LITERATUR ROMN SI COMPARAT

RSUNETUL SI POEZIA UNIVERSAL

Prof. univ. dr. ION BUZASI
Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia
This paper tries to focus on the possible comparison between the Andrei Muresanus poem
Rsunetul and some other similar poems from the universal literature, such as Marseilleza. In fact,
we try to analize some suggestive connections between the artistical products of the same sociocultural menthality all over Europe.
1. Rsunetul si Marseilleza. ndat dup aparitie si dup eclatanta ei notorietate, poezia lui
Andrei Muresanu, Un rsunet (Desteapt-te, romne) a fost numit Marseilleza romnilor. A spuso prima dat Nicolae Blcescu. nftisnd sederea lui n Apuseni, n mijlocul motilor lui Avram
Iancu, Blcescu si aminteste c tinerii dup ce nvtau fragmentele dialogate din cartea Paroles
d'un croyant a lui Lamennais, cu totii, juni brbati si btrni se puneau de fceau s rsune vile
muntilor de cntri de vitejie si de nationalitate mai cu seam de acea puternic si frumoas
Marseillez a D-lui Andrei Muresanu: Desteapt-te romne, din somnul cel de moarte! ... pe care o
cntau chiar n mijlocul focurilor si a urletelor de tunuri1. De atunci a devenit un loc comun, o
adevrat antonomaz a poeziei, repetat ori de cte ori se vorbeste despre ea. Ca toti pasoptistii
nostri, Andrei Muresanu credea n scrisul su, credea n rolul civic al versului si n misiunea
politic a poeziei, cci scrie aceste rnduri ce pot fi citite astzi ca autocaracterizri ale nemuritoarei
sale poezii: Poezia a fost limba de comunicatiune ntre cei apsati si nfierati cu marca sclaviei.
Poezia a fost si va fi totdeauna apostolul si propsitorul liberttii cu care ea este asa de strns
rudit.2 Iar n alt parte, aceste rnduri despre poezia lui Rouget de Lisle: Cnd masele sau
gloatele de popor se ridic pentru aprarea liberttii si sprijinirea cauzei nationale, cine ar putea
pofti ca poetii s rmn cu minile n sn? Acestia le descriser libertatea in colorii cei mai vii,
acestia i nsufletir a merge cu pieptul deschis n contra bateriilor de turnuri si a nu le psa de
moarte, cum o face aceasta autorele cunoscutei Marseilleze... Marseilleza a fost n stare a nsufleti
poporul frncesc, ca s nu-i pese de foc si sabie.3 Pe lng o sugestiv Caracterizare a
Marseillezei avem aici si sugestia unei paralele literare.
Ca si Andrei Muresanu la noi, Rouget de Lisle, poet compozitor si memorialist (17601836)
nu este n literatura francez un nume de prima mrime. Dar este autorul unei poezii nemuritoare,
scris ca si Rsunetul ntr-un moment istoric exceptional: la putin timp dup Revolutia din Franta
(1789), libertatea trii era amenintat de rzboiul franco-prusac (1791-1792): Cntecul Revolutiei,
mnios n 1792, Ca ira (Ah! asa va fi! asa va fi! / La streang cu aristocratii") nu se mai potrivea
acelei blnde si frtesti emotii... Unul dintre ei o tlmceste: Alons! Cuvntul acesta o dat rostit,
tonul a fost gsit. Rouget de Lisle, despre el e vorba, iese grabnic din sal, scrie totul, muzic si
cuvinte. Apoi intr cntnd strofa: Alons, enfants de la patrie! A fost ca o strfulgerare din ceruri.
Uimiti, ncntati au recunoscut cu totii cntecul acesta, cntat atunci pentru prima oar. Toti l
stiau4 Asemntoare este geneza Rsunetului. ntors de la Adunarea de pe Cmpia Liberttii din
Blaj 3/15 Mai 1848, unde s-a exprimat vointa stergerii iobgiei si dorinta de libertate si unitate
national, Andrei Muresanu conform mrturiilor sotiei sale s-a asezat la masa de scris si a scris
pn trziu dup ce se fcuse ziu, mai sculndu-se din cnd n cnd de la mas si plimbndu-se
53

