Sunteți pe pagina 1din 16

MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII

MOLDOVA
ACADEMIA DE MUZICA TEATRU SI ARTE
PLASTICE
FACULTATEA TEATRU FILM DANS
CATEDRA ACTORIE

TEZ DE AN
Tema: Teatrul Naional de Oper i Balet Maria
Bieu din Chiinu

Autor: Gloria Manole,


studenta ATC 3
Conductor tiinific: Tatiana Caraus

Chiinu, 2016

Cuprins:
ISTORICUL OPEREI NATIONALE

ISTORICUL BALETULUI NATIONAL


IMPORTANTA TEATRULUI

ISTORICUL OPEREI NAIONALE

Pentru Republica Moldova , ca de altfel pentru marea majoritatea


statelor europene, Teatrul de Oper i Balet reprezint o contientizare
de nivel superior al valorificrii spirituale a eseneie naionale a
poporului. n favoarea acestei afirmaii invocm i factorul istoric de
verificare valoric i de valabilitate a fenomenelor artistice, din
moment ce n 2007 a fost marcat aniversarea a 50-a de la
instituionalizarea Operei Naionale din Chiinu.
Aceast instituie de prim rang a culturii naionale reprezint un simbol
al naltei responsabiliti civice fa de tradiia naional. Necesitatea
existenei acestei importante instituii de cultur a fost atestat de la
nceputul secolului, ns pn n 1957 teatrul liric al Moldovei era o
instituie corporativ, adiacent diverselor forme de realizare a
teatrului. Astfel, varianta funcionrii teatrului liric al Moldovei pn n
1957 a fost cea cumulativ cu teatrul dramatic, fiind un organizm unic
- Teatrul Muzical-Dramatic de Stat A.S. Pukin. La 5 iulie 1957 MC al
RSSM A. Lazarev semneaz ordinul de constituire a Teatrului
Moldovenesc de Stat de Oper i Balet A.S.Pukin, un document
epocal pentru dezvoltarea ulterioar a acestei instituii de prim rang a
culturii noastre naionale.

Evoluia istoric a Teatrului de Oper moldovenesc ncepe calculul


cronologic din ziua montrii primei opere naionale moldoveneti, i
anume 9 iunie 1956 opera Grozovanul de David Gherfeld (1911
2004). n prima perioad de activitate a teatrului (etapa
instituionalizrii, 1956-1970), se cristalizeaz bagajul repertorial, cu o
acumulare de ordinul zecilor, a titlurilor de oper.Politica repertorial
estesubdivizat pe patru criterii de fracionare care, ctre finele anilor
70, cumuleaz patru opere naionale (Grozovanul i Aurelia de D.
Gherfeld, Balada eroic de A. Strcea, Casa mare de M.
Kopytman), treisprezece titluri de opere din patrimonial liric universal
(Rigoletto, Traviata, Aida, Othello, Trubadurul de G. Verdi;
Tosca i Madame Butterfly de G. Puccini; Paiae de R.
Leoncavallo, Brbierul din Sevilla de G.Rossini, Carmen i
Pescuitorii de perle de G. Bizet; Faust de Ch.Gounod; opereta
Baronul iganilor (Der Zigeunerbaron) de J. Strauss, cinci opere
clasice rus (Evgheni Oneghin i Dama de pic de P. Ceaikovski,
Mireasa arului de N. Rimski-Korsakov, Iarmarocul din Sorocine de
M. Musorgski i Cneazul Igor de A. Borodin) i dou opere
contemporane sovietice: Furtuna ( ) de T. Hrennikov i
Tragedia optimist de A. Holminov.
Este perioada n care se pune baza unei coli de canto academic a
Moldovei. Anume n aceast perioad activeaz asemenea soliti ca:
Valentina Savikaia, T. Kuzminov, B. Raisov, Polina Botezat, E. Ureche,
N. Bakatov, Tamara Alioina, Ludmila Alioina, V. Tretiak, Ludmila
Erofeeva, V. Kurin, C. Cramarciuc, A. evcenco, I. Gheil, I. Kogan, Daria

Spraveva, Kira Gorlaci, E. Lica, Emilia Parnichi, A. Fomenco i


bineneles primadonna operei naionale Maria Bieu, care devine
deintoarea titlului de Prima Cio-Cio-San a lumii n 1967, la Concursul
internaional al interpreilor lirici nnumele lui Miura Tamaki (la Tokio,
Japonia).
Un merit deosebit n promovarea artei lirice naionale, la acea vreme, lau avut i personalul de conducere al Teatrului : regizorii G. Ghelovani
i E. Platon; dirijorii: M. epper, B. Miliutin, I. Alterman, L. Hudolei i
dirijorul de cor Gh. Strezev.

