Boala Crohn - inflamatia colonului

definitie
Boala Crohn este o afectiune inflamatorie intestinala (face parte din familia bo
lilor inflamatorii intestinale - BII), care determina inflamatia si ulceratia tr
actului digestiv. Poate afecta orice portiune a tubului digestiv, insa are predi
lectie pentru partea terminala a intestinul subtire (ileon) si intestinul gros (
colon). Boala Crohn afecteaza straturile profunde ale tubului digestiv, cauzand
ulceratii la acest nivel.
Boala Crohn si colita ulcerativa (denumita si colita ulcerohemoragica, afecteaza
colonul si rectul) sunt bolile inflamatorii digestive cel mai frecvent intalnit
e.
SimptomeSus
Datorita faptului ca boala Crohn are o componenta imuna, exista o afectare si a
altor organe, precum ochii (tulburari vizuale), articulatiile (dureri articulare
), rash cutanat (eruptii cutanate) sau ficatul (inflamatia tesutului si cailor b
iliare). Exista mai multe afectiuni cu simptome asemanatoare bolii Crohn, cele m
ai des intalnite in clinica medicala fiind diverticulita si abcesele intestinale
.
Simptomele bolii Crohn includ urmatoarele:
- dureri abdominale cronice si recidivante, descrise de pacient ca si crampe int
ense si intermitente. Durerea abdominala poate varia de la un caz la altul, intr
e o durere difuza si mai putin intensa, pana la o durere intensa si progresiva.
Abdomenul pacientilor cu boala Crohn, poate fi sensibil la palpare;
- diareea, cu un numar mare de scaune, de cele mai multe ori intre 10 si 20 de s
caune moi, mucoase, mai rar mucopurulente (in cazurile complicate). Uneori pacie
ntul relateaza aparitia unor scaune nocturne;
- scaderea apetitului alimentar, anorexie;
- febra, mai ales pe parcursul perioadelor de acutizare (datorate inflamatiei).
Febra ridicata poate semnifica aparitia unor complicatii, precum infectia ulcera
tiilor intestinale sau formarea de abcese (colectii purulente);
- scaderea in greutate, datorata in special diareei si lipsei poftei de mancare;
- anemia (scaderea numarului de globule rosii-hematii din sange), care apare sec
undar pierderilor de sange prin hemoragii intestinale (de la nivelul ulceratiilo
r) si inflamatiei caracteristice bolii.
Pacientii cu boala Crohn pot prezenta si urmatoarele simptome:
- usturimi la nivelul cavitatii bucale, asociate cu leziunile caracteristice din
boala Crohn (in cazuri mai rare, leziunile pot aparea si la nivelul mucoasei bu
cale);
- deficiente nutritionale, precum deficitul de vitamina B12, deficitul de acid f
olic si fier precum si deficitul de vitamine liposolubile. Aceste deficiente apa
r secundar slabei absorbtii intestinale de alimente, datorata inflamatiei si lez
iunilor intestinale;
- ocluzia intestinala (obstructia intestinului), o complicatie a bolii considera
ta o urgenta medicala.
Simptomele bolii Crohn cu localizare la nivelul anusului includ:
- fistule (leziuni ale peretelui intestinal, cu formarea unor traiecte anormale
intre intestin si organele invecinate). Aceste fistule sunt cauzate de inflamati
a si ulcerarea straturilor peretelui intestinal. Fistulele se pot forma intre 2
portiuni diferite a intestinului (fistule entero-enterice) sau intre intestin si
organele invecinate (entero-vaginala, entero-rectala, entero-vezicala). In unel
e cazuri, fistula poate fi primul semn clinic al bolii Crohn;
- abcese intestinale (colectii purulente);
- fisuri anale (rupturi mici ale mucoasei anale);
- formatiuni anale asemanatoare hemoroizilor, cauzate de inflamatia mucoasei ana
le.
Boala Crohn poate cauza simptome si inafara tubului digestiv:
- artralgii (dureri ale articulatiilor), artrite migratorii (umflarea, inflamati
a articulatiilor), uneori independent de boala initiala, putand aparea artrita r
eumatoida
- irita, iridociclita, uveita, conjunctivita (afectiuni inflamatorii a ochiului)
, care pot cauza tulburari vizuale grave
- rash cutanat (eruptii la nivelul pielii), eritem nodos, afte, ulcere la nivelu
l cavitatii bucale
- boli hepatice, precum colangita si pericolangita (inflamatia cailor biliare)
- tromboze (formarea de cheaguri), vasculite (inflamatia vaselor sanghine).