ANNALES UNIVERSITATIS APULENSIS. SERIES PHILOLOGICA

prin odaie, citind ceea ce scrisese. Erau strofe din Desteapt-te romne, care, publicat n Foaie
pentru minte, inim si literatur, An XI, 1848, nr. 25, pag. 200, cu titlul Rsunet si rspndit si pe
foi volante a fost cunoscut n scurt vreme n toat Transilvania si apoi si n celelalte provincii
romnesti.5
Ca si Andrei Muresanu, Rouget de Lisle este autorul unei singure poezii, n sensul c
Marseilleza, ca si Rsunetul au eclipsat cealalt parte a zestrei lor artistice. Numele lor este frecvent
asociat cu aceste poezii sau nici nu se mai pomeneste autorul, celebritatea poeziilor conferindu-le
ambelor o paternitate cvasi-folcloric. Si tot ca poezia lui Andrei Muresanu, Marseilleza avea la
nceput un alt titlu: Chant de guerre de l'Armee du Rhin (1792) (Cntecul de rzboi al Armatei
Rinului). Jules Michelet o citeaz n cartea sa Istoria Revolutiei cu titlul Cntec al Armatei de pe
Rin, dar asa cum spune istoricul, e intonat de ctre marseilezi la atacul Tuilieriilor, zdrobeste
tronul la 10 august. E numit Marseilleza.6 Si Rsunetul va deveni Desteapt-te, romne ndat ce
va fi asociat cu o arie muzical adecvat.
Rouget de Lisle era compozitor. Aria muzical a Marseillezei i se datoreaz tot lui. n jurul ariei
Rsunetului s-a purtat, o lung controvers. Astzi se stie c melodia poeziei o datorm lui Gh.
Ucenescu, psaltul bisericii Sf. Nicolae din Scheii Brasovului, care a adaptat textului poetic un
cntec al fostului su dascl de muzic bisericeasc, Anton Pann.7 Este interesant ns c mult
vreme s-a crezut, probabil tot prin asociere cu Marseilleza, c autorul melodiei ar fi nsusi poetul:
Dup ce i-a dat forma poeziei pe care o cunoastem azi spune George Moroianu Andrei
Muresanu si-a luat bietii de romni de la gimnaziul catolic din Brasov si s-a dus cu ei pe Tmpa,
cntnd Desteapt-te romne, dup o melodie trgnat, care i s-a potrivit. Cnd s-a cobort de
pe Tmpa, bietii l cntau de minune. E bine deci s se stie c melodia lui Desteapt-te, romne,
tot poetul Muresanu i-a dat-o.8
Dincolo de idealul liberttii (La Rouget de Lisle: Libertate! scump Libertate! /Lupt alturi
de aprtorii ti invocat, iar la Andrei Muresanu dorit cu ardoare sub forma unui jurmnt si
ntr-o grav alternativ: Murim mai bine-n lupt cu glorie deplin, / Dect s fim sclavi iarsi n
vechiul nost pmnt) si de o retoric asemntoare (ndemnuri, propozitii-imperative si interogatii,
exclamatii etc.), impus de specia literar (imn sau mars), cele dou poezii sunt destul de diferite n
substanta lor poetic si, mai ales, n tonalitate artistic. Marseilleza lui Rouget de Lisle este un
cntec rzboinic, asa cum sugereaz si titlul initial al poeziei Chant de guerre, chiar dac Jules
Michelet, n admiratia lui exaltat fat de acest cntec, atenueaz aceast dominanta stilistic:
Dac n-ar fi fost dect un cntec rzboinic, n-ar fi fost adoptat de natiuni. Dar e un cntec al
fraternittii; e vorba de batalioanele nfrtite care, ntru sfnta aprare a vetrei, a patriei, pornesc
laolalt, ntr-unui si acelasi avnt. Un cntec care, n plin rzboi, pstreaz un spirit de pace. Cine
nu-si aminteste acea sfnt strof: Epargnez ces tristes vietifnes! (Crutati aceste triste victime).9
Dominant este totusi ideea rzbunrii (Sfnt dragoste de tar, / Condu si sprijin bratele noastre
rzbuntoare) si chiar a unei rzbunri sngeroase reluate sub form refrenului: La arme,
compatrioti! Formati batalioane, S mergem, un snge mrsav s adape bratele noastre,
apropiat din acest punct de vedere mai degrab de Cntec national (Nemzeti dai) al lui Petofi
Sndor.10 La Andrei Muresanu este un ton oracular profetic:
O mam vduvit de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fiii-si azi mn d-ajutori...
sau
preoti, cu crucea-n frunte cci oastea e crestin,
Deviza-i libertate si scopul ei preasnt.
Agresivitatea belicoas a cntecului francez este sustinut si de un limbaj poetic de vehement
pamfletar:
Ce vrea aceast hoard de sclavi?
De trdtori de regi conspiratori.