A doua perioad - Elanul creator al Operei Naionale (1970-1991)


este o perioad de maxim importan pentru dezvoltarea instituiei n
particular i ntreaga evoluie social din Moldova. Necesitile tehnice
ale instituiei erau asigurate n proporie de 100% de ctre stat.
Aceast stabilitate, att de necesar unei instituii n lansare, a permis
teatrului liric moldovenesc o ascensiune vertiginoas n evoluia lui
artistic. Cunosc o bogat expansiune: repertoriul teatrului, trupa
artistic, dotrile tehnice, relaiile de colaborare cu omologii, att din
spaiul unional, ct i din afara hotarelor URSS. Astfel, instituia este
imediat catalogat i univoc acceptat ca una dintre cele mai
reprezentative scene lirice din ntregul spaiu sovietic. i dac iniial
teatrul liric era organizat n sediul comun i pentru teatrul dramatic al
Moldovei, apoi la 1980 este dat n exploatare o splendid i modern

Cas a Artei un nou i luxos sediu, cu toate dotrile tehnice


necesare unui teatru liric.
Repertoriul Teatrului Academic de Stat de Oper i Balet A.S. Pukin
al RSSM, n perioada vizat, a fost structurat pe criterii de promovare a
patru domenii: oper naional (Glira de Gh. Neaga, Serghei Lazo
de D. Gherfeld, Alexandru Lpuneanu de Gh. Mustea, Petru
Rare de E. Caudella); oper rus (Aleko de S. Rahmaninov,
Vrjitoarea // i Iolanta de P. Ceaikovski, Cocoelul
de aur de N. Rimski-Korsakov); oper sovietic (mblnzirea
scorpiei/ / de V. ebalin, Aici e linite n
zori / / de K. Molceanov, Dragonul de E.
Lazarev, Duenia de S. Prokofiev, Vivandiera de S. Kortes); oper
european (Don Carlos, Bal mascat, Fora destinului, Nabucco
de G. Verdi; Turandot, La Bohema de G. Puccini; Cavalleria
rusticana de P. Mascagni; Norma de V.Bellini; Vivat, maestro! i
Elixirul dragostei de G. Donizetti; Adrianna Lecouvreur de F. Cilea).
Anii' 70-80 au constituit pentru teatru o perioad de nflorire, fiind
lansate asemenea nume cunoscute a scenei lirice din Moldova ca:
Mihai Munteanu, Vladimir Drago, L. Aga, V. Calestru, V.Zaklikovski, I.
Cvasniuc, B. Materinco, A. Donos, N. Covaliov, E. German, N. Margarit,
A.Arcea, V.Micua, V. Cojocaru, I. Paulencu, V. Cire i alii.
ncepnd cu 1990, pe scenele academice de la Chiinu se lanseaz un
proiect artistic de maxim importan pentru existena i evoluia artei
lirice din Moldova Festivalul Internaional al Vedetelor de Oper i
Balet Invit Maria Bieu.
Graie acestui meritoriu eveniment cultural care aduce elan spiritual
fiecrui cetean al republicii, arta liric n Moldova cunoate o
frumoas deschidere ctre noi orizonturi de explorare componistic,
nterpretativ, de percepie i mediatizare.