Trebuie sa mentionam ca toate aceste simptome au o etiologie (cauza) de natura i
muna.
Mecanism fiziopatogenicSus
Boala Crohn este o afectiune cronica, cu acutizari si remisiuni care poate dura
toata viata. Gravitatea afectiunii difera de la un pacient la altul, unele perso
ane relateaza simptome usoare, pe cand altele prezinta simptome si complicatii g
rave. In unele cazuri rare, simptomele pot evolua si pot determina decesul perso
anei (de obicei prin complicatii locale-fistule, ocluzii intestinale, necroze in
testinale). Deoarece in boala Crohn este afectata absorbtia normala a nutrientil
or alimentari, in timp pot aparea diferite deficiente nutritionale (vitamine lip
osolubile, vitamina B12, acidul folic), anemia (prin pierdere de sange de la niv
elul ulceratiilor intestinale, prin deficit de vitamina B12, acid folic si prin
inflamatie). De asemenea, persoanele cu boala Crohn, au o predispozitie crescuta
pentru aparitia litiazei biliare si litiazei renale (pietre la nivelul colecist
ului, respectiv a rinichiului).
In boala Crohn cu o evolutie trenanta, indelungata, poate aparea inlocuirea tesu
tului inflamat sau ulcerat cu un tesut de granulatie (cicatrice), favorizand ast
fel aparitia obstructiei intestinale (blocaje intestinale). Aceasta complicatie
este destul de des intalnita in aceasta afectiune si stopeaza tranzitia fiziolog
ica (normala) a alimentelor. Ocluziile intestinale pot fi determinate si de infl
amatia accentuata a intestinului, care insa poate fi ameliorata prin administrar
ea medicatiei antiinflamatorii. Majoritatea cazurilor de ocluzie intestinala nec
esita insa tratament chirurgical. In cazul in care boala se complica prin aparit
ia fistulelor, exista un risc mare de infectie la acest nivel (peritonite, infec
tia peretelui abdominal, etc).
Boala Crohn cu o evolutie mai indelungata de 8-10 ani, creste riscul aparitiei n
eoplasmului intestinal. Riscul de aparitie al cancerului colorectal este mai mar
e in randul pacientilor cu rectocolita ulcerohemoragica decat in cazul celor cu
boala Crohn. Este foarte important screeningul (detectarea precoce) a cancerului
colorectal , deoarece in stadiile incipiente acesta poate fi tratat cu succes.
Dintre complicatiile mai rare, dar grave a bolii Crohn, amintim, pancreatita si
pericardita (inflamatia foitei care inveleste inima).
Majoritatea femeilor cu boala Crohn, pot ramane insarcinate si nasc copii sanato
si, insa simptomele bolii se pot agrava in primele 3 luni de sarcina (primul tri
mestru). De asemenea, majoritatea medicamentelor folosite in tratamentul bolii C
rohn, pot fi utilizate si pe parcursul sarcinii.
Factori de riscSus
Factorii care pot agrava simptomele bolii Crohn si pot duce la complicatii sunt
urmatorii:
- administrarea anumitor medicamente
- infectii
- tulburari hormonale (este mai frecventa in randul femeilor)
- stresul accentuat
- fumatul.
Factorii de risc in aparitia bolii Crohn sunt urmatorii:
- istoric familial de boala Crohn. Rudele de gardul I, ale bolnavilor cu boala C
rohn (copii, frati, surori) au un risc crescut de a dezvolta si ei boala;
- fumatul;
- populatiile de evrei Ashkenazi.
Consultul de specialitateSus
Orice pacient diagnosticat cu boala Crohn, trebuie sa efectueze un consult medic
al de specialitate de urgenta, in cazul in care apar urmatoarele simptome:
- febra, frisoane;
- ameteli asociate cu pierderi ale constientei (sincope) sau cu tahicardie accen
tuata (mai mult de 100 de batai cardiace pe minut);
- scaune cu sange;
- deshidratarea severa;
- durere abdominala severa cu sau fara balonare;
- prezenta secretiei purulente la nivelul leziunilor anale sau inflamatia accent
uata la acest nivel;
- varsaturi repetate;
- oprirea tranzitului intestinal, cu lipsa scaunului sau a gazelor (suspiciune d
e ocluzie intestinala).
