Ia n seam orice simtom, prezint-te la

medic evii poate un AVC !!,

Dr. ames !artin
-"##$-
1
I. INTRODUCERE
II. VASCULARIZATIA SI CIRCULATIA CEREBRALA
Vascularizatia cerebrala
Planul de organizare a vascularizatiei cerebrale
Poligonul Willis
Circulatia cerebral
III. INVESTIGATII CLINICE SI PARACLINICE IN
NEUROLOGIE
IV. INGRIJIREA PACIENTILOR CU ACCIDENT VASCULAR
CEREBRAL
Date despre boala
Ingrijiri generale
Ingrijiri specific
Diagnostic diferential
V. STUDII DE CAZ
VI. CONCLUZII
VII. BIBLIOGRAFIE
I.I%&'(D)C*'*
2
Romania ocupa un loc fruntas in lume in privinta mortalitatii prin
accident vascular cerebral(AVC) in conditiile in care anual !"# din populatia
planetei moare din aceasta cauza potrivit datelor $rganizatiei %ondiale a
&anatatii($%&)'
(&tatisticile arata ca accidentele vasculare cerebrale reprezinta a treia
cauza de mortalitate in lume dupa bolile cardiovasculare si cancer' $ persoana
care a supravietuit unui AVC are ))# sanse sa mai sufere inca un accident de
acest gen daca nu este supraveg*eat de un specialist+ a precizat dr' ,ames
%artin medic specialist in AVC din %area -ritanie'
In Romania se inregistreaza apro.imativ )"" de accidente vasculare
cerebrale noi la suta de mii de locuitori fata de o medie europeana de pana la
/"" de accidente vasculare' Calitatea vietii este cu atat mai afectata cu cat o
trime din pacientii cerebrovasculari au sub 01 de ani' 2n milion de romani a
trecut d3j4 printr5un AVC' Annual apar peste 1""'""" de recidive iar
mortalitatea prin AVC a ajuns la /6"5/67 de decese la suta de mii de locuitori'
Potrivit ultimelor statistici ale $%& accidentele vasculare cerebrale vor
devein pana in anul /")" principal cauza a mortalitatii in lume ajungand la
apro.imativ 8(opt) milioane de morti annual'
%edicii sustin ca dintre cei care sufera un accident vascular cerebral o
treime mor in primul an dupa accident o treime raman cu *andicap permanent
iar restul se recupereaza'
Accidentele vasculare cerebrale se impart in doua categorii9 cele
isc*emice care inregistreaza un procent de apro.imativ 67# si cele
*emoragice' AVC isc*emic are loc cand un vas de sange care iriga creierul
intrerupe alimentarea cu $/ a celulelor nervoase din zona cerebrala respective'
Accidental isc*emic poate fi tranzitor(AI:) care dureaza de obicei cateva
minute dupa care semnele si simptomele dispar' C*iar daca AI: nu provoaca
leziuni permanente este departe de a fi un episode lipsit de importanta'
Ignorarea unui accident isc*emic tranzitor poate avea consecinte grave asupra
sanatatii'
3
Apro.imativ o treime din persoanele care sufera un accident isc*emic
tranzitoriu vor suferi si de un accident vascular cerebral de obicei in decursul
aceluiasi an'
Accidentul vascular tranzitor poate fi atat un semnal de alarma intrucat
anunta un AVC imminent cat si o ocazie de a lua masuri pentru a preveni
accidental vascular cerebral'
Accidental vascular *emoragic este atunci cand un vas de sange se sparge
si provoaca *emoragia cerebral'
Principalele cause ale accidentelor vasculare cerebrale sunt
*ipertensiunea arterial aritmia(ritmul cardiac neregulat) diabetul fumatul
e.cesiv nivelul de c*olesterol ridicat si lipsa activitatii fizice'
&imptomele unui accident vascular cerebral sunt incapacitatea de a vorbi
paralizia partial afectarea vederii si a gustului incapacitatea de a ing*iti si
pierderea cunostintei'
(;ste e.trem de important ca orice astfel de simptom sa fie luat in seama
pentru ca sansele evitarii unui AVC sunt mari daca pacientul se prezinta la
medic la timp< spune dr' ,ames %artin'
%edical primar neurolog al &pitalului ,udetean din :imisoara dr' %a.im
Petrica e.plica9
<Apro.imativ 67# din accidentele cerebrale care ajung la noi sunt AVC
iar acestea necesita tratament specific (n'a'tromboliza5distrugerea c*eagului5
prin perfuzii intravenoase)' Daca tromboliza se face mai tarziu de trei ore de la
producerea AVC pacientul risca o *emoragie masiva si c*iar poate deceda'
%ai importanta insa este prevenirea AVC printr5un regim de viata
sanatos' %ai pr3cis romanilor care sunt obisnuiti cu mese imbelsugate pline de
grasimi le este recomandat sa renunte la ele' Din pacate noua ne lipseste
educatia sanitara si alimentara' =u ne5am tratat factorii de risc' Romanii
mananca prea gras si consistent' Altii bolnavi cardiac cronici nu5si respecta
tratamentul prescris de medic si apoi ajung la noi'+ e.plica dr' Petrica'
Accidentul vascular cerebral este o urgenta medicala' :ratamentul de
urgenta poate face deosebirea dintre viata si moarte' $ interventie prompta
4
poate sa reduca de asemenea riscul complicatiilor sau a sec*elelor secundare
unui AVC'
In &tatele 2nite accidentul vascular cerebral este principala cauza a
dizabilitatilor la adulti si a treia cauza de deces> doar bolile cardiace si cancerul
fac mai multe victime decat AVC'
Vestea buna este ca numarul de decese provocate de AVC este in scadere
in ultimii /"5)" de ani' Reducerea factorilor de risc major este responsabila
pentru aceasta scadere'
5
II. VA+C),A'I-A&IA +I CI'C),A&IA
C*'*.'A,A
1.Vascularizaia c!r!"rala
Ar!r!l!. Irigatia arteriala a creierului este strans legata de cele cinci
vezicule ale tubului neural primitive9 5 telencefal diencefal mezencefal
metencefal mielencefal' ?iecare vezicula are aport arterial specific si constant>
dupa aceea o artera a irigat o anumita vezicula cerebrala ea participa de
obicei si la irigarea veziculei vecine situate imediat cranial' Astfel
vascularizatia arterial a veziculelor cerebrale se intrica in sens caudo5cranial ca
olanele unui acoperis'
Relatia dintre marile artere ale creierului si segmentele
tubului neural'
In mod cu totul general irigatia arteriala a creierului se realizeaza printr5
un trunc*i principal asezat bazal> acesta da nastere unor ramuri perforante
mediale si laterale destinete structurilor bazale apoi se continua la suprafata
creierului ca artera terminala destinata structurilor dorsal' Arterele perforante
pro.imale mai subtiri iriga grupele celulare mediale si bazale filogenetic mai
vec*i>cele laterale de un calibru mai mare iriga grupele celulare dorsale si
laterale filogenetic mai noi' Arterele superficial destinate corte.ului sunt de fapt
cele mai distale artere perforante destinate celor mai noi grupe celulare'
6
Incepand cu segmental cel mai rostal al tubului neural prima artera
intalnita este ar!ra c!r!"rala a#!ri$ara% ramura terminala a arterei carotide
interne' Din primul segment al arterei cerebrale anterioare pornesc ramuri
perforante care iriga partea mediala si bazala a telencefalului' $ artera destul
de mare se poate indrepta lateral spre spatiul perforat in care patrunde in
vecinatatea ramurilor perforante mediale ale arterei cerebrale medii' Aceste
ramuri fine se anastomozeaza adesea inainte de a patrunde in creier' De pe
versantul lateral al arterei cerebrale anterioare la originea arterei comunicante
anterioare sau imediat pro.imal de aceasta origine e.ista o artera perforanta
mare artera @eubner> printr5un traiect retrograde aceasta se indreapta catre
portiunea rostro5mediala a substantei perforante anterioare pe unde patrunde in
creier pentru a participa la irigarea capului nucleului caudat si a regiunii
adiacente a putamenului' Arterele cerebrale anterioare se apropie una de
cealalta in fisura interemisferica si comunica pe linia mediana fie printr5un
trunc*i transversal fie prin inosculatie> dupa aceasta se curbeaza in jurul
genunc*iului corpului calos si se continua pe suprafata corpuluicalos irigand
partile mediale ale lobilor frontali'
Ramurile corticale ale arterei cerebrale anterioare
!'artera frontal inferioara> /'artera frontal interna anterioara> )'artera frontal interna
medie> 1'artera frontal interna posterioara caloso5marginala> 7'arterele parietale
interne> A'paracentrala> -' precuniana> C' parieto5occipitala> 0'artera paricaloasa
posterioara'
Caudal artera cerebrala anterioara se intinde pana la spleniusul corpului
calos' Ramurile sale trec peste marginea medial a lobului frontal si se
anastomozeaza cu ramurile arterei cerebrale medii la apro.imativ / cm distanta
7
de linia mediana> in regiunea lobului patrat seanastomozeaza si cu ramuri ale
arterei cerebrale posterioare'
Ramurile individuale ale arterei cerebrale anterioare variaza de la un creier la
altul dar teritoriul global de irigatie a trunc*iului principal este constant'
Anastomozele arterelor corticale5 !'artera frontal interna anterioara> /'artera frontala
interna medie> )'artera frontala interna posterioara> 1'arterele parietale interne>
7'artera pericaloasa posterioara 0'artera orbito5frontala> 6'artera precentrala> 8'artera
centrala> A'artera ascendenta> !"'artera parietala posterioara'
Ar!ra c!r!"ral &!'i! iriga treimea mijlocie a telencefalului si este
considerata ca a doua ramura terminal a arterei carotide interne> ea trece
transversal peste trigonul olfactiv si dorsal de polul temporal dand nastere
ramurilor sale periferice superficial' Cateva mici ramuri perforante iau nastere
din trunc*iul principal aproape de originea acestuia din artera carotida interna>
aceste perforante in nr' de 05 /" patrund in creier lateral si caudal de cele ale
arterei cerebrale anterioare' ;.ista anastomoze intre perforantele cerebralei
medii si cele ale cerebralei anterioare ca si intre cele ale cerebralei medii dar
toate aceste anastomoze se realizeaza inainte ca arterele sa patrunda in substanta
cerebral' $ artera perforanta mare paraseste in ung*i ascutit fie trunc*iul
principal al arterei cerebrale medii distal de perforantele descries fie ramurile
primare de diviziune ale trunc*iului principal' Acest vas este in mod frecvent
denumit artera striata lateral si iriga masele celulare ale B laterale a globului
palid corpul nucleului caudat si claustrumul de asemenea si capul mucleului
caudat si putamenul caudal de teritoriul irigat de perforantele arterei cerebrale
anterioare' In cursul trecerii acestei artere prin capsula interna se observa ramuri
8
foarte putin numeroase> leziunile capsule apar ca o consecinta a leziunii
grupelor celulare intre care este situate' Partea bazala a lobului frontal si varful
lobului temporal sunt irrigate de vasele superficial care deriva din artera
cerebral medie' :runc*iul arterei cerebrale medii se imparte in doua sau trei
subdiviziuni principale si trecand de regiunea fasciculului uncinat intra in
fisura sClviana> aceste ramuri iriga suprafata lateral a lobului frontal regiunea
pre5 si postcentrale regiunile parietala postero5 laterala si occipital lateral
precum si girul temporal superior' Da suprafata creierului e.ista anastomoze cu
arterele cerebral anterioara si posterioara'
Ramurile corticale ale arterei cerebrale medii
!'artera precentrala> /'artera orbito5frontala> )'artera insular> 1'artera temporala
anterioara> 7'artera temporala medie> 0'artera centrala> 6'artera postcentrala> 8'artera
parietala posterioara> A'ramura terminala a arterei cerebrale medii> !"' artera
temporala posterioara'
Ar!ra c$r$i'ia#a a#!ri$ara ia nastere din artera carotida fie ca un
trunc*i unic al carui diametru variaza intre "! si ! mm fie sub forma unui grup
de vase mici' Imediat dupa originea ei da nastere catorva ramuri pentru nucleul
amigdalian si *ipocamp> ramuri mici originare putin mai distal iriga coada
nucleului caudat si comle.ul *ipocampic' In locul in care trunc*iul principal
incruciseaza ventral tractul optic el da nastere unor ramuri perforante subtiri
care patrund in creier si iriga partea medial a globului palid> mai distal gasim
ramuri care patrund in partea bazala a diencefalului fiind destinate talamusului
ventro5 lateral>in fine unele ramuri sunt destinate corpului geniculat lateral'
Artera coroidiana anterioara patrunde apoi in fisura coroidiana (fanta -ic*at) si
se termina in ple.urile coroide ale cornului temporal al ventriculului lateral'
Aceasta artera are anastomoze cu arterele cerebral medie cerebral posterioara
comunicanta posterioara si cu ramuri coroidiene posterioare'
9
Ar!!ra c!r!"ral ($s!ri$ara este portiunea pro.imala a arterei cerebrale
posterioare iar cele doua ramuri de diviziune terminal a arterei bazilare ca
portiuni ale arterelor mezencefalice'
Primele ramuri ale arterei cerebrale posterioare pro.imale (comunicanta
posterioara) iriga nuclei *ipotalamici cateva perforante subtiri patrund in
grupele celulare subtalamice iar ceva mai distal o ramura mai voluminoasa
iriga treimea anterioara a talamusului' Din portiunea distal a arterei cerebrale
posterioare in locul unde incepe traiectul ei pe fata interna a emisferei
cerebrale iau nastereramuri perforante care patrund unele in fisura
*ipocampica (intre a IV5a si a V5a circunvolutie temporala) si ajung la nucleul
dorsal al talamusului> altele patrund prin fisura coroidiana si se ramifica in
ple.urile coroide> alte ramuri trec peste nucleul posterior al talamusului intra in
fisura cerebral transversa si patrund in planseul ventriculului al III5lea' Pentru a
se ramifica in ple.urile coroide de la acest nivel' Artera cerebral posterioara
distal iriga lobul occipital si majoritatea lobului temporal cu e.ceptia polului si
a circunvolutiei :!'
