TESTE EVALUARE MF

1. Medicina de familie este disciplina medicala care asigura asistenta medicala:

a. Primara
b. Secundara
c. Individului si familiei
d. Individului, familiei si comunitatii

2. In cadrul criteriilor de ierarhizare a bolilor, in sinteza diagnostica, prioritate

au:
a. Bolile cronice, cu evolutie indelungata
b. Bolile acute si/sau urgentele
c. Bolile care presupun suferinta si invaliditate
d. Bolile care nu au un tratament precizat

3. Sistemul de sanatate descentralizat presupune:

a. Asigurarea finantarii in sanatate de catre Ministerul Sanatatii
b. Asigurarea strategiei de interventie in sanatatea populatiei de catre
Ministerul Sanatatii
c. Asigurarea strategiei de interventie in sanatate de catre Colegiul
Medicilor
d. Asigurarea finantarii in sanatate de catre Casele de Asigurari de
Sanatate (publice sau private)

4. Factorii care pot influenta relatia medic-pacient pot fi generati de:

a. Bariere de limbaj
b. Bariere culturale si educationale
c. Starea de constienta a pacientului
d. Situatia financiara a pacientului

5. Particularitatile consultatiei in MF:

a. Interdisciplinara
b. Poate avea mai multe scopuri (in afara de cel strict medical)
c. Predominant clinica
d. Predominant paraclinica

6. Tipurile de diagnostic cu care lucreaza MF pot fi:

a. Definitiv
b. Primar
c. Paraclinic
d. De risc

7. Tipuri de diagnostic in medicina de familie:

a. De sanatate
b. Diferential
c. Definitiv

d. Anatomic

8. Caracteristici ale asistentei de prim contact pot fi:

a. Considerarea intregii patologii umane
b. Luarea in considerare a unui spectru patologic specific
c. Cunoasterea formelor de debut ale bolilor
d. Diagnostic definitiv, exact

9. Asistenta medicala de prim contact presupune:

a. Cunoasterea evolutiei tuturor bolilor
b. Cunoasterea modalitatilor de trecere de la starea de sanatate la cea
de boala
c. Cunosterea modalitatilor de trecere de la sanatate la risc
d. Diagnosticul diferential corect, complet

10.Asistenta medicala continua semnifica:

a. Monitorizarea bolnavilor acuti
b. Stadializarea
c. Monitorizarea bolnavilor cronici
d. Monitorizarea bolii de baza, fara bolile asociate

11.Parti constitutive ale asistentei medicale comprehensive (integrale) pot fi:

a. Diagnosticul exclusiv de boala

b. Diagnosticul de sanatate
c. Factori psihosociali
d. Factori de mediu

12.Criterii negative pentru diagnosticul de sanatate pot fi:

a. Dezvoltarea morfologica normala
b. Absenta bolilor manifeste clinic
c. Variatiile statistice de la o societate la alta
d. Absenta factorilor de risc

13.Caracterizarea gradului de sanatate indoielnica (borderline) cuprinde:

a. Semnele pozitive de sanatate, performante deosebite
b. Factori de risc prezenti
c. Este stadiul preclinic de boala
d. Precede stadiul incipient de boala (sanatatea subminata)

14.Urmatoarele afirmatii despre riscul relativ sunt adevarate:

a. Reprezinta probabilitatea decesului datorat unei boli la un pacient cu
un anumit nivel de risc, raportat la populatia cu risc normal
b. Reprezinta numarul de decese/1000 locuitori/an la populatia cu riscuri si
grupe de varsta identice
c. Are importanta individuala
d. Are importanta populationala

15.Examinarile de bilant ale adultului:

a. Cele de etapa principala se fac o data la 5 ani
b. Cele cu rol de screening se fac o data la 10 ani
c. Screening-ul tine cont de caracteristicile epidemiologice zonale
d. Cele cu rol de screening se fac o data la 5 ani

16.Preventia primordiala/primara inseamna:

a. Prevenirea aparitiei bolilor
b. Prevenirea complicatiilor bolilor
c. Prevenirea aparitiei riscului
d. Descurajarea modului de viata sanogen

