OCHIUL STRUCTURA GENERALA

Peretele globului ocular este format din 3 tunici concentrice:

-tunica externa, reprezentata de sclerotica in partea posterioara si de cornee in
portiunea anterioara
-tunica mijlocie (uveea), de natura vasculara, este formata din coroida, corp
ciliar si iris
-tunica interna, de natura nervoasa, este reprezentata de retina, care comunica
cu creierul prin nervul optic.
Ochiul are 3 compartimente:
-camera anterioara - delimitata anterior de cornee si posterior de iris
-camera posterioara - delimitata anterior de iris, procesele ciliare si posterior
de cristalin
-camera vitroasa - situata intre cristalin si retina neurosenzoriala.
Camerele anterioara si posterioara comunica prin pupila. Ele contin umoarea apoasa,
un lichid cu rol important in nutritia cristalinului si a corneei, care sunt avasculare.
Camera vitroasa confine corpul vitros, substanta gelatinoasa care transmite lumina,
ajuta la metinerea pozitiei cristalinului si mentine retina neurosenzoriala in contact
cu epiteliul pigmentar.
Mediile transparente (refractive) ale ochiului:
Refracta razele luminoase pe masura ce acestea strabat componentele globului ocular
si le focalizeaza spre celulele fotoreceptoare din retina. Acestea sunt:
-corneea
-umoarea apoasa
-cristalinul
-corpul vitros
Structurile anexe ale globului ocular:
-pleoapele
-glandele lacrimale
-conjunctiva
-caile de drenaj a lacrimilor
Muschii globului ocular
-extrinseci: 4 muschi drepti si 2 oblici
-intrinseci

STRUCTURA HISTOLOGICA A RETINEI

Este tunica interna a globului ocular. Are doua porfiuni:
-retina oarba - porfiunea anterioara, care nu este fotosensibila
-retina vizuala (fotosensibila) - porfiunea posterioara, suprapusa exact peste
coroida propriu-zisa.
Tranzitia dintre cele doua porfiuni se face la nivelul orei serrata.
Retina are 10 straturi dinspre exterior (coroida) spre interior:
1. Epiteliul pigmentar
-este atasat strans de stratul coriocapilar al coroidei
-format din celule inalte, dispuse pe un rand, cu prelungiri ce coboara in
stratul conurilor si bastonaselor, insinuandu-se printre acestea.
-Celulele contin granule de melanina dispuse perinuclear la lumina
obisnuita si la intuneric. Pigmenrul are rolul de a absorbi lumina dupa ce
celulele fotoreceptoare au fost stimulate. Granulele migreaza in prelungiri
la un stimul luminos puternic, protejand celulele vizuale.
-au organite bine reprezentate: aparat Golgi supranuclear si REN ce
inconjoara granulele de melanina.
-Prelungirile celulelor pigmentare nu sunt unite anatomic cu celulele
fotoreceptoare. In conditii patologice, epiteliul pigmentar se poate separa
de retina neurosenzoriala (dezlipire de retina).
2. Stratul conurilor si bastonaselor (contine prelungirile externe ale celulelor
fotoreceptoare)
3. Membrana limitanta externa (alcatuita din portiunile apicale ale celulelor
Muller)
4. Stratul granular extern (contine corpurile celulelor cu conuri si bastonase)
5. Stratul plexiform extern (confine prelungirile celulelor cu conuri si
bastonase, ale celulelor bipolare).
6. Stratul granular intern (contine corpurile celulelor bipolare si ale celulelor
Muller).
7. Stratul plexiform intern (contine prelungirile celulelor bipolare si
ganglionare)
8. StratuI ganglionar (contine corpul celulelor ganglionare)
9. StratuI fibrelor nervului optic (contine prelungirile celulelor ganglionare)
10. Membrana limitanta interna (formata din prelungirile celulelor Muller)