Ramurile corticale ale arterei cerebrale posterioare
!'artera occipital> /'artera temporo5occipitala> )'artera temporala medie> 1'artera
temporala anterioara'
Artera se anastomozeaza cu arterele cerebrala anterioara si medie pe
suprafata emisferei cerebrale si cu ramurile arterei coroidiene anterioare' ;.ista
si o circulatie colaterala la nivelul *ipotalamusului intre ramurile arterei
cerebrale posterioare pro.imale si mici ramuri originare direct din artera
carotida interna'
10
Creierul intermediarC si posterior este irigat de artere ce tin de sis!&ul
)!r!"r$* "azilar. Artera bazilara se divide terminal in cele / artere
mezencefalice' 2nele ramuri perforante ale acestor artere patrund in portiunea
adiacenta a diencefalului>altele mediale si laterale iriga grupele celulare ale
tegumentului creierului mijlociu' Aceste ramuri perforante formeaza pediculul
retromamilar cu un plan anterior talamoperfornt si unul posterior sau
peduncular' &egmental distal al arterei mezencefalice se termina in regiunea
tegumentului mezencefalic> majoritatea ramurilor terminale patrund in coliculul
superior sic el inferior dar cateva se continua rostal spre diencefalul alaturat
formand pediculul talamogeniculat' Atat la nivelul mezencefalului cat si al
diencefalului arterele se arborizeaza si se intrepatrund in interiorul substantei
cerebrale fara sa se anastomozeze intre ele'
Arterele creierului posterior provin din ramuri ale sistemului vertebra5
basilar' -aza puntii este irigata de ramurile a 058 artere care iau nastere din
artera bazilara> 150 din aceste artere sunt destinate ca artere perforante
e.clusive puntii in timp ce doua artere mai mari si amume artera cerebeloasa
superioara si artera cerebeloasa antero5 inferioara se continua la nivelul
cerebelului'
Artera mare cea mai rostala a metencefalului ar!ra c!r!"!l$asa
su(!ri$ara ia nastere cativa mm sub sau c*iar la nivelul terminarii arterei
bazilare' 2neori c*iar in acest loc o artera perforanta destul de voluminoasa ia
nastere din artera bazilara> alteori aceasta perforanta este o ramura a arterei
cerebeloase superioare' %ai lateral artera cerebeloasa superioara poate da
nastere unor perforante subtiri destinate portiunii laterale a tegumentului
pontin si unei ramuri voluminoase destinate fetei dorso5laterale a cerebelului'
:runc*iul principal se divide pe dorsul cerebelului intr5un nr' de ramuri
terminale' Cateva ramuri mici sunt destinate coliculului posterior iar altele mai
numeroase se indreapta caudal si patrund in nuclei cerebelosi' Ramura
terminala principala a arterei cerebeloase superioare se ramifica pe suprafata
dorso5 rostala a emisferelor cerebeloase a vermisului'
A doua artera mare ar!ra c!r!"!l$asa a#!r$* i#+!ri$ara isi are
originea impreuna cu perec*ea ei in treimea caudal a arterei bazilare' Aceasta
artera are o origine si un teritoriu variabile> poate aparea ca o aretera unitara sau
poate fi construitadin mai multe ramuri mici'
11
Dupa ce da nastere la mai multe perforante mici pentru punte merge
parallel cu nervii cranieni VII si VIII spre meatul acustic intern si ajunge pe fata
bazilara a cerebelului la a carei irigatie contribuie'
:raiectul e.tra5 si intracranian al arterei vertebrale si al ramurilor sale> teritoriul
vascular al segmentului posterior al poligonului Willis'
A'talamusul cu massa intermedia> -'pedunculul cerebral> C'protuberanta'
Artera auditiva interna isi poate avea originea in aproape oricare punct al
arterei cerebeloase antero5 inferioare> mai rar apare ca un ram separate al
arterei bazilare' 2neori artera cerebeloasa antero5 inferioara este destul de
12
voluminoasa pentru a prelua teritoriul arterei cerebeloase postero5inferioare>
alteori este posibila si situatia e.act inversa' Anastomoze voluminoase e.ista
deseori intre arterele cerebeloase antero5 si postero5inferioare'
Portiunea cea mai caudal a creierului aceste vase si intalnesc pe partea
ventral a maduvei cervical si formeaza artera spinal anterioara' Asemanator cu
irigatia altor regiuni ale creierului posterior grupele celulare central ale
bulbului sunt irigate de perforantele central subtiri care deriva di ambele artere
vertebrale si din artera spinal anterioara'
De pe versantul lateral al arterei vertebrale ia nastere o artera mare
ar!ra c!r!"!l$asa ($s!r$* i#+!ri$ara' Ramurile ei perforante iriga portiunea
dorso5 laterala a bulbului dar uneori aceste perforante laterale pot aparea si
separate din artera vertebrala' Artera cerebeloasa postero5 inferioara se imparte
la nivelul partii dorso5 laterale a bulbului intr5o ramura laterala care iriga cele
doua treimi caudale ale bazei si portiunea laterala a emisferei cerebeloase si o
ramura medial care iriga vermisul si portiunea medial a bazei emisferei
cerebeloase> unele ramuri ale acestei artere intra in ple.urile coroide ale
ventriculului al IV5lea'
V!#!l!. Intocmai ca si arterele creierului venele au un raport determinat
cu structurile cerebrale> dar spre deosebire de artere venele formeaza nu unul
ci doua sisteme functionale' In timp ce irigatia arteriala este asigurata de un
singur sistem de artere asezat ventral sangele venos emerge dorsal pe doua cai
distinct dar interconectate una superficiala si alta profunda'
=umai sistemul profund primeste aferente venoase din intregul creier
dupa un model asemanator cu cel arterial> tributare sistemului profund se afla
intr5un raport mai strans cu tubul neural decat arterele' 2n al doilea sistem
dreneaza sangele venos al corte.ului cerebelos si cerebral catre sinusurile durei
mater supradiacente> aceste vene sunt mai superficial decat arterele si pot fi
considerate de aceea ca adevarate vene meningiene' =umeroase colaterale
leaga ambele sisteme venoase intre ele precum si venele aceluiasi sistem'
Venele superficial ale corte.ului cerebral alcatuiesc ) grupuri principale'
Primul este grupul venelor cerebrale superioare si se gasestepe pportiunea
dorso5 medial si dorso5laterala a emisferei cerebrale> aceste vene patru la nr'
se apropie de sinusul longitudinal superior sub un ung*i ascutit in raport cu
directia curentului sanguine' Al doilea grup sau grupul mijlociu se gaseste pe
portiunea infero5 lateral a emisferei (venele cerebrale mijlocii)' Al treilea sau
13
grupul bazal este localizat pe suprafata inferiara a creierului si este cunoscut
sub numele de grupul venelor cerebrale inferioare'
&c*ema drenajului venos cranian
!'sinusul petros superior> /'sinusul drept> )'sinusul pietros inferior> 1'sinusul cavernos
Inainte de a parasi corte.ul cerebral si a ajunge la sinusul venos respective
venele fiecarui grup se unesc intr5unul sau mai multe trunc*iuri' Printre
numeroasele vene anastomotice care leaga grupurile intre ele proemina marea
vena :rolard care leaga grupul superior de cel mijlociu pe fata lateral a
emisferei cerebrale si vena mare anastomotica a lui Dabb3 care porneste din
fisura sClviana incruciseaza lobul temporal si se varsa in sinusul lateral' Venele
de pe fata interemisferica au anastomoze cu venele profunde din regiunea venei
Ealen' Venele de pe fata bazala a emisferelor cerebrale impreuna cu cele de pe
fata lateral si impreuna cu vena Rosent*al sunt conectate la sistemul venos
profund' De la nivelul cerebelului venele superficial sunt conectate direct la
sinusurile durale' Aceste canale venoase parasesc cerebelul ca o singura vena
sau ca un grup de vene in 0 locuri9 de la portiunea rostro5dorsala a fiecarei
emisfere la sinusul pietros de fiecare parte> de la portiunea dorso5caudala a
fiecarei emisfere la sinusurile durale din teritoriul supradiacent> de la vermisul
rostral la vena cava Ealen> de la vermisul dorso5caudal la +lu!#s si#uu&
14
(teascul @erofil)' Venele superficial au numeroase anastomoze cu sistemul
venos profund al creierului posterior'
&istemul venos profund este in legatura cu venele tuturor segmentelor
creierului' ?ine canale venoase care provin de la corte.ul fiecarei emisfere
&c*ema sinusurilor durei mater
cerebrale5 venele transcerebrale5 merg parallel cu fibrele substantei albe pentru
a se intilni cu venele corpilor striate in peretele lateral al venticulilor laterali'
Din partea restrala a telencefalului aceste vene transcerebrale converg spre a
forma venele septale' Vena septala terminala si a ple.urilor coroide toate trei
asezate sub ependim converg de fiecare parte si patrund in portiunea rostrala a
fisurii cerebrale transverse luand numele de vena cerebral interna' Perec*ea de
vene cerebrale interne se indreapta caudal printre faldurile piei mater fiecare
primind un affluent din portiunea caudal a emisferei respective
Din partea ventral a corpului striat venele se varsa in vena colectoare
bazala a sistemului profund numita vena Rosent*al' In drumul sau spre vena
Ealen vena Rosent*al primeste tributare de la baza telencefalului rostral si de
la nuclei diencefalici' 2neori vena Rosent*al poate sa se uneasca cu venele
rostro5dorsale ale cerebelului sis a se verse in sinusul pietros> mai frecvent
insa se uneste cu vena cerebral interna sau se varsa direct in vena Ealen'
Aceasta la randul ei dupa un traiect de "75! cm se varsa in sinusul drept'
Venele portiunii bazale a creierului intermediar si posterior dreneaza
sangele din suprafata cerebral avand o dispozitie asemanatoare cu aceea a
arterelor perforante' Venele de pe fata bazala a creierului intermediarC si
posterior se gasesc la suprafata dedesubtul arterelor respective' Da suprafata
trunc*iului cerebral ele trec dintr5o parte in alta a liniei mediane pe sub artera
15
bazilara si sunt legate dorsal cu venele cerebeloase superficial rostral cu
venele creierului anterior si caudal cu venele maduvei spinarii'
P$li,$#ul -illis sau cercul Willis este un sistem anastomotic situate la
baza creierului intre cele doua artere carotid interene si sistemul vertebra5
bazilar> el a fost descries in urma cu aproape )7" de ani de catre anatomistul
englez al carui nume il poarta (:*omas Willis5 !001)' Poligonul lui Willis se
afla intre baza creierului si endobaza craniana in spatial subara*noidian' ;l a
fost descries ca un polCgon cu 6 laturi in care vasele5 perec*e sunt simetrice ca
pozitie si egale ca dimensiuni'
:ipul adult de polCgon este pe de o parte rezultatul simplificarii mai
