depresiunea transilvanei

ocupa o suprafata de circa 26 mii de km2 morfologic fiind unitate de podis

dar marginal si de deal si depresiuni sub montane devine depresune
unitatea la inceputul paleogenului si se prelungeste in unele areale pana
la inceputul cuaternarului sa format prin scufundarea arealului intrra
carpatic dea lungul unui sistem de fali functionand ulterior ca o unitate
lacustra pana la inceputul cuaternarului, d.p.d.v se deopsebeste doua
etape etapa prelaramica ce corespunde fundamentului care este cristalin
scufundat foarte inegal. cristalinul apare la zi in jugul intra carpatic este
scufundat la circa 400 m in podisul somesan 1000-3000 m in zona
marginala, 3200 m in centrul depresiuni si circa 5000 de m in sudul
depresiuni transilvaniei. etapa post laramica corespunde formari
umpluturi sedimentare evolutia sedimentara esste conditionata de
formarea si evolutia sari aceasta conditionand aparitia domurilor in zona
centrala si a structurilor diapire in zonele marginale pentru evolutia sari
(ioan aurel ilimus) aliniamentele diapire sunt dej-sig-cojocna-turda-ocna
mures pe latura vestica, aiud-onisara-picna ocna sibiului pe latura sudica
si sieu-sovata-praid-odorhei-rupea pe latura estica. caracteristici generale
ale depresiuni transilvaniei prezenta vanturilor foen-ale in depresiunea
fagaras si culoarul alba iulia turda. dominanta platourilor fragmentarea
crescand de la est spre vest. reteaua hidrografica este densa existenta
lacurilor antropice atat cu apa dulce cat si cu apa sarata. apa dulce (fizes,
meles, noroiasu in campia transilvaniei), hartibaciu si visa in podisul
tarnavelor, lacuri sarate (lacu ursu, ocna sibiului, ocna mures, urda,
cojocna, sovata) vegetatia naturala forestiera a fost in mare parte
indepartata astfel incat dominant este vegetatia secundara populatia este
relativ densa 88 loc/km2 cu mari diferentieri regionale 44 de orase peste
1800 de asezari rurale gradul de urbanizare fiind de 59% asezarile rurale
sunt mici sub 500 de loc. regionarea depresiuni transilvaniei cuprinde 2
unitati majore: dealiri si depresiuni sub montane sau unitatea marginala si
podisul transilvaniei si unitatea centrala in raport cu pozitia lor in spatiul
montan se individualizeaza dealurile dintre somesul mare si olt numiti si
subcarpati transilvaniei depresiunile sudice intre munti persani si mures,
culoarele si depresiunile vestice la poalelel apusenilor, jugul intracarpatic
ce separa depresiunea transilvaniei de dealurile de vest si depresiunile si
bazinetele nordice situate in sudul tiblesului si al rodnei.
dealurile dintre somes si olt sunt localizate in partea de est a depresiuni
avand un relief complex cu depresiuni de tectonica eroziva, prezenta unor
anticlinale diapire si inversiuni de relief in cadrul acestei subunitati se
individualizeaza dealurile bistritei si ale reghinului intre somes si niraj;
respectiv dealuril intre niraj si olt

