni-a mai lasat mostenire insa un nume: Kingstoue. Mil cheama deci Bob Kingstonc. Nu suna aut de irlanclez pe cit stnt. N'arn trecut inca nici de '27 ani. Unii - ~i mai ales uncle - spuneau cii sint un adevar at «dandy». Cel putin mie 111i se pare ca nu sint .prea ur il. Mi·a piacut tntotdeauna sa mil irnbr ac elegant, dar - la naiba! - aruma stnt si li t sa port mer eu acelasi costurn, deoar cce niei nu mal am ailul. -Si chiar ~i asia e mototolil si necalcat '. ..

Cabins asta e ingroz itoare ! Voiarn sa rna uil a fara sa vad unde ma giisesc. Uitii-te insa daca ai pe Linde! 1n jurul meu v~d ctteva apar ate, tintuite de cei patru pereti ; ceva rnobila foarte origina Iii ~i 0 ll~a automata. A'itia sint tovar asit mel. Rau am ajuns I Singur cuc l La masa s int chemal prin televizor. Dar sa continui ...

Redactorul-sef tmi incredin]a, de regula, misiunilc cele mal difidie. De aici mi s-a ~i tras nenorocirea.

I ntr-o z i, Barthelet - selul - mil chcrna in graba la el, Erarn sigur di «Iilase» ceva. De asia ill-am convins indat.i ce a deschis verba. Era a noua misiune.

Treaba nu era de lee usoara. Pcntru a ajunge la tinta, ur ma s a-rni dcschid drurnul cu ajuiorul unor Irumoase sume de bani. Totul se piirea di a s~ meargii stru n.i. Sosi ~i z iua hotarita cicd trebuia sii iau contact cu ultima veriga din lanlul care rna conduces la lclul propus,

Veriga era un am pe care il chcrna Richard. M-arn intilnit ell el in ziua aceea pe la sa c dupa-amiaza. Cel care a deschis dlsculis am fast ell. Observai tnsa de cum 11 vazui c~ ceva se intirnplase. Aveam sa afiu lndatii ce. .

- Spuue-mi arum, i-am cerut eu, ce calc tr ebuie sil apuc.

- Stili, r aspunse c! cu g lasul ruleros, astiiz i rni se pare cJ s-au

fiicut ultirneie prcg5tiri.

- Ce!? am strig at eu ca muscat de ~arpc. Esti ncbun! Ce vrei sa spui cu asia? E gata curnva de plecare ?

- Nu stiu precis, domnule King-stone, dar parerea mea e ca trebuie sa vii grilbili dad vrc]i sa mai obtine]i inlorrnattile pc care le doriti.

Asta tnsearnna c5 h ebuic sa' acttonam chiar in noaptea .asta,

,i-am r aspuns eli cu infrigurare'. . , .

- Da. Ai: Ii bine chlar In noaptca ast a !

In noaptea aceea miar li placut rnai degr aba sil dorm, ca tot ornul. Dar era in joe z iarul. Cheltuiscm 0 groaza de bani ~i nu mai avearn 'incotro.

- Bine, i-arn raspuns. Atunei spune-rni ce trebuie sa Iac.

- Baie!ii mei se vor prelaee dl nu va vad. Mi-e tearnji ins5

de garda imcdiata.

Vicleanul ! Aici a vrut sa ajungii, Sd rnai stoarca ccva.

- Ungii aslronavi\ mai exists 0 garda > l-arn intrcbat eu, pre-

fiicincru-ma ca· nu inteleg aluzia.

- Da. Si inca una extr em de devotata stapinilor ...

- Atunci ee-l de filcut?

- Exista 0 solutie. 0 sa va luati 0 pclctinii ~i 0 sa vanumiti

la noapte Kennedy Stirling ! ...

- Cine naiba rnai e si asta >

- Ornu l care va Ii de garda la usa de intr are la etajul final al

astronavei intre rniczul nopji! ~i orele doua dirnineata.

- Bravo, Richard I. .. rna insuiletii eu. Dar stai putin : chcs liunea e ar anjata ?

- Daca se mai adauga doua sule I irni spuse el ell un glas lin-

gu~itor.

A tuncl rn-arn lnlur iat ~

- Doua sute!? Ai inncbunlt l De unde a sa mai tau atttia bani?

- Atita mia ccrut, dornnule King:stone_ La tnceput nici ri-a

vrut sa auda. Dar, cind l-am spus cii sinteti dear un z iar ist, s-a lasat mai rnoale Si a cedat in cell" din urrna. Ultirnul pre] a lost doua sute.

Barthelet, ctnd i-arn explicat cum sta situatia. a tras 0 tnjur itur a zdravana. dar ri-a avut ce face nici e1. A scos lrumusel barrii !;ii rni i-a dat spunindu-mi ;

- Daca r eusirn, atunci nu-rni pare rau de bani. 0 sa vindem ziarul ca piinea calda .;;i nici 0-0 sa se cunoasca ce am cheltuit, .'Succes, Bob! 0 sa fie un repor l aj de z ile mari.

Sa fi sttut el atunci ce SL1CCfS am avut I. .. "

- Insernnar ile acestea n-au niei 0 data,? intr erupse brusc lectura inginerul Ccrnobai.

Dinu riclira ochii de pe rnanuscr is ea trezit din sornn.

- Yom vedea noi la urma, spuse neraudator prof esorul. Conti-

nua, te rag, Dinule l .

. Asistentul relua leclur a ...

"Trecuse putin de miczul noptii cind m-arn prezentat sa-rni fall «postub In prim ire lingii astr onava, sub numele eel I als. Cind schirnbul s-a Iacut si garda veche s-a lndepilrlat, am soeotit ca a sosit mornentul. Am privit in stlnga :;;i in dreapta mea s~ vild cine se afla pe apro ape. La vreo 50 metri de mine, spre capul astronavei. era postul al doilca. Nu putea sa banuiasca ce faceal1l.

Cind rn-am apropiat de astronava mar lurisesc c.li cram descumpanit. Ce voi face dupa ce am sa intru in colosul asia? rna intrebarn ingr ijorat, Er arn chiar sub U53 ind icata, Mi-all1 luat inirna In dinti

1 ro' .J

sl, dinlr-un salt, am fast pe scara de urcar e tn eta]. In ctteva clipe am ajuns in corpul astronavei. Mi-am scos lanter na speciala ~i carnetul de reporter !?i am inceput sa scriu !?i sa Iotcgrafiez in inIrarosu ...

Interiorul m-a izbit pr intr-un lux extr aorrlinar. Scriarn de zor ~i rna plimbam, nestingherit de nimcni, dintr-o caaina In alta.

Deodata, intcr iorul astroriavei fuinundat de lumina. La urechile nude ajunse un sunet aproape imperceptibil. Ascultai mai alent! Se auzi apoi un zgornot surd, ea ~i cum 0 u~il soar fi inchis. «Hait ! miarn spus atunci tn gind. Sii stii ca am Iost prius . .» Irnl aruncai ezhii pe ceasul de la mtna. Am riimas tr asnit. Er au orele tr ei dupf mlezul noptii. Clnd 0 Ii trecut vremea? Dar nu mai avui timp sa rna gtndesc mal departe. Un biz.iit user ma facu sil inghet de spaima, Ceo putea sa fie dectt por nirea motoarelor! Incepura sa ma treaca sudorite. Am al erg a! inapoi spre usa pe uncle intrasem - zadarnlc I Totul era erruetic inchis.

Nestiind ce sa rnai Iac, am dat sa deschid usa unei cabine, prima care mi se [vi in Iata, Voiam sa intru, clnd se petreeu un lucru extr aor dinar I. ..

Tocmai impingearn usa, cind dsod ata am avut senzati·8 ... di JlU mal exist Asta in prirnul moment, caci lndata avearn sa constat tocmai contrariul. Senzat!a de la inceput [inu doar clteva clipe. To acelasi tirnp, 10sa, ma vazui zbur ind prin aer si ciocnindu-rna de peretele opus. Zdruncinalura a fost grozav», dar, deoarece pereti i in. teriori ai astronavci stnt capitonati eu un strat de material' elastic, TIll rn-arn ales decit cu spairna.