54

LITERATUR ROMN SI COMPARAT

sau:
Auziti pe cmpurile noastre
Urlnd acesti slbatici soldati?
Imnul national romnesc nu depseste marginea unor, putine totusi, epitete imprecative:
barbarii de tirani, cruzii ti dusmani. Dominant rmne ideea redobndirii demnittii nationale,
determinant n cucerirea liberttii si unittii nationale n numele unei descendente nobile si al unui
trecut eroic:
Acum ori niciodat s dm dovezi la lume
C-n aste mni mai curge un snge de roman...
Priviti, mrete umbre, Mihai, Stefan, Corvine,
Romna natiune, ai vostri strnepoti.
Ceea ce uneste mai presus de toate aceste poezii este elogiul liberttii, rvnit n ambele cntece
chiar cu pretul vietii. La Rouget de Lisle idealul liberttii capt accentele patetice ale propozitiei
exclamative, cu functie personificatoare: Libertate, scump Libertate, Lupt alturi de aprtorii
ti. La Andrei Muresanu, dorinta de libertate capt expresia unui legmnt, mai bine zis a unei
preferinte-legmnt:
Murim mai bine-n lupt cu glorie deplin,
Dect s fim sclavi iarsi n vechiul nost pmnt!
Persoana nti plural, comun ambelor poezii, le confer acestora nu numai un ton mobilizator,
ci si sugestia angajrii n lupt a ntregii natiuni, pentru dobndirea idealurilor slvite de cei doi
poeti.
Destinul lor n postumitate este asemntor. Exprimnd unitatea de voint a unor natiuni, ele au
fost adoptate foarte curnd ca imnuri nationale, dar n epoci de sugrumare a liberttii (ca s folosim
o expresie drag lui Andrei Muresanu), au fost cntece interzise, ca apoi din nou s nsufleteasc
natiunile n dorinta de redobndire si pstrare cu orice pret a unor idealuri scumpe: libertatea
(Marseilleza) si demnitatea national (Desteapt-te, romne).
2. Andrei Muresanu si Petofi Sandor. Amndoi sunt poeti ai Revolutiei de la 1848. Este
evenimentul care le-a consfintit talentul si vocatia poetic. Revolutiei pasoptiste i-au nchinat mai
multe poezii: Andrei Muresanu: 15 mai 1848, Un rsunet. Ctre martirii romni din 1848-1849;
Petofi Sandor: Tinerii din Martie, Sus!, Cntec national, A nviat, cumplit..., Moartea iernii,
ncotro s-mi zbor sgeata? Austria, Trimiteti regii la spnzurtoare, Flamur nemteasc la Buda
s.a. ntre acestea un loc proeminent ocup Rsunetul n creatia poetic a lui Andrei Muresanu si
Cntec national (Nemzeti dai) n poezia lui Petofi.
O paralel ntre cele dou poezii confirm un adevr de istorie literar: situatii social-politice
asemntoare capt expresie artistic n creatii ce prezint surprinztoare, dar explicabile afinitti.
n literatura romn, poezia lui Muresanu, Un rsunet, iar n cea maghiar Cntecul lui Petofi au
devenit cntece nationale, veritabile imnuri, dinamiznd energia revolutionar a poporului. nceputul de vers a devenit supratitlul poeziilor si putin lume mai stie titlul initial, ele fiind cunoscute
ca Desteapt-te, romne si Talpra magyar (Sus maghiare).
Scrise n timpul unor evenimente de tensiune social, poeziile au forma unor manifeste,
chemri, un timbru de alarm care le d o rezonant grav, nscriindu-le printre reusitele certe ale
poeziei patriotice n cele dou literaturi. Frecventa sau intensitatea imperativelor n forma obisnuit
a expresiei gramaticale sau implicit (Desteapt-te, romne; Sus, maghiare) este secondat de
alternative si contraste grave, de important vital pentru natiune: viat / moarte; libertate / sclavie;
onoare / rusine.
n poezie, adeseori jurmntul sau legmntul devine modalitatea poetic de exprimare a unei
hotrri de nestrmutat, a unei trainice convingeri.