TIPURI DE CELULE DIN COMPONENTA RETINEI

Tipuri de celule din componenta retinei:
1. celule pigmentare
2. celule nervoase
3. celule gliale
1. Celulele pigmentare (v. mai sus)
2. Celulele nervoase
Sunt reprezentate de 3 tipuri de neuroni legaji in lant:
a. celulele vizuale sau fotoreceptoare (celulele cu conuri si bastonase)
b. celulele bipolare (interneuroni)
c. celulele ganglionare (primul neuron al caii vizuale)
a. Celulele vizuale:
Celula cu bastonas
- este formata dintr-un corp celular aflat in stratul granular extern si 2
prelungiri: una externa (bastonasul) si una interna cu rol de axon, ce
coboara in stratul plexiform extern, unde face sinapsa cu dendritele
celulei bipolare
- rol in aprecierea formelor si a vederii crepusculare
Celula cu con
-este formata dintr-un corp celular aflat in stratul granular extern si 2
prelungiri: una externa (conul) si una interna cu rol de axon, ce
coboara in stratul plexiform extern, unde face sinapsa cu dendritele
celulei bipolare
- rol in aprecierea culorilor, vederea la lumina puternica
b. Celula bipolara
- are corpul situat in stratul granular intern si 2 prelungiri:
- dendrita urca in stratul plexiform extern, unde face sinapsa cu 1
sau mai multe celule cu bastonas si cu o singura celula cu con
- axonul coboara in stratul plexiform intern unde face sinapsa cu
dendritele celulei ganglionare
c. Celulele ganglionare
-sunt neuroni multipolari dispusi pe un singur rand
- prelungirile dendritice fac sinapsa in stratul plexiform intern, iar axonii
lor converg spre papila si formeaza nervul optic ce transporta mesajul
de la celulele senzoriale spre corpul geniculat lateral, ultimul releu
inaintea cortexului.
3,Celulele gliale:
-Celulele Muller - sunt celule inalte, care se intind vertical de la membrana
limitanta externa pana la membrana limitanta interna. Nucleul este situat in
stratul granular intern.
Astrocite, microglie si oligodendrocite - localizate in jurul fibrelor mielinizate.

STRUCTURA HISTOLOGICA A CORNEEI

- formeaza polul anterior transparent al globului ocular
- este incolora, transparenta si avasculara.
- reprezinta principalul element refractiv al globuiui ocular.
Are 5 straturi:
1. Epiteliul anterior corneean
reprezinta 1/10 din grosimea corneei
-este un epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat care se continua cu
epiteliul conjunctivei bulbare
-cuprinde 5-6 randuri de celule care se leaga unele de altele prin desmozomi
astfel incat epiteliul formeaza o bariera impermeabila ce impiedica
patrunderea solutiilor apoase in cornee
-are o inervatie bogata
-epiteliul are o capacitate mare de regenerare, un turnover foarte rapid-7 zile,
asigurat de activitatea mitotica a celulelor din stratul bazal.
2. Membrana limitanta anterioara (membrana Bowmann)
- este un strat gros de 8-10 microni, acelular, cu aspect omogen la microscopul
optic
- este format din fibre de colagen dipuse neordonat
- asigura stabilitatea corneei, fiind rezistent la deformari; se opune pasajului
corpilor straini si actioneaza ca o bariera ce impiedica patrunderea
microorganismelor in cornee.
Daca se produc leziuni ale corneei ce depasesc epiteliul anterior si afecteaza
membrana Bowman arhitectonica acesteia nu se mai reface. Leziunile se
soldeaza cu cicatrici sau neregularitati in grosimea corneei ce produc un
astigmatism neregulat.
3. Stroma corneeana (tesutul propriu al corneei)
-Este stratul cel mai gros (500 microni), reprezentand 90% din grosimea
corneei
-Este alcatuit din tesut conjunctiv cu fibre de colagen de tip 1 dispuse sub forna
de lamele fine, paralele intre ele si cu suprafata corneei
-Fibrele dintr-o lamela sunt paralele intre ele si perpendiculare pe fibrele din
lamelele invecinate. Au un diametru uniform si sunt egal spatiate.
-Acest paralelism fibrilar si lamelar asigura transparenta cor neii
-Printre lamele de colagen se gasesc:
- celule conjunctive proprii corneei (keratocite) - celule turtite, cu
numeroase prelungiri stelate aplicate pe fiecare lamela
- ocazional celule migrate din patul vascular : leucocite, macrofage.
4. Membrana limitanta posterioara (membrana Descemet)
este membrana bazala a epiteliului posterior corneean, avand o grosime mare
(aproximativ 10 microni)
5. Epiteliul posterior corneean (endoteliul corneean)
-este un epiteliu simplu pavimentos
-suprafafa lui apicala este scaldata de umoarea apoasa
-Roluri: permite schimburile metabolice dintre cornee si umoarea apoasa,
regleaza balanta dinamica dintre ioni si apa in stroma corneeana, mentinand
transparenta corneei.

