Cristina Savescu

Fr comentarii

Tinere, trebuie sa nelegi foarte bine ce te-ateapt. Situaia e

catastrofala. Numai n ultimii trei ani cifra de afaceri a sczut cu 30%. n
Europa vnzrile noastre abia ating jumtate din cele de acum cinci ani.
Departamentul de marketing produce n fiecare luna cte o tona de hrtie; asta
fara sa punem la socoteala datele care rmn doar n calculator i care sunt de
trei ori mai multe. Nu iese nimic. Piaa e mai volatila ca niciodat. De la o zi la
alta sondajele o iau razna cu cte zece procente. Consumul de buturi
rcoritoare nu a sczut n ansamblu, dar lumea parca nu mai tie ce vrea. Bea
ce-i cade n mna. Eram ntruchiparea visului american, cea mai populara
butura din universul cunoscut, iar astzi nu mai deosebete nimeni Coca-Cola
de zeama cine tie carei firme locale cu o linie de mbuteliere ntr-un hambar.
Asta va trebui dumneata sa schimbi.
neleg perfect dificultatea sarcinii.
Bineneles, vreau sa vad nite planuri concrete nainte de a ncheia
contractul. Daca mi plac, poi folosi cum vrei datele departamentului de
marketing. Poate scoi din ele mai mult dect mine.
Colaborarea cu departamentul dumneavoastr va fi indispensabila.
Dup cum tii, firma noastr nu are nici angajaii, nici capacitatea de calcul
necesare pentru tipul special de cercetare pe care va trebui s-o ntreprindem.
Mi-am permis sa va aduc o nregistrare a unei prime variante de clip publicitar
si, daca suntei de acord, mine diminea va voi prezenta oferta noastr n
detaliu.
Bine, bine. Ne vedem mine.
Buna ziua, domnule director.
Disperare n North Avenue!
Aflam din surse demne de ncredere ca bine-cunoscuta Confederaie
Coca-Cola, a carei cifra de afaceri se afla n cdere libera, ca i cotaia sa la
bursa, dealtfel, a decis sa ia n considerare oferta unei mici firme locale de

publicitate. Ar putea reui mica Psy acolo unde agenii cu tradiii de decenii, ca
Chiat/Day sau Saatchi & Saatchi, au dat gre? Ni se pare putin probabil.
Orict de talentai ar fi aceti tineri, este greu de crezut ca vor putea sa sparg
zidul din ce n ce mai gros al indiferentei consumatorilor de azi. nceput cu
atta strlucire n 1886, marul colosului din North Avenue se apropie, dup
ct se pare, de sfrit.
The Atlanta Journal, 12 febr. 20
Ce naiba mi-ai fcut? M-am uitat ieri dup ce-ai plecat la clipul
dumitale i mi s-a prut o tmpenie, cu liniile i petele alea care danseaz, dar
pn seara la culcare am but patru sticle de Coke. Patru! Eu care nu pot sa
sufr buturile dulci! i azi diminea am mai but una. Daca ai bgat mesaje
subliminale, ar trebui sa tii ca sunt ilegale.
Stiu. Nu, nu exista mesaje subliminale, desi s-ar putea sa avem unele
probleme cu legea. Imaginile nsele au efect psihotropic. Am studiat nsa textul
i acest caz nu este prevzut explicit.
Las asta n grija avocailor. Vreau nsa nite explicaii mai
amnunite.
E destul de simplu. Cercetri n domeniul efectelor psihologice i
fiziologice ale culorilor s-au fcut nc din secolul trecut. tie toat lumea ca
poi mari dimensiunea aparenta a unei camere vopsind-o n albastru sau poi
crea senzaia de cldur colornd pereii n culori calde. Iar n India veche a
aprut ideea de mandala: forme geometrice care focalizeaz mintea ntr-o
anumit direcie. Este o problema de a gsi combinaia cea mai potrivita de
forme, culori i sunete pentru a obine o anumit reacie.
Cred ca ncep sa neleg.
Reclamele propriu-zise nu sunt prea costisitoare. Nu e nevoie dect de
timp i creier, uman i electronic. Va fi nsa necesara o cercetare de marketing
globala i amnunit. Avem nevoie de o segmentare foarte ngusta a pieei, i
unele criterii vor fi neobinuite. Vom face reclame diferite pentru fiecare tara,
pentru fiecare tip psihologic, pentru fiecare produs i fiecare mediu de difuzare.
Clipul pe care mi l-ai lsat a funcionat i fara toate astea.
Ma tem ca ne-am permis sa luam unele informaii despre
dumneavoastr nainte de a-l face.
mi place, avei iniiativa. Va angajeZ. i acum, la treaba. Nu avem timp
de pierdut.
Noua campanie Coca-Cola atrage atenia.
n condiiile n care publicitatea de orice fel aproape ca nu mai produce
nici un efect, noua campanie Coca-Cola, lansata simultan n toate marile orae
de pe glob n urma cu doua sptmni, a strnit un interes neobinuit, i chiar
controverse. Mai multe organizaii pentru protecia consumatorului au afirmat