mult sau mai putin complete a unei retele vasculare pe de alta parte rezultatul
fuziunii a trei sisteme circulatorii independente' Din aceasta cauza este usor de
inteles ca poligonulpoate fi sediul a numeroase variante care se indeparteaza
mai mult sau mai putin de la tipul simetric ideal prezent in doar /7# din
cazuri' Datura rostrala unica a poligonului este formata de artera comunicanta
anterioara' Celelalte componenete ale sale sunt9 latura antero5laterala (formata
din portiunea pro.imala a arterei cerebrale anterioare) latura postero5
lateral( de artera comunicanta posterioara) si latura posterioara (formata de
artera cerebrala posterioara)'
Anomaliile discrete ale poligonului adica variantele care se abat de la
tipul normal numai prin asimetria ramurilor omologe si variabilitatea
dimensiunilor sunt foarte frecvente (apro.imativ 0" # dintr5un total de )"" de
creiere studiate)' Anomaliile grosolane ca absenta unei artere bazilare
importante sau persistent unei artere embrionare sunt intanlite mai rar'
In ce priveste portiunea rostrala a poligonului anomaliile cele mai
frecvente intereseaza formatiunea arterial asemanatoare cu litera @ realizata de
cele doua artere cerebrale anterioare si artera comunicanta anterioara' :ipul
normal este realizat in 8"# din cazuri este e.ceptional absenta arterei
comunicante anterioare> artera este multila in !18# din cazuri> artera cerebral
anterioara mediana apare in 8A# din cazuri' $ asimetrie marcata a
segmentului pro.imal al celor doua artere cerebrale anterioare duce la
importante modificari ale circulatiei in poligonul Willis9 *ipotrofia unilateral
pare in !)# din cazuri iar absenta in !1#'
16
Poligonul lui Willis
!'artera terminal primitive> /'anastomoza intre arterele cerebeloase inferioare
snterioara si posterioara'
In segmentele lateral si postero5lateral ale poligonului se observa
*ipoplazia uni5 sau bilateral a primului segment al arterei cerebrele posterioare>
absenta sa este e.ceptional in acest caz ambele emisfere cerebrale fiind
tributare e.clusive sistemului carotidian' Artera comunicanta posterioara poate
lipsi sau poate fi foliforma uni5 sau bilateral'
.. Circulaia c!r!"rala
A#as$&$z!l! 'i#r! 'i+!ri!l! ar!r! c!r!"ral!. &e realizeaza la ) nivele9
a)intre marile trunc*iuri 5 reprezinta principal cale de circulatie colaterala
17
arteriale de la baza
creierului prin
intermediul poligonului
Willis
cerebral interconectand cele doua artere carotid
interen cu artera bazilara>
5 e.tremitatea anterioara a poligonului reprezinta
cea mai importanta cale de legatura intre circulatia
celor doua emisfere cerebrale>
5 principal legatura arteriala dintre creierul anterior
sic el posterior este reprezentata de artera
comunicanta posterioara si prima portiune a arterei
cerebrale posterioare>
5 buna dezvoltare a e.tremitatii anterioare si a celei
poaterioare a poligonului este conditia necesara
pentru o circulatie eficienta la nivelul vaselor mari
de la baza creierului>
5 in conditiile circulatorii normale prin vasele
poligonului nu are loc o circulatie propriu5zisa a
sangelui deoarece presiunea carotidiana este
practice egala cu cea vertebra5 bazilara>
5 in conditii variate care se deosebesc de normal
create fie de o simpla rotatie a capului care jeneaza
circulatia vertebrala uni5 sau bilateral fie de absenta
congenital obliterarea sau ligature uneia dintre
arterele carotid sau vertebrale circulatia
anastomotica de la nivelul poligonului este capabila
sa asigure irigatia segmentului cerebral respectiv'
b)intre ramurile
perforante destinate
structurilor bazale
5 au loc aproape e.clusive inainte de patrunderea
arterelor in substanta cerebrala>
5 procesul de supleere circulatorie are in general la
acest nivel o importanta strict locala>
5 circulatia dintre arterele perforante bazale nu
poate fi pusa in evident angiograp*ic ci numai post
mortem'
c)intre ramurile
superficiale ale ariilor
corticale
5 anastomoze bogate e.ista intre artera coroidiana
anterioara si arterele cerebral posterioara si
comunicanta posterioara>
5 ele se realizeaza9
5 la suprafata *ipotalamusului>
5 pe suprafata corpului geniculat lateral>
5 in ple.urile coroide ale ventriculului
lateral>
5 pe fata mediala a lobului temporal'
A#as$&$z!l! 'i#r! ar!r!l! car$i'! i#!r#a si !/!r#a.
18
$ importanta cale de circulatie colaterala se realizeaza prin anastomozele
dintre artera oftalmica F ramura a carotidei interen 5 pe de o parte si arterele
facial ma.ilara interna si temporala superficial F ramuri ale carotidei e.terne F
pe de alta parte'
Anastomozele corticale
Arterele care participa la aceste anastomoze sunt urmatoarele9
Artera oftalmica Artera faciala
Artera dorsala a nasului artera nazala laterala
Artera palpebrala artera angular
Artera lacrimala artera meningee medie
Artera lacrimala arterele temporal profunde
Artera palpebrala inf' artera infraorbitala
Artera etmoidala anterioara ramura nazala laterala
Artera etmoidala posterioara din artera sfenopalatina
Ramura palpebrala a arterei lacrimale artera zigomatico5 orbitara
Artera frontal ramura frontala
Cele mai importante dintre aceste anastomoze sunt cele prin intermediul
ramurilor arterei ma.ilare interne> diametrul acestor anastomoze creste pana la
de trei ori valoarea initiala dupa ligtura arterei carotide interne cervical'
In regiunea auriculara e.ista de asemene unele anastomoze de importanta
mai mica intre ramurile timpanice ale arterei carotid interne si artera auditiva
interna ramura a trunc*iului basilar pe de o parte si ramurile auriculare ale
arterei carotid e.terne pe de alta parte'
19
2n rol important poate fi jucat si de anastomozele dintre ramurile
musculare ale arterei vertebrale si ramurile musculare ale arterei occipitale
ramura a arterei carotide e.terne'
Anastomozele dintre ramurile meningiene ale arterei carotid interne si
artera meningee medie ramura a carotidei e.terne cat si cele dintre diferitele
ramuri meningeene si arterele de la suprafata creierului (retia mirabilia) pot
contribui si ele la irigarea unor teritorii cerebrale'
L!,auri ar!rial! (ri# i#!r&!'iul u#$r ar!r! '! i( !&"ri$#ar.
Aceste artere care pot persista la adult printr5un viciu de dezvoltare sunt
urmatoarele9
a) artera trigeminala primitive5 sursa primcipala a creierului posterior la
embrionul de /8 de zile' Da adult artera trigeminala primitiva leaga
artera carotida interna la iesirea ei din orificiul superior al canalului
carotic din stanca temporalului de treimea superioara a arterei
bazilare>
b) artera otica primitive5 cu totul e.ceptionala conecteaza la nivelul
bazei craniului artera carotida interna la portiunea pro.imala a arterei
bazilare>
c) artera *ipoglosica primitiva Fleaga artera carotida comuna de artera
vertebrala' In cazul e.istentei sale artera vertebrala apare ca o ramura
a arterei carotid commune si patrunde in craniu prin gaura condiliana
Pr$c!s! c$rical! +u#'a&!#al!
Viata psi*ica umana este considerata a fi rezultatul a trei compartimente
strans legate intre ele9 compartimentul de cunoastere (gandirea atentia
orientarea invatarea memoria) cu ajutorul caruia omul cunoaste realitatea si
patrunde in descifrarea legiloe ei compartimentul afectiv, constituit din trairile
emotiile sentimentele si pasiunile pe care omul le incearca in viata si
compartimentul volitional, constand din totalitatea *otararilor deciziilor si in
perseverenta indeplinirii lor' Da baza activitatii corticale stau refle.e
conditionate datorita carora organismului se adapteaza permanent si adecvat la
conditiile in continua sc*imbare ale mediilor e.tern si intern'
R!+l!/!l! c$#'ii$#a! 0RC1 studiate de I'P'pavlov cu ocazia cercetarilor
asupra reglarii secretiei salivare se elaboreaza in cursul vietii individuale si
reprezinta un important mecanism de invatare'
20
Refle.ul conditionat este un raspuns determinat de un e.citant initial
indiferent (;I) dupa ce acesta a coincis de mai multe ori in timp cu un stimul
neconditionat (;=) care produce in mod normal un raspuns innascut' De
e.emplu sunetul unui clopotel inainte de alimentarea animalelor dupa mai
multe asocieri ajunge sa produca salivatie c*iar in lipsa e.citantului
neconditionat (alimentatia)> deci a devenit un e.citant conditionat' 2n numar
imens de fenomene somatic sau visceral pot fi provocate pe cale refle.
conditionata'
%ecanismul elaborarii RC ar consta in stabilirea unor cone.iuni
functionale intre focarele de e.citatie corticala ale celor doi stimuli care
coincide (;C si ;=) e.citatia iradiind spre focarul mai puternic (;=)'
Ii#2i"iia c$ricala. RC fiind rezultatul unorlegaturi temporare stabilite
intre actiunea unui e.citant din mediul intern sau e.tern si o anumita functie a
organismului se mentine atata timp cat stimulul semnaleaza scoartei o anumita
modificare la care organismul trebuie sa se adapteze' De aceea cand stimulul isi
pierde semnificatia de semnal inceteaza de a mai fi un ;C si nu mai
declanseaza reactia conditionata fenomen denumit inhibitie corticala.
;a poate fi interna sau e.terna dupa cum agentul determinant actioneaza
din interiorul sau din afara focarului de e.citatie corticala'
5 Inhibitia interna (conditionata) specifica scoartei cerebrale poate fi
de mai multe tipuri in functie de mecanismul de producer' Astfel
aplicarea repetata a ;C fara a fi intarit de ;= este urmata de
diminuarea pana la disparitia efectului refle. proces denumit inhibitie
prin stingere. In timpul elaborarii unui RC raspunsul refle. este
declansat nu numai de catre ;C dar si de stimolii asemanatori iar
intarirea numai a ;C permite dupa un timp ca animalul sa poata face
diferentieri e.treme de fine ( de e.emplu poate sa raspunda la un
sunet de 8"" @z dar nu si la unul de 8!/@z)' ;liminarea raspunsurilor
la alti stimuli in afara de ;C este denumita inhibitie de diferentiere.
Pentru a se elabora un RC trebuie ca ;C sa preceada ;= intre cei doi
e.citanti e.istand un anumit interval de timp' Daca se mareste acest
interval raspunsul la ;C apare dupa o perioada de latent mai lunga
proces denumit inhibitie de intarziere. Daca dupa elaborarea unui RC
la un anumit stimul concomitant cu ;C actioneaza repetat un nou
21
stimul si aceasta asociere nu este intarita dupa un timp efectul
conditionat diminua ca urmare a instalarii inhibitiei conditionate.