17.Dintre factorii de risc nemodificabili fac parte:

a. Varsta
b. Sedentarismul
c. Riscul psihosocial
d. Riscul familial, genetic

18.Strategia profilaxiei secundare a bolilor cardiovasculare cuprinde:

a. Identificarea factorilor de risc functionali cu importanta prognostica
b. Tratamentul medicamentos al factorilor de risc
c. Prevenirea aparitiei riscului

d. Prevenirea aparitiei bolilor

19.Urmatoarele afirmatii cu privire la gradele (stadializarea) obezitatii in

functie de valoarea BMI sunt adevarate:
a. BMI = 25-29.9 Kg/m2 obezitate grad I
b. BMI > 40 Kg/m2 obezitate morbida
c. BMI = 25-29.9 kg/m2 supraponderalitate
d. BMI = 35-39.9 Kg/m2 obezitate grad II

20.Recomandarile in managementul sedentarismului se fac in functie de :

a. Gradul de activitate zilnica
b. Nivelul educational, socio-profesional
c. Zona geografica
d. Antecedentele heredo-colaterale ale pacientului

21.Dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a. Riscul aterogen se coreleaza cel mai bine cu riscul oncologic
b. Riscul aterogen trebuie sa fie sub 4.4 la barbati si sub 3.6 la femei
c. Riscul aterogen = colesterol total/LDL-colesterol
d. Riscul aterogen se coreleaza cel mai bine cu riscul cardiovascular

22.Monitorizarea in cadrul strategiei de combatere a dislipidemiilor cuprinde:

a. Monitorizarea functiei hepatice si biliare

b. Monitorizarea functiei renale

c. Monitorizarea lipidogramei o data la 3 luni
d. Monitorizarea functiei pancreatice

23.Se considera prezenta sedentarismului ca factor de risc cardiovascular in

prezenta urmatoarelor conditii:
a. Consum prin exercitiu fizic peste 31 kcal/kgcorp/zi
b. Consum prin exercitiu fizic sub 25 kcal/kgcorp/zi
c. Efort fizic mai putin de 2000 kcal/saptamana
d. Consum prin exercitiu fizic aproximativ 28 kcal/kgcorp/zi

24.Evaluarea fumatului ca factor de risc poate cuprinde:

a. Numarul de tigari fumate/zi
b. Evaluarea fumatului pasiv
c. Evaluarea gradului de exercitiu fizic
d. Testarea capacitatii de efort aerob

25.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a. Dependenta de alcool de tip III apare pe fondul dispozitiilor negative
b. Dependenta de alcool de tip IV apare cumulativ
c. Dependenta de alcool tip II este autolimitata prin varsta
d. Dependenta de alcool de tip I este de tip antisocial

26.Precizati care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste

riscul psihosocial ocupational:
a. Cuprinde modelul munca-recunoastere
b. Cuprinde modelul munca-suprasolicitare
c. Ia in considerare si sedentarismul profesional
d. Ia in cosiderare fumatul la locul de munca

27.Tipurile de reactivitate individuala la stresul psiho-social pot fi:

a. Anxietate
b. Adaptarea la stres
c. Sindromul de oboseala cronica, epiuzarea vitala
d. Tehnicile de relaxare

28.Clasificarea clinico-stadiala a diabetului zaharat cuprinde:

a. Hiperglicemia
b. Hipoglicemia
c. Toleranta scazuta la glucoza
d. Rezistenta periferica crescuta la insulina

29.Criteriile diagnostice ale diabetului zaharat cuprind:

a. Orice glicemie > 126 mg/dl (7 mmol/l) in prezenta simptomelor
b. Orice glicemie > 200 mg/dl (11.1 mmol/l) in prezenta simptomelor
c. Glicemia a jeun > 126 mg/dl (7 mmol/l)

d. Orice glicemie > 126 mg/dl (7 mmol/l) pe gluco-stick

30.Screening-ul pentru diabet zaharat se adreseaza urmatoarelor categorii:

a. Pacienti cu BMI > 25 kg/m2
b. Antecedente familiale de diabet zaharat
c. Prezenta hipercolesterolemiei
d. Ischemia silentioasa miocardica

