Sunteți pe pagina 1din 2

Emil Cioran

Munca
Oamenii muncesc n general prea mult pentru a mai putea fi ei nii.
Munca este un blestem. Iar omul a fcut din acest blestem o voluptate. A
munci din toate forele numai pentru munc, a gsi o bucurie ntr-un efort care
nu duce dect la realizri irelevante, a concepe c te poi realiza numai printr-o
munc obiectiv i nencetat, iat ceea ce este revolttor i ininteligibil. Munca
susinut i nencetat tmpete, trivializeaz i impersonalizeaz. Ea
deplaseaz centrul de preocupare i interes din zona subiectiv ntro zon
obiectiv a lucrurilor, ntr-un plan fad de obiectivitate. Omul nu se intereseaz
atunci de destinul su personal, de educaia lui luntric, de intensitatea unor
fosforescente interne i de realizarea unei prezente iradiante, ci de fapte, de
lucruri. Munca adevrat, care ar fi o activitate de continu transfigurare, a
devenit o activitate de exteriorizare, de ieire din centrul fiinei. Este
caracteristic c n lumea modern munca indic o activitate exclusiv exterioar.
De aceea, prin ea omul nu se realizeaz, ci realizeaz. Faptul c fiecare om
trebuie s aib o carier, s intre ntr-o form de via care aproape niciodat
nu-i convine, este expresia acestei tendine de imbecilizare prin munc. S
munceti pentru ca s trieti, iat o fatalitate care la om e mai dureroas
dect la animal. Cci la acesta activitatea este att de organic, nct el n-o
separ de existenta sa proprie, pe cnd omul i d seama de plusul
considerabil pe care-l adaug fiinei sale complexul de forme al muncii. In
frenezia muncii, la om se manifest una din tendinele lui de a iubi rul, cnd
acesta este fatal i frecvent. i n munc omul a uitat de el nsui. Dar n-a uitat
ajungnd la naivitatea simpl i dulce, ci la o exteriorizare vecin cu
imbecilitatea. Prin munc a devenit din subiect obiect, adic un animal, cu
defectul de a fi mai putin slbatic. In loc ca omul s tind la o prezent
strlucitoare n lume, la o existent solar i sclipitoare, n loc s triasc
pentru el nsui nu n sens de egoism, ci de cretere interioar a ajuns un
rob pctos i impotent al realitii din afar.
Emil Cioran

SFRIT

S-ar putea să vă placă și