5 Inhibitia externa (neconditionata) apare atunci cand in timpul
elaborarii RC sau al desfasurarii unei anumite reactii conditionate
intervine un alt stimul necunoscut care in*iba RC deoarece in*iba
focarul cortical al ;C5 prin inductie negative care apare ca urmare a
unui e.citant foarte puternic' 2n tip special de in*ibitie e.terna este
cea supraliminara, cand se repeat timp indelungat un ;C si are rolul
de a proteja celulele corticale de actiunea nociva a e.citantului'
S$&#ul este starea fiziologica periodica caracterizata prin inactivitate
somatic si abolirea temporara a constientei care poate fi insa restabilita rapid si
complet prin stimuli adecvati' &omnul cu durata variabila pentru un anumit
subiect (la adult in medie 658 ore ) alterneaza cu starea de veg*e constituind
ritmul nictemeral. Acest bioritm este de naturaendogena fiind controlat de
anumite arii nervoase cu localizare probabil *ipotalamica dar un rol important
au si factorii e.ogeni'
Intreruperea tuturor aferentelor senzitivo5 senzoriale prin blocarea
medicamentoase sau sectionarea sistemului reticulat activator ascendant cu
proiectie difuza corticala provoaca o stare de somn aproape continuu' &omnul
fiziologic nu este un fenomen pasiv datorat intreruperii starii de veg*e din
cauza scaderii aferentelor ci o in*ibatie activa'
In timpul somnului in afara abolirii starii de constienta se produc o serie
de modificari functionale9 scad frecventa respiratiilor si ventilatia pulmonara
scad frecventa cordului si tensiunea arterial scad activitatea renala si
peristaltismul intestinal se reduce tonusul muscular'
&omnul este necesar pentru mentinerea functionalitatii normale a
sistemului nervos'
Cercetari effectuate pe oameni la care s5a impiedicat somnul timp de
cateva zile au aratat ca anumite activitati care solicitau o incordare in mai mare
se afectau defectuos iar dupa priviri de somn mai indelungate au fost
mentionate modificari comportamentale si c*iar bioc*imice'
Ira'i!r!a% c$#c!#rar!a si i#'ucia (r$c!s!l$r c$rical! au loc
permanent deoarece cele doua procese fundamentale corticale5 e.citatia si
in*ibitia5 sunt intr5o continua miscare si dupa o initiala iradiere se
22
concentreaza in focarul initial si influenteaza activitatea zonelor invecinate'
Procesul de in*ibitie odata aparut intr5un focar cortical se e.tinde pe o zona
variabila in functie de intensitatea stimulului9 cand stimulul nu este prea
puternic iradierea nu depaseste proiectia corticala a analizatorului respective iar
cand este foarte intens in*ibitia iradiaza larg pe scoarta cuprinzand si etajele
subcorticale'
Intre e.citatia si in*ibitia corticala e.ista relatii de interdependenta
denumite inductie reciproca. $rice process cortical in faza de concentrare
determina o modificare de sens invers in zonele corticale din jurul sau9 e.citatia
determina in*ibitie si invers' Inductia limiteaza iradierea proceselor de e.citatie
si in*ibitie si este proportional cu intensitatea agentului care a determinat
procesul cortical'
Iradierea concentrarea si inductia reciproca sunt procese care se
interconditioneaza si din interactiunea lor rezulta comple.itatea functionala a
activitatii nervoase superioare'
I#)aar!a si &!&$ria reprezinta caracteristici fundamentale ale &=C
intregul nostrum comportament fiind un process invatat suprapus si dezvoltat
pe baza unor refle.e neconditionate' ?unctiile psi*ice atat de comple.e ale
omului sunt determinate de un program ereditar dar si de mediul inconjurator in
special de cel social printr5un process de invatare permanenta'
Invatarea este strans legata cu alte procese cerebrale mai ales cu atentia si
starea de activitate corticala care fac scoarta capabila sa primeasca sis a
prelucreze informatiile astfel incat la o reintalnirecu acelasi stimul reactia
declansata sa concorde cu altele declansate anterior' Da om invatarea poate avea
loc si fara un stimul e.tern evocand mintal evenimente si stabilind raporturi
logice noi intre notiuni memorarea stocarea informatiilor fiind obligatorii
pentru orice invatare'
Invatarea este legata de activitatea scoartei cerebrale sediul mecanismelor
care pot efectua cele mai rapide si mai fine diferentieri ale stimulilor si selectia
adecvata a raspunsurilor' &coarta cerebral este de asemenea sediul stocarii si
compararii datelor e.istente in memorie cu cele transmise pe diferitele canale
informationale' Da procesul invatarii partricipa si alte regiuni ale &=C9 sistemul
limbic talamusul *ipotalamusul si formatiunea reticulate a trunc*iului cerebral'
23
%ecanismele invatarii e.treme de comle.e sunt nervoase cat si umorale'
%ecanismele nervoase ale invatarii sunt9 conditionarea clasica pavlovista
avand la baza elaborarea unor RC tipul cel mai simplu si mai general de
invatare printr5o anumita activitate se obtine o recompense sau se evita o
pedeapsa'
Ambele mecanisme se bazeaza pe procesul de diferentiere si sunt
modificate prin e.perienta'
&ubstratul morp*ologic al procesului de invatare nu este inca precizat' &e
presupune ca invatarea implica formarea unor cone.iuni sinaptice deoarece
stimularea repetata a unor structure nervoase produce in neuroni cresterea
numarului dendritelor si umflarea terminatiilor cresterea diametrului si
alungirea terminatiilor a.onilor'
Memoria- capacitatea sistemului nervos de fi.are conservare recunoastere
si evocare a e.perientei umane5 este un process de reflectare selective active si
inteligenta a e.perientei acumulata anterior' %emoria sta la baza procesului
invatarii care este o activitate comple.a ce implica in afara memoriei si alte
procese cerebrale'
Cercetarile efectuarii la om au demonstrate ca nu e.ista o localizare stricta a
memoriei desi anumite zone corticale par a detine o importanta mai mare in
special lobii frontali si temporali sistemul limbic si anumite formatiuni
subcorticale'
3$i)aia detine un loc important in memorizarea repetarea si fi.area
datelor' Prin motivatie se intelege totalitatea cauzelor care pot duce la o decizie
comportamentala incepand cu informarea &=C prin semnale e.terne sau
interne' Centrii motivatiei situati in sistemul limbic si *ipotalamus sub
influenta stimulilor adecvati determina atat o anumita stare emotional cat si
raspunsuri somatomotorii si vegetative'
III.INVESTIGATII CLINICE SI PARACLINICE
IN NEUROLOGIE
24
A#a&#!za cuprinde totalitatea informatiilor care se obtin de la bolnav
sau de la apartinatorii sai'
E/a&!#ul #!ur$l$,ic va fi efectuat intotdeauna de catre nedicul
neurolog' :otusi primul care ia contact cu bolnavul este in cele mai multe cazuri
asistentul medical si in acest caz va trebui sa sties a faca un e.amen sumar
neurologic pentru a putea informa medical asupra tulburarilor prezentate de
bolnav'
Aiu'i#!a- este caracteristica pentru unele afectiuni neurologice
5 in hemiplegia flasca bolnavul este culcat in pat membrele paralizate
sunt inerte iar bolnavul nu misca decat membrele de pe partea sanatoasa>
5 in hemiplegia spastica-atitudinea este dictate de *ipertonia de tip
piramidal care predomina la membrul superior pe fle.ori iar la menbrul
inferior pe e.tensori>
5 in boala Parkinson corpul este usor antefle.at si rigid fata este
ine.presiva>
5 in coree- bolnavul este animat continuu de miscari involuntare bruste si
dezordonate>
5 in miopatii5 bolnavul prezinta lordoza lombara accentuate>
5 in meningite5 pozitia bolnavului este +cocos de pusca<'
S!&#! &!#i#,!al!* apar in meningite *emoragii meningiene' In afara de
cefalee varsaturi in jet5 fara effort5 apare redoarea de ceafa (intepenirea fetei)'
Alte semen semne meningeale sunt9 Gerning I Gerning II -rudzinsHi'
E/a&!#ul #!r)il$r cra#i!#i* va fi efectuat pe rand incepand cu
perec*ea I si terminand cu perec*ea III5a'
5 perec*ea I5 nervii olfactivi>
5 perec*ea a II5a5 nervii optici F e.amenul acuitatii vizuale>
5e.amenul campului visual
5e.amenul fundului de oc*i'
5 perec*ea IIIIVVI5 nervul oculomotor comun (III) nervul oculomotor
e.tern (VI) nervul patetic (IV)9
25
5 e.amenul motilitatii globilor ocular>
5 e.amenul pupilei si a refle.elor pupilare'
5 perec*ea V5a5 n'trigemen9
5 e.amenul motilitatii mandibulei (functia motorize)>
5 e.amenul refle.ului cornean (functia senzitiva)'
5 perec*ea a VII5a5n' facial9
5 tulburarile motorii se manifest ape jumatate de fata inervata de
nervul respective lezat (drept sau stang)'
5 perec*ea a VIII5a5 acustico5 vestibular9
5 cuprinde functia auditiva (component co*leara)
5 functia vestibulara (component vestibulara)'
5 perec*ea II III5 glosofaringian (II) pneumogastric (I) spinal (II)9
5 e.amenul fonatiei si deglutitiei pentru soloed si lic*ide'
5 perec*ea III5a5 *ipoglos
5 e.amenul formei si miscarilor limbii'
Or$saiu#!a* este mentinerea la vertical a ec*ilibrului static prin
actiunea antigravitativa a unor grupe musculare ale trunc*iului in raport cu
pozitia capului in spatiu' &e e.amineaza punand bolnavul sa stea in picioare cu
membrele inferioare cat mai apropiate'
3!rsul* este cercetat punand bolnavul sa mearga si privindu5l din fata si
din spate pentru a aprecia marimea bazei de sustinere pozitia membrelor
inferioare si superioare felul cum isi balaseanza membrele pe langa corp
pozitia trunc*iului'
E/a&!#ul &$iliaii aci)!* se face cerand bolnavului sa faca miscari pe
rand in toate segmentele corpului' &e va analiza nu numai posibilatatea de a
face miscarea ci amplitudinea ei si viteza cu care se e.ecuta'
E/a&!#ul &$iliaii (asi)!* inseamna cercetarea tonusului muscular
care poate fi e.agerat (*ipertonie) sau diminuat (*ipotonie)' Aceasta se pune in
evidenta prin palparea musculaturii5 se constata fie diminuarea consistentei
(*ipotonie) sau e.agerarea ei (*ipertonie)'
E/a&!#ul +$r!i &uscular!* se face fie opunandu5se unei miscari pe care
bolnavul incearca sa o e.ecute fie cerand bolnavului sa mentina anumite
pozitii'
3iscaril! i#)$lu#ar!* pot fi spontane sau provocate de o anumita
manevra9 apar in stare de repaus sau in timp ce bolnavul efectueaza o miscare'
26
%iscarile involuntare sunt9 tremuraturi fibrilatii fasciculatii mioclonii
miscari coreice *emibalice atetozice ticuri'
E/a&!#ul r!+l!/!l$r* refle.ul este definit ca un raspuns motor
vasomotor sau secretor produs prin intermediul sistemului nervos la un stimul
din mediul e.tern sau intern'
:oate actele refle.e sunt controlate de creier'
5 refle.e osteotendinoase5 se obtin prin percutia musc*iului e.plorat'
Reactia de raspuns se poate limita la o simpla contractie muscular fara
deplasarea segmentului corespunzator sau antreneaza o miscare a carei
amplitudine variaza'
Principalele refle.e osteotendinoase sunt9 bicipital tricipital stilo5
radial cubito5 pronator rotulian ac*ilian medio5 plantar'
5 refle.e de postura5 in clinica se e.amineaza doua categorii de refle.e de
postura9
5refle.e de postura generale5 care se declanseaza prin +fenomenul
de impingere+5 bolnavul fiind in ortostatiune>
5refle.e de postura locale5 constau in contractia tonica a unui
musc*i in momentul inc*eierii miscarii de apropiere a capetelor de
insertie a musc*iului respective' Pozitia imprimata de e.aminator
tinde sa se mentina foarte scurt timp' Aceste refle.e sunt9 refle.ul
de postura ale bicepsului a *alucelui a gambierului anterior'
5 refle.e cutanate5 se e.amineaza e.citand tegumentele cu un zc' In
principiu reactia de raspuns se traduce printr5o contractie muscular' Cele
mai importante sunt9
5refle.e cutanate abdominal
5refle.e cremasteriene
5refle.ul cutanat plantar'
5 refle.e mucoase9
5refle.ul cornean5 consta in miscarea de clipire bilateral la
atingerea cu un tampon de vata a marginii laterale a corneii>
5refle.ul velo5palatin5 la atingerea cu spatula a fetei posterioare a
valului palatin apare o senzatie de grata si miscare de deglutitie>
27
5refle.ul faringian5 ls stingerea cu o spatula a peretelui posterior al
faringelui apare contractia musc*ilor faringieni cu aparitia
senzatiei de voma'
5 refle.e vegetative5 au valoare redusa in stabilirea diagnosticului
neurologic'
E/a&!#ul c$$r'$#arii &iscaril$r s!,&!#ar!* se face in decubit dorsal
bolnavul fiind initial cu oc*ii desc*isi apoi inc*isi' Avand bratul e.tins lateral
bolnavul este solicitat sa5si duca varful degetului aratator pe varful nasului (la
proba indice5nas) si calcaiul pe genunc*iul de partea opusa (proba calcai5
genunc*i)' &e va aprecia directia initiala si generala a miscarii amplitudinea sa
si stabilitatea in punctual final (varful nasului sau genunc*i)'
E/a&!#ul s!#si"iliaii* tulburarile de sensibilitate e.plorate la e.amenul
clinic neurologic cuprind doua categorii principale de manifestari9
5 subiective (spontane)5 sunt diferite senzatii de care se plange bolnavul9
dureri parestezii fara sa fie provocate de e.citanti e.terni>
5 obiective (provocate)5 cuprind modificari puse in evident de e.aminator
prin aplicarea de e.citanti adecvati9 tactili termici sau durerosi
(sensibilitate superficiala)>
5 sensibilitatea profunda proprioceptiva cuprinde e.citatiile receptionate de
la nivelul muscilor tendoanelor articulatiilor si periostului'
Tul"urari r$+ic!* cauzate de leziuni ale sistemului nervos se localizeaza
atat la nivelul tegumentelor cat si al structurilor profunde (articulatii musc*i
vase)'
Tul"urari s+i#c!ri!#! si al! +u#ci!i s!/ual!* actul mictiunii si al
defecatiei se afla atat sub dependenta unor centri medulari (componenta
vegetativa5invonluntara) cat si dependent unor centri corticali (componenta
voluntara)'
E/a&!#ul li&"a4ului* cuprinde9
5 limbajul e.presiv5 adica felul in care vorbeste bolnavul>
5 limbajul receptive5 adica felul in care intelege ce i se spune' In afara de
e.amenul limbajului vorbit se face si e.amenul limbajului scris adica a
le.iei (capacitatea de a citi) si a grafiei (capacitatea de a scrie)'
E/a&!#ul (ra/i!i* apro.ia este o tulburare de e.ecutare a unor gesture la
un individ ale carei aparate efectorii ale actiunii sunt intact si care poseda o
28
recunoastere deplina a actului care trebuie savarsit' Planul de e.aminare a
pra.iilor cuprinde9
5 e.amenul miscarilor intransitive (care nu implica manipularea
obiectelor)>
5 e.amenului miscarilor transitive (care se realizeaza cu diferite obiecte)
apoi cercetarea modalitatilor activitatilor activitatii constructive (pra.ia
constructive)'
E/a&!#ul (si2ic* cuprinde aprecierea aspectului si al comportamentului
a starii de constienta> e.ista unor eventuale *alucinatii a efectivitatii si a
functiilor intelectuale (memoria judecata inteligenta)'
I#)!si,aii (aracli#ic! i# #!ur$l$,i!