M·am proptit dupa aceea cu rniinile pe per etele de care rna Izbisern si am incercat sa rna salt in sus. Cit ai Ii clip it din ochi, m-am vazu! ridicindu-rna vertigines ins pre tavanul astronavei. Ciocnirea eu acesta n-a fost mai putin violenta dedi prima. Crezui cii visez. Am dimas un timp tot Jingii tavan, de parcf er arn agiltat in chip de candelabru. Creierul reluza sa mil mai ajute,

Ce tnsernnau toate astea P Am dat sa-mi due rnina la gurii sa vjid dad nu mi-am pierdut dinjii. A$a de binc tmi-arn dus-o mcit am avut irnpresia d slnt nebun de-a' binelea ~ mil lovii peste obr az ell propria mea mlna l

In clipa aceea, ea 0 5triifulgerare, mi-a trecut prin mlnte un slat ce rni l-a dat un coleg care calatorise cu 0 astronava mult mai mica declt aceasta, Cu toate c3 er arn tntr-o sltuatie penibila, incepui sa z.irnbesc. Intclcscsem, 111 sf irsi}, causa zborurrlor si miscarilor rude necontroiatc s iml pler dusern greutatea! «Asta trebuie sa fie» - mi-am zis 111 gind. Incet, llJ-arn impins cu mlinile In tavan ~i rncepui sil cobor. Ajuns [os, m-am pr ins de a bara de sustlner e - probabil rnontata tocrnai pentru acest scop.

Nu-rni revenisern tncil bine din prirnul soc, cind sirntii di lncep sa cl$tig in greutate, Acum putcarn sa urnblu iar. Pacui un pas InaInte cu destulii prudenta. Spre ncnorocirea mea l-am fiicut! Debara nu rna rnai [inearn, 0 forts din ce in ce mai mate incepu sa rna trag a, lmpotriva voinjel rnele, spre peretele din fund. Mii izbi elf putere de el. Am crezut di 111i-a sunat ceasul eel de pe urrna. A;;· teptarn ea fort a sa inceteze, Nici porncncala I Gr cutatca crestea me-

reu, apastndu-ma tat rnai tare de perete de credearn di 0 sa intm pr in el. Ctnd am sirnttt ca rna suf oc, am mai reusit sa strig l «Ajutor 1» ...

Nu stiu cit am dimas Iesinat. Cind rn-arn trezit €fam irrtins pe un pat intro cabina pe care n-o mai vazusem. E aceeasi cubina ea asta in care ma aflu ?i Oleum.

Linga patul mel! sedea pI.' un scaun !j.i rna prlvea cu alcnjie un doctor. Avea ochii caprui, ext rem de severi, Un srnoc de par ii cazuse PI.' trunk

- Cum te airnti ? rna intreb5 1.'1 Ioarte reel.'.

Am incercat sa-i r aspuad, dar abia am putut scoate un sunet netnteies, Irni sirnrearn limha prca grea pentru a putea vorbi, Doctorul lua 0 serrnga si imi Iacu 0 injecjie.

- Unde rna giisesc? arn reusit sa intreb.

~ Cum te sirnti ? intoarse 1.'1 vorba cu aceeasi raceala, ~ MaL· bine ... Vr e au tosa S8 stiu unde ma aflu?

- Domnule Bob Kings tone, mi se adresa el spuntndu-rni pe nume. Eu as avea eel dintTi dr eptul sa te intreb cum ai putut pa. trunrle aiei 1

Mi-am d at searna atunci cii trebuie sa Iiu tot pe astrcnavii, Nu stiarn 1nSa dad astronava decolase sau se afla Inca pe ·pamint.

- Mil priveste r i-am r ispuns eu injepa]. Stnt curios iTIsa sa stiu de unde 1mi cunosti numele?

- Crezi cii m-am sHit sa te caut prin buznnare ? rrni z lse cl eu un surts ironic.

- Cu ee dr ep l ? m-am III luriat atunci ridiclndu-ma de pe pat.

- Cu acelas! drept eu care dumneata te-al strecurat hoteste pe

astronava.

- Ceee? Cum ai spus ? am strigat sirntind ca rna manlnca palrnele. Eram g ata sa-l pocnesc.

Doctorul se ridica, Fiind mal tnalt si mai voinic decit mine, simtii cii-mi trcce polta de harFi. Be nita la mine cu ni$te ochl de gheata.

- Ie sfiituiesc sa te potolesti, 1l auzii spunind. Nervii nu te vor ajuta prea rnult a lei, De altfel, sper cit ti se va taia porta de a mal face pe grozavul cind ...

- Asteaptal se auzi 0 voce in spatele dodorului.

lntr ase un barbat brunet, care prinsese nltirncle cuvinte spuse de doctor. Acesta se lnvirti pe lac.

~ Ce e. Giulio? Il auzii pe doctor intrebind.

- Ziccarn sa-i dai pace. Nu-l mai Iarnur i ~i tu cu ceea ce inea nu-i cazul. Hicu eel caruia doctorul Ii spusese Giulio.

Acest Giulio mi se pam mult mal simpatico "Era si mal tlnar.

Cil. era italian se vcdea de la 0 pO$ta. Cu taata tineretea lui, in ochii-i foarte vii puteai sa citestl rnulta hotartre.

Am stat 0 clipa ~i am cumpanit situatia. Cel care trebuia sa se supuna erarn eu.

- Doctore,i-am zis, te rag iarta-rni enervarea. Nu stiu lnca unde rna aflu si nici de cit tirnp stnt aici, Vezi bine ca am motive sa rna necajesc.

In locul dcctorului, irni raspunse Giulio ~

17

...,. Kingstone, parca asa te chcarna, asculta-ma 0 .clipa. TeaHi tot pe astronava. Cr ed ca slrnti d nu rnai ai ace",a~i greutate ca ~i

pe Pamtnt. '

. Abia atunci sirnli i eli Giulio _avea dreptate .. Er arn rnult mai usor, totusi nu slabis cm. Gr eutatea mea era insa su licicntii r a sa rna pot tine vertical $i sa rna mise dintr-un loc ill altul rara sa liu nevoit sa ma prind de vreo bara ca atune: cind irni pier dusnm cornplet echilibrul.

_ Vina nu este a noastrf cil te alli ar i, ci a durnita le, continu i ttnsrul, Ti-ai luat meser ia de ziarist prea in serios. Unrle esti > Undc stntern ? Nu pot sii-ti SPUll indo Era i si.l-t\ pierz! v iata dintr-o nesocotinta. Supragr eutatca crea la pr in acceler alia asironavci era <;~ te ucida. Mare noroc ai avut cil ai r eusit sii mai scoti strig-i1tul dee]utor. Sisternul electronic de pazii din inter lorul astronavei a tnrcgistrat strigiitul durnita lc ~i am Irtnat la tirnp astronava. Doctorul mia spus ca nu pr ea st ai bine eu inima. CLl atit mai mutt cred ca ai trecut pe lingii rnoarte.

- Nu pot totusi sa ailu dad mai sintern pe Parnint sau nu?

am lntrebat eu.

_. Sa cia. Stntem III zbor. E~li muljumit P

_ Ce? Zbur am > Sinl irrtr-o astr snava ce zboara pr in cosmos? Simtearn ca-rni pierd capul. Acurn pr icepearn de-a binelea ... Cine

rn-a pus sa accept propunerea lui Barthclct P!

- Zburam, Kingstone, zbur arn, zise doclorul cu un ztmbet rau-

tildos.

_ De mult? mai tntrebal eu 1n nestire,

_ A~a Si asa, Irni rilspunse tot 1'1 in doi peri.

_ Si ctnd ne intoarccm ? am mai intr ebat cu sufletul la gurfL _ Cind va.fi necesar, replica, St'C, Giulio.

Ra111asei 0 clipa nsuc, Zburam l Curios tnsa : IlU simteam nimic altceva decit Iaptul ca-rni pier dusern 0 parte din greutate. Dar asia, din cite stiarn, nu se dater a vitezei de zbor.

_ Kingstone. rni se adresf Giulio. 0 sa riirnii acuma linistit.

Deocarndata am terminal dlscutia. Mai ai ceva de intr cbat ? _ Vr e]! sa rna [ineti in celula asta?

_ Nu prea crcd ea 0 cabins atit de luxoasii poatc fi nurnita celuliL

. _ Dar n-are nici rnacar 0 gaud! ca s~ pot privl afara. _ Ce nevoie ai? flieu dcctorul.

_ Cum ce nevoie am? Doar IlU credeti cJ dupa ce 0 \datil intreaga am lost in scare ~i lumina acum a sa stau tnchis, la dis-

pozitia unor necunosculi ! .

---, Singur te-al pus la dispoz itia lor, spuse Giulio r idiclnd din umerl. ,

Orice trnpotrlvlre ar fi fast z adarnice. M·am resernnat. Am rnai

tntrebat un lucru. Mai bine as fj tacut. _ La cc distants stntem de Parnint ?