Persoanele diagnosticate cu boala Crohn si care prezinta unul sau mai multe din
simptomele mentionate mai sus, necesita un consult medical de specialitate de ur
genta, deoarece este foarte posibil ca starea initiala sa se fi agravat si sa ap
ara diferite complicatii grave. Unele simptome pot, de asemenea, sa semnifice ap
aritia megacolonului toxic, o complicatie grava a bolii Crohn, care poate sa pro
voace decesul pacientului daca nu este tratata urgent.
In timp, pacientii cu boala Crohn incep sa-si cunoasca bine boala astfel incat s
tiu sa se prezinte la medic atunci cand:
- simptomele initiale se agraveaza;
- apare diareea cu o durata mai mare de 2 saptamani;
- se evidentiaza o scadere mai mare in greutate.
Expectativa vigilentaSus
Perioada de expectativa vigilenta este definita ca intervalul de timp in care su
nt urmarite simptomele bolii fara administrarea vreunui tratament. Aceasta metod
a nu este indicata in cazul persoanelor cu boala Crohn care prezinta simptome gr
ave, ca cele mentionate mai sus. Diagnosticul si tratamentul tardiv al bolii Cro
hn pot agrava simptomele initiale, de aceea diagnosticul trebuie confirmat sau r
espectiv infirmat pentru a evita dezvoltarea complicatiilor grave.
Medici specialisti recomandatiSus
Urmatorii specialisti pot diagnostica si trata corespunzator boala Crohn:
- medicul de familie
- medicul internist.
Cazurile mai severe, trebuie tratate insa de urmatorii specialisti:
- gastroenterolog
- medicul de chirurgie generala
- chirurgul specializat in chirurgia colonului si rectului.
Controalele medicale trebuie sa fie regulate si trebuie efectuate si in perioade
le de remisiune (cand boala nu este activa), deoarece unele complicatii pot fi g
reu de diagnosticat.
InvestigatiiSus
Diagnosticul bolii Crohn se realizeaza pe baza anamnezei si examenului clinic ge
neral si este confirmat de biopsia intestinala.
Colonul si rectul pot fi examinate decat prin efectuarea unei colonoscopii sau s
igmoidoscopii. Aceasta metoda consta in introducerea prin anus a unui aparat alc
atuit dintr-un tub lung, flexibil, prevazut cu fibre optice si care este conecta
t la un monitor capabil sa redea imagini din interiorul intestinului. Colonoscop
ia este mai eficienta in acest caz, deoarece poate examina intreg intestinul gro
s (colonul), rectosigmoidoscopia in schimb, poate examina doar portiunea termina
la a tubului digestiv (ultimii 60 de centimetri). Ambele metode permit efectuare
a unei biopsii care este necesara pentru confirmarea diagnosticului de boala Cro
hn. Examenele complementare precum tranzitul baritat, computer tomografia (CT) s
au rezonanta magnetica nucleara (RMN), pot fi utilizate cu succes in diagnosticu
l unor complicatii a bolii Crohn, precum fistulele enterale.
Un examen de laborator al scaunului este util pentru identificarea unor produse
patologice de la nivelul intestinului (sange, leucocite-globule sanghine albe, c
are apar in infectii, puroi, bacterii sau paraziti).
1. Testele coprocitologice (identifica celule anormale in scaun) sau examenul co
proparazitologic (identifica agenti patogeni in scaun) sunt utile in diagnosticu
l diferential al bolii Crohn, deoarece exclude alte afectiuni intestinale cu sim
ptome asemanatoare (sindromul colonului iritabil). Prezenta leucocitelor in scau
n indica inflamatia intestinului si o posibila infectie cu aceasta localizare si
exclude diagnosticul de colon iritabil. Sindromul colonului iritabil este o afe
ctiune de ordin functional si care are simptome mai putin grave decat boala Croh
n.
2. Examenul scaunului se poate realiza ori de cate ori exista acutizari a bolii
si poate fi preluat si pe parcursul efectuarii colonoscopiei sau sigmodoscopiei.