depresiunile sudice apare pregnant intre podisul tarnavelor in nord culmile

fagarasului si cindrelului in sud depresiunile avand un caracter de contact
morfologic litologic si un pregnant caracter tectonic
1.depresiunea fagaras este marginnita de persani in nord podisul
hartibaciu in sud piemontul fagarasului iar in est se intnde pana la boita
(unde incepe defileul oltului, relieful are 3 trepte, unitate piemontana,
terase si lunca oltului
depresiunea sibiu saliste este o depresiune sub montana longitudinala
formata prin adancirea cibinului si afluentilor sai in depozitele sedimentare
panoniene si miocene evolutia depresiuni a generat 3 trepte de relief
treapta colinara treapta campiei piemontane si cea de lunca
depresiunea apold este o continuare a depresiuni sibiuu saliste larg
deschisa catre valea muresului limitata la nord de podisul secaselor si la
sud de munti cindrel, sebesul este punctul de plecare a unei legaturi
permanente intre nordul si sudul meridionalilor pe cea ce astazi este
soseaua transalpina. culoarele si depresiunile vestice culoarul alba iulia
aiud turda este marginit de campia transilvaniei podisul tarnavelor munti
trascau si metaliferi panta redusa determina o puternica meandrare a
muresului insa celelalte componente naturale au creat premizele unei
locuiri continuee din perioada geto daca aiud si teius si perioada daco
romana potaisa si apulum.
2.masivul feleac este structurat intrun fundament cristalin acoperit de
nisipuri sarmatiene si argile dominand culoarul somesului mic si cluj
napoca
depresiunea iara hasdate si culoarul savadisla-luna de sus este un
teritoriu bine individualizat inchis in culmea feleac muntele mare si gilau
ce a functionat ca un golf. prezenta calcarelor a conditionat formarea
cheilor turzi pe valea hasdatelor respectiv defileul surduc pe valea iara
culoarul capusului are circa 12 km lungime si este elementul de racord
intre dealurile clujului si gilau, valea capusului este antecedenta si
asimetrica
podisul paniceni si depresiunea huedin localizat pe crisul repede si pe
interfluviul unor vai divergente, nada si capus cu o directie estica si almas
cu o directie nordica, calcareleau contribuit la formarea reliefului podisului
in timp ce depresiunea huedin are un caracter eroziv monoclinal
conditionat de formatiuni sedimentare
depresiuna almas agrij este rezultatul celor doua rauri ce au creat doua
culoare asimetrice ce prezinta un relief monoclinal in partea nordica

jugul intracarpatic este puntea de legatura intre apuseni si munti

maramuresului ce separa depresiunea transilvaniei de dealurile de vest
este un aliniament dde insule cristaline inconjurata de formatiuni
sedimentare paleogene si neogene altimetric depasesc rar 600 m iar
subunitatile sunt date de dealul mare, prisaca, prelucra, dumbrava si
prisnel.
4. depresiunea lapus au trasaturi diferite fiind axate pe 2 axa de culoar pe
somes si somesul mare, sunt localizate mai departe de spatiul momntan
iar relieful este relativ sters din perspectiva fizionomica
depresiunea lapus este situata intre masivul prelucra in partea vestic,
breaza in sud si muunti tibles in nord sa foemat dealungul vai lapusului,
iar relieful apare sub forma a doua trepte, treapta periferica si cea
centrala din lunca lapusului
bazinetele ddepresionare nordice sunt relativ inguste slab scitate in sudul
tiblesului si al rodnei functia turistica este reprezentata de statiunea
sangiorg bai.
podisul transilvaniei cuprinde 3 componente principale podisul somesan in
nord vest, campia transilvaniei si podisul tarnavelor
podisul somesan are un aspect morfo structural tipic cu cuesta foarte
clara reprezentata cu o retea hidrografica densa ce aprtine bazinului
somesului. se evidentiaza dealurile clujului si dejului au o structura
tabulara si monoclinala versanti sunt puternic modelati prin alunecari de
teren numit glimee celelate subunitati ale podisului somesan sunt culoarul
somesului mic, dealurile surducului, culorul somesului (3 sectoare dej-rus,
rus-rastoci, rastoci-jibou), podisul porcaret boiu mare, suspendat intre
valea somesului si valea lapusului, culmea breaza si dealurile salatrucului,
dealurile somesului mare si culoarul somesului
campia transilvaniei este marginata la nord de somesul mare in sud de
culoarul muresului in est masivul feleac si in vest culoarul ariesului inferior
este o unitate de tranzitie intre podisul somesan si cel al tarnavelor avand
caracteristice de deal (structura, morfologie si altitudinea) dar si de
campie relief colinar domol vegetatie silvo stepica si soluri cernoziomice
argilo pluvial. denumirea de campie este data de modul de folosinta al
terenurilor 90% utilizare agricola si nu de morfologie sau structura. zona
corespunde de maxima scufundare cu o grosime a sedimentelor de 30004000 m aceste formatiuni sedimentare in relatia cu dinamica orizontului
halifer au determinat aparitia domurilor ce dau nota caracteristica
morfologica formarea anticlinalelor diapire a domurilor si a brahi
anticlinalelor a dus la modificarea evolutiei campiei apare un relief