Giulio se uiEr 0 clipa la mine si ztrnbl compatirnitor :

_ Uite, Jti voi spune, DRr te fOg- sa nu corncntcz i, Fa ce vrei, dar dupa ce pleciirn noi. Sintem la peste I miliard km de planets Pamlnt l Cu asta, la revedere I

. Amindoi ie~idi. Ell insa, rarnas singur, cr edearn ca 0 sa lesin.

La I miliard krn de ~)ailllnt! Gr osirnea atmosfer ei Piirnlntului este numai de 400-500 kill! Ecuatorul clung de 40.000 km! Pin'! IS.

18

Luna stnt 380.000 krn! CHrele irni naviHirii nebuneste in rninte, «Si 'eu - mi-arn zis atunci in t?;lnd - eu unde stnt >! La I rruliar d km de ornenire t La I miliard krn de globul pe supr alata caruia tr aiesc

,oamenii. Trebuie sa fie 0 rarsil absurda : oarnenii acestia sint nebuni, VOT sa tn~ chinuiasc a» - i mi spunearn obosit de-a binelea. l\Il-am lasat pe pat ~i am adormit indata. .. "

5. B E Z N A SED EST RAM A

"Nu sliu cit am dorrnit atunci. Cind m-arn trezit rni-am aruncat ochii pe ceasul de la rninii. Arata or ele, [2. In cabina am dat peste un ceas de per ete. Acesta arata insa 0 C11 totul alta ora. Credcam ca al rneu s-a oprit. Dar, ascultindu-I la urcche, constatai ca merge.

Pe ling-a faptul ca n-arn putut sa-m! dau searua ce ora arabi ceasul meu : de e noapte sau de-i zi ; nu $tiall'l nici daca ceasul meu era eel bun sau acela al cabinei. Afara nu puteam privi, iar cu cei dol tovar asi de aslr onava - incii nu stiarn cili mai sint - nu ajunsesern sa rnai vorbesc dupa discutia pe care am relatat-o .

...

Incepe sa rna apese singuriHatea. Obisnuit cu Irearnatul redacjiei, cu zgomot ~i g-lasuri orncnesti, ma v ad arum lnchis intr-o cabinji, rnconjurat de 0 liniste rnorrntntala. Linistca asta rna omoara., Nn ! -arn mai inttlnit nici pe Brown. Doar Raymonde rna chcarna regular la rnasa. Am observat trrs a ca nu dupa ccasul meu, ci dupa eel din

peretele cabinei. .

M~ninc de obicei siugur. Nici nu sflu in ca re dintre etajele astronavel rna allu. Cred carnai sintem in zbor, deoar ece n-arn simli! inca vreo Irtnare a astronavei ...

*

In sf ir sit l Captivitatca mea s-a terminat. Slavii domnului! Acum zeee minute - dupa ceasul rneu - m-arn despartit de Giulio. Ii cunose si eeliiialt nume. 11 chearna Giulio Torre!li. Am mat allat ca se ocupa CLL ingineria ~i Iir ica nuclear a.

Urrnatoar ea mass 0 vorn lua lmpr euna. Mil bucur ca un copil ! ... Inca n-arn pomenit nimic despre rnese. De cind maninc pe astronava, m-am cam ingr8~at. Trebuie tnsa sa remarc un lucru curios 1 rntnciirur l!e sin! preparate intrun mod Ioar le ciudat. Uneori am Iost serviti ~i ell rnlnciirur i obisnuite, dar de obicei sint servile prep arate culinare sintetice. Cu toate acestca, cantitati mid de alimen!e mil satura complet. Pescmne ei.i stnt In asa fel prod use inci l sa poata Ii dig-crate ~i absorbite cornplet de organism. Din ce in ce urn dau searna mai rnult ca aceasta astronava este extrern de per lcclionata dill punct de vedere tehnic.

*

Extraordinar! Niciod ata nu mi-arn inchipuit cii omul ar putca fi in stare sa construiasca ceva aserujinator cu ceca ce am v.izut tirnp de citeva ore. Mai i nl ll sa spun dcspr e ce e yorba.

J9

Dupa ce am luat masa impreuna, Ferrelli rni-a propus sil vlz.itez astronava. Era tot ce asteptam. Am acceptat bucuros. Ne-a tnsotrt 0 vreme ~j Raymonde. Am allat ca ea esie sofia doctorului, pe care il chearna Karl Nordman. Doctorul are vreo 33 de ani, iar Giulio este de aceeasl virsta ell mine. Probabil de aceea ne sirntirn alrasi unul spre cclaialt. Raymcnde e chimista astronavei.

Ea 5-a scuzat ~i ne-a lilsat dupii un tirnp singuri. ] ncepuscrii la un moment dat sa rna dears picioarele ~i sa mi se lnvlr lcascii capul de cite vazusern.

>-- Cit mai e? l-am lntrebat atune! pe Giulio. ~ Ai obosit.? facu el r iz ind,

- Nu, dar rn-arn zapilcit ell totul, Nvam vrut sa-l spun ea stnt ~i obosit.

Lucrurile pe care mi le-a ar atat nu le tin pe toate minte. Trebuie sa ai 0 memorie tare de tot pentru a reline tot ce vcz i aiel!

De la cap la coada, aslronava pe dinauntru mascara vr eo 225 111.

In total are patru etaje, legate solid laol altii. Etajele cornunica intre ele, si poti sa te dcplasez i dintr-unul in allul ell ajutorul unui lel de tren pe sine, ce face curse de la un capiit la altul al astronavei. Apcsi un buton -' ca si la lift -, ~i loarte curind vine etrenub astronavei. Poti sa mergi si pe jos dad doresti.

In aslronava stnt zeci de cabine. Fiecare l~i are scopul ei. Uncle stnt dormitoare, allele labor atoare, iar citeva, pe care le-arn vazut !?i eu, srnt adevarate sa Ii de spectacole, de concerte ~i pentru a1te distractu, E drept, nu sint prea spajicase, dar stralucesc de lux. Amuzant : sa asisti la un spectacol dat pe Q astronava l Am vazut ~i un rnic bazin de inot. Tn jurul bazinului - lung de vreo J 0 m ~j lat de vreo 4 -, In citeva ghivece mart, slnt plar.tati cijiva pomi. Am reusit sa identific doi lamli !$i un gutui.

Giulio a refuzat totusi sji-rni arate unel e cabine, Ptesupuu cil avea un rnotiv serios. Nu-i nimic. Deocarndata sint multurnit $1 ell atit. Am sa scriu un reporta] cum fill s-a rnai scris vreotlata 1. .•

...

L-am lntilnlt dill nou pe Brown. M-a salutal. N-am vorbit insa nimic tmpreuna. Era grabit. Am facut 0 nouii plimbare cu Giulio, ~i iar asi rni-a spus multe lucruri despre astronava. Am retinut lnsii din nou prea putin. E r3U ctnd n-a i habar de [izica. Stiu doar d. perctii exteriori sint in asa fel construitl ~i dintr-un asticl de material incit rezistii celor rnai joase iemperaturi. Un tnvelis protector special captcaza razele cosrnice, iar cnergia lor ur iasa 0 trans iorrna in energia electrica pe care 0 Ioloseste apoi astronava 1. Totul ar ata opera unui geniu 1. .•

*

Torr elli rn-a vizitat astaz.i in timp ce-rni scriarn jurnalul, Am banuit lucruri senz ationale l latii cum s-a desrasurat 0 parte din con" vorbirea noastr s.

- Ei, cum te mai sirnti, Bob? Cred ca vei tnjelege prudenta noastrs, nu ? zise cl ill gluma.

I Razcle cosmice, pr in r eact+ile nucleare ce le provoaca 111 tnvelisu! astronavel. dan nnstcre unor calduri de reactie ce pot fi capt ate In condensatcare spcciale. (N. A.>.

20

- Sii nil mai vorbiru de asta, t-arn raspuns, Iaclnd pe suparatul,

- Atunei d espre ce ai vrea sa vorbirn >

- Nici eu nil stiu. Astronava asia m-a f1icut sa inteJeg ca in

lump sint lucruri alit de rninunate fatute de am, incit arum socot cii acesta iSi mcr ilf PI' deplin nurncle de sta ptn al natur ii,

Giulio era arnuzat de entuz iasmul ~i adrnir atia mea.

- Peate ai dreptate, dar nu tntotdeauna lucrurile rninunate create de om ser vesc oamenilor I

- Ce vrei sa spui? II intreliai I'll Iaclnd ochii marl, Sper cil nu Ie reieri la aafronava ?

- Bob, hal sa schimbarn subiectul, rna ruga el abatut.

Se vedea ca-l luase gura pe dinainte Si acurn nu-i mai placea discutia.

