Normele de igiena privind mediul de viata al populatiei

Avnd n vedere prevederile art. 10 din Legea nr. 95/2006 privind Reforma n domeniul
sanatatii, Titlul I
Sanatatea Publica,
n temeiul Hotarrii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Min
isterului Sanatatii Publice, cu modificarile si completarile ulterioare,
Ministrul sanatatii publice, emite urmatorul: ORDIN
Art.1. Se aproba Normele de igiena si recomandarile privind mediul de viata al p
opulatiei, anexate, care fac parte integranta din prezentul ordin.
Art.2. Normele de igiena sunt obligatorii, potrivit legii, pentru toate unitatil
e din sistemul public si privat, precum si pentru ntreaga populatie.
Art.3. Nerespectarea normelor de igiena privind mediul de viata al populatiei at
rage raspunderea disciplinara, administrativ-materiala, civila ori, dupa caz, pe
nala, n sarcina persoanelor vinovate de abaterile savrsite.
Art.4. La data intrarii n vigoare a prezentului ordin se abroga capitolele 1
6,
9 si 10 din ordinul ministrului sanatatii nr. 536/23 iunie 1997, pentru aprobare
a Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei,
precum si orice alte dispozitii contrare.
Art.5. Autoritatea de Sanatate Publica din Ministerul Sanatatii Publice, autori
tatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, Inspectia Sanit
ara de Stat din Ministerul Sanatatii Publice, autoritatile sanitare de stat jude
tene si al municipiului Bucuresti, ministerele cu retea sanitara proprie si cu
administratia publica locala, vor aduce la ndeplinire dispozitiile prezentului or
din.
Art.6. Prezentul ordin se publica n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
Ministrul Sanatatii Publice,
Eugen Nicolaescu
NORME DE IGIENA
privind mediul de viata al populatiei
CAP. 1
Norme de igiena referitoare la zonele de locuit
ART.1
Terenurile destinate amplasarii si dezvoltarii localitatilor trebuie sa as
igure protectia populatiei mpotriva surparilor si alunecarilor de teren, avalanse
lor si inundatiilor, emanatiilor sau infiltratiilor de substante toxice, inflama
bile sau explozive, poluarii mediului, sa dispuna de posibilitati de alimentare
cu apa, de ndepartare si neutralizare a apelor meteorice, a apelor uzate si rezid
uurilor, precum si de dezvoltare normala a zonei verzi, de recreere si odihna.
ART. 2 Amplasarea cladirilor destinate locuintelor trebuie sa asigure nsorirea nca
perilor pe o durata de cel putin 11/2 ore zilnic n solstitiul de iarna a tuturor n
caperilor sau cel putin 1 din 2 sau 2 din 3 sau 4 ncaperi pentru fiecare apartame
nt sau distanta dintre cladiri trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu nal
timea cladirii celei mai nalte, pentru a nu se umbri reciproc.
ART. 3 La stabilirea amplasamentelor cladirile de locuit (imobile cu mai multe a
partamente, multifunctionale) vor dispune de urmatoarele dotari tehnico-edilita
re:
a) platforme organizate si amenajate conform art. 49, lit. d) din prezentele nor

me, pentru depozitarea recipientelor de colectare a gunoiului menajer (n cazul n c

are nu au fost prevazute camere speciale de depozitare n interiorul cladirii); su
prafata de depozitare a platformelor se va dimensiona pe baza indicelui maxim de
producere a gunoiului si a ritmului de evacuare a acestuia; nu se recomanda pro
iectarea si amenajarea de platforme prea mari, care implica ocuparea unor supraf
ete de teren cu alte destinatii (spatii verzi, etc.) si care pot genera usor dis
confort si insalubritate; platformele se vor amenaja la distante de minimum 5 me
tri de ferestrele apartamentelor din blocurile de locuinte si pot fi cuplate cu
instalatii pentru batut covoare;
2. spatii amenajate pentru jocul copiilor si zonele verzi de folosinta generala
(n afara parcurilor publice) .
3. spatii amenajate pentru gararea si parcarea autovehiculelor populatiei din zo
na respectiva situate la distante de minimum 5 metri de ferestrele camerelor de
locuit; n aceste spatii sunt interzise activitatile de reparatii si ntretinere aut
o;
ART. 4
Unitatile de mica industrie, comerciale si de prestari servicii care pot
crea riscuri pentru sanatate prin producerea de zgomot, vibratii, mirosuri, pra
f, fum, gaze toxice sau iritante, etc., se amplaseaza n cladiri separate, la dist
anta de minimum 15 m de locuinte. Distanta se masoara ntre fatada locuintei si p
erimetrul unitatii. Pentru unitatile sus mentionate, se vor asigura mijloacele a
decvate de limitare a nocivitatilor astfel nct sa se ncadreze n normele din standard
ele n vigoare.
ART. 5

n cladirile de locuit:

1. se pot amplasa unitati comerciale , prestari servicii, birouri, cabinete n baz

a avizului sanitar, cu conditia ca acestea prin functionarea lor sa nu prezinte
riscuri pentru sanatatea populatiei, cu respectarea legii locuintei si altor re
glementari ale autoritatilor administratiei publice locale;
2. nu se vor amplasa la parterul blocurilor unitati de productie;
3. se pot amenaja camere speciale pentru: depozitarea deseurilor solide, spalato
rii, uscatorii;
4. se pot amenaja si alte anexe ale locuintelor (garaje), doar cu acceptul asoci
atiei de locatari sau proprietari.
ART. 6 Zonele necesare odihnei si recreerii se amplaseaza n locuri care prezinta
cele mai avantajoase elemente naturale, cum sunt: paduri, suprafete de apa, reli
ef variat si altele. n zonele de odihna si recreere se interzice amplasarea:
a) ntreprinderilor care, prin activitatea lor, produc zgomot, vibratii sau impuri
fica apa, aerul, solul;
b) unitatilor zootehnice;
c) unitatilor de transporturi;
d) statiilor de epurare a apelor uzate si a depozitelor controlate de deseuri so
lide.
ART. 7 n cadrul amenajarii si dotarii zonelor destinate odihnei si recreerii treb
uie sa se asigure:
a) instalatii de alimentare cu apa potabila;
b) W.C.-uri publice si locuri pentru colectarea selectiva a deseurilor;
c) colectarea si ndepartarea apelor uzate prin instalatii de canalizare, locale s
au zonale, a caror constructie si exploatare sa evite poluarea factorilor de med

iu.
ART. 8
ntre ntreprinderile industriale mari, care pot polua factorii de mediu sau
pot produce zgomot si vibratii, si teritoriile protejate nvecinate, se asigura z
one de protectie sanitara. Prin teritorii protejate, n sensul prezentelor norme,
se ntelege: zonele de locuit, parcurile, rezervatiile naturale, zonele de interes
balneoclimateric, de odihna, centrele sociale si medicale. Zonele de protectie
sanitara se stabilesc, ca forma, marime si mobilare, pe baza studiilor de impac
t asupra sanatatii populatiei si mediului nconjurator;
ART. 9 Studiile de impact se efectueaza de catre, institutele de sanatate public
a, centre medicale de sanatate publica, private si publice, cabinete individual
e de epidemiologie, igiena si medicina muncii, dotate cu aparatura corespunzatoa
re si personal specializat.
ART. 10 (1) n cazul n care prin studiile de impact nu s-au stabilit alte distante,
distantele minime de protectie sanitara, recomandate ntre zonele protejate si o s
erie de unitati care produc unele riscuri sanitare, sunt urmatoarele:
* Ferme si crescatorii de cabaline, ntre 5 30 capete
. 50 m
* Ferme si crescatorii de cabaline, peste 30 capete
100 m
* Ferme si crescatorii de taurine, ntre 3
50 capete
50 m
* Ferme si crescatorii de taurine ntre 51-500 capete
100 m
* Ferme si crescatorii de taurine, peste 500 de capete
500 m
* Ferme si crescatorii de pasari ntre 51- 100 de capete
50 m
* Ferme si crescatorii de pasari, pan la 5.000 de capete
500 m
* Ferme si crescatorii de pasari cu peste 5.000 de capete si complexe avicole in
dustriale
1.000 m
* Ferme si crescatorii de ovine
100 m
* Ferme si crescatorii de porci, ntre 3 -50 de capete
100 m
* Ferme si crescatori de porci ntre 51 -500 de capete
500 m
* Complexe de porci cu peste 500 de capete
1.500 m
* Ferme si crescatorii de iepuri pna la 5000 de capete
100 m
* Ferme si crescatorii de iepuri cu peste 5000 de capete
200 m
* Ferme si crescatorii de struti
500 m
* Ferme si crescatorii de melci
50 m
* Spitale veterinare
30 m
* Grajduri de izolare si carantina pentru animale
.. 100 m
* Adaposturi pentru animale, inclusiv comunitare
100m
* Abatoare, trguri de vite si baze de receptie a animalelor
500 m
* Depozite pentru colectarea si pastrarea produselor de origine animala
300 m
* Platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului din grajd,
n functie de marimea unitatilor zootehnice deservite
500 m