ca noile reclame Coca-Cola, datorita puternicului lor efect asupra psihicului,

ncalca dreptul cumprtorilor la alegere libera. n schimb domnul Charles
Bennett, purttorul de cuvnt al Advertising Standards Authority, a declarat:
Coca-Cola nu folosete tehnici interzise de lege. n rest, se poate spune ca orice
reclama urmrete influenarea cumprtorului din punct de vedere psihologic.
Acesta este doar un nou experiment. Desigur, vom urmri cu atenie
desfurarea campaniei i vom interveni daca va fi necesar.
Financial Times, Londra, 23 apr. 20
Coca-Cola ctiga teren.
Aflam de la centrala regionala pentru Europa Occidentala a trustului
Coca-Cola ca n luna iunie vnzrile acestei firme n Frana au crescut cu 93%
fata de luna iunie a anului precedent. Directorul executiv al centralei considera
ca acest lucru se datoreaz n mare parte noii campanii publicitare.
Le Monde, Paris, 7 iul 20
Coca-Cola rezista pe poziii.
Trei asociaii pentru protecia consumatorilor din San Francisco au
naintat Tribunalului acestui ora un dosar de chemare n judecata a trustului
Coca-Cola i a ageniei de publicitate Psy pentru concurenta neloiala, reclama
agresiva i manipulare psihica. Onorabilul judector Lloyd J. Jamieson a
respins aciunea, datorita insuficientei probelor prezentate.
San Francisco Cronicle, 11 aug. 20
Dintr-un interviu acordat de domnul Thomas Riley, preedintele ageniei
de publicitate Psy:
Reporter: Ati creat pentru Coca-Cola un numr imens de reclame diferite.
De ce att de multe?
Domnul Riley: Receptarea unei reclame depinde n mare msur de
temperament, nivel de inteligenta, de educaie, mediu cultural. Produsele CocaCola se adreseaz tuturor.
Rep.: Aceasta varietate este legata i de modurile de difuzare a reclamei?
D-nul R.: Evident. Un clip pentru televiziune, cu imagini n micare
nsoite de sunete, este altceva dect o reclama pe un panou electronic, mult
mai mare, tot mobila, dar fara sunet, sau dect un afis obinuit, static.
Rep.: Nu va temei de reaciile adverse? Ma refer la ceea ce s-a ntmplat
n San Francisco, precum i la unele poziii aprute n presa.
D-nul R.: Nu avem nici un motiv de teama. Nu facem dect sa le amintim
oamenilor de o nevoie i sa le sugeram un produs de calitate care sa o satisfac.
Rep.: Ati primit i alte comenzi dup succesul avut cu Coca-Cola?
D-nul R.: Desigur. Firmele au cptat ncredere n noi. Din pcate,
suntem nc o firma mica. Ne extindem nsa constant i am stabilit i contacte
cu alte agenii. Suntem deschii colaborrilor.