- Bine .. _ Dad nu-ji place, fie ... Dar sa stil d nu rna las. Va trebui odata sa stlu de ce a trebuit sa accept schimbarea acestui subiect !

- Odatli! facu ("I. Desigur, cindva. 0 sa alll .. , 51' ridieii de PI' sown.

- Nu vrei sa mil insojesti ? lrnl propuse el.

- Cu draga inima, i-am raspuns, inctntat de perspectiv a

plirnbar ii.

Am ieslt arnindoi din cabina. M5 urmarea Insii un glnd! de ce Giul:o a evitat sa vorbirn despr e astroriava dintr-un all punci de vedere decit eel tehnic > Asia e ceva nou pentru mine !,.,

.,

Un nou SUCCI's! L-am cunoscut az i pe selul astronavei. u-I altul decit celebrul prolesor de astrof iz ica ~i navigatie interastr ala Arthur Nielsen, L-am recunoscut tndata ce l-am V8ZUt. Odala am mal avut a Intrevedere ell el : i-arn luat atunci un interviu des pre ci\liiloriile interastr ale, lnterviul a fast puhlicat pe prima pagina a ziarului. E un am foarte simpatico De cum 11 vezi Iti dai searna ca ai de-a face cu un 0111 sincer ~i drept. Te pr lveste totrieauna in adincul ochilor, 1 mi place si stature lui atletica. Cred cii are 40 de ani impliniji. Arthur cste ceva mal Inalt declt mine sau Giulio, care avem cam aceeasi statura.,

*

Cine si-ar fi Inchipuit ci\ pe astronavii mai existii 0 'femeie?

E Cr istiua Nielsen, sofla lui Arthur. Stnt de attta vrerne pe astronavii si totus: n-am vazut-o dectt astazi. Este putin mai In virstii decit Raymonde si are iir ea rnult deosebita de a acesteia. Cristina e nor dica, este mal r ece ~i rnai st" pinita. Raymonde este 0 pariziana Ioarte vioaie ~i sentirnentala. Cu toate astea, trnt face placere sa vorbesc cu Cristina. E inginer constructor. Cred cil impreunii cu Giulio il ajuta PI' Arthur In conducerea astronavei.

*

Formidabil! Ash e nemaipomenit! L-am inlrebat azi pe Toi rell i citi oarneni numiira echipajul astronavei, S-a uilat rnir at la mine Si mia spus :

- Dupa cite stiu, ii cunosti pe toti. Pe Brown n stii ?

- Da, facui eu, mai mult lara sa vreau si strtrnbtnd din nas,

2'11

: ...:....:Mi:lI:;~i, cunost] fnircgul·.echip,ai '!

. - Vrei sa i1zi de mine, Giulio, i-am 'zis eu neiucrez alor. Cum o sa conduca echipa asta de 6 carneni 0 astronava care cred d, p e putin.' ctntar este rnii de tone!! .

- Bob, Iacu el r iz.ind, doar n-o cadi ei in spate!

- Si nu mid exis!a nirneni altcineva in tot colosul asta ?

- Absolut nirueni, In alar a de tine, binetnjeles. Dar tu nu Iaci

parte din eehipaj.

Mi-a~ Ii biitut joe de oricine pe Pamint dad lnainte de asia ar fi cautat sa. ma convinga ca 0 astronava pcate fj condusa doar de' 6 oameni.

Nu-rni venea sa cred in ruptul capului. Asteptarn z iua cind sil rna conving singur. Am csutat intr-adevar prin loata aslronava .loar, doar V.OL mai giisi pe cineva. Incercare z adarnica ! Eram sapte caliitori si nimic mai mult.

Si acurn ma mai lntreb : cum e posibil, totusi, acest lucru ? Sase oameni mlnuiesc cu usurinta 0 adev~lra(3 uz inii zburatoare, ce cintiir~~te zeci de mii de tone I. ..

...

Arthur m-a invitat astiizi In sal a de navigatie ;:.i comanda. A fast 0 z! rnar e l Ctnd am intrat. am avut irnpresla cil piilrund tntr-o lume de vis: zeci de tablouri de cornanda, beculete in diverse culori aprinz indu-se ~i stingindu-se dupa un cod mister ios, zeci de apar ate speciale necunoscute mie, Asta am vazut in primul moment cind am intrat In cabina.

- Ce-ai Tamas 3!i3, Kingstone P rna trezi din reverie Arthur.

Vino mai bine si vezi lnima si creierul astronavei, rna indcmna el, invittndu-rna In acelasi tirnp sa iau IDe pe un scaun IInga un panou de comanda, care mi se pare ca e eel mai mare din cabins.

Prolesorul se a~ez;l ~i el l1nga mine.

- Vezi, Bob, irni spuse el zrmbind, aiei este sulleiul aslronavei.

De lacreierul acesta electronic porn esc sutele de eomenzi si semnale care au grijii ca astroriava sa urrneze drumul dOTiL

- Ce inseamnii. sa urrneze drumul dor it ? l-am tntrebat mirat.

- -UHe cum vine asta, 'imi r sspunse e1. De la Parnlnt poti porni

spre orice stea dcresti nurnai dad ai scapat de iorta lui de atractie, - Si cum scapi de Ior la asta?

- Stnt doua cai. 0 cale - cu ajutorul unei viteze de eel putin

11,2 km/s. Un corp care are vitez a aceasta scapa de Iorta gravifid pamlnteana si poaie sa se indcpar tczc de globul terestru. Calea asta tnsa pr ezinta un dezavantaj. Tnainte de a atinge vileza dorita, trcbuie sa te rirlici mult deasupra Psmtntului, spre str atur iie super ioare ale atmoslerei, un de .practk aerul nu mai exista. Asta Hindea dac~ un corp soar deplasa prin aer ell 0 vitezf de 11,2 krn/s ar- arde pur si sirnplu dill cauza Ir ecar ii C" aer ul. sa tnceput s-a propus construitea si lansarea unor statii-satclit - 111 jurul Pamintului, la iniil\imi foarte mari - de unde sa decoleze astronavele. Dar exists a calc rnai sirnpf a.

- 0 cale mai simpla ?!

- Da, raspunse prolesorul calm. E calea noua pe care a Iolo-

sestc chiar astronava noastra. Invingem iorta de atr actle a Pamtntului - san a or icarui alt corp ceresc - triainte de a decola, ~i nu

22·

dupa. Procesele de lnvingere sint cornpl icate ~i nu ti le voi dcscrie as tfizi. Ell' au loc in instalatille speciale de antlgr avitate ale astronavei.

Astronava, dupa invingerea fortelor de atr actie, 51' poate indeparta de Piimint - sau de oricare alt corp ceresc - eu orice vilt-za doreste, mica sau mare. N-o mai retlne nimic, ~i af ara de asta combustibilul necesar acceleriirii est I' inlinit mai redus dedi in prima var ianta.

- Dar atunci cum rarnine ell oamenii ~i lucrur ile din astronava, intrcbai eu gindindu-mii la 0 anurnita experienta prin care trecusem ~i eu la decolar e.

- Am uilat sa-II spun d in clipa in care lorta gravificii ter estr a a fost anul ata - desigur. nurnai pentru nOI cei de aiel - au sl iutr at in iunctiune instaluliilc speciale care creeaz a 0 gravitate arlificialii proprie astronavei, Mult mai mica decit, sa zicern, Iorta de a tr actie namrnteana, ea este totusi sulicienla pentru ca oamenii sa se men. tina in pozi tie verticals si ca lucrur ile sa stea lini:;;tite acolo unde all fast puse. Rczultatul insiies(e eli obiectele tsi pierd mull din greutatea pe care ar avea-o PI' Paminl.

I n rninte Lilli reveni scena dtTOlilrii astronavei. TntH imi pier duscm greutatea. Disparuse deci iorta gravifieii, apoi urrnase acceler area astronavci. Des lgur, n-arn mai sirntit st lorta ar tiliciala crcata pe astronava de instalatiile ei, caci acceler atia mil impingea mult mai tare In direclia opusfi rniscar ii. Pe atunci tnsa n-avusesern nici chef ~i nici timp sa observ toale accste electe, cacl necazul meu era pr ea mare.

- Sl rind decolatl, zisei eu, totdcauna se inttmpJa sa fiti supusi supragreutatii de accelcrarc ?

- Nu. Vei avea ocazia sa vezi cil 111 cazur ile acceler iir ilor sau [r injir ilor mart, nepr evazute, intr arn in cabinele speciale, unde costumele de antifortil anihileaz a efectele supragreutatii. Adaug Insa cii nu or ice elect de accel erare poate fi anihilat in felul acesla. Exisla limite ~i pcntru asta.