* Platforme pentru depozitarea gunoiului porcin

1.000 m
* Statii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine
sub 10.000 de capete
1.000 m
*
*
*
*
*
*

Cimitire de animale, crematorii

200 m
Statii de epurare apelor uzate orasenesti
300 m
Statii de epurare a apelor uzate industriale
200 m
Paturi de uscare a namolurilor
300 m
Cmpuri de irigare cu ape uzate
300 m
Cmpuri de infiltrare a apelor uzate si bazine deschise pentru

fermentarea namolurilor
*
*
*
*
*
*

500 m

Depozite controlate de reziduuri solide

1.000 m
Camere de tratare biotermica a gunoaielor
100 m
Instalatii de ardere si neutralizare deseuri solide
1.000 m
Autobazele serviciilor de salubritate
200 m
Bazele de utilaje ale ntreprinderilor de transport
50 m
Cimitire
50 m

Aceste unitati se vor amplasa n afara arterelor de mare circulatie, respectndu-se

aceleasi conditii de distanta. Aceste distante pot fi modificate pe baza studiil
or de impact avizate de institute specializate.
(2) n mediul rural, unde nu sunt asigurate racordurile de apa curenta si canaliza
re printr- un sistem centralizat de distributie, adaposturile pentru cresterea a
nimalelor n curtile persoanelor particulare, de cel mult 6 capete ( porcine, bovi
ne, cabaline si/sau ovine) si cel mult 50 de pasari se amplaseaza la cel putin 1
0 m de cea mai apropiata locuinta nvecinata si se exploateaza astfel nct sa nu prod
uca poluarea mediului si risc pentru sanatatea vecinilor, cu obligatia respectar
ii conditiilor de biosecuritate.
n mediul rural, unde sunt asigurate racordurile la sistemul centralizat de apa c
urenta si canalizare, adaposturile de animale de cel mult 2 capete cabaline, 5 c
apete bovine, 50 de pasari, 15 ovine sau caprine si/sau 5 capete porcine, se amp
laseaza la cel putin 10 m de cea mai apropiata locuinta nvecinata si se exploatea
za astfel nct sa nu produca poluarea mediului si risc pentru sanatatea vecinilor,
cu obligatia respectarii conditiilor de biosecuritate.
(3) Este interzisa cresterea pasarilor si animalelor n mediul urban.
(4) n imobilele cu mai multe apartamente cresterea animalelor de companie se fac
e doar cu acordul asociatiei de locatari/ proprietari, n conformitate cu legislat
ia n vigoare.
ART. 11 Suprafetele de teren incluse n zonele de protectie sanitara pot fi exploa
tate agricol, cu exceptia culturilor de plante utilizate n scop alimentar sau fur
ajer, care, prin fixarea sau concentrarea de substante poluante (plumbul si comp
usii de plumb, fluorul si compusii sai, pesticide greu degradabile etc.), pot fi
vatamatoare pentru om sau animale.
ART. 12 - n interiorul zonei de protectie sanitara se interzice amplasarea orica
ror obiective, cu exceptia celor destinate personalului de ntretinere si interven
tie. ART. 13 (1) Obiectivele economice care, prin natura activitatii lor, pot po
lua atmosfera si pentru care nu exista mijloace tehnice eficace de retinere a po
luantilor si de reducere a emisiilor, se amplaseaza n zonele destinate industriil
or poluante. A (2) Obiectivele care prin natura lor emit radiatii electromagnet

ice se amplaseaza n baza unui aviz sanitar, emis ca urmare a unui studiu de impa
ct si se exploateaza n urma evaluari nivelurilor de zgomot si cmp electromagnetic
.
ART. 14
Amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot si vibratii si dime
nsionarea zonelor de protectie sanitara se vor face n asa fel nct n teritoriile prot
ejate nivelul acustic echivalent continuu (Leq), masurat la 0,1 m de peretele ex
terior al locuintei, la 1,5 m naltime de sol, sa nu depaseasca 55 dB(a) si curba
de zgomot 45. n timpul noptii (orele 22,00-6,00), nivelul acustic echivalent cont
inuu trebuie sa fie redus cu 5 dB(A) fata de valorile din timpul zilei. Pentru l
ocuinte, nivelul acustic echivalent continuu (Leq), masurat n interiorul camerei
de dormit cu ferestre nchise, nu trebuie sa depaseasca 35 dB(A) si curba de zgomo
t 30 n timpul zilei; n timpul noptii (orele 22,00
6,00) nivelul echivalent continu
u (Leq) trebuie redus cu 5 dB(A). Aceleasi valori Leq trebuie respectate si n spi
tale, policlinici, dispensare att ziua ct si noaptea. Pentru scoli (sali de clasa)
nivelul acustic echivalent continuu (Leq), masurat n interiorul clasei cu ferest
rele nchise, sa nu depaseasca 40 dB(A) si curba de zgomot 35. Aceste valori sunt
obligatorii si pentru alte unitati de nvatamnt si biblioteci.
ART. 15 Parametrii sanitari care trebuie sa fie respectati la proiectarea si exe
cutarea locuintelor sunt:
* Suprafata minima a unei camere = 12 mp
* Suprafata minima a bucatariei = 5 mp
* naltimea sub plafon = 2,60 m.
ncaperile principale de locuit si bucatariile trebuie prevazute cu deschideri dir
ecte catre aer liber usi, ferestre -, care sa permita o ventilatie naturala sufi
cienta.
Iluminatul natural , n centrul camerelor principale si al bucatariei , trebuie sa
fie suficient, pentru a permite n zilele senine, ca activitatile obisnuite sa s
e desfasoare fara a se recurge la lumina artificiala.
Ventilatia naturala trebuie asigurata prin amplasarea prizelor de aer exterior,
pentru evacuarea aerului prin conducte verticale cu tiraj natural si prin pastra
rea libera a unui spatiu de 1 cm sub usile interioare.
Ghenele tehnice si toboganul de deseuri solide se izoleaza acustic si se prevad
cu posibilitati de acces pentru curatare ,dezinfectie,dezinsectie,deratizare per
iodica.
Peretii, planseele si putul ascensorului trebuie izolate mpotriva zgom
otelor si vibratiilor.
Sistemul de ncalzire trebuie sa asigure temperatura minima de 200C, cu diferente
n functie de utilizarea ncaperii:
* baie, W.C. 22 0C;
* camera de zi 20 0C;
* dormitoare 20 0C.
ART. 16
ditii:

Planificarea interioara a spatiilor trebuie sa satisfaca urmatoarele con

* sa permita circulatia comoda a copiilor, persoanelor n vrsta si cu disabilitati,

prin culoare de minimum 1,20 m largime, sa nu existe trepte inutile ntre camere,
planuri nclinate, sa fie iluminat suficient etc.;
* sa asigure separarea pe functiuni, mpotriva propagarii zgomotelor, mirosurilor,
vaporilor;
* sa izoleze camerele de locuit de ncaperile de serviciu, unde se pot produce zgo
mote, mirosuri, vapori;