Diagnostic precoceSus
Boala Crohn poate fi uneori greu de diagnosticat. Simptomele incipiente pot fi n
especifice si se pot prezenta sub forma unor artralgii (dureri articulare) usoar
e insotite de fatigabilitate (oboseala). In unele cazuri, diagnosticul este conf
irmat doar dupa ani de la debutul real, deoarece simptomele apar gradat, nu sunt
grave la inceput si nu afecteaza decat portiuni mici ale intestinului. In timp,
apar leziunile intestinale caracteristice (granulomul sarcoid), rezultate din i
nflamatia cronica a intestinului si care duc la aparitia ulcerelor de la acest n
ivel.
In prezent, nu exista nici o metoda de screening (detectie precoce) pentru boala
Crohn. Este recomandat insa, ca orice persoana diagnosticata cu aceasta afectiu
ne si care are o evolutie mai indelungata de 8-10 ani sa efectueze teste screeni
g regulate pentru cancerul colorectal. In acest caz, screeningul consta in prelu
area unor biopsii de la nivelul intestinului gros, pe parcursul efectuarii unei
colonoscopii sau sigmoidoscopii.
Alte examinari utile in diagnosticul bolii Crohn si al complicatiilor acesteia s
unt reprezentate de urmatoarele:
- radiografia abdominala, care poate oferi imagini ale intestinului si organelor
invecinate. Aceasta examinare este utila in diagnosticul unor complicatii grave
ale bolii Crohn, precum ocluzia intestinala;
- tranzitul baritat, care consta in administrarea orala a unei substante de cont
rast, urmand ca apoi sa se efectueze mai multe radiografii, in functie de pasaju
l acesteia prin tubul digestiv
- endoscopia digestiva superioara, care consta in introducerea prin cavitatea bu
cala a unui tub prevazut cu fibre optice, capabil sa redea imagini video ale eso
fagului, stomacului si primei parti a duodenului;
- irigografia, care este o metoda de investigatie care consta in efectuarea unei
clisme baritate, ca apoi sa se realizeze radiografii care ofera imagini ale int
estinului gros. Aceasta tehnica permite investigarea colonului si rectului, fiin
d folosita frecvent in patologia intestinala;
- tomografia computerizata (CT), care se realizeaza cu ajutorul unui aparat care
foloseste raze X si care poate reda imagini detaliate ale intestinului si celor
lalte organe abdominale;
- rezonanta magnetica nucleara (RMN), care foloseste un camp electromagnetic in
combinatie cu unde radio, capabile sa ofere imagini ale tuturor organelor si tes
uturilor intraabdominale;
- videocapsula endoscopica, care este o tehnica noua si consta in inghitirea une
i camere video mici, capabile sa preia imagini din interiorul tractului digestiv
, de pe tot traiectul acestuia. Capsula parcurge intreg tractul digestiv in apro
ximativ 10-48 de ore si este apoi eliminata la nivelul anusului. Imaginile inreg
istrate sunt apoi transferate intr-un calculator care poate identifica diferite
anomalii de la nivelul tubului digestiv. Testele sanguine standard si testele ur
inare pot identifica prezenta anemiei, inflamatiei sau malnutritiei. In functie
de simptomele prezente, se pot efectua anumite teste precum rata de sedimentare
a eritrocitelor (VSH) sau titrul proteinei C reactive (PCR), care pot semnala pr
ezenta unei infectii sau inflamatii.
Biopsia este un alt test extrem de important in diagnosticul bolii Crohn. Aceast
a se poate efectua in timpul unei colonoscopii sau sigmoidoscopii, cand sunt pre
luate fragmente mici din mucoasa intestinala si care sunt apoi analizate microsc
opic in cadrul laboratorului de anatomo-patologie.
Biopsia intestinala este efectuata si atunci cand se suspicioneaza prezenta unui
proces neoplazic al intestinului (tumori intestinale). Persoanele cu boala Croh
n cu o evolutie indelungata (8-10 ani), trebuie sa fie integrate intr-un program
de screening (depistare precoce) a cancerului intestinal, datorita faptului ca
pacientii cu aceasta afectiune au un risc mai mare de a dezvolta astfel de compl
icatii. Trebuie sa mentionam ca biopsia intestinala este o procedura nedureroasa
(poate determina usor disconfort abdominal) si este extrem de importanta in dia
gnosticul si urmarirea evolutiei bolii Crohn.
Tratament - GeneralitatiSus
Tratamentul bolii Crohn are scopul de a preveni acutizarile si de a mentine cat
mai mult perioadele de remisiune. O parte dintre pacienti au simptome mult mai g
rave si necesita terapii comlementare, precum chirurgia. Terapia corecta a bolii
Crohn se realizeaza in functie de tipul si gravitatea bolii.