Asa, vasazica. Cost lim de antitorta ! II rugai PI' Arthur sa continue.

~ Cu ajutorul hartii ceresti, urrna el, noi putern, dupa decolare, sil stebilirn itiner aru! prin cosmos. Datele drurnului pe care trebuie sa-l urrniirn sint apol tncr edlnjate masinilor electron ice de ghiclaj si n·sviga!ie, asa cum learn lncredinja unul pilot. Servornecanismele rnotoarelor de propulsie asculta instantaneu cornenzile, ccea ce face ca reactitle rnezonice I ee se petrec in motoare sa fie grabite sau incetinite dupa plac,

- Si nit exista nici un perieol ca astronava sa-;;i piardii directia ?

- Absolut nici unul, 0 data. progr amul stabilit, intrca.ga condur.ere a astronavei 0 prciau rnasinile de navig atie, Ele pun in Iunctiune rnotoarele nucleare, regle3zii accelerarea sau Ir inarea, dupa cum ~i vlteza sau evila r a unci ciocnir i eu vreun corp cosmic

de p ilda ell un meteor, pe care instalatille radar ll serunaliz eaza cu rnult inainte."

1 Priu reactie mezonic8. se inte1eg-e obttncrcn de cncr gte nucleara priu evaporarea cornpleta a unor nuclce atornice. (N. A.} ..

6. U N PUN C T R 0 SUI N D EPA R TAT

.. In mintea mea se iacu lumina. Desigur. in conditiile acestea, chiar ~i 6 camenl slnt prea multi pentru a conduce 0 astronava. E sulicient un singur om. Ba cfed cii s i asta poate lipsi. Dill cite stiu, rnasinile electronlce pot fi dirijate de la dislanta pr in unde radio.

Profcsorul rna srnulse din nou din gincluri.

- Bob, acurn sa-ti ariit un lucru pe care nu l-ai rnai vazut

nlciodala.

Se riclica si se Indrepta spre un g:ru.p de apar ate.

- lata. [rni z ise el, acestea slnt telescoapele optice, care ne ajut~ sa privim in jurul nostru la distante ur iase. Ungii ele poti vedea telesccapcle-r adio. Pe acestea le folosim ~i pentru alte scopuri decit pentru a vedea la mare distanta.

In vr emea asta, el apasa pe un buion. DeodaHi 0 Itsle ingustli din invelisul extern al astronavei se dadu la 0 parte. Era Cit. un oblon. Rarnasei inrnarrnurit. Puteam, in sfirsit, sa pr ivesc afaril!

Ca in vis ma apropiai incc] de peretele cabinei.

- Asa-i Ia inceput, il auzii spunind pe prolesor. Intli vezi cii in [urul tilu nu e declt imensul ocean' cosmic, gol $1 fiid! lund. Ilcgru ~i fara aer sau cal dura. Apoi incepi sa observi licur ici ceresti altiel decit ii vedeai de pe Parnlnt, Acolo licareau, aiei nu, pentru ca nu avem atmosfera parnlntearia in jurul nostru, Nu ti se par mai st1'5·

lucitori acum ?

- Grozav! Niciodatii nu-rni inchipuiam 0 asernenca pr ivcliste,

E de netnchipuit I mai adaugui eu in extaz. .

- Acum vino sa vezi de uncle am ple at noi, rna chema Arthur. Nu ma clintii din loco Privearn In nestire cu fat a aprcaps lipita de peratele transparent al astronave.. Undeva, depar te, vedcarn str alucind' nenumarate stele. Tn jurul astronavei era uri tntuuerjc desavirsit, cum nu mai vazuscm niciodata. Sl pustiu ! Un' pustiu nesitrsit. Departe de tot, putearn zilri astr i de dilerite rnarimi, ~r in rnijlocul acestui ocean inlinit ne gasil11 noi, sapte oamcni, izclati pe 0 astrorrava !

«Ce departare 0 fi pina la Parnint ?» - m-arn intrebat atunci. Dar nict macar nil stiu care dinlre aceste corpuri ceresti 0 Ii Palllf"iul! «Scutul» care ne pastreaza vii $i ne apara irnpotriva cosrnosului este astr onava. Ah, dar uncle e cerul albastru pe care 11 admir arn de atitea ori In zilele senine de vara pe Parntnt. Disparuse balta albastrii, 1i luase locul alta, sinisLrii si necunoscuta,

- Arthur, soptii eu, unde e cerul ?

Prolesorul se uiUi 0 clipa la mine surtztnd eu inteles!

- A dimas pe Parnrnt, In jurul acestuia. Cerul albastru I1I1-i dectt un erect lumlnos pe care il dator arn atmosferei. Dlncclo de ea. iata, vezi cum arata eerul? E negru 1)i presarat ell str alucirea a~lrilor. In golul cosmic nu mai exista aero e un hall adinc, gol $i fiid margini I. Lumina TIll se mai irnpr astie si vine de la izvoarele ei dr epl la noi. Cerul e 0 iluzie, Bob I Te-al convins de asta singur,

Intrun ttrztu, strigai nedumerit r

- Arthur, ee temperatura e in exterior?

I Cosmosul. desl in mare parte vid, este presllrat ell insule de gaze rare' Bate ~i chlar ell paturi de ioni ~i electron;' (N. A.),

24

- Iti spun j·ndatil.

Privi la ind icatiile unui ceas de bord ~i apo.i se tntoarse spre

mine ~i z ise z;mbjn~l ;

- Temperatura in exterior este aproape de zero absolut. Zero absolut r Stiusem etndva ce inseamna ada, dar uif ascm. - Cit vine asta > it intr ebai eu din nou.

- Uite cit: apa fnghea\ii la zero grade Celsius. Pe la minus

25 grade - ad icii 25 grade sub zero - e un ger napr aznic, dar zero absolut inseamna minus 273,2 grade Celsius! .

- Tenbil l fiicui eu stupeliat. Cum rezista astronava? Prof'esorul rna privi ztrnblnrl din nou.

- Foarte bine, Asa-i construil.i ca sa reziste.

- Si ce se intlmp1.il eu alte corpuri aproape de zero absolut ?

- Teate l~i schimba pro·priet@tile. In prirnul rind, orice sub-

sianta gazoasa sau lichida In apropier« de zero absolut se solidified. Printrc altclc, eonduetorf electrici l~i pierd or ice rezistenta electrica ~i La zero absolut devin supraconductori. Eu am sa-ti arat un singur €feet interesant,

Arthur scoase dintr-un scr tar uu tub de cauciuc si-l trase pI" un has.tonas din materlal pi as tic. Apo! S~ tndr epta spre peretele astro- . navel. Api'isii pe un buten, $i in perete se deschise un oblonas In care Arthur Introdusc bastonasul cauciucat. Dupii aceea, oblonasnl Sf! Inchise la lac, ~i Arthur apasa pe un alt buton. Privind prin geamul

c abinei, observa! d bastonasul, [inut de un brat special, aparu In 'exterior. Lumina unui rel lcnlor Irni perrnitea sa vad tot ce se intflllplii afara.

- II vezi, Bob ~ mil lntrebii Arthur.

- Da, rjispunsei eu nedumerlt, Dar rui se , bIiimplii nimic, mal

adi\uga i ell.

Nu stia rn ce vrea .. DUDa ctteva minute, Arthur film in asa rei incit bastonasul sa r.evini'i In cabins.

- Incearca sa desf'aci cauciucul de pe bat! rna indemn I el.

Usor insa.;.

Nestiutor, am pus mtna pc cauciuc, ca sa mi-o retr ag In aceeasi

e lip a, ell toate di de abia n atinsesem.

- --Ce-i asta? strigai en tngrozrt, Irectndu-ml degetele de durer e,

- Arde? tntr eba Arthur riztnd.

- Ingrozitor.

Dar ETa 0 arsura cu totul deosebita, Nu stiam ea ~j un corp foarte rece poate sa>F ar da miinile !

- Priveste acum l lmi atrase atent!a profesorul.

Cu un clcste apud bucata de cauciue ~i 0 strtnse pujin, Cauclucul se ].lJ'efacu in' pulbere l Din ebsttdi. bucata de cauciuc, sucusf tcrnperaturti netnchipuit de joase din exterior, devenise teapa;18 ~i smrl·mieioasa. Totusi am str igat nel nerez ator :

- Scamatorii !

- Nu, Bob, e zero absolut l rise Arthur de ignoranla mea.