* sa permita deschiderea comoda a usilor interioare. Baile si W.C.-urile nu vor

fi amplasate deasupra camerelor de locuit. Finisajele interioare si dotarile cu
echipamente nu trebuie sa creeze riscuri de accidente.
ART. 17
Materialele folosite n constructia, finisarea si dotarea locuintelor se a
leg astfel nct sa nu polueze aerul interior, cu atentie la formaldehida, azbest si
radon, si sa asigure izolarea higrotermica si acustica corespunzatoare; o atent
ie deosebita este recomandata la proiectarea si constructia blocurilor de locuin
te, n ceea ce priveste orientarea camerelor fata de vnturile dominante, de curenti
i locali de aer, care se produc n ansamblurile de constructii nalte, si fata de nso
rirea maxima din timpul verii; se recomanda izolarea acustica a fiecarei camere
fata de camerele nvecinate din aceeasi locuinta, fata de locuintele nvecinate si f
ata de zgomotul produs de instalatiile aferente locuintei, cladirii sau a spatii
lor nvecinate cu alta destinatie dect cea de locuit.
CAP. 2
Norme de igiena referitoare la aprovizionarea cu apa a localitatilor
ART. 18 Sistemele de aprovizionare cu apa a localitatilor trebuie sa furnizeze a
pa potabila n cantitate suficienta si de calitate corespunzatoare normelor nation
ale, astfel nct sa nu afecteze starea de sanatate a consumatorilor
ART. 19 (1) Apa de suprafata sau de profunzime, folosita ca sursa pentru sisteme
le de aprovizionare cu apa a localitatilor, trebuie sa ndeplineasca urmatoarele c
onditii:
- calitate corespunzatoare categoriei de folosinta ntr-un procent de 95% din numa
rul analizelor efectuate pe perioada unui an calendaristic;
- debitul necesar asigurarii unei distributii continue, avndu-se n vedere variabil
itatile zilnice si sezoniere ale cererilor de apa si tendinta de dezvoltare a lo
calitatii (populatie, edilitar).
(2) Cantitatea minima de apa necesara pe zi pentru un locuitor este de 50 l. Can
titatea este estimata numai pentru acoperirea necesarului fiziologic, igienei in
dividuale si prepararii hranei.
(3) n situatii de calamitati naturale trebuie asigurata populatiei, care nu are a
cces la apa potabila, o cantitate minima de 5 l/persoana/zi.
ART. 20 (1) Sursa de apa folosita pentru aprovizionarea cu apa a localitatilor t
rebuie sa fie protejata fata de activitatile umane sau industriale care polueaz
a mediul.
Protejarea surselor se face prin asigurarea unor perimetre de protectie sanitar
a si controlul activitatilor poluante din teritoriul aferent.
Stabilirea perimetrelor de protectie sanitara se face individualizat pentru fiec
are sursa, pe baza unui studiu , n conformitate cu standardele n vigoare.
(2) Sursele de apa de profunzime (izvoare captate sau foraje) trebuie sa fie amp
lasate si construite astfel nct sa fie protejate contra siroirilor de ape si mpotri
va inundatiilor.
Zona de protectie sanitara cu regim sever trebuie mprejmuita pentru prevenirea ac
cesului public si al animalelor, sa fie prevazuta cu panta de scurgere pentru pr
evenirea baltirii apei n sezoanele cu precipitatii atmosferice.
(3) Sursele de suprafata (ruri, lacuri naturale sau de acumulare) vor fi protejat

e de activitatile umane cu risc: industrie poluanta, depozite de deseuri, teren

uri agricole pe care se folosesc pesticide, turism si agrement.
Administratia locala sau administratorul sursei de apa va avertiza, n scris, prop
ietarii terenurilor pe care se afla zonele de protectie sanitara asupra restrict
iilor de utilizare.
n situatia n care existenta unor dezvoltari (obiective) economico-sociale riverane
sursei de suprafata sau folosirea de lunga durata a sursei ntr-un anumit scop (d
e exemplu, transport etc.) creeaza imposibilitatea asigurarii perimetrelor de pr
otectie sanitara, se admite reducerea acestora la regimul sever de protectie san
itara si se adapteaza tehnologia de tratare a apei n consecinta.
ART. 21
(1) Tehnologiile de tratare a apei trebuie proiectate, n consecinta, cu c
onditiile specifice fiecarei surse, lundu-se n considerare calitatea si natura sur
sei.
Obiectivul procedeelor de tratare trebuie sa fie protectia consumatorilor mpotriv
a agentilor patogeni si impuritatilor din apa, care pot fi agresive sau periculo
ase pentru sanatatea umana.
(2) Instalatiile de tratare a apei de suprafata trebuie sa fie proiectate cu pat
ru etape, prin care se realizeaza un sir de bariere de ndepartare a contaminarii
microbiene:
1. rezervor de stocare apa bruta sau predezinfectie;
2. coagulare, floculare si sedimentare (sau flotare);
3. filtrare;
4. dezinfectie terminala.
(3) Pentru coagulare se pot folosi numai substante (reactivi) care sunt avizate
sanitar pentru acest scop.
Procedeele de coagulare/sedimentare si predezinfectie trebuie proiectate n asa fe
l, nct sa asigure o reducere finala de 75% a trihalometanilor.
Treptele de tratare preliminare dezinfectiei finale trebuie sa produca o apa cu
o turbiditate mai mica de 5 NTU pentru mediana valorilor nregistrate n 24 de ore s
i nu mai mare de 1 NTU pentru o singura proba.
(4) Dezinfectia finala a apei este obligatorie pentru toate instalatiile de trat
are a apei care produc apa potabila pentru localitati si au ca sursa apa de supr
afata.
Dezinfectia finala a apei este obligatorie si n cazul folosirii surselor de profu
nzime, atunci cnd numarul locuitorilor din localitate este mai mare de 5.000.
Pentru localitatile cu o populatie sub 5.000 de locuitori, cu o retea de distrib
utie scurta si avnd o sursa de apa de profunzime bine protejata si de calitate co
respunzatoare (95% din numarul probelor recoltate ntr-un an calendaristic se ncadr
eaza n standardul national pentru apa potabila), apa poate fi distribuita fara de
zinfectie prealabila.
(5) Dezinfectia apei se poate face cu substante clorigene, ozon sau radiatii ult
raviolete.
Tehnologia de tratare trebuie sa fie proiectata n asa fel nct sa asigure timp de co

ntact ntre apa si substanta dezinfectanta de minimum 30 de minute.

De asemenea, trebuie sa existe posibilitatea controlului substantei dezinfectant
e reziduale. n cazul clorului, valoarea clorului rezidual liber, dupa dezinfectia
finala, trebuie sa fie ntre 0,25 - 0,5 mg/l.
Eficienta procesului de dezinfectie trebuie sa fie de 99,5%, exprimata n grade de
turbiditate si n valorile coliformilor totali si coliformilor fecali din legea a
pei potabile pentru apa potabila.
(6) Procentul de probe necorespunzatoare microbiologic, n reteaua de distributie,
nu trebuie sa depaseasca 5% din totalul probelor recoltate ntr-un an calendarist
ic.
ART. 22
(1) Reteaua de distributie a apei trebuie sa asigure regimul continuu, c
antitatea necesara si sa nu permita contaminarea exterioara.
Proiectarea retelelor de distributie trebuie sa tina seama de topografia, amplas
area si marimea localitatii.
(2) Materialele de constructie a conductelor de transport, retelelor de distribu
tie si retelelor interioare trebuie sa aiba aviz sanitar de folosire pentru apa
potabila.
Rezervoarele (ngropate sau aeriene) de apa vor fi astfel proiectate si realizate n
ct sa nu permita contaminare exterioara.
Materialele de constructie, inclusiv vopselele, substantele de impermeabilizare
etc. a instalatiilor de tratare a apei pentru potabilizare si rezervoarele de nma
gazinare a apei, trebuie sa aiba aviz sanitar de folosire n acest scop.
(3) Localitatile trebuie sa dispuna de rezerve de apa potabila pentru acoperirea
minimului necesar pentru o perioada de 12 ore, de ntrerupere a prelucrarii si li
vrarii n statiile de tratare.
(4) Proiectarea instalatiilor de tratare a apei, a rezervoarelor de nmagazinare s
i a retelelor de distributie trebuie sa prevada posibilitatea de evacuare a apel
or de spalare si de acces pentru recoltare de probe.
Spalarea, curatarea si dezinfectia periodica si ori de cte ori este necesar a ins
talatiilor de tratare, a rezervoarelor de nmagazinare si a retelei de distributie
sunt obligatorii. Materialele si substantele de curatare si dezinfectie trebuie
sa aiba aviz sanitar de folosire si sa se utilizeze conform instructiunilor.
ART. 23 - Exploatarea si ntretinerea sistemelor de tratare, nmagazinare si distri
butie a apei potabile si controlul calitatii apei produse revin serviciilor publ
ice ale administratiei locale.
CAP. 3
Norme de igiena pentru fntni publice si individuale, folosite la aprovizionarea cu
apa de baut
ART. 24 Fntna reprezinta o instalatie locala de aprovizionare cu apa, individuala
sau publica, instalatie din care apa este consumata prin extractie direct din su
rsa.
Apa din fntna, pentru a fi folosita n scop potabil, trebuie sa corespunda calitativ
reglementarilor apei potabile si sa asigure cantitatea minima necesara, zilnic
a, pentru locuitorii deserviti.