Tratament initialSus
Boala Crohn poate fi usoara, moderat-severa, severa sau inactiva (in remisiune c
linica). Afectiunea poate fi de asemenea definita si dupa sediul afectarii intes
tinale si anume, boala perianala (in cazul in care este interesat ultimul segmen
t al tubului digestiv) sau boala ileocecala (cand este afectat ileonul si portin
unea care il leaga pe acesta de colon). Unii pacienti pot prezenta elemente comu
ne intre boala Crohn si colita ulcerativa sau alte tipuri de boli inflamatorii i
ntestinale (BII).
Tratamentul initial al bolii Crohn se instituie dupa confirmarea diagnosticului.
In cazul in care tratamentul de prima linie este insuficient (persista simptome
le sau chiar se agraveaza), este necesara introducerea altor metode terapeutice
suplimentare.
Formele usoare de boala Crohn raspund bine la medicatia antidiareica precum Lope
ramidul (Imodium). Acest medicament amelioreaza spasmele intestinale (crampele),
incetineste tranzitul intestinal si scade numarul scaunelor diareice.
Formele medii de boala Crohn, cu simptome persistente, necesita administrarea un
or medicamente din linia a II-a, precum Sulfasalazina si Mesalazina (aminosalici
lati). Aceste medicamente sunt foarte eficiente in majoritatea cazurilor de boal
a Crohn, in special in cele cu leziuni intestinale prezente la nivelul colonului
si ariei ileocecale (zona care face legatura intre intestinul subtire si cel gr
os).
Corticosteroizii (Hidrocortizon, Prednison), pot fi administrate oral pentru mai
multe saptamani in scopul reducerii inflamatiei intestinale. Nu este recomandat
insa ca aceste medicamente sa fie administrate pentru un timp indelungat (luni,
ani), deoarece au efecte secundare nedorite (hipertensiune arteriala, osteoporo
za, infectii, infertilitate, diabet zaharat).
Complicatiile bolii Crohn, precum fistulele intestinale (formarea unor traiecte
anormale intre un segment al intestinului si altul sau intre intestin si un orga
n invecinat), necesita administrarea de antibiotice pentru a preveni infectiile
grave de la acest nivel. Dintre antibioticele mai frecvent utilizate amintim Cip
rofloxacin si Metronidazol.
Formele grave ale bolii Crohn cu simptome grave, persistente si complicatii, nec
esita administrarea medicatiei imunosupresive (care inhiba sistemul imun). Dintr
e imunosupresoarele utilizate in boala Crohn, mentionam Azatioprina (AZT), 6-mer
captopurina (6-MP) si Metotrexatul (MTX). Aceste medicamente se administreaza do
ar in cazul in care aminosalicilatii nu sunt suportati de catre pacient sau sunt
ineficienti in ameliorarea simptomelor sau atunci cand intreruperea tratametulu
i cu corticosteroizi determina recidiva simptomelor. Mentionam ca medicatia imun
osupresiva are de asemenea reactii adverse grave (infectii grave, aparitia unor
tumori).
Formele grave de boala Crohn pot fi, de asemenea, tratate cu corticosteroizi cu
administrare injectabila.
Un medicament relativ nou, folosit in tratamentul bolii Crohn este Infliximabul
(Remicade - anticorpi monoclonali). Acesta este introdus in schema de tratament
atunci cand nu se obtine ameliorarea simptomelor dupa utilizarea celorlalte trat
amente medicamentoase, in cazul pacientilor tineri sau in cazurile grave de boal
a Crohn.
Tratament de intretinereSus
Tratamentul de intretinere consta in gasirea unei scheme de tratament care sa me
ntina pentru cat mai mult timp remisiunea si sa stopeze aparitia recidivelor.
In cazul in care aminosalicilatii (Sulfasalazina si Mesalazina) si medicatia imu
nosupresiva (Azatioprina, 6-mercaptopurina, Metrotrexatul) mentin remisiunea, es
te indicat sa se pastreze in cotinuare acelasi tratament. Este indicat sa se efe
ctueze controale medicale regulate (la fiecare 6 luni), iar la 2-3 luni sa se ef
ectueze un set de analize de laborator pentru a identifica eventualele reactii a
dverse la tratamentul medicamentos. Corticosteroizi (Hidrocortizonul, Prednisonu
l) se pot administra pentru o perioada indelungata pentru a mentine cat mai mult
timp remisiunile.
