Circuitul apei n natur

Apa de pe pmnt trece dintr-o stare n alta, devenind

gazoas, solid sau lichid n cltoria ei prin aer, pe sol,
prin ruri, lacuri si mari. Aceste procese dau natere unui circuit
nentrerupt.
Circuitul apei n natur (sau ciclul hidrologic) este
procesul de circulaie a apei n cadrul hidrosferei Pmntului.
Acest proces este pus n micare de radiaia solar i de
gravitaie.
Soarele determin evaporarea apei din corpuri acvatice i
din mrile pmntului. Cnd o mare cantitate de ap se
evapor, aerul umed i relativ cald ncepe s se ridice i s se
rceasc. n timpul acestui proces, se formeaz norii.
Vntul alung norii din zona mrii n regiuni de uscat. Cnd
norii sunt dui de vnt n regiuni mai reci, vaporii se rcesc i se
condenseaz. Puzderia de picturi foarte mici de ap se reduce
prin formarea unor picturi mai mari, care cad pe pmnt sub
form de ploaie. Cnd precipitaiile ajung pe pmnt sub form
de ploaie, o parte din ele se evapor instantaneu i se rentorc
n aer sub forma vaporilor de ap. Restul ajung n ruri, lacuri,
fluvii i ntr-un final n mare.

O mare cantitate din apa ploii se infiltreaz n pmnt,

este absorbit de plante i se evapor prin intermediul

frunzelor. Astfel, plantele reprezint o important escal n

cltoria etern a apei, care ncepe din mare i se sfrete tot
acolo. Plantele elimin prin evaporare o cantitate de ap
incredibil de mare datorit suprafeei mari a frunzelor.

Cum se formeaz precipitaiile?

Precipitaiile atmosferice reprezint orice forma de apa
care cade din atmosfera pe pmnt. Acestea sunt o
componenta de baza a circuitului apei in natura. Precipitaiile
se deosebesc prin starea in care se afla (solida sau lichida) si
prin dimensiunea particulelor.
Procesul de rcire a maselor de aer umed favorizeaz
condensarea, deoarece aerul rece nu poate absorbi i susine
apa att de mult ca aerul cald. Miliarde de picturi infime de
ap dintr-un nor se combin i formeaz astfel picturi mai
mari. n cazul n care curenii de aer nu mai pot susine
picturile mari de ap, ele ajung pe pmnt sub aciunea forei
de gravitaie. Rezultatul este ploaia. Uneori, norii se ridic n
straturile de aer mai nalte, unde picturile de ap se
transform n cristale de ghea. Dac ninge, plou, cade
grindin sau lapovi, oricare dintre aceste fenomene
meteorologice s-ar produce, ele sunt condiionate de
temperatura de la nivelul solului.
Ploaia - este o precipitaie atmosferica sub forma de
picturi de apa provenite din condensarea vaporilor din
atmosfera.
Zpada - reprezint de fapt forme particulare de apa
ngheat. Factorii care influeneaz formarea fulgilor de nea
sunt: temperatura, curenii de aer, si umiditatea aerului. Toi
aceti factori determina att forma cat si mrimea unui fulg.
Fulgii prsesc baza norilor si in drumul lor ctre pmnt
ntlnesc diferite condiii atmosferice. Pe pmnt ajung doar
fulgii de nea care nu trec prin straturi de aer cald care sa i
topeasc (temperatura trebuie sa fie mai mica de 0 grade C).
Un singur de nea este alctuit din 2 pana la 200 cristale fine de

gheata. Procesul prin care se formeaz acetia este de

condensare a vaporilor de apa pe particulele de praf ntlnite in
atmosfera.

Grindina - este o forma de precipitaii, particulele de apa

din atmosfera caznd pe suprafaa solului in forma de gheata.
Particula de grindina cu diametrul de aproximativ 6 cm.
Particulele de gheata au in general o forma neregulata,
diametrul mediu fiind in general de 5 - 50 mm, dar putnd fi
mult mai mare in cazul furtunilor electrice.
Particulele sunt formate din gheata transparenta sau dintr-o
alternanta de staturi de gheata transparenta si gheata
translucida, grosimea straturilor fiind de cel puin 1 mm.
Roua - in nopile senine de vara, vaporii de aer, in
atingere cu corpurile reci de pe pmnt, se condenseaz si
formeaz stropi mici de apa. O data cu nclzirea aerului, stropii
de apa se evapora.
Lapovia - este o forma de precipitaii. Lapovia este
zpada care s-a topit parial pe parcursul cderii ei spre sol,
aerul din jur fiind suficient de cald pentru a topi o parte din
zpada dar nu suficient de cald pentru a o topi in ntregime
astfel nct sa produc ploaie.
Astfel lapovia reprezint un amestec de ploaie si ninsoare.
In general, in condiiile de formare a lapoviei, temperatura
solului este peste temperatura de nghe si, drept urmare,
lapovia nu are o tendin de a se acumula pe sol.
Chiciura - este o forma de precipitaii produsa prin
condensarea cetii pe fulgi de zpada formnd un bulgare de

chiciura sau acumulndu-se pe ramurile copacilor, pe

conductorii liniile electrice sau pe alte obiecte de pe sol.
Peisajul care se formeaz in urma cderii chiciurii este unul de
basm - totul este alb.