ART. 25
(1) Fntna trebuie amplasata si construita, astfel nct sa fie protejata de or
ice sursa de poluare si sa asigure accesibilitatea. n situatia n care constructia
fntnii nu asigura protectia apei, iar adncimea acviferului folosit este mai mica de
10 m, amplasarea fntnii trebuie sa se faca la cel putin 10 m de orice sursa posib
ila de poluare: latrina, grajd, depozit de gunoi sau deseuri de animale, cotete
etc.
Adncimea stratului de apa folosit nu trebuie sa fie mai mica de 4 m.
Peretii fntnii trebuie astfel amenajati nct sa previna orice contaminare exterioara.
Ei vor fi construiti din material rezistent si impermeabil: ciment, caramida sa
u piatra, tuburi din beton.
Peretii fntnii trebuie prevazuti cu ghizduri. Ghizdurile vor avea o naltime de 70-1
00 cm deasupra solului si 60 cm sub nivelul acestuia. Ghizdurile se construiesc
din materiale rezistente si impermeabile, iar articularea cu peretii fntnii trebui
e facuta n mod etans.
Fntna trebuie sa aiba capac, iar deasupra ei un acoperis care sa o protejeze mpotri
va precipitatiilor atmosferice.
Modul de scoatere a apei din fntna trebuie sa se faca printr-un sistem care sa mpie
dice poluarea ei: galeata proprie sau pompa.
n jurul fntnii trebuie sa existe un perimetru de protectie, amenajat n panta, ciment
at sau pavat.
(2) Proiectarea, constructia si amenajarea fntnilor publice sau individuale trebui
e efectuate n concordanta cu conditiile specifice locale si cu principiile genera
le de la alineatele anterioare.
ART. 26 Dezinfectia fntnii se face cu substante clorigene sau orice alta substanta
dezinfectanta care are aviz sanitar de folosire n acest scop.
Substanta clorigena (clorura de var, hipocloritul de sodiu, cloramina), folosita
pentru dezinfectie, trebuie sa aiba specificat continutul n clor activ.
Cantitatea de substanta clorigena folosita pentru dezinfectia apei variaza n func
tie de cantitatea de clor activ, care trebuie realizat si care depinde de gradul
de poluare a fntnii.
Pentru efectuarea dezinfectiei se face calculul cu ajutorul urmatorilor parametr
i:
a) Volumul apei din fntna: V = 3,14 x r x r x H, n care:
V = volumul apei n mc;
r = 1/2 din diametrul fntnii;
H = naltimea coloanei de apa din fntna.
b) Cantitatea de clor activ din substanta: 25%, 20%, 15% etc.
c) Concentratia de clor rezidual liber care trebuie obtinuta.
Calcul:
Pentru 0,5 mg Cl rezidual

l apa

X mg Cl rezidual

1.000 l apa = 1mc apa

X = 0,5 g clor rezidual/mc apa

100 g substanta clorigena
X

25 g clor activ

0,5 g clor activ

0,5 x 100
X =

- = 2 g substanta clorigena/mc

25
Regula generala: pentru obtinerea unei concentratii de clor rezidual liber este
nevoie de aproximativ 10 ori mai mult dect cantitatea calculata, deci: 2 g substa
nta clorigena/mc x 10 = 20 g/mc.
Pentru a se obtine un clor rezidual liber de 0,5 mg/l apa este nevoie de 20 g su
bstanta clorigena 25% activa la 1 mc apa din fntna.
Cantitatea de substanta clorigena 25% activa, necesara pentru 1 mc apa, se nmulte
ste cu volumul de apa din fntna.
CAP. 4
Norme de igiena referitoare la colectarea si ndepartarea reziduurilor lichide
ART. 27 Primariile si agentii economici vor asigura ndepartarea si epurarea apelo
r uzate menajere, apelor uzate industriale, altor ape uzate si apelor meteorice,
astfel nct sa nu se creeze mbolnavirea membrilor comunitatii.
Instalatii de epurare a apelor uzate vor fi prevazute pentru toate comunitatile
cu mai mult de 2.500 locuitori. Apele uzate epurate vor fi evacuate n asa fel nct, n
avalul deversarii, apele receptorului sa se ncadreze conform normelor n prevederi
le standardului de calitate a apelor de suprafata, dupa categoria de folosinta.
La proiectarea si realizarea sistemelor de canalizare si epurare se va face si s
tudiul de impact asupra sanatatii publice.
ART. 28 ndepartarea apelor uzate menajere si industriale se face numai prin retea
de canalizare a apelor uzate; n lipsa posibilitatii de racordare la sisteme publ
ice de canalizare, unitatile sunt obligate sa-si prevada instalatii proprii pent
ru colectarea, tratarea si evacuarea apelor uzate, care se vor executa si exploa
ta n asa fel nct sa nu constituie un pericol pentru sanatate.
ART. 29 Este interzisa raspndirea neorganizata, direct pe sol (curti, gradini, st
razi, locuri riverane s.a.) sau n bazinele naturale de apa, a apelor uzate menaje
re si industriale. Este interzisa deversarea apelor uzate n zona de protectie san
itara a surselor si a instalatiilor centrale de alimentare cu apa.
ART. 30 Apele uzate provenite de la unitatile sanitare (spitale de boli infectio
ase, sanatorii antituberculoase, spitale de ftiziologie, laboratoare care lucrea
za cu produse patologice etc.), precum si de la orice unitati care, prin specifi
cul lor, contamineaza apele reziduale cu agenti patogeni sau polueaza cu substan
te chimice si/sau radioactive, se vor trata n incinta unitatilor respective, asig
urndu-se dezinfectia si decontaminarea, dupa caz, nainte de evacuarea n colectorul
stradal.
ART. 31 Canalele deschise pot fi folosite numai pentru evacuarea apelor meteoric
e, n cazul n care localitatile sunt dotate cu sistem divizor de colectare a apelor

uzate. Aceste canale trebuie ntretinute permanent n buna stare de functionare, pr

in curatarea si repararea defectiunilor.
ART. 32
n situatia n care nu exista canalizare sau posibilitatea de racord la acea
sta, se vor adopta solutii de montare a instalatiilor de colectare si neutraliza
re a reziduurilor lichide, pentru protejarea mediului si a sanatatii.
ART. 33 ndepartarea apelor uzate menajere provenite de la locuintele neracordate
la un sistem de canalizare se face prin instalatii de preepurare sau fose septic
e vidanjabile, care trebuie sa fie proiectate si executate conform normelor n vig
oare si amplasate la cel putin 10 m fata de cea mai apropiata locuinta; instalat
iile se ntretin n buna stare de functionare; vidanjul se va descarca n cea mai apro
piata statie de epurare a apelor uzate.
ART. 34 Unitatile sunt obligate sa-si asigure W.C.-uri cu un numar de cabine cor
espunzator prevederile standardelor si normelor de proiectare.
ART. 35 Irigarea culturilor agricole se poate face cu apa provenita din ruri, lac
uri, acumulari, ape subterane etc., care ndeplineste conditiile de calitate confo
rm legislatiei n vigoare pentru apele de irigatie. Este interzisa folosirea apelo
r uzate la irigarea culturilor agricole, n alte conditii dect cele prevazute n legi
slatie.
CAP. 5
Norme de igiena referitoare la colectarea, ndepartarea si neutralizarea deseurilo
r solide
ART. 36 Primariile, agentii economici, asociatiile de locatari sau de propietari
si cetatenii din mediul urban si rural au obligatia sa asigure colectarea selec
tiva, ndepartarea si neutralizarea deseurilor solide. Se interzice aruncarea dese
urilor solide n alte locuri dect n cele special amenajate si autorizate sanitar.
La elaborarea regulamentelor de salubritate, primariile au obligatia sa respecte
normele sanitare si sa consulte autoritatea sanitara teritoriala.
Cetatenii sunt obligati sa respecte ntocmai masurile stabilite de primarie pentru
asigurarea igienei publice si salubritatii localitatii, precum si regulile elem
entare de igiena n gospodaria sau locuinta proprie, astfel nct sa nu constituie per
icol pentru sanatatea publica a comunitatii.
ART. 37 Colectarea la locul de producere (precolectarea primara) a reziduurilor
menajere se face selectiv n recipiente acoperite, dimensionate n functie de cantit
atea produsa, de ritmul de evacuare si de categoria n care se ncadreaza reziduuril
e menajere din locuinta; reziduurile nu se colecteaza direct n recipient ci ntr-o
punga de polietilena aflata n recipient si care sa aiba un volum putin mai mare d
ect volumul recipientului. Precolectarea secundara, adica strngerea si depozitarea
provizorie a pungilor cu deseuri menajere n punctele de precolectare organizata,
se face selectiv n recipiente dimensionate corespunzator, acoperite, prevazute
cu dispozitive de prindere adaptate modului de golire, usor transportabile, conc
epute astfel nct sa nu produca raniri n timpul manipularii si sa nu favorizeze mala
diile asociate efortului fizic excesiv.
Containerele vor fi concepute n asa fel nct accesul la ele sa fie rapid si usor, ia
r sistemul lor de acoperire sa fie usor de manevrat si sa asigure etanseitatea.
Recipientele, indiferent de categoria lor, vor fi confectionate din materiale re
zistente la solicitari mecanice sau agresiuni chimice si care sa se poata spala
si dezinfecta usor.
Recipientele vor fi mentinute n buna stare si vor fi nlocuite imediat, la primele
semne de pierdere a etanseitatii.