A treia perioad - Teatrul Naional de Oper i Balet al Republicii


Moldova (1991-2009), etapa modern.
Anii' 90 au fost marcai de apariia unor soliti de for: T. Busuioc,
I.Vinogradov, Z.Vardanian, N.Busuioc, I.Macarenco, Iu. Gsc,
V.Zgardan. P. Racovi, R.Hvalov; regizori: Eugen Platon, Eleonora
Constantinov; dirijori: Albert Mocealov, Lev Gavrilov, Alfred Gherfeld,
Alexandru Samoil i dirijorul de cor Alexandru Movil, meritul crora
este indiscutabil n vederea formrii i prezentrii unui vast repertoriu
concertistic al teatrului.
La momentul de fa pe scena teatrului activeaz o pleiad de tineri
soliti, care au cucerit deja publicul meloman chiinuian: M.onina, A.
urcan, L.olomei, G.Bernaz, G.Muurov, A. Pihut, R.Picireanu,
I.ciogolev, N.Stoianov, R.Hvalov, S.Ceaichevciuc, A.Tverdohlib,
G.Pacatovici, I.Jarchih, V.Vereatin, V.Caradja, S.Pilipechi, N.Bantea,
I.Timofti, I.urcan, M.Radi i alii; dirijori: N.Dohotaru, M.Secichin,
S.Popov, M.Amihalachioaie; regizori: E.Constantinov i M. Timofti,
concepiile crora scot n eviden buna cunoatere a experienei
contemporane a teatrului liric mondial.
In ceea ce privete repertoriul teatrului, putem meniona urmtoarele
premiere ale perioadei post- sovietice: Nunta lui Figaro de
W.A.Mozart, Decebal de T.Zgureanu, Dido and Aeneas de H.Purcell,
Iolanta de P.Ceaikovski, Don Giovanni de W.A.Mozart, Mozart i
Salieri de N.A.Rimski-Korsakov i Elixirul dragostei de G.Donizetti.

Trupa de oper a Teatrului National de Opera si Balet, pe


parcursul ntregii sale activiti artistice, i-a creat imaginea unui
colectiv ce d dovad de un nalt profesionalism,crendu-i o imagine
distins att n spaiul exunional, ct i n cel european. Despre aceasta
ne vorbete numeroasele turnee ntreprinse n aa ri precum Rusia,
Laos, Vietnam, Bulgaria, Italia, Romnia, Frana, Spania, Portugalia,
Marea Britanie, Regatul Thailand etc.
Teatrul Naional de Oper i Balet este o instituie de prim-rang a
culturii naionale i oglinda contiinei ei, este simbolul statului moldav.

ISTORICUL BALETULUI NAIONAL

Arta coregrafica din Moldova are traditii bogate, cu radacinile adanc


implantate in dansul popular, care a pastrat trasaturile dansurilor din
Grecia si Roma Antica, cunoscand pe parcurs si inriurirea culturii
popoarelor balcanice si slave.
In Moldova intotdeauna s-a mentinut un interes profund fata de opera
si balet, dar numai in 1957 a aparut posibilitatea fondarii unui teatru
profesionist. In acest scop la Leningrad si-au facut studiile un drup de
moldoveni: Vladimir Tihonov, Petru Leonardi, Vitalie Poclitaru, Vera
Salcutan, Claudia Osadci si altii, care dupa absolvirea scolii coregrafice
Vaganov s-au intors la Chisinau pentru a constitui baza colectivului
de balet. Tot atunci au fost invitati tanara balerina Galina Melentiev si
experimentatul deja dansator Pavel Fesenco.

Primul spectacol de balet montat pe scena Teatrului moldovenesc


de opera a devenit Fantana din Bahcisarai de B. Asafiev. Coregraful
Alexandru Protenco a pornit de la versiunea lui R.Zaharov. Partitia lui
Vatlav a fost interpretata de Vladimir Tihonov, cea a Mariei de Galina
Melentiev, a hanului Chirei de Pavel Fesenco. Spectacolul a produs un
succes extraordinar, care s-a mentinut pe parcursul multor ani de viata

