INTRODUCERE
1
‘Am indraznit, pentru prima oard, cu aceastd carte, si in-
cerc o predeterminare a istoriei. Este vorba de urmatirea destinu-
Jui unei cultur, al unicei culturi ce este in curs de a se desivarsi |
Posibilitatea rezolvarii unei probleme de o asemenea an-
vergura nu a fost prevazuti pand acum in mod manifest, iar,
cand ea a fost, ori au fost ignorate mijloacele de tratare a proble-
mei, 6ri nu au fost stSpSnite deat intr-o miisur’ insuficient’,
Exista 2 logic a istoriei ? Exist, dincolo de orice in-
nitfi este un ansamblu de mari fluxuri vitale pe care uzanya lim-
Dajului, géndirea si acfiunea te asimileazd fird si vrea (ca fiind $i}
persoand si eu), pentru ca niste organisme de ordin superior nu-
mite “antichitate”, “cultura chinezi” sau “civilizafie moder-
ni” si giseascd treptele ce trebuie urcate si si le urce intr-o
ordine care si nu admité nici o abatere ? Poate ci niste concepte
stau la baza oricrui organism, au ‘in aceasta privinfa un sens
strict pe care nimeni nu I-a patruns inc’ ? intr-un cuvant, exist
{in tot co este istorie, forme biografice originare gi universale ?
Declinul Occidentului, este, inainte de toate, un fenomen
limitat in spatiu gi timp, ca si declinul antichitafii cdruia ii cores-
ppunde, dupa cum se vede, o tema filosoficd; daca este infeleas’ in
“toata gravitatea ei, implick in sine toate manle probleme ale
Siti. rr
. Pentru a gti forma sub care se va implini destinul culturii
‘occidentale, trebuie si cunoastem mai intai ce este cultura, care
| sunt raporturile ei cu istoria palpabil, cu viafa, cu sufletul, cu
2
Mijlocul de cunoastere a formelor moarte este legearma~
‘tematic’. Mijlocul de infetegere a formelor vii este analogia.
‘Astfel se disting polaritatea si periodicitatea universului
Dintotdeauna a existat constiinfa cd istoria universal
are un numarlimitat de forme fenomenale, c& erele, epocile, situ
cele ale yankeilor. Primul arheolog pasionat — oare arheologia
{nsigi nu este o expresie a sentimentului cd istoria se repeta ? —
atheologul Petrarca, se gandea la Cicero vorbind despre sine. Nu
2 trecut inc& multé vreme de c&nd Cecil Rhodes, organizatorul
‘Afficii australe engleze, posesorul unor biogratit ale cezarilor
aiitici care ceruse sa-i fie traduse pentru biblioteca lui, se consi-