Sunteți pe pagina 1din 40
INTRODUCERE 1 ‘Am indraznit, pentru prima oard, cu aceastd carte, si in- cerc o predeterminare a istoriei. Este vorba de urmatirea destinu- Jui unei cultur, al unicei culturi ce este in curs de a se desivarsi | Posibilitatea rezolvarii unei probleme de o asemenea an- vergura nu a fost prevazuti pand acum in mod manifest, iar, cand ea a fost, ori au fost ignorate mijloacele de tratare a proble- mei, 6ri nu au fost stSpSnite deat intr-o miisur’ insuficient’, Exista 2 logic a istoriei ? Exist, dincolo de orice in- nitfi este un ansamblu de mari fluxuri vitale pe care uzanya lim- Dajului, géndirea si acfiunea te asimileazd fird si vrea (ca fiind $i} persoand si eu), pentru ca niste organisme de ordin superior nu- mite “antichitate”, “cultura chinezi” sau “civilizafie moder- ni” si giseascd treptele ce trebuie urcate si si le urce intr-o ordine care si nu admité nici o abatere ? Poate ci niste concepte stau la baza oricrui organism, au ‘in aceasta privinfa un sens strict pe care nimeni nu I-a patruns inc’ ? intr-un cuvant, exist {in tot co este istorie, forme biografice originare gi universale ? Declinul Occidentului, este, inainte de toate, un fenomen limitat in spatiu gi timp, ca si declinul antichitafii cdruia ii cores- ppunde, dupa cum se vede, o tema filosoficd; daca este infeleas’ in “toata gravitatea ei, implick in sine toate manle probleme ale Siti. rr . Pentru a gti forma sub care se va implini destinul culturii ‘occidentale, trebuie si cunoastem mai intai ce este cultura, care | sunt raporturile ei cu istoria palpabil, cu viafa, cu sufletul, cu 2 Mijlocul de cunoastere a formelor moarte este legearma~ ‘tematic’. Mijlocul de infetegere a formelor vii este analogia. ‘Astfel se disting polaritatea si periodicitatea universului Dintotdeauna a existat constiinfa cd istoria universal are un numarlimitat de forme fenomenale, c& erele, epocile, situ cele ale yankeilor. Primul arheolog pasionat — oare arheologia {nsigi nu este o expresie a sentimentului cd istoria se repeta ? — atheologul Petrarca, se gandea la Cicero vorbind despre sine. Nu 2 trecut inc& multé vreme de c&nd Cecil Rhodes, organizatorul ‘Afficii australe engleze, posesorul unor biogratit ale cezarilor aiitici care ceruse sa-i fie traduse pentru biblioteca lui, se consi-

S-ar putea să vă placă și