31.Dintre complicatiile cronice oculare ale diabetului zaharat fac parte:

a. Cataracta
b. Glaucomul
c. Iridociclita
d. Retinopatia proliferativa

32.Monitorizarea pacientului cu diabet zaharat cuprinde:

a. Efectuarea hemoglobinei glicate de 2-4 ori/an
b. Efectuarea hemoglobinei glicate o data la 5 ani
c. Masurarea TA de 4 ori/an la hipertensivi
d. Masurarea TA de 2 ori/saptamana la hipertensivi

33.Monitorizarea cardiovasculara a pacientului diabetic cuprinde obligatoriu:

a. Electrocardiografie de repaus
b. Monitorizare ECG Holter

c. Ecocardiografie
d. Cardiografia de impedanta

34.Competenta MF in evaluarea pacientului diabetic cuprinde:

a. Luarea in evidenta diabetologica
b. Diagnosticul si indrumarea in evidenta diabetologica
c. Monitorizarea tratamentului
d. Initierea tratamentului

35.Diagnosticul de HTA se pune pe baza:

a. Masurarea unei valori peste 140/85 mm Hg
b. Masurarea unei valori peste 180/110 mm Hg
c. Monitorizarea ambulatorie pe 24 ore a TA sau telemetrie 2
saptamani
d. Monitorizare Holter ECG

36.Marcati afirmatiile adevarate:

a. HTA de halat alb semnifica TA crescuta in cabinetul medical/in
prezenta personalului medical, in rest pacientul are TA normala
b. HTA de halat alb semnifica cresterea valorilor TA la pacientul hipertensiv
in prezenta medicului
c. Efectul de bluza alba semnifica cresterea valorilor TA la pacientul
normotensiv in cabinet/in prezenta personalului medical

d. Efectul de bluza alba semnifica cresterea valorilor TA la pacientul

hipertensiv in prezenta medicului

37.In clasificarea pe baza masuratorilor TA de repaus, urmatoarele sunt

adevarate:
a. HTA grad 1 are valori de 160-179/100-109 mm Hg
b. HTA grad III are valori >180/110 mm Hg
c. HTA de granita are valori de 140-149/90-94 mm Hg
d. TA normala inalta are valori de 140-159/95-99 mm Hg

38.La monitorizarea TA pe 24 ore (ABPM) urmatoarele afirmatii sunt

adevarate:
a. TA medie/24 ore < 135/85 mm Hg
b. TA medie nocturna < 140/90 mm Hg
c. TA medie diurna < 135/85 mm Hg
d. TA medie nocturna < 120/80 mm Hg

39.In cadrul monitorizarii TA pe 24 ore (ABPM) sunt corecte urmatoarele:

a. Impactul hiperbar semnifica procentul de TA crescute /24 ore
b. Variabilitatea circadiana este exprimata de raportul procentual intre
(TA diurna-TA nocturna)/TA medie in 24 ore
c. Impactul hiperbar semnifica amplitudinea cresterilor TA /24 ore
d. Indicele de timp hipertensiv semnifica amplitudinea cresterilor TA/24 ore

40.La ABPM, HTA fixata este caracterizata de parametrii:

a. TA medie < 135/85 mm Hg
b. TA medie > 135/85 mm Hg
c. Impact hiperbar > 100 mm Hg
d. Indice sistolic 6-40 %

41.Factorii utilizati in stratificarea riscului HTA sunt:

a. Varsta barbati >65 ani, femei > 55 ani
b. Fumatul
c. Glicemia bazala modificata
d. Antecedentele familiale pozitive pentru BCV

42.Printre factorii cu semnificatie prognostica negativa in HTA se numara:

a. Glicemia bazala modificata
b. Varsta
c. Toleranta scazuta la glucoza
d. Microalbuminuria

43.Atingerea de organ tinta - rinichiul in HTA se poate demonstra prin:

a. Prezenta proteinuriei
b. Prezenta glicozuriei
c. Prezenta retentiei hidrosaline
d. Prezenta retentiei azotate

44.In cadrul clasificarii prognostice a HTA riscul inalt este caracterizat prin:
a. HTA grad 3 fara alti factori de risc
b. HTA grad 2 + 1-2 factori de risc
c. HTA grad 2 + mai mult de 3 factori de risc
d. HTA grad 2 fara alti factori de risc