Ottawa Citizen, 27 iul. 20

Un an plin de surprize.
Anul financiar s-a ncheiat cu un mare i surprinztor boom al marilor
companii. Avnd perspective sumbre la nceputul anului trecut, ele s-au
redresat spectaculos n a doua jumtate a anului, datorita noilor tehnici
publicitare lansate de mica agenie Psy din Atlanta, Georgia, care a reuit sa
propulseze Coca-Cola pe primul loc n topul vnzrilor de rcoritoare pe
aproape toate pieele lumii. Ca de multe ori n istoria ei de peste un secol i
jumtate, Coca-Cola a fost deschiztoare de drumuri pentru numeroase
companii suficient de bogate pentru a-i permite cheltuielile legate de
cercetrile sociologice, psihologice i de marketing.
Ultimele sptmni par sa fie marcate de un nceput de democratizare a
noilor metode. Asociaia Americana de Marketing ne-a comunicat ca tot mai
multe firme mici i mijlocii pornesc campanii promoionale de mica anvergura,
pe teritorii i nie de pia restrnse. Putem deci prevedea pentru anul care
abia a nceput o extindere masiva a marketingului psihotropic, cu efecte
impredictibile chiar i pe termen scurt.
The Wall Street Journal, New York, 9 ian. 20
Campania electorala se apropie.
n perspectiva alegerilor de la sfritul anului viitor, Camera
Reprezentanilor a discutat posibilitatea introducerii unei legi care sa interzic
utilizarea tehnicilor psihotropice n cursul campaniei electorale.
Onorabilul John T. O'Leary, judector la Curtea Suprema de Justiie a
Statelor Unite, a atras atenia ca o asemenea lege ar putea fi declarata
neconstituional.
Domnia sa considera ca nu exista nici un motiv pentru interzicerea
folosirii acestor metode n scopuri electorale, din moment ce ele sunt acceptate
n scopuri comerciale.
The Washington Post, 3 mart. 20
PUTEI OBINE TOT CE DORII!
PUTEI FI TOT CE DORII!
Brbaii nu va considera destul de sexy?
Femeile nu sunt destul de atrase de dumneavoastr?
Seful nu va apreciaz ndeajuns?
Dorii sa obinei un succes nemaintlnit n tratativele cu partenerii
dumneavoastr de afaceri?
Toate aceste probleme au un singur rspuns:
CASA DE MODA ITAGAKI.
mbrcminte creata special pentru dumneavoastr, conform celor mai
noi studii n domeniul efectelor psihologice ale formelor i culorilor!

Pentru orice mprejurare i pentru orice anturaj!

Preturi mai mult dect convenabile!
FII IREZISTIBILI!
Reclama publicata n Asashi Evening News, pe un fond grafic psihotropic,
Tokio, 19 mai 20
Importanta captura de droguri.
Politia din La Paz, capitala statului Baja California Sur, a fcut ieri cea
mai importanta captura de droguri din ultimii zece ani: 87 de kilograme de
cocaina pura, de proveniena columbiana. Drogul a fost transportat pe mare cu
un mic vas de pescuit, i a fost gsit de politie cu ajutorul lui Majo, cinele care
n ultimii doi ani a dat n vileag nousprezece traficani. Proprietarul vasului,
Alonso Ruiz, cetean mexican, a fost ntrebat pentru ce i-a asumat asemenea
riscuri. El a rspuns: Pentru bani, pentru ce altceva? Bani multi. Marfa asta e
foarte cutat n vremea din urma. Dup ct se pare, cea mai mare parte a
cocainei urma sa fie trecuta peste granita americana pe uscat.
La Jornada, Mexico City, 2 iul. 20
Din interviul acordat de doamna Juliette Valery, designer la casa de moda
Christian Dior, Paris:
Reporter: Ati putea sa explicai, pentru cititorii notri, ce reprezint de
fapt moda psihotropica?
D-na Valery: Cred ca se poate spune ca nu este dect prelungirea unei
tendine existente dintotdeauna. nc de la nceputurile civilizaiei, oamenii nu
s-au mbrcat doar pentru ei nii, ci i ca sa fac impresie asupra celorlali.
Rep.: n ce consta acest stil?
D-na Valery: Nu este de fapt vorba de un stil. Creaiile sunt extrem de
diferite. Un program de calculator foarte sofisticat analizeaz trsturile fizice i
psihice ale clientului, mprejurarea n care urmeaz sa fie purtat modelul,
efectul pe care trebuie s-l produc, i ofer soluiile optime pentru
combinaiile de culori, desene, croiala. Se poate spune ca niciodat modelele
noastre nu au fost mai personale. Fiecare creaie a noastr este destinata
numai unei singure persoane, ntr-un singur scop. Purtata de altcineva sau n
alte condiii, i diminueaz considerabil efectul.
Rep.: Rolul designerului nu scade n condiiile n care calculatorul practic
proiecteaz modelele?
D-na Valery: Calculatorul ofer doar scheme de baza. Noi suntem cei care
dam viaa unui model, care adaugam nota de rafinament, de unicitatesi
personalitate. Va asigur ca nu ma simt deloc data la o parte de computer.
Rep.: Aceste creaii nu sunt prea costisitoare pentru oamenii obinuii?
D-na Valery: Croitoriile robotizate au eliminat de mult necesitatea
modelelor de serie. Cream unicate la comanda dup acelai principiu ca pentru