55

ANNALES UNIVERSITATIS APULENSIS. SERIES PHILOLOGICA

La Andrei Muresanu:
Pre voi v nimicir a pizmei rutate
Si oarba neunire la Milcov si Carpati
Dar noi ptrunsi la suflet de snta libertate
Jurm c vom da mna, s fim pururea frati.
sau:
N-ajunse iataganul barbarei Semilune,
A crui plgi fatale si azi le mai simtim;
Acum se vr cnuta n vetrele strbune,
Dar martor ne e Domnul c vii nu o primim.
La Petofi, jurmntul devine refrenul poeziei, constituind partea a doua, identic, a celor sase
strofe, imprimnd poeziei o si mai mare fort persuasiv; de altminteri chiar n cuprinsul refrenului,
jurmntul capt un caracter solemn prin repetarea verbului la persoana I plural: Pe maghiarul
Dumnezeu / Noi ne jurm / Ne jurm c robi de-acum / S nu mai stm. Este comun n cele dou
poezii invocarea gloriei trecute, a strbunilor, pentru a ndemna pe contemporanii poetilor la fapte
eroice. La Andrei Muresanu, mretele umbre invocate Mihai, Stefan, Corvin, cei mai vestiti
domnitori ai provinciilor romnesti, avea si semnificatia unui ndemn la unitate national (ideea
apare explicit n strofa a cincea):
Priviti mrete umbre, Mihai Stefan, Corvine
Romna natiune, ai vostri strnepoti
Cu bratele armate, cu focul vostru-n vine
Viat-n libertate ori moarte! strig toti.
La Petofi Sandor gndul c maghiarii au tara robit nu d tihn strbunilor n morminte, pentru
c ei au dus viat fr de funii:
Robi am fost, srmani strbunii
Ce-au dus viata fr funii,
Tihna nu-si gsesc dorit,
Ct timp tara e robit.
n ambele poezii apare ideea c moartea pentru patrie l nnobileaz pe revolutionar cu nsemnele eroismului. Ideea este prezent n aproape toate poeziile din literatura inspirat de
Revolutia de la 1848: la Vasile Alecsandri n Desteptarea Romniei, Imn de Goffredo Mameli,
Imnul lui Garibaldi de Luigi Marcantini etc.
Andrei Muresanu precum Alecu Russo n Cntarea Romniei sau Alecsandri n Desteptarea
Romniei foloseste comparatia-metafora (Patrie = Mam).
O mam vduvit de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fiii-si azi mn d-ajutori.
Pentru cei lasi, care s-ar retrage din gloriosul loc, poetul profeseaz grozave imprecatii, aprige
blesteme:
De fulgere s piar, de trsnet si pucioas,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Cnd Patria sau mama cu inima duioas,
Va cere ca s trecem prin sabie si foc.
La Petofi apare mai ales dispretul, pentru asemenea indivizi, numiti cu epitete, fr ocol:
E-un netrebnic fr tar
Cel ce-azi s-ar sfii s moar,
Cruia mai drag-i viata
Dect patria, mreata.
n strns legtur cu ideea preferintei mortii n loc de o viat de sclavie, apare la Petofi Sandor,
o imagine apoteotic, vizionar, a gloriei postume cu care se si ncheie de fapt energica sa poezie:

56

LITERATUR ROMN SI COMPARAT

Ne vor cerceta mormntul

Toti urmasii, srutndu-l
Si, spunnd o rugciune,
Numele o s ni-l ngne.
Renasterea gloriei trecute, a faimei strbunilor este o alt idee comun a celor dou poezii. La
Petofi, este exprimat viguros, clar, profetic:
Numele maghiar n lume
Iar va creste n renume;
l vom sterge de ocar
Si rusinea ce-l ptar.
Andrei Muresanu exprim aceast idee printr-un conjunctiv-imperativ ce va dovedi lumii
originea roman si strlucirea renviat a numelui mpratului Traian cel triumftor n lupte:
Acum ori niciodat s dm dovezi la lume
C-n aste mni mai curge un snge de roman
Si c-n a noastre piepturi pstrm cu fal-un nume
Triumftor n lupte un nume de Traian.
Ideea unui moment crucial, hotrtor n destinul popoarelor este exprimat de cei dai poeti prin
antiteze categorice. n traducerea lui Eugen Jebeleanu, Nemzeti dal al lui Petofi Sandor sau Talpra
magyar cum este mai cunoscut, antiteza merge pn la similitudini de vocabular: Acum ori
niciodat! Andrei Muresanu, Azi sau niciodat! Petofi Sandor.
n ritmul grav, alexandrin, de treisprezece silabe, poezia lui Andrei Muresanu sugereaz si
apropierea de rugciune struitoare pentru izbvirea neamului; ntr-o ritmic abrupt, sacadat,
nervoas, poezia lui Petofi Sandor este mai rzboinic, mai agitatoric. Cosbuc, de altfel, ntr-un
articol despre Cmpia Liberttii de la Blaj si despre Anul 1848, l si numeste pe Petofi Sandor poet
al entuziasmului rzboinic: Era n anul 1848. Ungurii se revoltaser, constituindu-se ntr-un stat
independent de Austria si voiau s alipeasc de Ungaria Ardealul, care pe atunci era principat cu
Domnul su, cu dieta sa, cu drepturile sale. Ungurii se sprijineau pe cetti puternice, aveau ostiri
multe, bani din de-ajuns, arme destule, apoi aveau oameni politici mari, oratori buni si poeti cari
nflcrau poporul. Romnii simteau pericolul, c ei pierd Ardealul, c ungurii vor s-i puie ntrun jug nou. Ei tineau cu mpratul Austriei, mpotriva cruia se resvrtir maghiarii. Romnii ar fi
stat pe loc, dac nu i-ar fi silit ungurii s se dea de partea lor. Asta n-au voit s-o fac, si au trebuit
s apuce armele contra ungurilor. Dar romnii n-aveau nici cetti, nici osti, nici arme, nici bani,
nici oameni politici si nici poeti singura poezie rzboinic Desteapt-te Romne a fost scris
mai trziu, dup ce au nceput vrsrile de snge.
3. Rsunetul si poezia italian a anului 1848. Originar din Genova, Goffredo Mameli (1827l849) a fost numit Tirteu al Italiei. Mazzini si Garibaldi l iubeau pentru virtutile sale rzboinice.
Rnit la un picior de un glonte francez, i s-a amputat gamba; cteva zile mai trziu a murit strignd:
Triasc Italia!
Imnul Fratelli d'Italia (10 noi. 1847) a fost pus pe note mai nti de Michele Novafro (1848),
apoi de Verdi. Goffredo Mameli este autorul si al altor imnuri patriotice, dar Fratelli d'Italia este cel
mai cunoscut si a devenit imnul de stat al Italiei. Fratelli... a rsunat pe toate cmpurile de lupt n
1848 si 1849, ndemnnd la eroism.
Ambele poezii sunt ca specii literare imnuri si exprim unitatea de voint a unor popoare n
momente hotrtoare ale devenirii lor nationale. Dnd expresie artistic unor aspiratii eterne, unor
elemente vitale n existenta unui popor, precum libertatea si unitatea national, ele au devenit
imnuri de stat, imnuri nationale.
Poezia lui Goffredo Mameli, Imno are un ritm mai precipitat, mai nervos. Rsunetul lui
Muresanu alctuit din versuri lungi (de 14 silabe) are o tonalitate mai grav. Dar timbrul de alarm