45.La clasificarea prognostica a HTA riscul foarte inalt este caracterizat de:
a. HTA grad 3 fara alti factori de risc
b. HTA grad 2 + 1-2 factori de risc asociati
c. HTA grad 3 + diabet zaharat sau 1-2 factori de risc
d. HTA grad 2 + conditii clinice asociate (CCA)

46.Din cadrul clasificarii patogenetice a HTA fac parte:

a. HTA de granita
b. HTA de volum
c. HTA fixata
d. HTA de rezistenta

47.Principiile de tratament in cazul HTA grad I cuprind:

a. Tratamentul factorilor de risc, schimbare stil de viata
b. Tratament medicamentos imediat
c. Monitorizare valori TA 2 luni pana la introducerea tratamentului

d. Monitorizare anuala valori TA

48.Managementul HTA grad 3 (severa) cuprinde:

a. Tratament imediat (terapie combinata)
b. Excluderea cauzelor secundare de HTA
c. Monitorizare 2 luni pana la introducerea tratamentului
d. Tratament medicamentos in monoterapie

49.Interventia de urgenta la pacientul hipertensiv se impune in cazul:

a. HTA grad 2 cu atingere de organe tinta
b. Examen fund de ochi std. III
c. Encefalopatia hipertensiva
d. Insuficienta de VS

50.Identificarea subpopulatiilor cu risc in HTA se refera la:

a. TAD > 100 mm Hg
b. Sexul feminin in postmenopauza
c. Hipertrofia ventriculara stanga
d. Varsta tanara

51.Indicatiile betablocantelor in tratamentul medicamentos al HTA cuprind:

a. Insuficienta cardiaca
b. Cardiopatia ischemica cronica, angina pectorala de efort, IM vechi

c. Statusul hiperadrenergic
d. Angina pectorala vasospastica

52.Printre indicatiile blocantelor canalelor de calciu in tratamentul HTA se

regasesc:
a. Angina pectorala vasospastica
b. HTA de volum
c. Aritmiile ventriculare
d. HTA de rezistenta

53.Analiza riscului global dupa grila Score se face in functie de:

a. Factori de risc analizati simultan (varsta, sex, hipercolesterolemie,
fumat, diabet)
b. Sedentarism si obezitate
c. Tine cont de istoricul familial de cardiopatie ischemica, diabet,
hiperlipidemie
d. Riscul psihosocial si comorbiditatile asociate

54.Tabloul clinic al durerii toracice cu risc vital, cu hipotensiune arteriala, soc,

dar fara staza cuprinde:
a. Vene dilatate, TA > 180/110 mm Hg
b. PCP (presiunea in capilarul pulmonar), PCV (presiunea central venoasa)
crescute
c. Vene colabate, TA < 90/60 mm Hg

d. PCP, PCV normale

55.Sindroame clinice care asociaza durere toracica cu risc vital, hTA, soc, fara
staza pot fi:
a. Infarctul miocardic acut inferior/posterior
b. Infarctul miocardic acut anterior extins
c. Edemul pulmonar acut cardiogen
d. Disectia anevrismului de aorta toracica/abdominala

56.Tabloul clinic al durerii toracice cu risc vital, hipotensiune, soc si cu staza

cuprinde:
a. Vene colabate, TA < 90/60 mm Hg
b. Vene jugulare turgescente, TA < 90/60 mm Hg
c. PCP, PVC normale, raluri pulmonare de staza
d. PCP, PVC crescute, edem pulmonar, raluri pulmonare de staza

57.Dintre sindroamele clinice care asociaza durere toracica cu risc vital, hTA,
soc si staza se pot enumera:
a. Hemopericard/pericardita masiva cu tamponada cardiaca
b. Embolia pulmonara masiva
c. Infarctul miocardic acut inferior/posterior
d. Pericardita cu lichid in cantitate minima

58.Printre sindroamele clinice care asociaza durere toracica la risc vital, hTA,
soc si staza se numara:
a. Infarctul miocardic acut inferior
b. Infarctul miocardic acut extins, cu peste 40% afectare miocardica si
soc cardiogen
c. Bradi/tahiaritmii severe (socul aritmogen)
d. Pneumotoracele necomplicat

59.Tabloul clinic in durere toracica cu risc vital, TA normala/crescuta si staza

centrala cuprinde:
a. Vene superficiale colabate
b. TA normala/crescuta
c. Vene superficiale dilatate
d. Auscultatie pulmonara fara modificari