In cazul in care e.amenul clinic nu este sufficient de concludent pentru
stabilirea unui diagnostic de precizie se merge la investigatii paraclinice'
Acestea sunt9
E/a&!#ul $+al&$sc$(ic
Pentru e.amenul fundului de oc*i se instileaza intraocular o solutie
midriatica9 midrium atropine !J' &e recomanda prudent la batrani unde e.ista
pericolul declansarii unei crize de glaucom acut la un glaucom latent'
Pentru e.amenul oftalmologic se e.amineaza9 papila nervului optic
artera si vena centrala a retinei macula lutea si campul oftalmoscopic
intermediar'
Pa(ila #!r)ului $(ic* este sub forma unui disc plat de culoare roz mai
intensa nazal decat temporal' In centru papilla prezinta e.cavatia fiziologica'
Din central discului optic ies vasele retiniene printr5un pedicul vascular' Arterele
sunt subtiri si colorate in rosu5desc*is iar venele mai largi si colorate mai
inc*is'
3acula lu!a* este situate in partea e.terna a papilei si are aspectul unei
zone retiniene de culoare rosie5inc*is iar in centru are punct stralucitor fovea
central'
Ca&(ul $+al&$sc$(ic* este restul retinei si are culoare rosie'
%odificarile patologice ale papilei optice mai frecvent intalnite sunt9
5 edemul papilar neinflamator sau staza papilara5 apare in sindromul de
*ipertensiune intracraniana (tumori c*iste parazitare *ematoame)' ;a
29
apare ca o congestive a discului optic cu stergerea conturului papilei
venele se dilate devin sinuoase srterele sunt stramtate si acoperite cu
e.udat intanlindu5se constant *emoragii retiniene in forma de flacari>
5 congestia papilei este semnul cel mai important al nevritei optice
(papilitei)' Reprezinta imflamatia nervului optic si se caracterizeaza prin
aspectul congestive al papilei cu marginile estompate (sterse) arterele isi
pastreaza calibrul normal fapt ce o diferentiaza de staza papilara' Acest
aspect apare la bolnavii cu procese inflamatorii locale sau generale si
to.ice (alcool metilic nicotina)' &e mai semnalizeaza aparitia nevritei
optice in scleroza in placi'
5 atrofia optica poate fi primitive sau secundara (poststaza)'
E/a&!#ul lic2i'ului c!+al$*ra2i'ia#
Dic*idul cefalo5ra*idian (DCR) este produsul de secretie al ple.urilor
coroide al ventriculilor laterali in majoritate si mai putin al ple.urilor III si IV'
Prelevarea lui se face prin punctie lombara si suboccipitala'
Contraindicatia punctiei o consta *ipertensiunea intracraniana' :otdeuna
inainte de efectuarea punctiei se recomanda efectuarea e.amenului fundului de
oc*i' &emn de contraindicatie absoluta este staza papilara' Cantitatea totala de
DCR este in medie de !7" ml'
Punctia lombara se face de preferinta la nivelul segmentului lombar intre
vertebrele D/5D7 mai frecvent intre D15D7 evitandu5se astfel posibilitatea
inteparii maduvei (care se termina la nivelul D/' Pozitia bolnavului pentru
punctia lombara poate fi sezanda sau culcat lateral coloana este flectata inainte
si capul flectat pe torace' Cantitatea de DCR ce va fi recoltata este de 75!" ml'
Punctia suboccipitala consta in recoltarea DCR5ului din cistern mare
(cerebelo5 medulara)' -olnavul poate sta culcat in decubit lateral sau asezat pe
scaun cu spatele sprijinit de spatar'
=ormal DCR5ul are un aspect clar si incolor' Densitatea variaza intre
!""75!""A p@5ul este de 61567' %odificarile patologice ale aspectului DCR5
ului sunt urmatoarele9
5 lic*id *emoragic5 apare in *emoragiile meningee si meningitele
*emoragice sau cand se inteapa un vas in timpul punctiei>
5 lic*id .antocromic5 se intanleste in *emoragii meningee vec*i si in
compresiuni medulare (datorita trecerii *ematiilor in DCR)>
5 lic*id tulbure5 se intanleste in meningitele purulente'
Examenul citologic- in mod normal gasim !5) celuleKml (limfocite)' $rice
crestere peste acest numar este considerata patologica si astfel de situatii
intanlim in9 meningitele tuberculoase (cresc limfocitele) sau pneumococice
30
meningococice (cand cresc polinuclearele)' In mod normal formula lic*idului
este urmatoarea9 A/# limfocite )# monocite 7# polinucleare'
Examenul clinic- consta in9
5 determinarea caliatativa a albuminelor care se face prin reactia PandC si
=onne5 Apelt>
5 determinarea cantitativa a albuminelor (c'n'9 !75)" mg#)
5 glicora*ia consta in determinarea glucozei in DCR (c'n'9"175"67gJ
ml)>
5 clorurora*ia consta in determinarea clorurilor in DCR (c'n'96567gJ ml)>
5 lipidora*ie5 determinarea lipidelor totale in DCR(c'n'9!K6"" din valoarea
lipidelor sarice)'
Examenul biologic- se utilizeaza in mod current reactia pentru
diagnosticului sifilisului
5 reactia -ordet5 Wassermann>
5 reactia benzoe5 colloidal'
Examenul bacteriologic al DCR consta in e.amenul sedimentului din
lic*id culturi sau inoculare de lic*id in cobia' &e face in special in vederea
diagnosticarii meningitei tuberculoase'
El!cr$!#c!+al$,ra&a
;;E este utilizata in neurologie in diferite afectiuni ale encefalului ea
permitand inregistrarea biocurentilor cerebrali'
-iocurentii cerebrali se inscriu pe *artie sub forma unor curbe continue
de aspect variat' Aceste variatii ale formei curbelor au fost denumite unde
cerebrale'
Aspectul normal al ;;E este determinat de succesiunea cu regularitate
ritmica a undelor ce difera ca frecventa forma amplitudine si durata'
2ndele ce apar pe ;;E sunt9 alfa beta t*eta si delta' Ritmurile alfa si
beta sunt normale ritmul t*eta si delta sunt de obicei e.presia unei stari
patologice cerebrale aparand insa si in unele faze ale somnului sau in conditii
fiziologice indiferite perioade ale dezvoltarii ontogenetice ele caracterizand
activitatea electrica a creierului in copilarie'
;.amenul ;;E are cea mai larga aplicare in neurologie in primul rand
in diagnosticul epilepsiei apoi in cele ale tumorilor cerebrale encefalitelor
accidentelor vasculare cerebrale traumatisme cranio5 cerebrale'
El!cr$&i$,ra+ia
;%E este o metoda de e.plorare a activitatii bioelectrice a musc*ilor
striate'
Potentialele bioelectrice produse de musc*i sunt culese cu ajutorul unor
electrozi de profunzime de forma unor ace care se introduce in musc*iul de
31
e.plorat sau cu ajutorul unor electrozi plati (cutanati) care sunt plasati in doua
puncte ale corpului muscular si culeg diferentele de potential'
In repaus musc*iul nu are nici un fel de activitate electrica' Pe ;%E nu
apare deci nici un fel de potential bioelectric' In timpul contractiei musculare
apar trei tipuri de activitati bioelectrice in functie de intensitatea contractiei9
traseu simplu traseu intermediarC si traseu de interferenta'
;%E patologica este caracterizata prin aparitia a doua tipuri principale
de trasee9
5 traseu de tip neurogen5 care se in afectiuni ce intereseaza neuronal motor
periferic>
5 traseu de tip miogen5 intalnit in afectiuni ce intereseaza structura fibrelor
musculare'
;%E5ul este util de asemenea in diagnosticul miasteniei miotoniei'
Bi$(sia &usculara
-iopsia muscular consta in prelevarea prin precizie a unui tesut muscular
in grosimea "0 cm si lungimea de /7 cm si apoi e.aminat microscopic
e.aminat bioc*imic si *istoc*imic'
;.amenul bioptic este folosit pentru diagnosticul bolilor musculare si a
altor afectiuni neurologice (sindrom deneuron motor periferic bolile de
collagen)'
3!$'! '! ra'i$'ia,#$sic
Radiografia craniana de obicei se practica radiografia craniana simpla5
fata si profil sau in incidenta bazala' &e pot face radiografii in incidente special
pentru gaura optica saua turceasca'
;.amenul radiologic simplu evidentiaza o serie de modificari directe sau
indirect care permit stabilirea unui diagnostic precis' In mod normal se pot
intalni pe radiografii simple calcificari fara semnificatie patologica (calcificari
ale glandelor epifizare calcificarea ple.urilor coroide a cortului cerebelului)'
%odificarile patologice sunt date de9
5 fracture de baza sau bolta craniana>
32
5 tumori osoase primitive sau metastatice apar ca zone de liza osoasa (distructie
osoasa) de forma ovalararotunda sau zone de e.ostoze>
5 sindromul de *ipetensiune intracraniana (dat de tumori *ematoame) determina
la copii largirea suturilor osoase craniene iar la adulti aparitia impresiunilor
digitale modificari ale seii turcesti>
5 calcificari intracerebrale pot aparea in tumori cerebrale parazitoze intestinale>
5 malformatii craniene5 ce apar ca9 modificari ale diametrelor cutiei craniene
atrofii craniene (*emiatrofie craniana)'
P#!u&$!#c!+al$,ra+ia
P;E este o metoda care consta in introducerea unui gaz de preferinta aer
prin punctie lombara sau suboccipitala si permite evidentierea sistemului
ventricular a spatiilor subara*noide si a cisternelor cerebrale'
A#,i$,ra+ia c!r!"rala
Angiografia sau arteriografia cerebral este o metoda de evidentiere a
arterelor cerebrale si a sistemului venos prin injectarea in arterele carotid sau
vertebrale a unei substante de contrast' &e fac apoi radiografii repetate in
interval de secunde pentru a surprinde substanta de contrast atat in arborele
arterial cat sic el venos cerebral'
Alte metode de investigatii sunt9 scintigrafia cerebral tomografia
computerizata R%='
Pentru coloana vertebrala se face9
5 radiografia simpla fara substanta de contrast de obicei in incidenta9 fata si
profil>
5 radiografia cu substanta de contrast (mielografia radiculografia) ce
evidentiaza tumori medulare *ernia de disc ara*noidite spinale'
Arteriografia spinal se utilizeaza mai rar pentru punerea in evident a
malformatiilor vaselor spinale (angiopgrame)'
33
IV.I%/'II'*A 0ACI*%&I,(' C) AVC
A.G!#!raliai
!'actori de risc!