Administrarea corticoterapiei pe o perioada lunga necesita monotorizare adecvata
, pentru reactiile adverse care pot fi grave. Este indicata profilaxia osteoporo
zei postcorticoterapie, prin administrarea de calciu, vitamina D si preparate sp
eciale pentru prevenirea osteoporozei (acid alendronicum).
Infliximabul (Remicade) si antibioticele (Ciprofloxacina, Metronidazolul) sunt f
olosite in tratamentul bolii Crohn complicata prin fistule intestinale si care n
u raspunde la alt tratament medicamentos.
Tratament in cazul agravarii boliiSus
Tratamentul chirurgical devine necesar in momentul in care medicatia nu este efi
cienta in ameliorarea simptomelor sau in cazul in care apar complicatii care nu
pot fi tratate medical. Complicatiile care necesita tratament chirurgical sunt u
rmatoarele:
- fistulele intestinale, traiecte anormale intre 2 portiuni ale intestinului sau
intre intestin si alte organe invecinate (entero-enterale, enterovezicale, ente
rovaginale, enterorectale)
- abcesele intestinale (colectii purulente)
- ocluzia intestinala (intreruperea tranzitului intestinal pentru gaze si materi
i fecale)
- peritonite (infectia foitei peritoneale).
Interventia chirurgicala consta in extirparea portiunii intestinale afectate, pa
strand pe loc cat mai mult din intestinul sanatos, pentru mentinerea unei functi
i de digestie si absorbtie normale. Din nefericire, boala Crohn recidiveaza post
operator in regiunile intestinale anterior sanatoase, fiind necesare noi interve
ntii chirurgicale.
Exista cazuri in care este necesar tratamentul chirurgical cu rezectie intestina
la si indicatie de colostomie (realizarea unui orificiu abdominal prin care mate
riile fecale sunt evacuate intr-un recipient special). Colostomia poate avea un
impact negativ asupra vietii pacientului, datorita faptului ca acesta nu isi mai
poate desfasura in mod normal activitatile cotidiene. Multi pacienti considera
ca viata dinaintea operatiei era mai buna si majoritatea nu cunosc implicatiile
medicale si sociale ale colostomiei.
ProfilaxieSus
Nu se poate realiza profilaxia bolii Crohn deoarece pana in prezent nu se cunoas
te cauza exacta a bolii.
Exista insa anumiti factori care pot determina ameliorarea simptomelor, reducand
astfel severitatea afectiunii:
- administrarea corecta si regulata a medicatiei prescrise de medicul curant poa
te reduce numarul recidivelor si pot mentine perioade lungi de remisiune (cand b
oala este inactiva clinic)
- disconfortul si durearea asociata bolii Crohn poate fi tratata cu acetaminofen
(Paracetamol). Nu este recomandata administrarea medicatiei antiinflamatorii no
nsteroidiene (Ibuprofen, Naproxen), deoarece aceste medicamente au fost asociate
cu un risc crescut de aparitie a recidivelor.
- stoparea fumatului aduce un beneficiu in evolutia bolii Crohn
- alimentatia rationala si excluderea din dieta a glucidelor concentrate (bomboa
ne, dulceturi, serbet, ciocolata), prajelilor, snaksurilor poate ameliora simpto
mele digestive caracteristice bolii Crohn
- utilizarea rationala a antibioticelor. Nu este indicata administrarea empirica
(fara recomandarea medicului) a nici unui antibiotic
- exercitiul fizic regulat si evitarea stresului emotional.
Tratament ambulatoriu al copiilor cu boala CrohnSus
Copii cu boala Crohn au nevoie de o atentie speciala in ceea ce priveste ingriji
rea lor. Boala Crohn poate cauza malnutitie (deficiente nutritionale) si tulbura
ri de crestere. Este foarte important ca parintii copiilor care au fost diagnost
icati cu aceasta afectiune sa incurajeze efectuarea cat mai corecta a tratamentu
lui medicamentos. De asemenea, copii trebuie incurajati sa duca o viata normala,
sa mentina o dieta sanatoasa si sa faca sport. Unii copii cu boala Crohn necesi
ta si suport psihologic, datorita faptului ca ei dezvolta mult mai usor diferite
complexe legate de boala.