Ele vor fi amplasate n spatii special amenajate, mentinute n conditii salubre.

Administratia locala va asigura colectarea selectiva, ndepartarea si neutralizare
a reziduurilor stradale. Colectarea reziduurilor stradale la locul de producere
se va face n recipiente acoperite, mentinute n buna stare, amplasate n conditii sal
ubre, n spatii special amenajate. Este interzisa depozitarea reziduurilor stradal
e, dupa colectarea lor, direct pe sol, pe domeniul public sau privat.
ART. 38
Deseurile urbane trebuie sortate la locul de producere n componente recic
labile si nereciclabile.
Serviciul de salubritate sau agentul economic care se ocupa de gestionarea deseu
rilor va folosi sisteme adecvate de colectare a materialelor reciclabile si va a
sigura dirijarea lor spre procesul de reciclare. n acest scop va asigura capacita
ti adecvate de sortare si depozitare: recipiente separate, marcate, pentru colec
tarea separata de la sursa (sticla, material plastic, hrtie, deseuri predominant
organice, biodegradabile etc.). n sensul celor de mai sus, definim urmatorii term
eni:
a) Deseuri menajere:
Deseurile predominant organice, biodegradabile se colecteaza astfel nct:
- orice risc sau disconfort creat de mirosuri, insecte, rozatoare sa fie evitat;
- pe ct posibil sa nu se amestece cu alte tipuri de deseuri;
- sa se colecteze, pe ct posibil, deseuri fara substante poluante.
Deseurile voluminoase se colecteaza, se transporta si se trateaza astfel nct sa se
permita reciclarea si refolosirea prin sortarea si tratarea separata a diferite
lor componente din deseul voluminos respectiv. Ele nu pot fi colectate n containe
rele obisnuite si de aceea agentul economic responsabil cu gestionarea deseurilo
r va asigura ridicarea lor periodica si transportul lor cu mijloace adecvate. Po
pulatia va fi anuntata din timp asupra perioadei de colectare.
Pentru deseurile periculoase (toxice, poluante, inflamabile, explozibile etc.),
care pot aparea n deseurile menajere, precum acumulatori uscati, tuburi sub presi
une (tip spray), tuburi fluorescente, recipiente n care au fost substante toxice,
substante toxice de uz menajer, medicamente etc., agentul economic responsabil
va asigura functionarea unui sistem de colectare a acestor deseuri.
Se accepta ca medicamentele sa fie colectate si tratate mpreuna cu deseurile mena
jere obisnuite, daca exista siguranta ca populatia, n general, sau grupuri de pop
ulatie nu au acces la locul unde acestea se depoziteaza.
b) Deseuri comerciale similare celor menajere:
Sistemul de colectare trebuie sa urmeze, pe ct posibil, acelasi principiu de reci
clare a materialelor rezultate din unitati comerciale, institutii publice, birou
ri, mica industrie, unitati mestesugaresti, daca aceste deseuri prezinta compozi
tie si proprietati similare cu cele ale deseurilor menajere.
c) Deseuri din parcuri si gradini:
Deseurile specifice, predominant vegetale, din parcuri si gradini, trebuie recic
late prin compostare, de preferat la locul de producere, sau, daca nu este posib
il, sa fie dirijate spre un sistem similar n exteriorul parcului, unde se compost
eaza resturile vegetale din alte surse.

d) Deseuri din piete:

Se va asigura colectarea separata a deseurilor de origine vegetala, care pot fi
compostate, si a celorlalte deseuri care se preteaza la reciclare, cum ar fi: ma
terial plastic, hrtie, sticla etc., similare cu cele menajere. Administratia piet
ei va asigura recipiente marcate si amplasate n locuri special amenajate.
e) Deseuri din constructii:
Componentele nereciclabile din refacerile drumurilor, din demolari si constructi
i se colecteaza si se folosesc ntr-un sistem de reciclare; orice deseu din demola
ri este considerat contaminat si se colecteaza separat, dirijndu-se ntr-un sistem
care sa nu permita accesul persoanelor neautorizate. Antreprenorul are obligatia
sa monteze recipiente de colectare adecvate.
f) Deseurile rezultate din ngrijiri medicale acordate la domiciliul pacientului s
au cele rezultate din activitatea de ngrijiri medicale acordate n cabinete medical
e amplasate n cladiri de locuit urmeaza circuitul deseurilor de ngrijiri medicale
cu risc, conform reglementarilor legale specifice. Persoanele care si administrea
za singure tratamente injectabile la domiciliu si cadrele medicale care aplica t
ratamente la domiciliu sunt obligate sa colecteze deseurile rezultate n recipient
e cu pereti rezistenti (cutii din carton, cutii din metal etc.), pe care le vor
depune la cea mai apropiata unitate de asistenta medicala publica.
Cabinetele medicale vor respecta legislatia specifica n domeniu. Se interzice dep
unerea deseurilor rezultate din ngrijiri medicale n containerele comune ale cladir
ilor de locuit.
g) Deseurile stradale se compun din: deseuri rezultate din maturarea strazilor s
i deseuri asimilabile celor menajere, precolectate n recipiente stradale.
Deseurile rezultate din maturarea strazilor contin: materiale rezultate din abra
ziunea cauciucurilor si a drumului, pamnt, frunze si alte detritusuri vegetale, r
esturi animale, nisip antiderapant si pulberi sedimentate din atmosfera. Este re
comandabil ca nisipul antiderapant sa fie colectat separat de alte deseuri strad
ale si, pe ct posibil, reutilizat.
Este posibil ca, n urma precolectarii defectuoase a reziduurilor asimilabile cu c
ele menajere, produse pe strada, o parte a acestora sa intre n compozitia deseuri
lor de maturare; acest lucru trebuie evitat prin aplicarea corecta a reglementar
ilor privind precolectarea primara si secundara a deseurilor de catre fiecare pr
oducator, persoana fizica sau juridica.
Deseurile asimilabile cu cele menajere se precolecteaza n recipiente stradale (co
suri, pubele, conteinere) asigurate de catre primarii. Este important ca aceste
recipiente sa fie n numar suficient, cu volume adecvate si montate la distante op
time; recipientele se golesc periodic, nu mai rar de o data la 2 zile vara (1 ap
rilie
1 octombrie) si o data la 3 zile iarna (1 octombrie
1 aprilie).
Deseurile stradale urmeaza filiera de neutralizare a deseurilor menajere.
h) Deseurile zootehnice, rezultate din amenajari n gospodarii particulare, care n
u se asimileaza cu fermele zootehnice, se colecteaza si se neutralizeaza prin co
mpostare n instalatii care nu polueaza mediul si nu produc disconfort, amplasate
la cel putin 10 m de locuinte.
i) Persoanele care detin animale de companie au obligatia sa colecteze deseuri
le fecaloide din afara spatiului de locuit.
ART. 39 Evacuarea reziduurilor menajere preluate de la locurile de producere si
colectare la locul de neutralizare se face de preferinta zilnic, fara a se depas

i urmatoarele termene maxime:

a) n anotimpul cald (1 aprilie

1 octombrie):

- zilnic, din zonele centrale si de la unitatile de alimentatie publica, unitati

le sanitare cu paturi, gradinite si crese;
- la cel mult 2 zile, din celelalte zone.
b) n anotimpul rece (1 octombrie

1 aprilie):

- la cel mult 3 zile, din toate zonele.