haute-couture, dar modelele sunt ceva mai simple, mai putin elaborate,
materialele mai ieftine. Efectul lor este nsa la fel de puternic.
Paris Match, 13 iul. 20
Rezultatele alegerilor de duminica.
Cu doua ore n urma au fost anunate rezultatele oficiale ale scrutinului
electoral de duminica trecuta. Cele patru grupri politice principale au obinut
scoruri surprinztor de apropiate, ceea ce nseamn ca vor trebui sa aib loc
negocieri pentru formarea unei coaliii guvernamentale. Rugat sa comenteze
surprinztorul rezultat, care difer radical de rezultatele sondajelor fcute
naintea nceperii campaniei electorale, domnul William Ross, cunoscutul
politolog de la Universitatea din Cape Town, a spus: Nu a fost o campanie
electorala normala. Toate partidele au folosit n egala msur tehnici
psihotropice pentru influenarea electoratului. Rezultatul nu reflecta cu
adevrat dorinele oamenilor, ci modul capricios n care aceste tehnici au
acionat asupra lor. Conform legilor probabilitii, s-a ajuns la uniformizarea
rezultatelor deoarece propaganda a acionat uniform i aleator. Practic, este ca
i cum alegtorii ar fi votat la ntmplare. Nu este normal ca politica unei tari
sa fie hotrt de legea numerelor mari. Alegerile ar trebui refcute dup o
noua campanie, n care sa se renune la influenarea psihica directa.
Cape Times, Cape Town, 25 iul. 20
Evoluii ngrijortoare.
Datele centralizate de Interpol evideniaz o intensificare ngrijortoare a
traficului de droguri n toate regiunile globului. Au fost depistate plantaii
clandestine de cnepa n Asia Centrala i mai multe laboratoare pentru
rafinarea drogurilor naturale sau pentru fabricarea diferitelor droguri sintetice.
Statisticile releva ca intensitatea traficului tinde sa se apropie de cotele
nregistrate la sfritul secolului trecut. Consumul de droguri a sczut
considerabil dup ce principalele probleme ale omenirii au fost ct de ct
rezolvate: insecuritatea sociala, conflictele politice ntre state, foametea,
dezastrul ecologic etc. Creterea recenta pare sa indice apariia unor noi
probleme la nivel global.
Revue internaionale de police criminelle, Paris, 6 aug. 20
Vederea noastr slbete?
Testele efectuate de politie la examenele de obinere a permiselor de
conducere, ca i cele de control pentru rennoirea lor, au artat o scdere
semnificativa a acuitii vizuale a persoanelor testate, n comparaie cu anii
trecui. Politia a solicitat cercetarea cauzelor acestui fenomen.
The Seattle Times, 21 aug. 20