Tratament medicamentosSus
Medicatia in boala Crohn se stabileste in functie de tipul si gravitatea afectiu
nii.
Aminosalicilatii sunt folositi in formele medii de boala Crohn si au ca efect re
ducerea inflamatiei intestinale.
Corticosteroizii pot fi adaugati in schema de tratament pentru a atenua simptome
le si pentru a mentine pentru un timp cat mai indelungat remisiunile. Medicament
ele mai puternice, precum imunosupresivele sunt necesare in cazurile grave, comp
licate (pe langa Azatioprina, 6-mercaptopurina si Metotrexatul, se poate adminis
tra si Ciclosporina).
Medicamentele administrate in boala Crohn, scad inflamatia intestinala si ajuta
la:
- ameliorarea simptomelor
- cicatrizarea leziunilor intestinale
- pastrarea unei remisiuni de lunga durata si scad riscul de aparitie al recidiv
elor
- amanarea tratamentului chirurgical.
In cazul in care boala Crohn nu are simptome clinice, nu este necesar nici un tr
atament medicamentos. Simptomele usoare raspund favorabil la medicatia antidiare
ica sau la dieta corespunzatoare recomandata de medicul curant sau de nutritioni
st.
Mentionam ca medicamentele antiinflamatorii nonsteroidiene nu sunt recomandate p
acientilor cu boala Crohn, deoarece exista mai multe studii medicale care au ara
tat faptul ca aceste medicamente pot determina acutizari si recidive.
Optiuni de medicamente
Medicatia suplimentara a bolii Crohn, consta in adimistrarea de Infliximab (Remi
cade) si este indicata mai ales in cazul unor complicatii, precum fistulele inte
stinale. Infliximab este un medicament care poate fi folosit un timp indelungat
in tratametul bolii Crohn, insa exista unele studii medicale care nu recomanda f
olosirea lui in cazul tuturor pacientilor (poate da imunosupresie severa si poat
e predispune la infectii severe precum tuberculoza pulmonara). Antibioticele sun
t utilizate in tratamentul antiinfectios al complicatiilor aparute in boala Croh
n (fistule, abcese) sau in tratamentul adjuvant al complicatiilor oculare asocia
te bolii Crohn (conjunctivite, iridociclite, uveite).
Alte tratamente medicamentoase aflate in studiu urmand a fi folosite in boala Cr
ohn sunt urmatoarele:
- Etanerceptul
- Interleukina 10 si 11
- Talidomida (care are insa efecte puternice teratogene, determinand malformatii
ale fatului fiind contraindicata in tratamentul femeilor insarcinate)
- CDP571, care este un compus medicamentos care conform unor studii medicale de
specialitate este extrem de eficient in tratamentul formelor grave si al complic
atiilor aparute in boala Crohn. Totusi, nu exista suficiente studii care sa dove
deasca eficienta pe termen lung sau sa evidentieze eventualele efecte secundare.
De retinut!
Majoritatea medicamentelor mentionate mai sus pot fi utilizate si in tratamentul
copiilor cu boala Crohn.
Femeile insarcinate pot urma un tratament care sa includa aminosalicilatii sau c
orticosteroizii, insa sunt contraindicate alte medicamente precum imunosupresive
le sau Talidomida. Femeile insarcinate diagnosticate cu boala Crohn, trebuie sa
consulte medicul specialist ori de cate ori necesita o schimbare in schema de tr
atament.
Metotrexatul (medicament imunosupresiv) este contraindicat pe tot parcursul sarc
inii deoarece poate sa provoace grave malformatii ale fatului sau chiar pierderi
ale sarcinii. Nu exista nici un tratament chirurgical curativ (care poate sa vi
ndece boala), aceasta metoda fiind folosita doar in cazul unor complicatii (fist
ule, ocluzii intestinale, peritonite), in scopul prezervarii cat mai bune a func
tiei intestinale. Boala Crohn poate sa recidiveze postoperator in segmentele int
estinale anterior sanatoase.
In cazul in care simptomele bolii Crohn nu se amelioreaza sau se inrautatesc dup
a utilizarea medicatiei imunosupresive (Azatioprina, 6-mercaptopurina, Metrotrex
at) sau daca intreruperea tratamentului cu corticosteroizi determina recidiva si
mptomelor, se poate incerca administrarea de Infliximab (Remicade).