ART. 40 Metodele si tehnologiile de neutralizare a reziduurilor solide vor fi av
izate sanitar.
ART. 41 Deseurile periculoase se depoziteaza si se neutralizeaza numai n conditii
le stabilite prin reglementarile legislatiei n vigoare.
ART. 42 Depozitele de deseuri urbane, controlate, instalatiile de compostare a d
eseurilor organice si biodegradabile, instalatiile de incinerare trebuie proiect
ate, construite si administrate astfel nct sa se realizeze conditii de mpiedicare a
eliminarii si diseminarii poluantilor n mediul natural: sol, ape de suprafata, a
pe subterane, aer sau n mediul urban. n acest scop, se vor ndeplini urmatoarele con
ditii:
a) amplasarea si stabilirea zonei de protectie sanitara se fac n urma studiilor d
e impact pe mediu si sanatate, n conditiile prevederilor art. 8 si 9 din prezente
le norme; alegerea locului se face dupa studii geologice, hidrogeologice si urba
nistice;
b) la proiectare si la functionare se vor prevedea si respecta metode si tehnici
adecvate de acoperire si asigurare a deseurilor; acoperirea si asigurarea se fa
c zilnic;
c) n cursul operatiunilor de depozitare, vehiculele de transport au acces numai p
e drumurile interioare ale depozitului.
Daca accesul vehiculelor de transport pe suprafata deseurilor nu poate fi evitat
n mod temporar, se asigura conditii de spalare a exteriorului vehiculelor la ies
irea din depozit;
d) n cursul exploatarii depozitului se aplica masuri de combatere a insectelor si
rozatoarelor (dezinsectie si deratizare);
e) organizarea tehnica a depozitului va asigura protectia sanatatii populatiei n
general, protectia sanatatii personalului si protectia mediului; se acorda atent
ie deosebita mprejmuirii si perdelelor de protectie.
ART. 43 n instalatiile de compostare a deseurilor organice biodegradabile se va e
vita prezenta substantelor toxice care pot polua solul, pe care se depune compos
tul. n acest scop, se asigura conditii de colectare separata a acestui tip de des
euri.
Gazele de fermentare si apele exfiltrate, rezultate din procesul de compostare,
se capteaza si se dirijeaza spre instalatii adecvate de tratare si neutralizare.
ART. 44 Instalatiile de incinerare a deseurilor urbane vor ndeplini urmatoarele c
onditii:

a) amplasarea si stabilirea zonei de protectie se fac n urma studiilor de impact

pe mediu si sanatate;
b) functionarea instalatiilor de incinerare este conditionata de monitorizarea e
misiilor de gaze reziduale n atmosfera.
ART. 45
Vehiculele pentru transportul reziduurilor solide trebuie sa fie acoperi
te si prevazute cu dispozitive de golire automata a recipientelor de precolectar
e secundara si sa nu permita raspndirea continutului n cursul transportului. Ele v
or fi ntretinute igienic si dezinfectate periodic; n acest scop, compartimentul de
stinat deseurilor va fi executat din materiale rezistente la solicitari mecanice
si agresiuni chimice.
CAP. 6
Norme de igiena la unitatile de folosinta publica
ART. 46 Prezentele norme de igiena se aplica categoriilor de institutii publice
centrale si locale, institutii sau unitati economice, de alimentatie publica, de
turism, comerciale, culturale, sociale, de educatie, sportive, colectivitatilo
r temporare de munca sau de recreere, precum si unitatilor n care se efectueaza p
restari de servicii pentru populatie, denumite n continuare unitati.
ART. 47 Unitatile vor fi racordate la sistemele publice de alimentare cu apa pot
abila sau la surse proprii de apa care sa corespunda conditiilor de calitate pen
tru apa potabila si vor fi prevazute cu instalatii interioare de alimentare cu a
pa si de canalizare, n conformitate cu normativele de proiectare.
ART. 48 Unitatile vor fi racordate la sistemele publice de canalizare a apelor u
zate; n lipsa unor sisteme publice de canalizare accesibile, unitatile sunt oblig
ate sa-si prevada instalatii proprii pentru colectarea, tratarea si evacuarea ap
elor uzate, care se vor executa si exploata astfel nct sa nu provoace poluarea sol
ului, a apelor sau a aerului.
ART. 49 Instalatiile interioare de distributie a apei potabile si de evacuare a
apelor uzate, sifoanele de pardoseala, obiectele sanitare (W.C.-uri, pisoare, la
voare, bai, dusuri) vor fi mentinute n permanenta stare de functionare si de cura
tenie. n acest sens, conducerile unitatilor au urmatoarele obligatii;
a) sa asigure repararea imediata a oricaror defectiuni aparute la instalatiile d
e alimentare cu apa, de canalizare sau la obiectele sanitare existente;
b) sa controleze starea de curatenie din anexele si din grupurile sanitare din u
nitate, asigurndu-se spalarea si dezinfectia zilnica si ori de cte ori este necesa
r
c) sa asigure materialele necesare igienei personale a acelora care folosesc gru
purile sanitare din unitate (hrtie igienica, sapun, mijloace de stergere sau zvnta
re a minilor dupa spalare etc.); n grupurile sanitare comune nu se admite folosire
a prosoapelor textile, ci se vor monta uscatoare cu aer cald sau distribuitoare
pentru prosoape de unica folosinta, din hrtie;
d) sa asigure pentru personalul de ngrijire a grupurilor sanitare echipament de l
ucru de culoare diferita fata de cel destinat altor activitati.
ART. 50 Curatenia, dezinfectia, dezinsectia, deratizarea, precolectarea si evacu
area deseurilor solide se vor face cu respectarea urmatoarelor conditii:
a) Curatenia si dezinfectia:
- curatenia este metoda de decontaminare care asigura ndepartarea microorganismel

or de pe suprafete, obiecte, odata cu ndepartarea prafului si a substantelor orga

nice, n unitatea de folosinta publica. Dezinfectia este procesul prin care sunt
distruse cele mai multe sau toate microorganismele patogene (n proportie de 99,99
%) cu exceptia sporilor bacterieni, de pe obiectele din mediul inert;
- pardoselele se curata cu stergatorul umezit cu un detergent anionic; dezinfect
ia chimica se face numai daca suprafetele sunt vizibil murdarite cu snge sau lich
ide biologice; maturatul uscat este interzis;
- covoarele si mochetele se curata prin folosirea zilnica a aspiratorului de pra
f; aspiratorul de praf trebuie prevazut cu doua filtre, pentru mpiedicarea disemi
narii prafului bacterian; covoarele si mochetele se curata cu detergent adecvat,
periodic sau cnd sunt vizibil murdare; maturatul uscat este interzis;
- peretii si plafoanele, daca sunt finisate cu materiale lavabile, se curata cu
detergent anionic, periodic si cnd sunt vizibil murdarite; n cazul finisajelor nel
avabile, curatarea se face cu aspiratorul de praf;
- mobila si pervazurile se sterg de praf, zilnic, cu material moale, impregnat,
pentru a retine praful; obiectele aflate la naltime si tapiteria mobilei se vor c
urata, zilnic, cu aspiratorul de praf;
- W.C.-urile si pisoarele se curata si se dezinfecteaza cu perie, praf de curata
t si detartrant; colacul de W.C. se sterge cu detergent anionic; dezinfectia chi
mica se va face cnd W.C.-ul a fost folosit de o persoana suferind de o boala diar
eica acuta;
- cada de baie se spala si se dezinfecteaza cu praf de curatat continnd o substan
ta clorigena sau cu detergent anionic lichid, urmat de dezinfectie cu o substant
a clorigena; operatiunile se fac zilnic si dupa fiecare client;
- cabina pentru dus: peretii si cada se curata si se dezinfecteaza zilnic cu pra
f de curatat continnd o substanta clorigena; operatiunile se fac zilnic si dupa f
iecare client; perdelele de la bai si dusuri se spala o data pe saptamna;
- chiuveta va avea suprafata intacta si nu va fi prevazuta cu scurgator de lemn;
nu se admit tuburi din cauciuc care sa prelungeasca robinetele; chiuveta se cur
ata si se dezinfecteaza zilnic cu praf de curatat, inclusiv interiorul robinetul
ui, folosind o perie subtire;
- sapunul si dispozitivele pentru distribuirea sapunului: sapunul solid se pastr
eaza uscat ntr-o savoniera care sa permita scurgerea apei sau suspendat cu dispoz
itiv magnetic; este de preferat montarea distribuitoarelor de perete pentru sapu
n pulbere, sapun lichid. sapun spuma sau fulgi de sapun; savonierele si distribu
itoarele de perete se curata si se clatesc cu apa fierbinte nainte de reumplere;
- alte obiecte, cum ar fi: telefonul, vazele de flori, scrumierele etc. se curat
a cu detergent anionic, zilnic;
- echipamentele si materialele de curatenie: crpele, buretii, periile, stergatoar
ele se spala zilnic cu detergenti anionici si se clatesc cu apa fierbinte; se us
uca si se depoziteaza uscate.
b) Dezinsectia profilactica se va face la interval de 3 luni, iar deratizarea pe
riodica se va face la intervale de maximum 6 luni; ntre operatiunile periodice, s
e vor aplica proceduri de dezinsectie si deratizare curente, de ntretinere, n func
tie de prezenta vectorilor.
c) Colectarea selectiva a reziduurilor solide n recipiente sau n cutii, cu pungi d
in material plastic, nchise etans, si evacuarea ritmica a acestora, urmata de spa

larea si dezinfectarea lor dupa golire.