57

ANNALES UNIVERSITATIS APULENSIS. SERIES PHILOLOGICA

este comun amndurora: de aici frecventa ndemnurilor, a imperativelor si a adresrilor directe.

Poeziile au si fost simtite ca niste chemri la lupt, de aceea nceputul primului vers s-a impus ca
adevratul titlu al poeziei: Desteapt-te, romne; Fratelli d'Italia.
Antiteza constituie, de asemenea, un procedeu artistic comun, cci n jurul ei se structureaz
compozitia poeziei, si ea este argumentul chemrii la lupt. Cu o strlucit obrsie istoric,
popoarele ndur de veacuri nemeritata umilint a robiei. Si cei doi poeti gsesc cauze comune: n
primul rnd dezbinarea national. Unirea este aceea care va asigura victoria, triumful asupra unui
dusman perfid. Dar tria, n conceptia celor doi poeti mai st si n credint: n poezia Fratelli
d'Italia:
Unirea si iubirea reveleaz popoarelor cile Domnului;
la Andrei Muresanu:
Preoti cu crucea-n frunte, cci oastea e crestin
Referintele la un trecut glorios care ar putea dinamiza energiile contemporanilor se fac ntr-un
fel asemntor: la Andrei Muresanu prin invocarea originii romane (un snge de roman, un nume,
triumftor n lupte, un nume de Traian) sau a figurilor glorioase din trecutul istoric national
(priviti, mrete umbre, Mihai, Stefan, Corvine); la Goffredo Mameli este prezent mai ales al
doilea procedeu, adugndu-se si numele unor btlii glorioase: Din Alpi pn n Sicilia / peste tot
e Legnano; / fiecare om are inima si mna lui Ferruccio; copiii Italiei / se numesc Balilla.
Si mai presus de toate, un aer profetic confer celor dou poezii expresia unei superbe
demnitti nationale.

58

N. Blcescu, Miscarea romnilor din Ardeal la 1848, n Scrieri istorice, Scrisul romnesc, Craiova, s.a., p. 194.
Vezi Andrei Muresanu, Romnul si poezia lui, n vol. Reflexii, Editura Dacia, Cluj, 1977, p. 135.
3
Idem, pp. 129-130.
4
Jules Michelet, Istoria Revolutiei. Antologie, traducere si tabel cronologic de Angela Cismas, Editura Minerva,
Bucuresti, 1973, col. BPT, p. 199.
5
Ion Buzasi, Andrei Muresanu, monografie, Editura Eminescu, Bucuresti, 1988, pp. 99-100.
6
Jules Michelet, op. Cit. pp. 197-198.
7
Vasile Oltean, Cine a compus melodia Desteapt-te, romne?, n Astra, an I, 1966, nr. 6, p. 7.
8
Apud dr. Joe Gherman, Geneza unui imn, n Astra, an I, 1966, nr. 6, p. 7.
9
Jules Michelet, op. cit. p. 200.
10
Ion Buzasi, Andrei Muresanu si Petofi Sandor, n Steaua, an XLIV, 1993, nr. 10, p. 17.
2