[.] Nu pot s-mi iau ochii de la rochia Hannelorei. O ursc! As pune pe foc
tot ce i-a luat n ultima vreme. La nceput mi-au plcut, dar acum
[.] Se aude televizorul de dincolo. Iari sunt reclame. N-am sa ma duc sa
ma uit. Muzica asta!
[.] Ma doare ngrozitor capul. De cte ori ies din casa ncepe sa ma doar.
Daca n-ar fi copiii, nu m-a mai duce la serviciu. Strada ma nnebunete.
[.] Ursc televizorul! ntr-o zi am s-l sparg!
[.] Nu folosete la nimic. Exista totdeauna cineva gata s-i vnd un
televizor. N-ai cum sa scapi.
[.] Oriunde ntorci capul, exista ceva care ncearc s-i scoat ochii din
cap. Luai-i, la naiba! Luai-i! Nu-i mai vreau!
[.] Iart-m, Hannelore. Srut-i pe Liesl i Hans din partea mea.
Din jurnalul intim al lui Friedrich Stolz, gsit de politia oraului Stuttgart
cu ocazia anchetei cu privire la sinuciderea lui, 7 oct. 20
Tehnicile psihotropice sub microscop.
Raportul Asociaiei Americane a Medicilor Oftalmologi, prezentat n urma
unor cercetri recente efectuate la solicitarea Departamentului pentru Sntate
i Servicii Umane, ajunge la concluzii ngrijortoare privind sntatea ochilor
notri. Numeroase teste au artat ca acuitatea vizuala a sczut n medie cu
10% n ultimele ase luni i ca situaia tinde sa se agraveze.
n privina cauzelor acestui fenomen, Asociaia considera ca tehnicile
psihotropice, prin concentrarea vizuala neobinuit i forat pe care o solicita,
au ca efect slbirea n timp a vzului, la fel cum suprasolicitarea auzului cu
zgomote puternice i prelungite provoac surzenie.
n ncheierea raportului, Asociaia recomanda renunarea la tehnicile
psihotropice att n publicitate ct i n vestimentaie i decoraiuni interioare.
The New York Times, 27 dec. 20
Rebeliunea cenuie.
O noua moda se rspndete cu rapiditate n oraele Europei: moda gri.
Ca reacie la combinaiile hipnotice de culori care au cucerit ntreaga lume,
tinerii nonconformiti au nceput sa se mbrace n diferite nuane de gri, ct
mai terse, iar hainele trebuie sa aib croieli ct mai informe. Extremitii
mbrca pur i simplu saci cenuii cu gauri pentru cap i mini. Aceasta

revolta vestimentara se adauga protestelor din ce n ce mai vehemente la adresa

tehnicilor psihotropice, aprute n mass-media din ntreaga lume.
Corriere della Sera, Milano, 16 ian. 20
Sntatea psihica n pericol.
Statistici oficiale din mai multe tari indica o cretere alarmanta a ratei
sinuciderilor n toate straturile sociale, n paralel cu creterea consumului de
droguri. Tot mai sociologi i psihologi avertizeaz ca de vina pentru aceste
fenomene este agresarea violenta a simurilor i a psihicului uman, datorata
tehnicilor psihotropice, i recomanda interzicerea lor totala.
Moscow News, 2 mart. 20
Mare demonstraie la Washington Mai multe zeci de mii de oameni
mbrcai n haine cenuii s-au adunat ieri n fata Capitoliului, cernd
Congresului votarea de urgenta a unei legi care sa interzic nu numai
publicitatea psihotropica, ci i utilizarea acestor tehnici n orice domeniu.
The Washington Post, 28 mart. 20
Graypeace.
Iresponsabilitatea autoritilor din ntreaga lume este scandaloasa!
Omenirea chiar trebuie s-i repete de fiecare data propriile greeli? n anii '60
ai secolului trecut, primele organizaii ecologiste au nceput sa atrag atenia
asupra violentelor la care era supusa natura. A fost nevoie ca Pmntul sa
ajung n pragul catastrofei pentru ca oamenii sa ia masuri eficiente la nivel
global, dar asta s-a ntmplat abia n cursul unei jumti de secol. Ce
catastrofa ateptam acum? Cine poate fi att de naiv nct sa cread ca mai
avem jumtate de secol? De data asta nu natura din jurul nostru este
ameninat, nu echilibre stabilite n milioane de ani sunt n pericol, ci noi
nine, fragilul nostru echilibru mental.
Ochii ne sunt atacai pn cnd refuza sa mai vad. Sentimentele noastre
cele mai intime sunt exploatate cu un cinism fara margini. Zonele cele mai
ascunse ale mintii noastre sunt nu doad atinse, ci smulse afara i exhibate fara
nici o jena din partea celorcarora nu le pasa dect de propriile lor interese.
Suntem manipulai fara scrupule, i chiar cei care sunt contieni de asta
nu au alta ieire dect uitarea drogului Sau a morii.
Au existat i nainte reclame, de multe ori agresive i neruinate, dar
oamenii au reuit sa se elibereze, s-i apere mintea de influenta lor. Tehnicile
psihotropice, sub aparenta lor inofensiva, sunt mijloace mult mai subtile i mai
puternice de dominaie asupra mintii umane.
Dar mintea umana este mai puternica. Ne putem elibera din nou.
mpreuna, putem impune interzicerea tehnicilor imorale de control psihic.