d) Amenajarea de ncaperi sau platforme impermeabilizate pentru depozitarea recipi
entelor de colectare selectiva a reziduurilor solide, racordate la un hidrant si
la reteaua de canalizare, pentru a putea fi igienizate permanent, ct si pentru s
palarea si dezinfectia recipientelor.
ART. 51
Unitatile vor fi dotate si aprovizionate, dupa necesitate, cu mijloace
si materialele necesare pentru ntretinerea curateniei si efectuarea operatiunilor
de dezinfectie.Operatiunile de dezinsectie si deratizare vor fi efectuate de un
itati specializate, n baza unui contract de prestari de servicii.
ART. 52 Instalatiile de iluminat, ncalzit si ventilatie, existente n dotarea unita
tilor, vor fi mentinute n permanenta stare de functionare, revizuite periodic si
exploatate la parametrii la care au fost proiectate si executate. Filtrele insta
latiilor de ventilatie si aer conditionat trebuie pastrate conform parametrilor
de exploatare si functionare.
ART. 53 n salile unitatilor n care se desfasoara activitati socio-culturale (teatr
e, cinematografe, cluburi, camine culturale si altele ) nu se va permite accesul
unui numar de persoane mai mare dect capacitatea proiectata . n functie de cubaj
se va asigura un volum minim de aer de 30 mc/persoana/h.
ART. 54 n ncaperile de dormit din unitatile de cazare temporara trebuie sa se asig
ure suprafata minima si volumul minim/ persoana comform prevederilor legislative
n vigoare emise de ministerele abilitate.
Numarul maxim de persoane cazate nu va depasi capacitatea proiectata.
ART. 55 Utilizarea paturilor suprapuse n dormitoare comune din colectivitatile te
mporare se admite, n mod exceptional, daca se asigura un volum minim de aer de 12
mc/persoana.
ART. 56 Unitatile de cazare vor fi dotate cu material moale si lenjeria de pat n
ecesara pentru persoanele cazate, asigurndu-se schimbarea acesteia, conform clasi
ficarii uniatilor turistice, dar nu mai rar de 3 zile si obligatoriu dupa fiecar
e persoana care paraseste unitatea.
Materialul moale folosit se colecteaza n saci de polietilena, se depoziteza n ofi
cii special amenajate. Spalarea materialului moale se va asigura prin unitati s
pecializate sau n spalatorie proprie care trebuie sa asigure circuitul functional
al rufelor (a nu se ncrucisa materialul moale curat cu cel utilizat).Dezinfectia
materialului moale se face prin calcare.
ART. 57

Baile publice vor utiliza pentru mbaiere numai apa potabila.

ART. 58 Unitatile care detin sau exploateaza bai publice se vor ngriji de ntretine
rea constructiilor si instalatiilor aferente pentru ca acestea sa functioneze, n
permanenta, la parametrii proiectati.
Numarul optim de dotari sanitare din baile publice este urmatorul:
Nr. de WC-uri

Pisoare

Lavoare

75 (b)

50 (f)

75

100 (b) 100 (f)

ART. 59
(1) Numarul maxim de persoane care pot utiliza simultan baia nu va depas
i capacitatea proiectata . Suprafata ncaperilor cu cazi individuale va fi de mini
mum 6 mp; suprafata ncaperii cu cabina de dus va avea minimum 4 mp.
(2)Se vor asigura masuri suplimentare de ventilatie a aerului si conditiile de i
giena pentru a preveni aparitia de mucegai si condens.
ART. 60 Unitatile care asigura servicii de igiena personala si de ntretinere: bai
e, sauna, bazin, masaj uscat si subacvatic, gimnastica etc. trebuie supuse proce
deelor de curatenie si dezinfectie, descrise la art. 49
Bazinele de mbaiere sau pentru proceduri vor ndeplini conditiile prevazute pentru
bazinele de not. Materialul moale folosit pentru proceduri se schimba dupa fiecar
e client cu materiale curate si dezinfectate; materialele folosite se vor curata
si dezinfecta n conditiile art. 55.
ART. 61 Accesul persoanelor n bazinele comune se permite numai dupa ce, n prealab
il, au prezentat un aviz epidemiologic. nainte si dupa folosirea bazinului este o
bligatorie efectuarea unui dus.
ART. 62 Lenjeria data spre utilizare persoanelor care fac baie va fi spalata si
dezinfectata n conditiile stipulate de art. 55.
ART. 63 Strandurile pot fi amenajate pe malurile rurilor, lacurilor sau ale marii
, cu respectarea prevederilor legislatiei n vigoare.
ART. 64
erinte:

La proiectarea si executia bazinelor de not se vor respecta urmatoarele c

- la bazinele de not descoperite, se va prevedea un sant n jurul bazinului, cu adn

cimea de 15-20 cm, n care se va afla apa clorinata, pentru spalarea picioarelor l
a intrarea n bazin;
- bazinele de not, vor fi prevazute cu o bordura ridicata fata de paviment; pa
vimentul va fi finisat cu dale antiderapante; bazinele vor avea montate scari de
acces n apa, numarul acestora stabilindu-se n functie de marimea bazinului; scari
le vor avea profiluri rotunjite si forma adaptata folosirii fara risc;
- bazinele vor avea montate de jur mprejur, la nivelul apei, o bara de sustinere;
- adncimea bazinului va fi marcata vizibil pe marginile acestuia;
- la bazinele acoperite, finisajele interioare ale cladirii vor asigura izolatia
termica si tratarea suprafetelor cu antifungice;
- ambianta termica, ventilatia naturala si artificiala si iluminatul bazinelor a
coperite vor fi asigurate n asa fel, nct sa se evite mbolnavirea si accidentarile ce
lor care le folosesc.
ART. 65 Bazinele de not vor fi umplute numai cu apa din retea sau cu apa de mare,
cre sa ndeplineasca conditiile prevazute n standardul de stat n vigoare.
Evaluarea calitatii apei de piscina se va face astfel:

a) n 90% din probele recoltate trimestrial, numarul total de germeni(NTG) la 37 g

rade celsius/ml trebuie sa fie sub 300.
b) n 90% din probele recoltate trimestrial, bacteriile coliforme trebuie sa fie s
ub 10/100 ml.
c) n 9% din probele recoltate trimestrial, Pseudomonas aeruginosa (indicator de s
alubritate) trebuie sa fie sub 2/100 ml.
d) Clorul rezidual liber n piscina trebuie sa fie de 0,5 mgb ,iar pH apei intre 7
,2
8,2.
Proprietarii de piscine (bazine de not) de folosinta publica monitorizeaza si t
in evidenta calitatii apei de mbaiere.
ART. 66
Temperatura apei de mbaiere va fi mentinuta ntre 22 grade 24 grade Celsiu
s.
Ritmul de schimbare a apei, de spalare si dezinfectie a bazinelor se va st
abili n functie de calitatea apei, respectndu-se urmatoarele cerinte minimale:
a) Pentru bazinele cu recirculare a apei se vor respecta parametrii sistemului d
e recirculare si tratare continua a apei.
b) Pentru bazinele fara recirculare, dar cu primenire continua a apei, se va sch
imba zilnic cel putin 1/3 din volumul apei din bazin si se vor asigura golirea,
spalarea si dezinfectia acestuia astfel nct sa fie respectati parametri de calitat
e a apei conform reglemntarilor n vigoare.
c) Pentru bazinele fara recircularea apei si fara posibilitati de primenire cont
inua a apei, se vor asigura golirea, spalarea si dezinfectia bazinului, n asa f
el nct sa fie respectati parametrii de calitate a apei, conform reglementarilor n v
igoare.
ART. 67
Dezinfectia bazinelor se va face, dupa spalare cu jet de apa, prin curat
area mecanica si stergerea suprafetelor bazinului cu bureti mbibati n solutie dezi
nfectanta.
ART. 68 Bazinele de not vor fi dotate obligatoriu cu: vestiare, grupuri sanitare
si dusuri, separate pentru femei si barbati, conform tabelului

Numarul de

Pisoare

Lavoare

Dusuri

WC-uri

75 (b) 50 (f)

75

100 (b)

100 (f)

50 (b) 50 (f)

ART. 69
Regulamentul privind utilizarea piscinelor trebuie afisat ntr-o maniera v
izibila pentru cei care folosesc piscina. n utilizarea piscinei, nu se va depasi
numarul maxim de persoane aflate simultan n piscina, prevazut n proiectul acesteia
, numar care va fi prevazut n regulamentul de utilizare.