mozaicat structural si sculptural (cueste) sunt prezente in nordul si sudul

campiei, iar relieful sculptural este reprezentat prin alunecari de tip
glimee si procese gravitationale, nota caracteristica este prezenta de
prezenta iazurilor conditionate de perioadele de seceta si de existenta
orizonturilor de argila, resursa naturala principala este gazul metan
descoperit in 1908 si sarea. potentialul turistic este reprezentat de baile
cojocna si manastirea nicula, in cadrul campiei se individualizeaza trei
subunitati campia somesana, grefata pe afluenti somesului mic si mare cu
un relief format din cute diapire si domuri cu branhi anti clinale
campia muresului localizata intre campia somesa in nord si muresul in sud
prezinta un relief colinar cu altitudini sub 400 m si cu pluvioitate sub 600
mm/an, in cadrul acestei campi se individualizeaza dealurile madarasului,
sarmasului si aiton viisoara
culoarul muresului este o arie de discontinuitate majora format prin
eroziune fluviatila in sedimentarul panonian dintre campia transilvaniei in
nord si podisul tarnavelor in sud culoarul este adancit cu 100-150 m valea
este asimetrica cu versantul drept abrupt si cu un sector puternic de
meandrare datorita pragului indus de prezenta domului de la bologa
potentialul geografic este extrem de favorabil cu o varietate mare: tg.
mures, ungheni si iernut cu o industrie divesificata
podisul tarnavelor limitele sunt clare muresul la vest si nord oltul cibinul si
apoldul la est si sud, dealurile de pe olt la est si culoarul muresului in
partea vestica, evolutia structurala a podisului a conditionat prezenta
cutelor diapire pe 3 din laturile marginale vest sud si est si prezenta
domurilor si a branhiilor anticlinale in partea centrala, altitudinea generala
a podisului scade de al est spre vest de la 700-800 m cu foarte clare
caractere sub montane la circa 300 m in partea vestica. prezenta arterelor
hidrografice principale a conditionat evolutia reliefului iar existenta gazului
metan a conditionat evolutia umana
in cadrul podisului tarnavelor se incadrazeaza urmatoarele subunitati
dealurile si culoarele tarnavei mici,dealurile si culoarele tarnavei mari si
podisul hartibaciu se intinde valea visei in vest si valea homorodului in
est, are circa 90 km lungime si 50 km latime, evolutia subaeriana la care
se adauga structura si litologia a conditionat aparitia si pastrarea a
suprafetelor denivelate, in cazul acesta se individualizeza 4 subunitati
relatia cu relieful se face prin alunecari de tip glimee spalari in suprafata,
componenta este dominanta 120 de sate si doua centre urbane rupea si
agnita d.p.d.v se evidentiaza bisericile medievael fortificate: birtan, apold,
saschiz, etc.

podisul secaselor sunt limitate in nord de tarnava mare si tarnava in est

de culoarul visei in est de culoarul muresuliui iar in sud de cel al salistei
apold. altitudinile medi sunt de 350-450 m fundamentul cristalin sa
deformat evidintiand pe alocuri diapiruri si unele areale in care
sedimentarul nu a fost deranjat ci doar basculat generand o cadere
monoclinala catre sud. in cadrul secaselor se individualizeaza urmatoarele
subunitati podisul daia, cergau podisul amnasului culmea visei si culoarul
visei.