URECHEA INTERNA
Este adapostita in portiunea pietroasa a osului temporal.
Contine mai multe cavitati anfractuoase, alcatuind in totalitate labirintul osos. In
interiorul acestuia se afla labirintul membranos, care contine receptorii auditivi si
receptorii pentru echilibru.
Labirintul osos
-este compus din 3 formatiuni:
1. vestibulul osos - camera centrala, cu doua deschideri spre urechea medie
- fereastra ovala, pe care se sprijina scarita.
- fereastra rotunda.
2. trei canale semicirculare osoase orientate in cele trei directii ale spatiului
si care se deschid in vestibul.
3. cohleea sau melcul osos - un canal spiralat care porneste din vestibul.
Labirintul confine perilimfa, lichid cu compozitie ionica similara cu a fluidelor extracelulare,
dar cu o concentratie foarte scazuta a proteinelor.
Labirintul membranos
-captuseste labirintul osos
-contine endolimfa
-este compus din:
- trei canale semicirculare membranoase
-vestibulul membranos, format din 2 formatiuni sacciforme suprapuse, utricula
si sacula
-melcul membranos
In utricula, sacula si la baza canalelor semicirculare se gasesc celule care
receptioneaza stimuli legati de pozitia corpului (echilibru), iar melcul membranos
contine segmentul receptor al auzului.
Cohleea
Lumenul melcului osos este impartit in 3 compartimente prin membrana vestibulara si
membrana bazilara:
1. rampa vestibulara - este compartimentul superior, situat deasupra membranei
vestibulare. Incepe la fereastra ovala si ajunge pana la varful melcului.
2. canalul cohlear, compartimentul mij lociu, confine organul Corti (al auzului)
3. rampa timpanica, compartimentul inferior, situat sub membrana bazilara si
care se termina la fereastra rotunda.
Cele doua rampe contin perilimfa si comunica intre ele la varful melcului printr-un
orificiu, helicotrema.
Canalul cohlear confine endolimfa si se termina orb la varful cohleei.
Canalul cohlear
-are forma triunghiulara pe secjiune si este delimitat:
-superior de membrana vestibulara

-inferior de membrana bazilara si lama spirala, ce se continua cu limbul

lamei spirale.
-lateral de ligamentul spiral extern.
-Pe peretele lateral al canalului cohlear se gaseste stria vasculara, un epiteliu
vascularizat cu rol In secretia endolimfei.

URECHEA MEDIE
Este o cavitate cu forma neregulata situata in osul temporal (cavitatea timpanica)
Prezinta:
-un perete extern, de care se fixeaza timpanul
-un perete intern, comun cu urechea interna, care prezinta doua deschideri:
- fereastra ovala (vestibulara )
- fereastra rotunda (cohleara)
-Comunica cu faringele prin tuba auditiva (trompa lui Eustachio), care are rolul de
a egaliza presiunea aerului de o parte si de alta a timpanului.
-Este captusita in cea mai mare parte de un epiteliu simplu pavimentos sau cubic
ce devine cilindric ciliat in apropirea orificiului de deschidere a tubei auditive.
-Confine lantul osicular care leaga urechea externa de urechea interna, fiind format
din cele trei oscioare ale auzului. Acestea se articuleaza intre ele si sunt sustinute
de peretii urechii medii prin ligamente si muschi:
- ciocanul - se sprijina cu un capat pe timpan, iar cu celalalt se
articuleaza cu nicovala.
- nicovala - se articuleaza cu ciocanul si scarita
- scarita - se articuleaza cu un capat cu nicovala, fiind orientata
perpendicular pe aceasta, iar cu celalat se fixeaza de membrana
ferestrei ovale, printr-un ligament fibros.
-Aceste oscioare sunt alcatuite din tesut osos compact si sunt legate prin articulatii
sinoviale.
-Muschii asociati lor sunt formati din fibre musculare striate:
- muschiul tensor, atasat ciocanului
- muschiul stapedius, asocial scaritei.
Cele trei oscioare ale auzului preiau vibratiile timpanului si le transmit urechii interne.
Undele sonore care vin in contact cu membrana timpanica sunt transmise ciocanului
sub forma de vibratii mecanice, transmise in continuare nicovalei si scaritei care se
misca asemenea unui piston ducand la deplasarea lichidiana in urechea interna.
Muschii asociati ajusteaza tensiunea membranei timpanice pentru a transmite
vibratiile la urechea interna si a amortiza miscarea osiculara. Muschiul stapedius ajuta
la protectia receptorilor auditivi din urechea interna in timpul expunerii la zgomote
puternice.