5 @:A>
5 fumatul>
5 *ipercolesterolemia>
5 o cardiopatie emboligena>
5 anticonceptionale *ormonala>
5 ereditatea'
/'iziopatologie"
5 isc*emia cerebral cu edem antreneaza scaderea aportului de o.Cgen>
5 simptomatologia va fi in functie de intensitatea acestei isc*emii>
tranzitorie LMreversibilitate>
necrozaLNireversibilitate'
5 principalele etiologii ale acestei isc*emii sunt9 maladia ateromatoasa
carotidiana sau vertebra5bazilara (OOO) embolia cardiaca spasmul
arterial dar in aceeasi masura arteritele imflamatorii sindromul de debit
34
sanguine cerebral (D&C) scazut displazia fibromusculara a peretelui
arterial *ipervascozitate sau poliglobulie'
)'#ilant paraclinic (permite punerea in evident a zonelor isc*emiate si
cautarea factorilor de risc)9
a)scaner!
5 este normal in caz de accident isc*emic tranzitoriu>
5 permite eliminarea unei *emoragii>
5 in caz de accident isc*emic constituit evidentiaza izodensitate in primele
/1 de ore apoi o *ipodensitate cu effect de masa>
5 cu contrast daca se utilizeaza produsele non5ionice>
5 este foarte fiabil in caz de localizari supretentoriale sau cerebeloase'
b)doppler si ecografia vaselui gatului.
c$ecografia cardiac si E%& repetate.
d$RM'! mai sensibil si mai precis (mai ales pentru fosa posterioara)9
5 pentru accidente isc*emice9
in stadiul acut9 *iposemnal :! si *ipersemnal :/>
in stadiul subacut9*iposemnal :! si mai marcat si *ipersemnal :/
mai putin marcat cu limite nete>
in stadiul tardiv9 *iposemnal :! si *ipersemnal :/ comparabil cu
semnalul DCR'
5 pentru accidente *emoragice9
in stadiul acut9 izosemnal central cu mic *iposemnal periferic in
:! *iposemnal central cu *ipersemnal periferic in :/>
in stadiul subacut9 *ipersemnal periferic (met*emoglobina) cu
*iposemnal central (necroza) in :! *ipersemnal in :/>
in stadiul tardiv9 *iposemnal in :! si *ipersemnal in :/
comparabil cu DCR'
B.acci'!#ul isc2!&ic ra#zi$riu 0AIT1
!'D!+i#ii!! este un deficit instalat brusc tranzitor izolat (fara cefalee) si
regresand complet in mai putin de /1 de ore'
(.Dia,#$sic ($zii) i# +u#ci! '! $($,ra+i!!
a)teritoriu csrotidian )poate sa fie vorba despre)9
35
5 cecitate monoculara tranzitorie'
5 tulburari de vorbire (afazie tulburari de coprensiune daca este in emisfera
dominant)'
5 *emipareza'
5 tulburari sensitive (bra*io5 faciale)'
5 mai rar crize convulsive sau *emianopsie lateral omonima'
b)teritoriul vertebra- basilar (poate sa fie vorba de)9
5 diplopie>
5 tulburari de deglutitie>
5 vertij>
5 disartrie>
5 ata.ie>
5 drop5attacH>
5 parestezii>
5 *emipareaza'
5 Cecitate sau *emianopsie'
)'Bila# cli#ic9
5 se cauta antecedente identice si factori de risc emboligeni si aterogeni>
5 e.amen cardiovascular>
5 se cauta un suflu carotidian subclavicular ocular (dovada afectarii
sifonului carotidian)'
1'Dia,#$sic !i$l$,ic5
a)cardiac!
5 valvulopatie mitrala>
5 I%A>
5 endocardita>
5 fibrilatie atriala>
5 mi.om al atriului stang si embolie parado.ala (rar)'
b)ateromatos!localizarile sunt frecvente la nivelul bifurcatiei si sifonului
carotidian capatul terminal al trunc*iului basilar sau arterle vertebrale'
c)altele!
5 poliglobulie>
5 trombocitemie>
5 estroprogestative>
5 cardiopatie minima (*olter ecografie clasica sau transesofagiana)'
36
6. C$#'uia '! ur&a5
5 fara tratament curative sCmptomatic>
5 Aspirina (!""5/7" mgKzi) sau :iclid (:iclopidina) (!cp de /7" mgKzi ca
profila.ie in caz de origine alteromatoasa)>
5 :ratament etiologic in cazul unei cardiopatii emboligene unei
ateromatoze cervicale (endarterectomie daca stenoza este M6"# ) sau
vertebra5 bazilara>
5 :ratamentul factorilor de risc'
C.Acci'!#ul isc2!&ic c$#siui 0i#+arcul c!r!"ral15
!' D!+i#ii!5
5 Corespunde unui ramolisment cerebral responsabil de deficit brutal>
5 ;volutie in mai mult de /1 de ore cu agravare secundara posibila si
sec*ele importante>
5 Diagnostic clinic si tomodensitometric'
.. 'ia,#$sic ($zii) i# +u#ci! '! $($,ra+i!5
a$ artera s*lviana )cel mai frecvent)9
5 Deficit senzitivo5 motor bra*io5 facial sau global si masiv>
5 Astereognozie>
5 Afazie (in caz de afectare a emisferei dominante)>
5 @emiasomatognozie (sindrom Anton5 -abinsHi) in caz de afectare a
emisferei minore>
5 @emianopsie omonima laterala>
5 2neori tulburari de constienta'
b)artera cerebral posterioara!
5 @emianopsie omonima lateral>
5 &indrom t*alamic>
5 Cecitate corticala in caz de afectare bilateral cu refle. fotomotor
conservat'
c)aretera central anterioara!
5 %onoplegie si anestezie crurala>
5 2neori sindrom frontal'
d)pedunculul cerebral!
37
5 @emiplegie contralaterala>
5 Paralizie de nerv III omolaterala>
5 2neori tulburari de constienta'
e)bulbul rahidian )sindromul +allenberg$!
5 Infarct al fosetei laterale a bulbului caracterizat prin sindrom alternant9
De aceeasi parte cu leziunea9 anestezie termo5algezica a *emifetei
sindrom Claude -ernard5 @orner (ptoza palpebrala Omioza O
enoftalmie) sindrom cerebelos sindrom vestibular paralizie de
*amival si *emifaringe disartrie (risc de bron*opneumonie de
aspiratie)>
De partea opusa9 anestezie termo5algezica menajand fata'
f)cerebelos!
5 Cefalee>
5 &indrom cerebelos Hinetic unilateral tulburari de constienta secundara si
suferinta trunc*iului cerebral'
)'Bila# cli#ic5
5 &emne de gravitate (tulburari de constienta tulburari respiratorii
midriaza)>
5 Determinarea factorilor de risc>
5 -ilant cardiovascular'
1'Bila# (aracli#ic5
a)scaner!
5 =ormal la debut>
5 Aparitia dupa /1 de ore a semnelor de ramolisment (*ipodensitate cu
edem periferic posibil effect de masa imagine de contrast a unui focar
infarctizat mai tardiva)'
b$altele! ;GE Doppler cervical si transcranian ecocardiografie R%=
7'Dia,#$sic !i$l$,ic5
a$ ateroscleroza )6"# din cazuri)9 prin embol pe stenoza sau tromboza'
b$origine cardiaca (AI:)>
c$alte cauze!
38
5 &pasm arterial>
5 Arterite imflamatorii>
5 Angiodisplazie>
5 :romboza traumatica>
5 ;stroprogestative>
5 @emopatii>
5 Disectie arterial arterite infectioase'
0'C$#'uia '! ur&a5
a$dupa debut si daca embolul este de origine cardiaca! anticoagulante'
b$,eparina,cvasistematica dup ace scanerul a eliminate *emoragia> se
administreaza la pacienti cu varste mai mici de 87 de ani fara @:A
necontrolabila si fara tulburari de constienta'
c$in caz de afectare neurologica grava! reanimare (intubatie ventilatie asistata
antiedematoase cerebrale) control strict al tensiunii arteriale fara
*eparinoterapie intempestiva'
d$la distanta! tratament al sec*elelor (reeducare functionala) si tratament
etiologic (cardiopatie tratament preventive al factorilor de risc )'
7.Lacu#!l!5 mici infarcte multiple favorizate de @:A si diabet dupa varsta
de 0" de ani caz in care evolutia duce spre cicatrizare'
a$-linic!