scenica a baletului. In curand in repertoriul tetrului au intrat baletele


Precautiuni inutile de P. Hertel, Sraussiana de J. Strauss, Lacul
lebedelor de P. I. Ceaikovski, Noaptea valpurgica de Gh. Gound.
Alaturi de celebrele lucrari clasice in teatru apare tendinta de cautare a
stilului propriu, de creare a scolii nationale de balet. Compozitorul
basarabean Vasile Zagorschi scrie baletul Zorii , montat de
coregraful Varcovitchi. Pe motivele poemului lui Mihai Eminescu
Strigoii compozitorul Eduard Lazarev scrie muzica la baletul Spada
franta, fiind montat de coregrafii S. Drecin si N.Danilov. Partitia lui
Arald din acest spectacol a devenit unul dintre rolurile de performanta
in repertoriul lui Vladimir Tihonov, iar in rolul Focului a excelat Petru
Leonardi.
Primul deceniu de statornicire a unei trupe profesioniste de balet a fost
marcat de noi montari, cand fiece spectacol devenea un eveniment de
zile mari. Teatrul intrerprinde turnee in Bulgaria, la Moscova si Kiev. Pe
atunci Chisinaul era vizitat de numerosi oaspeti, iar publicului i se
oferea bucuria sa admire talentul unor astfel de somitati ale baletului
de performanta ca Vladimir Vasiliev si Ecaterina Maximova, Elena
Reabinkina, Raisa Strucikova, Nicolae Tiscaridze, Andrei Uvarov,
Mariana Rajchin, Ludmila Semeneaca, Boris Efimov, Marihiro Ivata.
Publicul meloman astepta cu nerabdare intalnirea cu asa maestri ca
Vladimir Tihonov Petru Leonardi, Rozita Potehina, Alexandru Mihalachi
si altii.
Baletul Carmen-suita pe muzica de G. Bizet-R. Scedrin inca o data a
demonstrat maestria inalta si vocatia de actrita tragica a Galinei
Melentiev, care la timpul ei, intr-un mod stralucit s-a produs in rolurile
Odilliei, Zanei zapezilor, Cleopatrei.

In anul 1964, revenind in orasul natal dupa absolvirea Colegiului


coregrafic din Moscova, tanarul dansator Mihai Caftanat, se afirma ca
prim-solist. Partitia Desire (Frumoasa din padurea adormita) a
devenit unul din rolurile de baza ale artistului. Tanarul dansator s-a
distins prin calitatile innascute deosebite. Baza academica solida ii
permiteau sa asimileze, fara mai eforturi, toate rolurile principale in
spectacolele montate. M.Caftanat devine o adevarata vedeta a
dansului barbatesc, cucerind spectatorii prin fascinatie scenica si
virtuozitate.
Teatrul de Opera si Balet din Chisinau cauta in primul rind sa-si formeze
un repertoriu clasic, fara de care nu poate exista un teatru adevarat.
Astfel, repertoriul de baza al teatrului au format baletele Lacul
lebedelor, Frumoasa din padurea adormita, Spargatorul de nuci,
Giselle, La Silphide etc.
Perioada de inflorire a Teatrului de Opera si Balet din Moldova este
legata de numele coregrafului lui Marat Gaziev, care a montat
Sonetele pe muzica lui B. Britten si Arabesques pe muzica lui E.
Lazarev. Lui, de asemenea, ii apartine realizarea spectacolelor clasice
La Silphide si Baiadera. Anume cu concursul lui Marat Gaziev a fost
renovat spectacolul Antoniu si Cleopatra, s-au format asa artisti
valorosi ca V. Ghelbet, V. Scepaciov, O. Gurievschi, O. Ionel, L.
Cerececea si altii.
Interpretarea spectacolului Baiadera este o sarcina grea, doar pe
puterile unei trupe mari, de o performanta profesionala aleasa. In
acest spectacol si-au realizat maiestria V.Scepaciov, R.Potehin,

A.Mihalachi, V.Ghelbet. Maestrul de balet Tatiana Legat a transpus in


mod adecvat acest balet in scena moldoveneasca.

In anul 1983 a avut loc premiera baletului national Luceafarul, pe


motivele poemului omonim de Mihai Eminescu ultimul din marii
romantici ai sec. XX. Profunzimea filosofica a poemului eminescian
plaseaza aceasta lucrare printre capodoperele literaturii universale.
Complexitatea universului poetic, patrunsa de simplitatea inedita a
versului eminescian, a reprezentat o sarcina destul de grea in aspectul
abordarii muzical-scenice a poemului. Luceafarul este prima lucrare
in genul de balet a compozitorului Eugen Doga, in care autorul a
imbinat principiile simfonismului clasic cu traditiile muzicii nationale.
V.Scepaciov si V.Ghelbet s-au pronuntat ca adevarati maestri ai scenei,
creand inedite, prin splendoarea lor, chipurile Catalinei si a
Luceafarului. Ulterior in aceste roluri au evoluat cu stralucire
O.Gurievschi si A. Alexandrov. De altfel, toate chipurile create in scena
de O.Gurievschi fascineaza printr-o larga si armonioasa gama
sentimentala. Alaturi de baletele clasice, repertoriul teatrului cuprinde
si spectacole contemporane, ca de exemplu Alba-ca-Zapada si cei
sapte pitici de B.Pavlovski (in redactia lui G.Maiorov), Romeo si
Julieta de S.Prokofiev, Printul si cersetorul de N.Simonean, montate
de talentatul coregraf Eugen Garnet.
La teatru are loc schimbul generatiilor.
Astazi in functie de Prim-coregraf se afla Mihai Caftanat - un dansator
de exceptie, Artist al Poporului din R.M., Erou al muncii din Vietnam.