URECHEA EXTERNA
este alcatuita din:
-Pavilionul auditiv (auriculul) -forma de palnie cu rol de a capta si dirija
undele sonore spre conductul auditiv. Este alcatuit din cartilaj elastic acoperit
de epiderm ce confine foliculi pilosi, glande sebacee si sudoripare (numai in
portiunea posterioara).
-Conductul auditiv - canal lung de aprox. 2,5 cm care continua pavilionul
auditiv pana la membrana timpanica. Este captusit de epiderm ce contine
foliculi pilosi, glande sebacee si glande ceruminoase mai numeroase in
treimea externa. Glandele ceruminoase sunt glande sudoripare modificate,
avand o structura tubulara incolacita.

ORGANUL LUI CORTI

Organul Corti
-se gaseste in interiorul canalului cohlear, fund asezat pe membrana bazilara si
partial pe portjunea timpanica a lamei spirale.
- este compus din 2 tipuri celulare: senzoriale (receptoare auditive) si de sustinere.
l.Celulele senzoriale sunt de 2 tipuri:
-interne, dipuse pe un singur sir pe membrana bazilara. Sunt inconjurate complet
de celule de sustinere.
-externe, mai numeroase, dispuse pe 2-5 siruri, situate la distanta de membrana
bazilara.
Ambele tipuri sunt celule cilindrice, cu nuclei bazali, prevazute la polul apical cu
stereocili numerosi.
-Stereocilii celulelor externe sunt inclava|i in membrana tectoria, o formatiune
gelatinoasa de natura glicoproteica situata deasupra organului Corti.
Functional celulele externe sunt afectate de vibratiile membranei tectoria si ale
membranei bazilare.
-Stereocilii celulelor interne sunt liberi. Ei sunt mecanoreceptori pasivi
transformand miscarea stereocililor in potentiale receptor intracelulare.
In jurul celulelor senzoriale exista o bogata retea de fibre nervoase, dendrite ale
neuronilor bipolari din ganglionul spiral Corti situat in columela. Axonii neuronilor
din ganglionul spiral formeaza nervul cohlear.

Celulele de sustinere
-Sunt de mai multe tipuri, dintre care cele mai importante sunt celulele-pilieri:
- pilierii interni - asezati pe portiunea timpanica a lamei spirale

- pilierii externi - asezati pe membrana bazilara.

- Aceste celule delimiteaza tunelul Corti, un spatiu triunghiular interpus intre
celulele senzoriale externe si interne, cu rol important in transductia sunetelor.

MUCOASA OLFACTIVA
Se afla in partea superioara a fosei nazale, acoperind lateral cornetul nazal superior, pe
o suprafata de 2,5 cm2 Este alcatuita din epiteliul olfactiv s,i corion.
Epiteliul olfactiv - de tip pseudostratificat, este format din 3 tipuri de celule: olfactive,
de sustinere si bazale.
Celulele olfactive sunt neuroni bipolari modificati, cu nuclei rotunzi, veziculosi,
situati in treimea bazala
-Dendritele lor urca printre celulele de sustinere la suprafata epiteliului, unde se
termina printr-o extremitate dilatata, vezicula olfactiva, de la care pornesc 6-20
de cili lungi, imobili. Cilii sunt receptori olfactivi, avand capacitatea de a
recunoaste modificarile structural ale substantelor odorante si de a genera
potential de actiune.
-Axonii celulelor bipolare pornesc de la polul bazal, strabat membrana bazala a
epiteliului, corionul mucoasei si lama ciuruita a etmoidului, formand nervul
olfactiv. Pe fata superioara a etmoidului patrund in bulbul olfactiv, unde fac
sinapse cu dendritele celulelor mitrale. Axonii celulelor mitrale se indreapta
centrii nervosi superiori.
Celulele de sustinere sunt inalte, cilindrice, cu nuclei ovalari, situa^i in treimea
apicala.
-contin in citoplasma un pigment galben-brun care determina culoarea
caracteristica a mucoasei olfactive.
-prezinta microvili apicali imersati intr-un strat fluid alcatuit din secretii
mucoase si apoase care acopera toata suprafata epiteliului.
-sunt solidarizate cu celulele olfactive prin complexe jonctionale bine
reprezentate.