- Atunci, adaug'ai ell, d:ad astronava soar gauri, toate lucrurilc,

poate ~i noi - te pomenesti l - ne-arn preface in pulbere ?

- Esii aproape de adcvar. Noi In orice caz Inain le cu mutt de a ajunge la zero ahsolut. Fii in.s3 linlstit, ma batu Arthur pe umar. Asta nu se pcat« intimpla. Vino acurn sa·ii ar~t pamintul.

- Cc ? Piimintul? Unde?

Mil duse linga grupul telescoapelor. Dupa ce r('blll lunctionarca

unuia dintre ele, irni zise:

- Priveste pe ecranul acesla!

- Nu vad nimic,

- Aslcapta.

Arthur lntoarse un cornutator, In cabinJ lumina se fliGU mal

slaba.

- Ce vezi PI' ecran ? Irni lncord ai pr'ivir ile :

- Un punct mic ro~,u ... Aha, acuma e rosu-albastrul., Inter esan! !.,. Dar asl a-i 0 stca !

- E Pamrntul, Bob!

Pamintul l .Ma inlior ai. Pata accea midi, rosie-albastruie - pe care 0 vcdeam PI' ecranul televizor at tclescopului electronic - era Parntnlul. Globul pamlnlesc vazut de la 0 distanta Iantastica I Privcarn 10 nestir e punctul acela IUmio05, indepar tat ~i irni spunearn eil acolo, PI' supr af aja acelei planete, tr aiesc oarnenii, Acolo se ccarta ei, uneori se ~i iubesc, Acolo depar le de lot, i ncit mintea mea nu-si poate inchipui, se nasc oarnenii ~i tot acolo ei mar. Pe Pamint r isar e soar ele, oloua, sint paduri. Dar oamenii de acolo nu ma mai vad. Totusi eu le zjiresc Parnlntul lor. Ce curios! Piirntntul lor! At melt nu mai e. De ce Dare? Dar nu-rni putui continua ginclurile ciici vocea lui Arthur mil Iacu sa tresar din nou.

- Stii ce distants e intre noi si , Pamlnt ?

- Nu.

~ Peste 150 miliarde kill! $i cr este rner eu ...

La auzul acestei cilre, picioarcle mi se inrnuiar a. 150 rniliarde.krn I Mil ascz ai pe un scaun. Abia rcusii sa iutreb :

De CE'?

:_ Cum de ce? Iacu rnir at prof esorul.

- De ce ne-arn indepartat asa de mult? lntrebai eu tot in soapta.

Prof esorul se tncrunta :

- Sa nu rna mai -lntrebl niciodata asta, Bob, Ai inteles P Niciod ata !

Imi adusei aminte cil nici lui Torrclli nu-i pl acea asta, Ce r.aiba o fi? N-am rnai insistat, Intr-un ttrziu II auzii din nou pe profesor : - Prietene, [i-arn acordat toata increderea ncastra. Te rog sa accepti tot ce iacem ea pe un postulat pe care nu mai trebuie sa-I cercetezt, Ne-arn inteles ?

In fend, Arthur avea dreptate .. Ar Ii fost zad arnica tinguiala mea. Dad nu acc-ept, mi-am z is, ce-as putea face' lmpolriva lor? Si de ce as face?! Ma alrage oare atlt de mult tntoarcer ea ? Nu. Hotar it cii nu t M-am sculat de pe scaun oarecurn inviorat ~i ell un sentiment de mindr ie. Sirnjeam di stnt dHitor pe cea rnai perfects rnasina din cite am cunoscut eu pina acum, Tn rninte imi reveni redactia. Ce repor laj am sa Iac, sfinte Bavon! I Dar totusi nu mil slapi'nii st rna intorsci catre Arthur:

- Nu sl iu de ee te supad\, uneori, tntrebarile mele. Dar iii promit cil pe v.itor am sa cvit tot ceea ce te-ar pune pe glnduri.

I Sfint "protector" at ir:.t:,Jc!.ilar, Aiel este Iuat In tnteiesul de "Sfintm Sisoe I", (N. A.).

26

Arthur imi zrmbi ~i-ll1i lntins€ n.ina; ~. Foartc ·pine! Aeurn, pulem continua. Eu 11158 er arn de alta pIlrere_

- Nu, Arthur, nu acurna.

Er arn prca obosit. Capul ifni vljiia de avearn impresia ca blzlie in el 0 masmarie stricata.

- Uite, i-arn zis, rnai am doar 0 chestrune de lntrebat pcntru azi Spune-mi : zbur arn la nesitrsit, fara vreo [inta ?

- Nu chiar. Deocarndata mai rnergern un tirnp, apoi ne vom tn-

loafer: pina la 0 anurnlta distanta de Soare. - Si dupa aceea?

-~ Vom vedea !

- Ce? Nu vorn revcni pe Pamtnt >

- Nu crsd. Depinde de un anumit r aspuns pe care trebuie sa

ni-l dea cineva de acolo.

- Sl rum 0 sa ne dea r aspunsul ?

- Ei. cum! Prill radio.

Am Tamas 0 clipil pe g-lnduri. Asad ar , nici 0 sper anta de inapoiere, Ce-o ii zicind Barthelet? Ban!i s-au dus, Bob rni se mat i ntoarce r Trebuie sa fie 0 nebunie acurn la redactie.

- Arthur, spunemi eu ce vitez a zbur am ? am mai intrebat.

Mai bine taceam. Profesorul se Irrtoarse spre mine ~i ridica din sprtncenc a rnir are.

- Inca nu stii ? Irnediat dupji decolare am atins viteza constanta de zbor pe care a pastrarn ~i astaz]. Zbur am cu 150.000 krn/s, - Vrei sa spui 150_000 m/s?

- Nu, draga Bob, zise el privind un cadr an. Citra exacta" este j

151.432 km/s!

Asta Ie-a pus capac la toate, Groaza rna apuca iar. Sfinte Bavon, trni venea sa arnetesc l 150.000 km/s!! 0 singura data am zbur at eu un avion supersonic, dar n-arn trecut de I krnjs ... Am mai reusit atunci sa-i spun lui Arthur:

- Mergem la 0 moarte, Ia o sinucidcrc sigma I Vai de eapul rneu l

. Proiesorul rna prlvca .ztrnbind. Mie insa imi venea sa-l sfrlngde git, dar nu rnai avearn nici 0 putere. Din omul vesnic plin de elan, aiunsesern 0 ctrpa,

Arthur, vazindurna cil palesc si di de abia rna mai tin pe picioare, rna prinse de umeri spunind:

- Bob, nu fii co pi! ! ~E~tj doar om in toata firea. Ai simtlt ptna acurn vreo nepfacer c P Zhori de attta limp eu viteza asta ,;;i totust er ed di nu te-al putea p.l\nge de ceva.

Asia era adevar at. E adevarat si acurn. In alarf de aventura plecar ii, in fest .rn-am simiit Iaar le b-ine. De f apt, In Ireac.i l fie z is, nici acurn nu sirnt nimic deosebit.

Arthur, vazind cii imi mai revin, adauga:

- Asculta, Bob, nu viteza conteazii, intelege-mii odata. Nu irnporta viteza cu care zbor i, Daca vit eza ramtnc constant», nu simlt nici 0 deosebire fat a de starea zisii de repaus. Oarnenii spun ea sint in repaus ctnd stau pe Pamint la umbra unui arborc. In realital e, ei nu observa cil zboara cu 0 vitezii constants de 30 krn/s intr-o miscare nclncctata in jurul Soarelui. Catastrofa soar lnttrnpla nurna i dad Pamintul soar opri a datil brusc, Frinarea ar lace ca totul 53 se smulga de pe supra! ata Pamtntului, continuindu-s: miscar ea in vir~

*

tutea legii iner tiei. Stii, ca atunei cind -se cpreste metroul brusc, De altlel, nici Soar ele nu sUi pe IDe. Si el se deplaseaz a eU 0 vilezii de vreo 20 krn/s, ~i in eele din urrna tntreaga galaxie, toatii bolla cereasca pe care 0 vedern in jurul nostru, se roteste intr-un anumit sens ~j cu 0 anumita vitezii. Ei, Ileum rn - crezi ?

- Mda r am exclarnat eu ceva mai linistit, Dar not sintem l11tr-o astronava 1. ..

- Cc importanta are? 10 astr onava sau pe Pjimint e acelasi lucru, Ambele «vehicule» se mi:;di ell 0 viieza constanta."

~ TENTATlVA CRIMJNALA

.. Dupa cite vad, cosmosul nu m-Il inghitit inca, dar tot rni-e fricii.