Olga Gurievschi, Maestru emerit al artei din RM, este pedagogrepetitor. Printre elevii sai sunt artistii A.Homitchi, V.Statnai,
A.Terentiev.
Elena Taricov, este un pedagog iscusit, care a daruit teatrului asa
dansatori, ca Cristina Terentiev, Rada Duminica, Nicolae Balan,
Svetlana Balta.
Tamara Podaruev pedagog-repetitor, Maestru in arta, Artista
emerita din Vietnam.
Teatrul se mandreste cu dansatorul Andrei Litvinov, Maestru in arta.
Maniera lui se deosebeste printr-un anume aristocratism, caracter
retinut, dar si plin de temperament, atunci, cand o cere dramaturgia.
. Litvinov poseda un dar actoricesc aparte, stie sa construiasca
propria conceptie dramatica.
Ghenadie Badica, Maestru in arta, este inca un dansator recunoscut,
cu o maniera artistica pregnanta.

Astazi pe scena teatrului se produce o noua pleada de dansatori


talentati. Solistii Nadejda si Egor Scepaciov, Cristina si Alexei Terentiev,
Anastasia Homitchi, Vladimir Statnai, Maria Poliudov, pastrand traditiile
clasice bucura spectatorii prin capacitatile si realizarile sale in acest
distins gen al artei. In aceasta ordine de idei, remarcam importanta si
aportul Colegiului National de Coregrafie in formarea profesionala a

artistilor de balet din Moldova. Acest colegiu a educat asa dansatori de


performanta, precum V.Scepaciov, O.Ionel, E.Zaitev, Gh.Badica,
A.Litvinov, N.Cotet, E.Scepaciov, C.Terentiev, A.Homitchi, V.Statnai,
M.Poliudov, S.Vasilita, V.Bondarenco, A.Nazarenco si multi altii.
Trupa de balet a Teatrului National de Opera si Balet, pe
parcursul intregii sale vieti, pline de inflacarare si revelatii artistice, ce
a cuprins creatia a mai multor generatii de coregrafi si artisti, si-a creat
imaginea unui colectiv de inalt profesionalism. Aceasta ne-o ilustreaza
rezultatele turneelor intreprinse in Rusia, Laos, Vietnam, Bulgaria,
Italia, Romania, precum si inalta apreciere, data de catre criticii teatrali
reprezentantilor colectivului. Trupa de balet a teatrului e plina de
energie, idei artistice, dorinta de a monta noi spectacole originale. Mai
mult, ea intotdeauna a avut parte de spectatori recunoscatori.

Importana Teatrului Naional de Oper i Balet Maria Bie u


Pentru Republica Moldova, ca de altfel pentru marea majoritatea
statelor europene, Teatrul de Oper i Balet reprezint o contientizare

de nivel superior a valorificrii spirituale a esenei naionale a


poporului. n favoarea acestei afirmaii invocm i factorul istoric de
verificare valoric i de valabilitate a fenomenelor artistice, din
moment ce n 2007 a fost marcat aniversarea a 50-a de la
instituionalizarea Operei Naionale din Chiinu. Aceast instituie de
prim rang a culturii naionale reprezint un simbol al naltei
responsabiliti civice fa de tradiia naional.

Aceast jumtate de secol, din momentul oficializrii instituiei, a


permis teatrului liric moldav s-i fac o imagine distins att n spaiul
exunional, ct i n cel european. Scena liric a fostei RSS Moldoveneti
era una dintre cele mai prestigioase, dar i mai ambiioase din zecile
de teatre lirice ce funcionau pe ntinsul URSS. Multe partituri
universale erau n premier, pe Uniune, montate la Chiinu, i doar
dup aceea pe alte scene, cum ar fi cazul cu Turandot de G. Puccini,
care doar dup ce Maria Bieu a realizat rolul central pe scena de la
Chiinu a fost montat i la Teatrul Mare (Boloi).