5 Instalarea in cateva ore a unui deficit stereotip fara afectarea functiilor
superioare fara tulburari de constienta9 motor pur senzitiv pur
*emiplegie ata.ie sindrom disartrieKmana stangace'
5 Aceste tulburari sunt in general regressive>
5 &tarea lacunara (asociind numeroase lacune) se caracterizeaza prin9
&tare pseudobulbara (sindrom pCramidal bilateral) cu disartrie
tulburari de deglutitie si sfincteriene>
Ras si plans spasmodic>
Afectare psi*ologice'
b$tratament! Aspirina in doze de antiagregant plac*etar ()"" mgKzi) controlul
strict al diabetului si al tensiunii arteriale'
D.Dia,#$sic 'i+!r!#ial i#r! AVC si 2!&$ra,ia c!r!"rala
39
In prezenta unui accident vascular cerebral e.ista posibilitatea unor erori
de diagnostic cu alte afectiuni9 nerecunoasterea unei come de origine to.ica>
ezitarea la un bolnav *epatic sau diabetic intre o coma metabolic endogena si
un accident vascular cerebral autentic la care sunt e.pusi asemenea bolnavi>
ignorarea unui traumatism cranio5 cerebral leziunile de tip traumatic fiind puse
pe seama caderii provocate de ictusul apoplectic'
%ai putin grava este confuzia cu *ipertensiunea intracraniana instalata
apparent brusc sau cu formele comatoase ale meningitelor acute9 in aceste
eventualitati anumite investigatii obligatorii (e.amenul fundului de oc*i
e.plorarile neuroc*irurgicale punctia lombara) sunt susceptibile sa precizeze
diagnosticul'
In marea majoritate a cazurilor diagnosticul de accident vascular cerebral
se pune fara dificultati reale' Adevarata problema diagnostic care survine in
perioada initiala a unei asemenea afectiuni este diferentierea unui accident
cerebral isc*emic de cauza obstructive de un accident de natura *emoragica'
Acest diagnostic diferential are nu numai valoarea unei performante clinice dar
mai ales importanta majora de a ne orienta atitudinea terapeutica fata de acesti
bolnavi'
Realizarea acestui deziderat nu este usoara> cu toate progresele continue
facute in aceasta directive transarea unui asemenea diagnostic prezinta inca
multe dificultati'
;ste evident ca problema nu se pune pentru acele cazuri tipice care se
incadreaza in descrierile clinice ale formelor commune ci pentru acela care se
abat de la caracteristicile generale' Aceste situatii sunt destul de numeroase' In
general dificultatile apar in cazurile cu evolutie grava in care deosebirile sunt
estompate si e.ista mai frecvent tendinta de a se pune diagnosticul de
*emoragie cerebrala'
%odul de debut intermitent sau progresiv in cursul unei crize de
*ipotensiune sau in timpul somnului este caracteristica cu rare e.ceptii pentru
cazurile de isc*emie cerebrala' De asemenea fluctuatia semnelor neurologice
tendinta lor la recuperare si prezenta semnelor directe sau indirect de ocluzie
arterial pledeaza categoric pentru un accident isc*emic' In sc*imb prezenta
sangelui in DCR are o mare valoare diagnostic pentru *emoragia cerebrala' In
cazurile cu lic*id de aspect macroscopic normal trebuie e.aminat sedimentul
dupa centrifugare> e.amenul microscopic poate evidential prezenta *ematiilor
40
aspect care mai poate fi intalnit doar in cazuri rare de infarcte cerebrale
*emoragice'
Pentru punerea unui diagnostic cat mai apropiat de realitate trebuie sa ne
bazam nu numai pe un semn oricat ar parea de c*aracteristic ci pe gruparea
acestor semne in combinatii semnificative' &5a cautat sa se stabileasca astfel o
constelatie de simptome caracteristice *emoragiei cerebrale ca9 aspectul vultuos
al fetei respiratie de tip C*eCne5&tocHes coma profunda so DCR sang*inolent'
:otusi in cazul *emoragiilor mici diagnosticul este deosebit de greu pentru ca
ele nu se insotesc de coma nu produc deficite neurologice massive DCR poate
sa fie clar' Aceste cazuri sunt confundate usor cu un infarct eventual de natura
embolic'
Anumite aspect ale tabloului neurologic sunt realizate numai de isc*emia
cerebral nefiind niciodata intalnite in cazurile de *emoragii' Acestea sunt9
sindromul bulbar retroolivar unele tipuri +pure< de afazie izolata (ale.ie afazie
motorie surditate verbal) *emianopsia omonima izolata monoplegia' In fata
unor asemenea sindroame diagnosticul de isc*emie cerebral poate fi pus cu
certitudine'
E/a&!#!l! '! la"$ra$r. Dau si ele indicatii pretioase in ceea ce priveste
diagnosticul diferential'
;ste classic admis ca in primele zile dupa accident cerebral *emoragic
leococitoza sanguine creste> daca depaseste !/'""" elementeKmmP are o
indicatie diagnostic reala'
#ilirubinemia atinge un nivel de !"5 !7 mg# in cazurile de *emoragie
cerebral in timp ce in infarctele cerebrale este normal sau c*iar scazuta'
Coagulabilitatea sangelui variaza in functie de natura accidentelor
vasculare' In *emoragii dupa o *ipercoagulabilitate tranzitorie se observa
totdeauna o *ipocoabilitate durabila incepand cu a doua zi dupa accident' In
obstructiile arteriale e.ista o *ipercoagulabilitate initiala care persista pana in a
15a saptamana de la debut'activitatea fibrinolitica a plasmei a fost gasita
semnificativ scazuta in cazurile de boala ocluziva in timp ce in *emoragiile
cerebrale a fost normal'
Electrolitii sanguine au importanta mai ales in conducerea tratamentelor
de reec*ilibrare *idroelectrolitica' =a atinge limita superioara a normalului in
*emoragii dar trece peste aceasta limita in infarct' Cl plasmatic este scazut in
41
*emoragii si crescut in obstructiile arteriale mai ales in cele cu evolutie grava'
In cazurile de *emoragie cerebral cu evolutie fatala %g are tendinta continua la
crestere' Cresterea continua a G intr5un accident vascular acut are de asemenea
o semnificatie grava'
Electroforeza proteinelor serice in AVC are modificari importante fara
legatura cu tipul de accident (*emoragie sau isc*emie)' Astfel cresterea Q5 si R5
globulinelor este corelata cu procesele concomitente de ateroscleroza iar
cresterea S/5globulinelor este in raport cu cantitatea de parenc*im cerebral
necrozat indifferent de cauza acestui proces'
Alte investigatii de laborator ca lipemia, lipidograma, colesterolemia pot
da indicatii asupra aterosclerozei concomitente la unii bolnavi dar sunt lipsite
de semnificatie in diagnosticul diferential dintre *emoragia si isc*emia cerebral'
El!cr$!#c!+al$,ra&a. A capatat o importanta deosebita in diagnosticul
accidentelor vasculare cerebrale' De fiecare data se va face o investigare
sistematica in cel mai scurt timp posibil la nevoie c*iar la patul bolnavului' In
perioada initiala nu se obtin totdeauna indicatii nete de diferentiere a naturii
leziunii dar comparandu5se traseele ulterioare apar elemente valoroase de
diagnostic'
:otusi c*iar de la inceput anumite particularitati ale anomaliilor
inregistrate permit orientarea diagnosticului' In favoarea unui process
*emoragic se poate retine faptul ca undele delta sunt foarte ample neregulate
cu profil abrupt intercalate cu elemente ascutite de tip iritativ' In plus
*emoragia se asociaza cu anomalii difuze la distant adesea bilateral spre
deosebire de infarct unde au un c*aracter mult mai focalizat' Constatarea unor
anomalii bilateral sincrone indica un focar paramedian sau cu evolutie
centrencefalica ceea ce este mai degraba cazul unei *emoragii decat al unui
infarct'
A#,i$,ra+ia. $ ultima c*estiune mai trebuie rezolvata9 daca in perioada
de debut diagnosticul intre *emoragie si isc*emie cerebral ramane nedecis si
daca starea bolnavului nu permite temporizarea nu putem recurge la procedee
de investigatie mai directe' In serviciile de neuroc*irurgie se admite ca nici un
semn de certitudine nu ne dispenseaza de practicarea angiografiei aceasta fiind
justificata fara intarziere in majoritatea cazurilor' :rebuie totusi sa tinem
seama ca bolnavii ajunsi intr5un serviciu neuroc*irurgical sunt de cele mai
multe ori preselectionati avand adeseori indicatie operatorie imperativa ceea
42
ce atrage dupa sine obligativitatea e.amenului angiograp*ic prealabil' Pentru
cauzurile internate in serviciile de medicina generala sau neurologie se poate
astepta cateva zile cand nu se suspecteaza o malformatie vasculara cerebral
sangeranda' In general bolnavii care nu supravietuiesc primelor zile dupa ictus
sunt mai presus de posibilitatile neuroc*irurgicale' Cand intensitatea
fenomenelor clinice s5a atenuat angiografia poate fi practicata decizia fiind
luata de un neurologC cu e.perienta care va aprecia in ce masura aceasta
investigatie va adduce informatii suplimentare capabile sa influenteze
atitudinea terapeutica'
-riteria de diagnostic difrential clini intre ischemia si hemoragia cerebral
Ischemia cerebrala Hemoragia cerebrala
Varsta Dupa 0" de ani Inainte de 0" de ani
.ntecedente9
5 @:A
5 Ateroscleroza
5 Afectiuni in
raport cu
ateroscleroza
5 Alte accidente
vasculare
cerebrale
5In 7"# din cazuri
5Constanta
5Insuficienta coronariana
infarct miocardic aortita
arterite ale membrelor
inferoareadesea prezente'
5?recvente cu c*aracter
tranzitoriu in aceleasi
teritorii
5In A8# din cazuri
5Posibila
5In general absente
5In general absente
/emne predromale9
5 Cefalee
5 Ameteli
5 Crize convulsive
5Rar
5Rar5pot fi intalnite in
localizarile vertebra5
bazilare
5?oarte rare
5?recventa5 adesea
unilateral de partea
focarului
5?recvente
5Rare
Mod de debut!
5 In cursul unei
*:A (criza
*emodinamica)
5 Debut de somn
De obicei intermittent sau
progresiv rar ictiform
5?recvent
5?recvent
-rusc apoplectic
5=iciodata
5Aproape niciodata5 de
obicei in plina activitate
/tare de coma9 %ai putin obisnuita> cand
apare succeda debutului
cu !5/ zile9 caracter
?recventa instalare
precoce odata cu ictusul'
43
5 Profunzimea
comei
progresiv'
5De obicei superficiala
mai mult somnolent'
5De cele mai multe ori
profunda uneori cu stare
de agitatie
&imptome vegetative9
5 :ranspiratii
5 Varsaturi
5 :ulburari
vasomotorii
5 Respiratie
5 Puls
5 :emperatura
5Absente
5Absente
5Rare
5De obicei normal
5Intre 8"5!""Kmin
5Rareori usor crescuta
5Prezente
5?recvente
5?recvente5facies vultuos
5Adesea stertor5 uneori
respiratie C*eCne5&tocHes
0"58"Kmin
5frecvent peste)8T
&imptomatologie
neurologica9
5 Rapiditate de
instalare a
semnelor focale
5 &emne bilateral
5 Refle.e de
aparare
5 Derivatia
conjugate a
privirii
5 :ulburari de
tonus
5 %odificari
pupilare
(anizocorie)
5 ?undul de oc*i
5 DCR
5Instalare lenta sau
intermitenta
5Rare' &e intalnesc la
bolnavii care au mai avut
ictusuri in antecedente sau
in insuficienta bazilara
5Absente
5Rara
5Rar de obicei unilateral
52neori prezente
5&emne de ateroscleroza>
rar decolorare papilara
unilaterala
5Dimpede
5Instalare rapida
5Prezente in mod obisnuit
5;.agerate precoce
5?recventa
5?recvente5 *ipertonie
precoce adesea bilaterala
contracture a cefei
52neori prezente
5:urgescenta venoasa
uneori *emoragii
retiniene
5*emoragic (87#din
cazuri)
;volutia semnelor
neurologice
5Adesea fluctuente>
tendinta la recuperare
5&emne persistente
&emne de ocluzie
arterial (asfigmie
murmur arterial
5?recvent prezente 5Absente
44
asimetrie :ACR)
V.I%&*'V*%&II,* A+I+&*%&),)I !*DICA, I%
+A&I+1AC*'*A %*V(I,(' 1)%DA!*%&A,* I% AVC
-olnavul cu AVC nu isi poate satisface de unul singur o parte din nevoile
fundamentale ale finite umane'
Acestea sunt9
1. N!)$ia '! a r!s(ira
a) actori care influienteaza satisfacerea nevoii9
5 ?actori biologici9
5 Varsta5 la copii nr' de respiratiiKmin este mai mare ca la adulti>
5 &e.ul5 la femei se inregistreaza valori ale frecventei respiratorii la
limita ma.ima a normalului' Da barbati la limita minima>
5 &tatura5 la persoanele mai scunde nr' de respiratii este mai mare
decat la persoanele inalte>
5 &omnul5 frecventa respiratorie in timpul somnului este nai scazuta
decat in timpul starii de veg*e>
5 Postura5 care favorizeaza respiratia este cea sezand si ortostatica
prin contractia corecta a diafragmei>
5 Alimentatia>
5 ;.ercitiul fizic5 persoanele neantrenate dau semne de oboseala la un