ART. 70
Administratorul piscinei este obligat sa afiseze interdictia accesului n
piscina al persoanelor purtatoare de boli transmisibile, plagi deschise, leziun
i tegumentare transmisibile.
ART. 71
vederile
mping se
selor si

Pentru campinguri, suprafata de campare/persoana este stabilita prin pre

Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului. n fiecare ca
amenajeaza oficii prevazute cu apa rece, apa calda necesara spalarii va
grupuri sanitare cu:

Numarul de

Pisoare

Lavoare

Dusuri

WC-uri

20 (b) 30 (f)

30

30 (b) 30 (f) 30 (b) 30 (f)

Curatenia si dezinfectia se vor face conform art. 49 si 55.

CAP. 9
Norme privind produsele biocide utilizate n profilaxia sanitar-umana
ART. 72
Utilizarea biocide n combaterea artropodelor si a rozatoarelor, vectoare
de maladii transmisibile si/sau generatoare de disconfort, se va face n conformit
ate cu prevederile legale n vigoare, astfel nct sa nu fie afectata starea de sanata
te a populatiei, prin efectul toxic al acestor produse.
ART. 73 n actiunile de combatere se utilizeaza numai produsele cuprinse n lista pu
blicata de catre Comisia Nationala pentru Produsele Biocide si aprobata prin ord
in al ministrului sanatatii publice; lista se va actualiza n permanenta.
Produsele se avizeaza de catre Comisia Nationala pentru Produse Biocide, conform
prevederilor legale n vigoare.
ART. 74 Produsele care se ncadreaza n grupele I si a II-a de toxicitate pot fi uti
lizate numai de operatori calificati si autorizati de autoritatiile de sanatate
publica judetene si a municipiului Bucuresti si nu se pot comercializa sau distr
ibui catre populatie.
Tratamentele cu pesticide din grupele I si a II-a de toxicitate pot fi efectuate
n gospodariile individuale, numai n afara spatiilor de locuit, de catre operatori
autorizati.
ART. 75 n actiunile de combatere se vor respecta cu strictete forma, norma si mod
ul de utilizare a biocidelor, stabilite o data cu avizarea produsului utilizat,
si se vor respecta masurile de protectie a operatorilor, masurile de prevenire
a poluarii mediului nconjurator si masurile pentru prevenirea unor accidente.
Actiunile de combatere pot fi efectuate de unitati prestatoare de servicii de de
zinsectie si deratizare.
Unitatile prestatoare trebuie sa fie autorizate sanitar de catre autoritatea de
sanatate publica judeteana sau a minicipiului Bucuresti; ele si vor desfasura act

ivitatea sub supravegherea si controlul tehnic de specialitate din autoritatiil

e de sanatate publica judetene respectiv a municipiului Bucuresti.
Daca o unitate prestatoare si desfasoara activitatea si n alt teritoriu dect n cel p
entru care a fost autorizata, nu va putea face acest lucru fara sa nstiinteze n pr
ealabil autoritatiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti
din noul teritoriu.
Operatorii pentru dezinsectie si deratizare din aceste unitati trebuie sa fie at
estati de catre autoritatiile de sanatate publica judetene si a municipiului Buc
uresti, pentru aceasta activitate.
n acest scop Institutele de Sanatate Publica pot organiza cursuri de calificare n
vederea obtinerii atestarii, n conformitate cu prevederile legale n vigoare.
ART. 76
Comercializarea produselor biocidele utilizate n profilaxia sanitar-umana
se poate face numai daca aceasta este cuprinsa n obiectul de activitate al unita
tii comerciale.
Produsele vor fi comercializate de persoane specializate, numai n ambalaje autori
zate n acest scop de catre Institutul de Sanatate Publica Bucuresti si nsotite de
instructiuni de folosire redactate n limba romna. Microambalarea biocidelor utili
zate n profilaxia sanitar-umana se poate face numai cu aprobarea Institutului de
Sanatate Publica Bucuresti. Modul de ambalare si etichetele trebuie sa fie aprob
ate si n acest caz de Institutul Sanatate Publica Bucuresti.
Este interzisa portionarea si reambalarea produselor biocide fara autorizarea de
catre Institutul Sanatate Publica Bucuresti a acestei activitati.
Este interzisa utilizarea ambalajelor pentru produse biocide n alte scopuri dect c
ele pentru care au fost destinate.
Este interzisa comercializarea catre populatie a produselor biocide din grupele
I si a II-a de toxicitate. Comercializarea acestor produse se poate face numai c
atre persoane fizice sau juridice autorizate n acest scop de catre autoritatile
de sanatate publica teritoriale, nsotita de consemnarea nstrainarii ntr-un registru
special.
ART. 77 Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, primarii
le si agentii economici au obligatia de a organiza si desfasura actiuni de comba
tere a artropodelor si rozatoarelor vectoare de maladii transmisibile si/sau gen
eratoare de disconfort, la solicitarea si cu ndrumarea tehnica de specialitate a
autoritatilor de sanatate publica teritoriale.
ART. 78 Cetatenii cu gospodarii individuale si asociatiile de locatari sau de pr
opietari au obligatia de a asigura combaterea si stingerea focarelor de artropod
e si rozatoare vectoare de maladii transmisibile si/sau generatoare de disconfor
t din gospodaria proprie sau din spatiile pe care le detin.
ART. 79 Autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti a
u obligatia informarii populatiei cu privire la existenta n teritoriu a vectorilo
r care prezinta un risc pentru sanatate sau care produc un disconfort deosebit s
i la masurile de combatere ce trebuie luate mpotriva acestora. n atingerea acestui
scop, membrii comunitatii se pot adresa autoritatile de sanatate publica judete
ne, respectiv a municipiului Bucuresti pentru obtinerea informatiilor dorite.
Consiliile locale si primariile au obligatia de a comunica cetatenilor masurile n
treprinse n vederea combaterii artropodelor si rozatoarelor.
CAP. 8

Normele de igiena privind nhumarea, transportul si deshumarea cadavrelor umane

ART. 80
n cazurile de deces prin boli transmisibile, se vor lua masurile de preve
nire a raspndirii infectiei, impuse de unitatile sanitare teritoriale; transportu
l acestor cadavre se va face numai cu avizul sanitar de transport eliberat de au
toritatea sanitara teritoriala.
ART. 81 Transportul cadavrului n afara localitatii n care s-a produs decesul se fa
ce dupa mbalsamare, ntr-un sicriu confectionat din material impermeabil, nchis etan
s si prevazut n interior cu materiale absorbante.
ART. 82 Exhumarea cadavrelor se poate face dupa minimum un an de la data nhumarii
si numai n perioada 1 noiembrie
31 martie; dupa 7 ani de la deces osemintele pot
fi deshumate n orice perioada a anului, fara aviz sanitar.
ART. 83 Transportul international al cadavrelor umane se face pe baza unui pasap
ort de transport mortuar; pentru cadavrele care sunt transportate din tara n stra
inatate, pasaportul de transport mortuar se elibereaza de catre autoritatea de s
anatate publica din judetele de frontiera. Transportul international al cadavrel
or se va face n sicriu impermeabilizat, nchis ermetic, prevazut cu un strat de 5 c
m grosime din materii absorbante (rumegus, turba sau altele asemenea), mbibate ntr
-o solutie dezinfectanta. Sicriul se depune ntr-o lada din lemn, bine etanseizata
. Transportul intern sau international al cadavrelor prin mijloace feroviare se
face conform regulamentului ministerului de resort, avizat de Ministerul Sanatat
ii Publice.
ART. 84 nhumarea cadavrelor umane se face numai n cimitire avizate sanitar de catr
e Autoritatea de sanatate publica teritoriala.
Cimitirele vor fi mprejmuite cu gard si cu o perdea de arbori.
ART. 85 Desfiintarea si schimbarea destinatiei unui cimitir se fac numai dupa 30
de ani de la ultima nhumare si dupa stramutarea tuturor osemintelor.
Desfiintarea cimitirelor nainte de acest termen se face numai cu avizul autoritat
ii de sanatate publica teritoriala si dupa stramutarea osemintelor.