Discutia cu Arthur rn-a pus pe glnduri. Tn delinitiv unde mergern ~ Incotro ne tndreptarn ? Stau 1n cabina :ji scriu. Sint reporter pe 0 astronava, Da, e lin titlu Iorrnidabil ! Bictul Barthelet l Imi pare r au de cl, dar nu am niei 0 vina, Sper ca nu se va supar a prca tare clnd rna voi tntoarce. Ii due un material inedit cum n-a avut el niclodatji. Dar clnd ? Cind va sosi clipa intoarcerii? Si de ce nu vor sa-mi spuna nimic altceva decit chestiunile tehnice.

In jurul nostru e gol t Nu e 0 simpla senzatie, Cind .zbori ell un avion, in jurul tau exista atmosfera. In jurul astronavel nu e nirnlc, E vrdul, asa 11 nurnesc savantii : vidul inbej sid er.al. Golul cos' mic r ... Hirtia pe care scriu IlU este 2 mea. Mi-a tmprumutst-o doctorul, Spune ci"i rezista la ternperaturi joase. Nici hainele de pe mine nu mai slnt ale mele. Vechiul costurn l-am lepadat dici se mototolise cu totul. Giulio mi-a oferit un costum destul de elegant. Spune ca mai are dcstule. Asta rn-a surprius, Doar n-o Ii avtud un depozit r: .•

Am rnai dorrnit opt ore. Pentru mine asta tnsearnna inca a zi, Nu stiu sa nurnar altrel. In [urul astronavei e rnereu tntuneric, iar In interior mereu lumina. Inauntru zi. afara noapte ; vesnic la fell Nici nu mai tin minte cle cite ori 2111 dorrnit cite opt ore. Ceasui rneu nu rna mai ajutii la nimic. Toata viata astronavai este leg-atii de ora pe care 0 da ceasul ei atomic .. Torr elli spune cii un astfel de ceas nu sutera nici 0 modifieare In cursul mlscarii astronavei si lsi pastreaz a rnereu ritmul initial.

Pe astronava se po ate asculta si rnuzica l Am ascultat, imprirnat pe banda, concertul pentru vioara ~i orcbestrs de Beethoven. AsHizi ml-am prop us sa ascu lt rnuzica usoara Iranceza. 0 voi uvea tovarii~a pe Rayrnonde, care este si ea amatoare. de asemenea cintece. Probabil si pe Giuho ...

*

Au trecut 13 ore pe astronava de cind m-arn sculat. Inca n-a sosit ora culcarti, dar sin! hint de oboseala. ll'luzidi n-am mai ascultat asa cum mi-arn propus. Astronava noastr a a lost zguduita asl~zi de un eveniment ingrozttor. Somnul ~j oboseala rna lrnbie sa rna culc, dar trebuie sa notez In filele jurnalului toate prin cite am trecut,

28

Ml'i ailam cu Artbur In sala die navigatie si comands. Prolcsorul rmi expl ica unele probJeme astroltzice. TI ascultam ell nesa]. Deodala it vad pe Arthur eil se opr este la jumatatea unui cuvint ,?i priveste un punct fix. Mi-am in tors ~i eu capul lntr-aeolo. Pe un panou de cornanda, un bcculet rosu asezat sub un nurnar se aprindea si se stingea la Intervale fE'g'ulate_

- Bob striga Arthur pal ind, vino repede I

- Ce s-a i ntimplat P Intr ebai eu r idicindu-rna de pe scaun, ne-

linistit,

-' Sernnalul secret de alarms. Mil ehearna la etajul final al astronavel. Se intlrnpla eeva rau. Vino repede, mai adiiuga el iesind ca 0 furtunii.

Mii luai dupa cl. Ajuns aiara, Arthur apasa pe butonul de chemare a tr enului astronavei, In eel rnult 15 sccunrle, trenut trebuia sa soscasca. Trecura cell' J 5 _ secunde, dar nu-l vazurarn sosind. Atunci pr oiesorul p1ili si, fara sa mai spuna nirnic, a lua la goana, P" culuarul astronavei, spre elajul eu pricina. Mil luai si eu pe urrnele lui. Nu e glumil sa alergi in [orta 200 m. Pe Arthur nu l-am mai ajuns decit in r ata usii de la intr are a etajului final: Se caznea 5-0 deschid a.

- Ce, s-a lnchis P 1l inttebai eu giflind_

- Ajutil-ma! Iacu el opintindu-se din toate puterile.

Pusci si eu urnsrul si Impinseram amindoi clt putearn de tare.

Usa in58 nu ceda.

- E pus autornatul de stguranta ! ur13 el.

Deodata i1 viizui ca-st roteste privlrile cauttnd ceva, In sitrsit gasi ceea ce cauta. Era 0 u~ita in peretele astronavei faarte bine mascats. ApaS8 intr-un anurnit Joe, ~i nsita se dete in Iaturi. Inauntru zil,ii doua butoane : unul albastru, celal alt alb. Prolesorul apasa pe eel albastru, Se auzi un clinchet metalic, si In acelasi tirnp Arthur puse mina pe clarita usii si apasa cu putere. Usa nu se mai opuse incercarii de a 0 deschide sl se dadu in laturi.

In sflrsit, erarn in etajul final. Arthur se Indrepta direct spre cabirra de cornanrla a etajului, Am uitat sa spun cii fiecare cabins mal are un tablou al ei propriu de cornanda si navigajie, independent de tabloul central.

Diiduram sa intriim. Din nou usa lncuiata. ~ Deschideti I tuna Arthur.

Viiz ind d nu r aspunde nirneni, proiesorul ci'iutil din nou butoanele secrete. Totul se rep eta ca mai inainte, U1,;a se deschis€ larg, $i Arthur navali ca 0 vijelie in cabins. Dar cum Iacu primii pasi Il vazui ciizind ea trasnit, Privii uluit in interiorul cabinei. Unga un apar at z acea tntinsa pe jos 0 femeie. Deschizind ochii mal bine, inima rni se str lnse de groaza; era Cristina! Mai la 0 parte sta in pieioare, cu Iata spre \ u~1i, un om tmbr acat in costurnul special - de astronaut. In rnina lui dreapts observai un pistol ultrasonic. Cunosteam de mult arrna asta,

Deci 1'1 trebuia sa-l fi doborit pe Arthur. Dar cine era? N-arn avut timp sa rae vreo miscare, caci in spatele rneu auzii un zgamo! de pasi, Dind sa rna lntorc, 0 mlnii de Iicr ma irnpinse in j,Huri,

Mai auz ii un sunet ascutit treclndu-mi pe "La ureche ~i in acelasi tirnp II zii rii pe ornul trnbracat in costumul de astronaut prabusindu-se lingii Cristina. Apoi cazui si eu fiirii cunostinta ..•

•

Cind rn-arn trezit, m-arn vazut lrrtins pe un pat in cabina-spital a astronavei. Doctorul era aplecat asupra mea si astepta nelinistlt sa rna vada treztndu-rna.

- Bob, 11 auzii pe doctor. iarta-ma cii a trebuit sa te dobor :;;i pe tine. L-am tr intit pe cr i ininal, dar ai intrat putin in raza pistolului meu si ai adorrnit si tu. Asta-i totul I Sa nu te sperii.

Nu-rni era de mine, cacl imi dadearn searna cii eram teaiar. :Siirii din pat ~i intrebai nelinistit J

- A fost ucis cineva?

- Din lerieire, nu. Nu erarn departe insa ca 1n elipa aceasta

bucajele din noi sa ciiliitoreasca la lntttnplare .prin univers 1.

Auzlndu-l ce spune, imi iesii din fire. - Dar clne e criminalul ?

- Mii !)i vedearn trnprastiindu-mf prin golul nesltrsit.

- Ai sa-l vezi indatii, zise dcctorul ridlclndu-se. Vei lua parte la

judccata lui. Vino!

Mii gindeam cii voi lntilni a figu_rii lioroasa cum nu a dat.i am tntilnit in viata. Doctorul Karl rna conduse in una dintre cabtnele mari care stiam cii e dcstinata concertelor. Ani lntrat primul, iar doc, torul rna urrna.

Toti membrii echipajului crau de fata. Nu vedcarn lnsa criminalu!! Privind mai bine, \l observai pe Brown. care era legat cobz a si asezat intr-un Iotollu. Dupa ce rna asez ai, LI auz ii pe Arthur:

- Acurn sintern toti de [atii. Putem, asad ar, s~ corrlinuarn. Giulio se a~eza lingii mine. Raymonde se afla lnaintea mea, iar Karl era in sttng a Cr istinei.