60.Tabloul clinic al durerii toracice cu risc vital, TA normala/crescuta si staza

centrala poate cuprinde:
a. Vene superficiale dilatate
b. Edem pulmonar/staza pulmonara
c. TA < 90/60 mm Hg
d. PCP, PCV normale

61.Printre sindroamele clinice care asociaza durere toracica cu risc vital, TA

normala/crescuta si staza se numara:

a. Miocardita/pericardita acuta cu TA normala

b. Pneumotoracele cu ventil
c. Criza hipertensiva cu insuficienta cardiaca congestiva
d. Disectia aortei toracice

62.Dintre sindroamele clinice cu durere toracica cu risc vital, TA

normala/crescuta si staza centrala se pot enumera:
a. Infarctul miocardic acut postero-inferior
b. Infarctul miocardic acut la pacientul hipertensiv
c. Angina pectorala instabila la pacientul normotensiv
d. Angina pectorala instabila la pacientul hipertensiv

63.Strategia de interventie primara in durerea toracica cu risc vital, TA

normala /crescuta si staza cuprinde:
a. Linie venoasa, administrare de oxigen pe masca
b. Administrare de atropina
c. Administrare de nitrati i.v.
d. Nu necesita spitalizare de urgenta

64.Printre masurile de interventie primara in durerea toracica cu risc vital, TA

normala/crescuta si staza se numara:
a. Administrare de mialgin, morfina
b. Linie venoasa, oxigen, monitorizare ECG
c. Administrare de indapamid p.o.

d. Nu necesita administrare de nitrati

65.Urmatoarele afirmatii in legatura cu sindroamele dureroase toracice cu risc

vital, dar fara modificari hemodinamice sunt adevarate:
a. Anamneza este foarte importanta deoarece pot avea orice etiologie
b. Etiologia este specifica, restransa
c. Nu necesita spitalizare, MF poate rezolva singur aceste situatii clinice
d. Necesita spitalizare obligatoriu, pentru elucidare diagnostica si
interventie terapeutica de urgenta

66.Printre sindroamele dureroase toracice cu risc vital, fara modificari

hemodinamice se numara:
a. Angina pectorala de efort stabila
b. Traumatismul toracic cu pneumotorace sever cu ventil
c. Angina pectorala instabila
d. Traumatismul toracic necomplicat cu pneumotorace

67.Durerea toracica fara risc vital se spitalizeaza daca:

a. Are caracter constrictiv
b. Are durata continua
c. Este asociata cu durere abdominala
d. Are etiologie precizata

68.Durerea toracica fara risc vital, cardiogena, poate avea etiologia:

a. Aortalgie
b. Infarct miocardic acut
c. Valvulopatii (stenoza mitrala/aortica, prolaps de valva mitrala)
d. Disectia de aorta toracica

69.Etiologia durerii toracice fara risc vital de cauza extracardiaca poate fi:
a. Boala de reflux gastroesofagian
b. Edem pulmonar acut
c. Osteoporoza difuza hiperalgica cu tasare vertebrala dorsala
d. Traumatism toracic cu pneumotorax sever cu ventil

70.Aprecierea prognostica la un pacient cu dispnee se face in principal prin:

a. Apecierea functiilor vitale (respiratie, puls, TA)
b. Examen clinic general complet pe aparate si sisteme
c. Examenul clinic centrat pe aparatele respirator, cardiovascular
d. Anamneza amanuntita

71.Atitudinea primara fata de un pacient cu dispnee cuprinde:

a. Aprecierea gradului de constienta si a starii generale
b. Oxigen, fara necesitatea unei linii venoase
c. Oxigen, linie venoasa
d. Monitorizarea in dinamica nu este necesara

72.Printre sindroamele clinice care asociaza distres respirator sever cu risc vital
se numara:
a. Edemul pulmonar masiv
b. Criza necomplicata de astm bronsic
c. BPOC stadiul II sau III
d. Starea de rau astmatic

73.Din sindroamele clinice care asociaza distres respirator sever cu risc vital se
pot enumera, in cadrul diagnosticului diferential:
a. Pneumonia acuta bacteriana
b. Pneumonia cu etiologie de aspiratie masiva
c. BPOC stadiul terminal (IV)
d. Traheobronsita acuta