Organizaia Greenpeace a disprut cnd lumea verde a fost salvata.

Astzi, Graypeace ridica steagul pentru aprarea lumii cenuii a creierului
nostru. Venii alturi de noi!
Manifest al organizaiei Graypeace publicat n perioada 25 apr. 1 mai
20
n toate ziarele importante ale lumii.
Aventura psihotropica s-a terminat.
Astzi, Consiliul Suprem al Uniunii a adoptat legea privind interzicerea
utilizrii tehnicilor psihotropice n orice domeniu al vieii publice. Astfel,
Emiratele Arabe Unite sunt ultimul stat de pe glob care adopta o lege de acest
tip.
Emirates News, Abu Dhabi, 15 aug. 20
Buna ziua, domnule director.
Buna ziua A, domnul Riley! Ce surpriza! Nu tiam ca mai eti n
Atlanta.
Umblu destul de mult.
Da, da, sigur. Ci ani au trecut?
Aproape douzeci.
Aa mult? Cum mai trece timpul! Parca ieri ai intrat n biroul meu cu
clipul acela aiurit. i aminteti?
Sigur ca da.
Ei, ce zici, am fcut ceva valuri la vremea noastr. De fapt, ce s-a
ntmplat cu firma dumitale?
Am desfiinat-o imediat dup adoptarea legii. Oricum, publicitatea
tradiional avea sa moara de moarte naturala n scurt timp.
Aa e, dar e pcat. N-am mai vzut o reclama de mai bine de zece ani.
Mai nviorau oraele. Acum, parca ne-am ntors n vremea lui Scarlett O'Hara.
Dar ia zi, cu ce te mai ocupi?
Decoraiuni interioare.
Nu-mi spune ca faci chestii tradiionale, dup ce-ai ntors lumea pe
dos cu ideile dumitale.
De fapt, nu chiar. tii, legea interzice tehnicile psihotropice doar n
domeniul public.
mecher ca totdeauna. Da, da, se gsete oricnd cineva care vrea sa
vrjeasc pe altcineva. Sunt sigur ca te descurci bine.
Nu ma pot plnge. Dar dumneavoastr?
Binior, binior. Am ieit la pensie acum doisprezece ani i mi cresc
nepoii. Ar fi mare plictiseala fara ei. Blestemaii tia cenuii au invadat totul
cu moralitatea lor nesuferita. Nu le-ar strica o scuturtur buna, ca pe
vremuri. Nu mai ai vreo idee geniala ca s-i punem putin n micare?

 Nu stiu ct de geniala a fost

Nu-i nevoie sa fii modest. Da' uite, eu te tin de vorba i dumneata
poate ai vreo treaba.
Mi-a fcut placere sa va ntlnesc.
Da, da, i mie. Daca mai treci prin parc, uit-te prin preajma. mi
place coltul asta.
La revedere, domnule Riley.
La revedere, domnule director.

SFRIT