Prclcsorul avea Iata Io arte palida si ochii tncercanati. Buzele i se subtiaser a si-s! pierduser a rosea tao Domnea 0 atmosfera ai~3sij" toare. Brown privea rncruntat in jos, Nu pr icepeam Insii nimic.

Atunci l l auzii pe Arthur vorbind :

- 0 rnina de oarneni am parasit Pamtntul jur ind ca nu ne vorn abate cu nirnic de la atingerca telului chiar de-ar fi sa ne pierdern vla]a. Am crezut c5 mai degrabii Yom pieri departe de Pami!]t, In oceanul acesta lnghejat,- rleclt ca unul d inlre noi sa·~i tradez e Inlr-un rei jur arnintul. Pr ieteni, acelasi lcg arnlnt mai prevede pcdeapsa capitala pentru tr adator i !

Ochii profesorului rna infr icosara : crau nurnai fulgere.

- Rob Kingstone, rni se adresa 1'1 mie, te-am chernat ca martor in lala tribunalului astronavei. Te rae alent eli aiei nu mai slnt val abile legile justitiei terestre, Existf doar doua principii care ne pot ciiliiuzi: dr azostea sau ur a. Prima aduce tot dragoste, iar cealalta nu poate aduce dectt moarte. Call' de mijloc nu avern. S~ iei aminle ia cell' ce urrneazji !

Se rntoarse apoi spre Robert Brown. Pr ivir ile lui Arthur varSllu o minie TH'marginitii.

- Prinlre cei care au jurat credinta cauzei noastre, te-ai nurnfirat si tu, nemer nicule. Ca un la~ ce esti. ai crezut d vei putea sa distrugi ceea ce am hotiirit. Te-al distrus [nsii PI' tine, Robert Brown.

30

~ Nu! urla Brown ca seos.din minti. Nu vr eau sa . mar I N-ave~i

nie.i lin; clreiJt .asupravietii mcle l Sfnte!i ni~ie.,. . '.

- Ce sintem, Robert .Brown ? tuna Arthur,

- Calli ilor. 51' rnai zvircoli Brown smuclndu-se din rasputer i,

Avril rigura unui iesit din minti. Incepui sa rna larnuresc. Cel car e urrnarise distrugerea astronavei nu era .altul dccit Robert, Brown. Dar nu-rni da deam searna cum ar fi putut distruge astronava Hidi sa rnoarji si el.

- Brown, spuse prolesorul, nu sintem ciWli! Tu singur neai translorrnat in judeciltorii crimei tale. Tr ebuie sa ~tii di tr adarea se perlepseste, Riispunde: eu ce seep ai pus ill Iuncliune instalajiile peniru declansarea explozlei bornbelor hidrogcniee ? ...

«Sfinte Bavon l - miarn zis in gind. Eu stau IInga un depoz it de bornbe hidrogonice.» Cr edearn cii innebunesc. M-arn aplecat spre Giuiio ~i l-am lntrebatln soapta :

- E' adeviirat ? ... Exista bornbe hidrogenice ? ...

~ Stai Iinistit si nu te mai fral1linta degcaba! rna cerUi el. Slut tnt atit de inof ensive arum ca si or icare alt obiect. Dectt ele e mai tnlr icosaioar« lepiidiHura ash.

M-am 111ai linlstit pujin, II auzii din nou pe Arthur:

- Robert, credeai cii nu exlsta un sistern secret de alarrna ? Nu?

Te-ai inselat, Aiasperat sa desprinzi etajul Iinal ' de restul astronavei si sa te intorci printre ai tili, nu? Jar pe noi sa ne prefaci in serum.

Cind 0 auzii $1 pe asta, ma trecura sudorile, Mi-alll seas batista ~i am inceput sa-mi ~terg iruntea imbr obonlta.

- Cristina, ai si tu de acuzat r zise Arthur intorcindu-se spre sotia lui.

- Nu, Arthur, nu am. E destul cit ai spus tu, Cred ca nu merita mal mult. Nu e am, e a fiara turbata l Si merita soarta ciinilor turbati.

- Totusi rnai am eu eeva, adauga Arthur ell acelasi glas implacabil, Pina sa-si ia rasplata, trebuie sa inteleaga toata mirsavia rap. tei sale. St ii blne, domnule Rober! Brown, ca nu din pliicere am plecat, Stii bine cil pentru umanitate am Iacut-o. Tu n-ai actioriat nurnai Impotriva noastra, ci si trnpotriva acesteia, Deci si glasul ei te acuz a.

- Sa va ia dracu pe toji, llciga~ilor! Hojilor l Ciilai]ar! rjicni Brown incercind sa se dezlege. Nvaveti dreptul sa va atingeti de rrpne, Eu stnt stapinul aid, ciinilor I Da-ji-rni drumul!

. Se zvircolea in zadar. Legiiturile erau tari. II auz ii pe prolesor spurrind cu o , voce care rna inspaiminia :

.- Am allat acurn elin gura ta, Robert Brown, ca tu er ai printre sUi pi n ii nostr i. Dar asta rna lasii Ieee. De aid inain le nu-]i rnai apartine dectt sentinta. Pentru tine I1U poate cxista indurare!

o clipil se asternu peste toti tiicerea. Brown lncetase sa mai spurnege si-si plecase capul. Cristinei li tremurau buzele, iar doctorul ~i asistcutul se Iacuser a pa l izi i a fata.

- Prieteni, mal adauga Arthur, iata hotartrea noastra. Brown- a vrut sa piece inapoi .. Foar le binc, l i vom satis lace dorinta, dar pujin

1 Mai ttrziu am allat eli etajele aslronavei puteau deveni Ilecare vehicul~ de zbor indepen.dente,

schimbaf a. Nu putem sa ne dlspensam de astronava. Deci este exclus 58-1 trimitern cu astronava. Sti'ti ca dispunem de un nurnar suftcient de proiectile teleghidate ....

Brown cind auzi fraza din urrna scoase un urlet ingrozitor, cum nil rnai auzisem tn vrata mea. Semana ell 0 fiara ttrrbata.

- Asadar, continua proiesorul nestingherit, de unul dintrc pro. iectile ne '10m dispense pentru a-I pune la dispoz.itia dornnului Robert Brown. E[ va primi costumul special de astronaut si va f i lmbarcat pc proiectil, cu d irectia pamlntul. I s e va ria si aparatul de alirnentare pentru a nu i se face foame. Dar cind va intra in atmosfera pamtnteana cred eil va da ultirnul spectacol €lil1 via]a lui. Va avea soarta tuturor meteorilor cafe intra cu vitez.ii nebuna in atmosfera, incerclnd sa. raneasca Parnlntul. ~titi ca de cele rnai multc ori PI' Parntnt nu mal ajunge dec1t cenusa lOT. Frecarea c1.1 atmosfera tl preface tn serum. Cu asia, tot ce am avut de spus am SflUS ! ...

M-am ridicat de PI' scaun mal mult mort decit viu, Pe de 0 parte n vedearn pe Roberi' Brown ea un sirnbol al Iiar elor ce sfisie ~i trebuie stirpite, Pede alta, fapta lui urma sa lie acurn pecepsita asa cum niciodala nu mal lusese pedepsitii a crirrui. Dar cr ed cii 0 merita. La tnceput m-am glndit sa intervin PI' [[nga Arthur ca sa-I ierte, Dar nu avearn dreptul sa rna arnestec. De Iapt, Brown s.ngur ~i-a sernnat condamnarea. Si, de altfel, oriclnd, chiar dad ar ll fast iertat, sint sigur ca tot ar fi incercat s a-si puna In aplicare hrten[iile criminate.

N-am vrut sa asist la lansarea lui in golul cosmic. Mi s-a spus apoi d nici ri-a avut de gind sa -$i ceara iertare. Spumeg a tot tirnptrl de ura oarba si-] irnprosca PI' ceilalti eu cuvintele cele rnai murdare, Uri tirnp eel de pe astrouava l-au urrnarit prin telescoape, Racheta pe corpul careia Iusese legat "i Brown se indrepta apoi spre Paminl "i se -pierdu in tntunertc,

Am terminat de scris, dar ziua caceasta a fast un calvar. Cred eli TIU se va mai sterge rriciodata din mintea mea. Pe astroriava n-am mal dimas decit sase cillatari. Sper ca nici unuia sa nu i se rnai tnHmp1e nirnic .. A fast destul Robert Brown.

Acurn am sa rna cute, cad hili simt capul tare greu ~i corpul amorjtt.;"

(Coniinaare In nr. »liior}

32

o CONTRIBUI1E LA UATERIAlE A MISCARII

,

SI

DEZVOL TAREA BAZEI

. . -

DE CULTUKA flZICA