Cazurile grave sau complicate de boala Crohn pot necesita internarea pacientului
. Se poate institui alimentatia enterala (sonda nozogastrica) sau tratamentul pa
renteral (intravenos). Pacientii subnutriti, in special copii cu boala Crohn, ca
re sunt in crestere necesita suplimentarea parenterala cu componentele nutrition
ale care sunt deficitare in acest caz (vitamine, minerale).
Alimentatia parenterala ajuta la vindecarea adecvata a intestinului si atenueaza
simptomele produse de boala. In unele cazuri, intreruperea tratamentului nutrit
ional cu instituirea alimentatiei orale poate determina recidiva simptomelor. Te
rapia nutritionala nu influenteaza prognosticul pe termen lung al pacientilor cu
boala Crohn.
Alte tratamenteSus
Terapia complementara include:
- diete speciale si suplimente nutritionale, precum probioticele, extractul de c
iubotica cucului si uleiul de peste (acizi grasi gasiti in ton si somon)
- suplimente vitaminice, precum vitamina D si vitamina B12
- extracte din ierburi speciale, precum ginsengul
- masajul
- reflexoterapia (stimularea anumitor parti a corpului pentru ameliorarea simpto
melor determinate de boala Crohn).
Alimentatia suplimentara este necesara in cazul in care survin urmatoarele:
- controlul inadecvat al simptomelor bolii Crohn, care predispune la malnutritie
cu deficite nutritionale
- sindromul intestinului scurt, care apare datorita faptului ca a fost extirpata
chirurgical o portiune prea mare din intestinul subire, astfel ca digestia si a
bsorbtia alimentelor devine deficitara
- apare ocluzia intestinala.
Consiliere si psihoterapie
Boala Crohn este o afectiune cronica, incurabila care poate influenta in mod neg
ativ viata persoanelor cu aceasta boala. Pacientii se simt deseori deprimati si
izolati de restul societatii. Exista mai multe metode de imbunatatire a statusul
ui psihologic (psihoterapie, terapie familiala). Mai multe studii medicale care
au aratat faptul ca sprijinul social necesar reduce stresul emotional si scade r
iscul de recidiva al bolii.
Medicina complementara
Majoritatea pacientilor cu boli inflamatorii intestinale (rectocolita ulcerohemo
ragica, boala Crohn), considera util tratamentul complementar si nontraditional.
Acesta trebuie insa obligatoriu asociat tratamentului clasic medicamentos. Mult
i pacienti se simt descurajati cand realizeaza ca boala Crohn este incurabila, a
vand perioade de recidiva si alternanta cu perioadele de remisiune clinica, astf
el ca ajung sa apeleze la astfel de metode terapeutice nontraditionale.
Medicina traditionala ajuta in urmatoarele cazuri:
- ameliorarea simptomelor date de efectele secundare ale tratamentului medicamen
tos
- sprijinul psihic necesar sustinerii intr-o boala cronica
- imbunatatierea calitatii vietii.
De retinut!
Terapia nutritionala este foarte importanta in randul copiilor cu boala Crohn, d
eoarece aceasta afectiune predispune la o intarziere a dezvoltarii si cresterii
fizice normale. Tratamentul nutritional este necesar in cazul copiilor cu episoa
de indelungate de diaree sau in cazul celor care necesita interventie chirurgica
la terapeutica (pentru cresterea rezistentei organismului).
Suplimente nutritionale
Unii pacienti cu boala Crohn necesita suplimente nutritionale, datorita faptului
ca in aceasta afectiune este afectata absorbtia normala a alimentelor (datorita
leziunilor si inflamatiei de la nivelul intestinului). In cazul in care pacient
ul este intr-o stare grava si nu se poate hrani normal, este necesara instituire
a alimentatiei enterale (prin sonda nazogastrica) sau parenterale (prin perfuzii
intravenoase).
Suplimentele nutritionale ajuta pacientii sa-si procure nutrientele esentiale, i
nsa sunt relativ scumpe si necesita o administrare indelungata.
Alimentatia prin sonda nazogastrica si alimentatia parenterala sunt eficiente in
cazul pacientilor cu forme grave de boala Crohn, insa predispun la infectii si
dezechilibre nutritionale. De asemenea, alimentatia artificiala poate cauza in t
imp probleme hepatice grave (insuficienta hepatica).
Trebuie sa mentionam ca nu exista studii medicale suficiente care sa demonstreze
eficienta terapiei complementare in boala Crohn (cu exceptia antibioticelor).