74.Interventia imediata in caz de distres respirator sever cu risc vital presupune:

a. Transportul imediat al pacientului la spital
b. Verificarea, eliberarea, asigurarea permeabilitatii cailor aeriene si
initierea resuscitarii
c. Inceperea manevrelor de resuscitare simultan cu transportul pacientului la
spital
d. Transportul pacientului la spital numai dupa stabilizarea functiilor
vitale

75.Atitudinea primara in distresul respirator fara risc vital presupune:

a. Oxigenoterapie, stabilizare cardio-pulmonara

b. Anamneza si istoricul medicatiei
c. Nu necesita oxigenoterapie
d. Nu necesita examinari paraclinice (laborator, imagistica, ECG)

76.Atitudinea primara in distresul respirator mediu fara risc vital necesita in

mod obligatoriu:
a. Astrup
b. Spirometrie
c. Rtg toracic si ECG
d. Ecografie cardiaca transtoracica

77.Examinarile primare obligatorii in cazul distresului respirator mediu fara risc

vital presupun:
a. Hemoleucograma
b. Astrup
c. Glicemie
d. ECG

78.Examinarile de laborator in cazul unui pacient cu aritmie trebuie sa cuprinda

obligatoriu:
a. Transaminaze, bilirubina
b. Uree, creatinina, acid uric
c. TSH, fT4

d. Ionograma

79.Reprezentanti ai clasei III de medicamente antiaritmice sunt:

a. Xilina
b. Amiodarona
c. propafenona
d. sotalolul

80.Indicatiile de electie pentru tosilatul de bretiliu sunt:

a. fibrilatia ventriculara
b. fibrilatia atriala
c. tahicardiile supraventriculare
d. torsada varfurilor

81.Indicatii ale betablocantelor pot fi:

a. tahiaritmiile supraventriculare
b. prevenirea instalarii fibrilatiei ventriculare in IMA
c. tratamentul fibrilatiei ventriculare in IMA
d. bradicardii, BAV de orice grad

82.

Monitorizarea efectelor adverse ale medicatiei antiaritmice include:

a. Examen oftalmologic
b. Radiografie toracica

c. Uree, creatinina, acid uric

d. Angiocoronarografie

83.

Abdomenul acut chirurgical este caracterizat din punct de vedere clinic de:
a. Musculatura abdominala flasca, hipotona
b. Aparare musculara
c. Hipertensiune arteriala
d. Hipotensiune arteriala, soc

84.Laparotomia exploratorie de urgenta se impune atunci cand:

a. Etiologia durerii abdominale nu este precizata
b. Socul persista in pofida medicatiei administrate
c. Durerea este persistenta in pofida tratamentului corect administrat
d. Sunt prezente tulburari de tranzit abdominal

85.Interventia primara in sindroamele dureroase abdominale include:

a. Linie venoasa, oxigen
b. Antialgice, opioide
c. Antiinflamatoare nesteroidice
d. Hipervolemizare

86.In cadrul interventiei primare in sindroamele dureroase abdominale sunt

incluse:

a. Linie venoasa, oxigenoterapie, hipervolemizare

b. Terapie analgetica
c. Antibiotice
d. Laxative, purgative in cazul opririi tranzitului intestinal

87.In sindroamele dureroase abdominale urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a. In caz de peritonita, ileus, HDS, pancreatita acuta se monteaza sonda
nazo-gastrica
b. In cazul opririi tranzitului intestinal se administreaza laxative si/sau
purgative
c. Nu se administreaza analgetice inainte de elucidarea completa a
etiologiei durerii abdominale
d. Prezenta tulburarilor urinare (disurie, poliurie, polakiurie) impune
montarea sondei urinare

88.Urmatoarele afirmatii in legatura cu sincopa sunt adevarate:

a. Sincopa semnifica slabiciune generalizata, cu pierderea tonusului
postural dar cu pastrarea constientei
b. Sincopa semnifica slabiciune generalizata, cu pierderea tonusului
postural si cu pierderea constientei
c. In sincopa, fata de crizele epileptice, nu apar semne neurologice de
focar
d. In sincopa, fata de crizele epileptice, constienta poate fi si pastrata, cu
modificari ale starii de constienta

89.Dintre caracteristicile sincopei vaso-vagale se pot enumera:

a. Recurenta
b. Testul mesei inclinate este negativ
c. Apare in stari cu reactivitate simpatica scazuta si intoarcere venoasa
crescuta
d. Apare in stari cu hiperreactivitate simpatica si/sau intoarcere
venoasa scazuta

90.Urmatoarele afirmatii referitor la sincopa de hipotensiune ortostatica sunt

adevarate:
a. Nu depinde de schimbarile bruste in pozitia corpului
b. Factori precipitanti pot fi ortostatismul prelungit, schimbarea brusca
a pozitiei corpului din clino in ortostatism
c. Apare intotdeauna la persoane cu deficite ale sistemului nervos autonom
(disautonomii, insuficienta autonoma primara sau secundara)
d. Apare si la persoane normale cu deficit de reflexe posturale

91.Sincopa post-mictionala:
a. Este o varianta a sincopei de hipotensiune ortostatica
b. Este o varianta a sincopei cardiogene
c. Apare nocturn, postmictional, prin mecanisme declansate de
schimbarea brusca a pozitiei corpului din clino in ortostatism
d. Este insotita de semne neurologice de focar

92.Referitor la sincopa cardiogena sunt adevarate urmatoarele:

a. Este intotdeauna precedata de sindrom prodromal

b. In etiologie nu apar valvulopatii
c. Nu are sindrom prodromal
d. Poate avea ca etiologie stenoza aortica

93.

Aritmiile care pot cauza sincopa cardiogena pot fi:

a. Blocul atrioventricular grad III (crizele Adams-Stokes)
b. Blocul atrioventricular grad I
c. Tahiaritmiile paroxistice
d. Tahicardia sinusala

94.Sincopa sinusului carotidian are urmatoarele caracteristici:

a. Debuteaza in clinostatism
b. Debuteaza in ortostatism
c. Are durata foarte scurta si constienta este redobandita complet
imediat
d. Are durata scurta dar constienta este redobandita treptat

95.In sincopa neurogena urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a. Este asociata bolilor cerebro-vasculare
b. Este asociata bolilor neurologice degenerative
c. In AIT (accidentul ischemic tranzitor) pierderea constientei este completa
d. Nu intotdeauna in AIT pierderea constientei este completa

96.Elemente de diagnostic primar al sincopei pot fi:

a. Pozitia corpului inainte de sincopa
b. ECG
c. EEG
d. Frecventa, recurenta, durata, conditiile de instalare (prodromul)

97.Examinarile paraclinice obligatorii in sincopa pot fi:

a. Uree, creatinina, clearance de creatinina, acidul uric
b. Hemograma, glicemie, electroliti
c. EEG, CT cranian, eco Doppler carotidian si vertebrobazilar
d. Testarea la efort (ECG de efort)

98.Urmatoarele afirmatii referitoare la interventia terapeutica in caz de sincopa

sunt corecte:
a. Posturare adecvata, hidratare
b. Nu este necesar tratament medicamentos
c. Tratamentul este adresat atat cauzei cat si profilaxiei recidivelor
d. Nu este necesara spitalizarea pentru elucidarea etiologiei

99.Urmatoarele afirmatii referitoare la crizele epileptice sunt adevarate:

a. crizele tonico-clonice (grand mal) sunt urmate de somn si/sau cefalee
postcritice

b. crizele de grand mal debuteaza cu faza clonica, urmata apoi de faza

tonica
c. crizele de petit mal (absentele) au EEG extrem de specifica
(patognomonica) si tratament specific
d. in crizele epileptice EEG poate ramane nemodificata

100. Crizele epileptice se diferentiaza de sincopa prin:

a. lipsa amneziei postcritice si pastrarea deplina a constientei
b. EEG modificat caracteristic
c. aura, somn postcritic, cefalee postcritica
d. existenta reflexului de aparare la cadere

101.
Urmatoarele afirmatii referitor la aura dinaintea crizelor epileptice
sunt adevarate:
a. Este cauzata de o descarcare cerebrala de focar
b. Nu are semnificatie clinica/paraclinica specifica
c. Poate aparea si inaintea sincopei sau lipotimiei
d. Are importanta clinica deosebita in localizarea leziunii cerebrale