effort mai nic decat cele antrenate'
5 ?actori psi*ologici9
5 ;motiile5 influenteaza frecventa si amplitudinea respiratiei>
5 Plansul>
5 Rasul'
5 ?actori sociologici9
5 %ediul ambient5 mediul poluant incarcat cu particule microbiene
c*imice influenteaza negative respiratia> umiditatea aerului inspirit
de 7"50"# creaza un mediu confortabil>
45
5 Climatul5 caldura determina cresterea frecventei frigul determina
scaderea frecventei respiratiei iar altitudinea prin rarefierea aerului
determine cresterea frecventei>
5 Docul de munca5 prin poluare c*imica sau microbiana devine un
mediu nefavorabil bunei respiratii'
b) Manifestari de independenta9
5 ?recventa respiratiei9
5 ;ste influentata de varsta si se.9
5 Da nou5nascut5)"57" rKmin>
5 Da / ani5 /75)7 rKmin>
5 Da !/ ani5 !75/7 rKmin>
5 Adult5 !05!8 rKmin>
5 Varstnic5 !75/7 rKmin'
5 Amplitudinea5 data de volumul de aer care patrunde si se elimina din
plaman la fiecare respiratie' Respiratia poate fi profunda sau superficiala'
5 Ritmul5 reprezinta pauzele egale dintre respiratii' Respiratia este ritmica'
5 Ugomotele repiratorii5 normal respiratia este linistita> in somn devine
mai zgomotoasa (sforait)'
5 &imetria miscarilor respiratorii5 ambele *emitorace prezinta aceasi
miscare de ridicare si coborare in timpul inspiratiei si e.piratiei'
5 :ipul de respiratie9
5 Costal superior5 la femei>
5 Costal inferior5 la barbate>
5 Abdominal5 la copii si la varstnici'
5 %ucozitati5 mucoasa respiratorie este umeda secretii reduse
transparente dense'
5 :usea5 e.piratie fortata5 fenomen de protectie a organismului'
c) Interventiile asistentului medical in satisfacerea nevoii9
5 e.ploreaza deprinderile de respiratie ale pacientului>
5 invata pacientul9
5 sa faca e.ercitii respiratorii>
5 sa faca e.ercitii de mers de rela.are>
5 sa aiba posture adecvate care sa favorizeze respiratia>
5 sa inlature obiceiurile daunatoare (imbracaminte stramta tabagism
mese copioase)'
d) /urse de dificultate in satisfacerea nevoii9
5 &urse de ordin fizic9
5 Alterarea mucoasei nazale faringe bronsice tra*eale sau
parenc*imului pulmonar> tabagism>
5 $bstructia cailor respiratorii> obezitatea> bandaje toracice>
dezec*ilibru *idroelectolitic> durere'
46
5 &urse de ordin psi*ologic9
5 An.ietate>
5 &tress>
5 &ituatia de criza'
5 &urse de ordin sociologic9
5 Aerul poluat umed>
5 Altitudinea inalta'
5 Dipsa cunoasterii9
5 Cunoasterea de sine>
5 Cunoasterea mediului ambient>
5 Cunoasterea altor personae'
e) 0ependenta in satisfacerea nevoii9
5 Alterarea vocii9
5 Disfonie5 tulburari ale emisiunii vocale interesans inaltimea
intensitatea si timbrul vocii' &e manifesta sub forma de raguseala
voce stinsa voce aspra>
5 Afonie5 imposibilitatea de a vorbi>
5 &enzatia de sufocare5 lipsa de aer'
5 Dispneea5 respiratie anevoioasa' Provocata de numeroase cauze9 mai
frecvent de bolile de inima si plamani dar si a cailor respiratorii
superioare' Pacientul este an.ios'
5 $rtopnee5 pozitie fortata cu bratele atarnate pe langa corp
bolnavul stand sezand (pozitie care favorizeaza respiratia)>
5 Apnee5 oprirea respiratiei>
5 -radipnee5 reducerea frecventei respiratiei>
5 :a*ipnee5 cresterea frecventei respiratiei>
5 Amplitudine modificata5 respiratie superficiala sau profunda>
5 @operventilatie5 patrunderea unei cantitati mari de aer in plamani>
5 @ipoventilatie5 patrunderea unei cantitati mici de aer in plamani>
5 :use5 e.piratie fortata>
5 @emoptizie5 *emoragie e.teriorizata prin cavitatea bucala
provenind de la nivelul cailor respiratorii5 plamani>
5 %ucozitati (sputa)5 amestec de sectretii din arborele tra*eo5
bronsic'
5 Dispnee de tip C*eCne5 &toHes5 respiratie din ce in ce mai
frecventa ajunsa la un grad ma.im dupa care frecventa scade
treptat si este urmata de o perioada de apnee' Ciclul se reia'
5 Dispnee GVsmaul5 inspiratie lunga urmata de o e.piratie fortata
apnee' Ciclul se reia'
5 Ugomote respiratorii5 de diferite tipuri9
5 Crepitante>
47
5 Romflante>
5 &ibilante'
5 Cianoza5 tegumente vinete la nivelul e.tremitatilor9 nas buze
lobul urec*ii ung*ii'
5 $bstructia cailor respiratorii9
5 Respiratie dificila pe nas5 bolnavul respire pe gura>
5 &ecretii abundente nazale5 secretii mucoase purulente sau
sang*inolente care impiedica respiratia>
5 ;pista.is5 *emoragie nazala>
5 Deformari ale nasului5 deviatie de sept traumatisme>
5 &tranut5 e.pirare fortata>
5 Aspiratie pe nas5 smiorcait>
5 :use5 cu caracter de tuse uscata sau umeda persistent>
5 Cornaj5 zgomot inspirator cu caracter de sueratura se aude de la
distant>
5 :iraj5 depresiune inspiratorie a partilor moi ale toracelui
suprasternal epigastru intercostal'
f) Interventiile asistentului medical9
5 Pacientul sa respire liber pe nas9
5 Indeparteaza secretiile nazale la nivelului nasului>
5 2mezeste aerul din incapere>
5 Asigura un aport sufficient de lic*ide pe /1 de ore'
5 Pacientul sa nu devina sursa de infectie9
5 ;duca pacientul pentru a folosi batista individuala de unica
folosinta>
5 ;duca pacientul pentru a evita imprastierea secretiilor nazale'
5 $prirea epista.isului9
5 Aseaza paacienul in decubit dorsal cu capul in *ipee.tensie>
5 Comprima cu policele pe septul nazal nara care sangereaza timp de
75!" minute>
5 Aplica comprese reci pe frunte nas sau ceafa>
5 Recomanda pacientului sa nu5si sufle nasul'
5 Pacientul sa prezinte mucoase respiratorii umede si integre9
5 2mezeste aerul din incapere
5 Recomanda pacientului repaus vocal absolut>
5 ?avorizeaza modalitati de comunicare nonverbal'
5 Pacientul sa ing*ita fara dificultate>
5 Intrerupe alimentatia solida>
5 Recomanda gargara cu solutii antiseptic>
5 Alimenteaza pacientului cu lic*ide caldute'
5 Pacientul sa fie ec*ilibrat psi*ic5 pregateste psi*ic pacientul in vederea
aplicarii te*nicilor de ingrijire si in vederea aspirarii secretiilor bronsice'
48
5 Pacientul sa prezinte rezistenta crescuta fata de infectie5 invata pacientul
sa evite sc*imbarile bruste de temperature si de asemenea aglomeratiile'
5 Pacientul sa prezinte cai respiratorii permeabile si o buna respiratie9
5 Invata pacientul sa tuseasca sa e.pectorizeze sis a colecteze sputa>
5 2mezeste aerul din incapere cu apa alcoolizata>
5 Aspira secretiile bronsice daca este cazul>
5 Invata pacientul sa faca gimnastica respiratorie>
5 Asigura pozitia sezanda sau semisezanda a pacientilor cu dispnee>
5 Invata pacientul sa renunte la obiceiurile daunatoare (fumat)>
5 Administreaza tretamentul prescris9 antitusive e.pectorante
bron*odilatatoare decongestionante ale mucoasei tra*eo5bronsice'
5 Pacientul sa fie ec*ilibrat psi*ic9
5 Asigura pozitie antalgica>
5 Invata pacientul sa utilizeze te*nici de rela.are>
5 Pregateste psi*ic pacientul in vederea oricarei te*nici la care va fi
supus'
/' N!)$ia '! a a)!a $ "u#a circulai!5 functia prin care se realizeaza miscarea
sangelui in interiorul vaselor sangvine'
a) Independenta in satisfacerea circulatiei9
Pulsul5 e.pansiunea ritmica a arterelor care se comprima pe un plan
osos si este sincrona cu sistola ventriculara
5 ?actori care influienteaza pulsul9
5 ?actori biologici9
5 varsta5 la copilul mic frecventa este mai mare decat la adult>
de asemenea si la varstnici>
5 inaltimea corporala5 persoanele mai scunde au frecventa mai
mare decat cele inlet>
5 somnul5 frecventa pulsului in timpul somnului este mai redusa>
5 alimentatia5 in timpul digestiei frecventa pulsului creste>
5 efortul fizic5 determina cresterea frecventei pulsului care scade
dupa incetarea efortului'
5 ?actori psi*ologici9
5 ;motiile>
5 Plamsul> produc cresterea frecventei pulsului'
5 %ania'
5 ?actori sociali9
5 %ediul ambient5 prin concentratia de $/ a aerului inspirit
influientand frecventa pulsului'
b) Manifestari de independent9
5 ?recventa9
5 Da nou5nascut5 !)"5 !1" puls'Kmin>
49
5 Da copilul mic5 !""5!/" pulsKmin>
5 Da !" ani5 A"5 !"" pulsKmin>
5 Da adult5 0"5 8" pulsKmin>
5 Varstnic5 peste 8"5A" pulsKmin'
5 Ritm5 pauzele dintre pulsatii sunt egale pulsul este ritmic'
5 Amplitudine5 este determinate de cantitatea de sange e.istenta in vase'
;ste mai mare cu cat vasele sunt mai aproape de inima' Da arterele
simetrice volumul pulsului este egal'
5 :ensiunea pulsului5 este determinate de forta necesara in comprimarea
arterei pentru ca unda pulsatila sa dispara'
5 Celeritatea5 reprezinta viteza de ridicare si coborare a undei pulsatile>
5 Coloratia tegumentelor5 coloratia roz a tegumentelor inclusive a
e.tremitatilor' :egumentele sunt calde'
T!#siu#!a ar!riala* presiunea e.ercitata de sangele circulant asupra
peretilor arteriali' :A scade de la centru spre periferie'
?actori care determina :A9
5 Debutul cardiac>
5 ?orta de contractie a inimii>
5 ;lasticitatea si calibrul vaselor>
5 Vascozitatea sangelui'
a$ actori care influienteaza 1.9
5 ?actori biologici9
5 Varsta9 :A mai mica la copii si creste pe masura ce inainteaza in
varsta> se stabileste la adult> creste usor la varstnic>
5 &omnul9 :A in timpul somnului este mai mica decat in perioada de
veg*e>
5 Activitatea F efortul fizic produce cresterea :A
5 ?actori psi*ologici9
5 ;motiile>
5 -ucuriile determina cresterea :A'
5 An.ietatea
5 ?actori sociologici9
5 Climatul9
5 ?rigul5produce vasoconstrictie deci si cresterea :A>
5 Caldura5 produce vasodilatatie deci si scaderea :A'
b$ Manifestari de independenta
5 :A ma. se obtine in timpul sistolei ventriculare>
5 :A min se obtine in timpul diastole'
Varsta :A ma. :A min
!5 ) ani 675A"mm@g 7"50" mm@g
50
15!! ani A"5!!" mm@g 0"507mm@g
!/5!7 ani !""5!/"mm@g 6"567mm@g
Adult !!75!/"mm@g 675A" mm@g
Varstnic Peste !7" mm@g Peste A" mm@g
c$ Interventiile asistentului medical pentru mentinerea independentei
circulatiei!
Asistenta educa pacientul9
5 Pentru asigurarea conditiilor igienice din incapere>
5 &a5si mentina tegumentele curate integre>
5 &a aiba o alimentative ec*ilibrata fara e.ces de grasimi de clorura de
sodium>
5 &a evite tutunul consumul e.agerat de alcool>
5 &a evite sedentarismul>
5 &a poarte imbracaminte lejera care sa nu stanjeneasca circulatia'
d$ 0ependent in satisfacerea nevoii9
5 :egumente modificate9
5 Reci palide datorita irigarii insuficientei a pielii>
5 Cianotice5 coloratia violacee a ung*iilor buzelor lobului urec*ii>
5 %odificari de frecventa a AV
5 :a*icardie5 cresterea AV>
5 -radicardie5 scaderea AV'
5 %odificari de volum ale AV9
5 Puls filiform cu volum foarte redus abia perceptibil>
5 Puls asimetric5 volum diferit al pulsului la artere simetrice'
5 %odificari de ritm ale AV9
5 Puls aritmic5 pause inegale intre pulsatii>
5 Puls dicrot5 se percep doua pulsatii una puternica si alta slaba
urmata de pauza'
5 %odificari ale :A9
5 @:A Fcresterea :A>
5 *:A5 scaderea :A>
5 %odificari ale :A diferentiale5 variatiile :A ma. si :A min nu se fac
parallel>
5 :A difera la segmente simetrice'
5 @ipo.emie cunostinte insuficiente despre alimentatia ec*ilibrata
5 @ipo.ie despre sine despre altii despre obiceiurile daunatoare'
e$ /urse de dificultate
5 De ordin fizic5 alterarea musc*iului cardiac a peretilor arteriali venosi
obstructii arteriale supraincarcarea inimii>
51
5 De ordin psi*ologic5 an.ietatea stressul situatia de criza>
5 Dipsa cunoasterii5 cunostinte insuficiente despre alimentatia ec*ilibrata
despre sine despre altii despre obiceiurile daunatoare'
f$ Interventiile asistentului medical
5 Pacientul sa prezinte circulatie adecvata9
5 Invata pacientul9
5 &a intrerupa consumul de tutun alcool>
5 &a aiba alimentative bogata in fructe zarzavaturi>
5 &a reduca grasimile si =aCl din alimentative>
5 Administreaza medicatia prescrisa9 tonice cardiac antiaritmice
diuretice vasodilatatoare *ipotensoare antianginoase
anticoagulante>
5 2rmareste efectul medicamentelor>
5 Aplica te*nici de favorizare a circulatiei9 e.ercitii avtive passive
masaje'
5 Pacientul sa fie ec*ilibrat psi*ic9
5 Informeaza pacientul asupra stadiului bolii sale asupra gradului de
effort pe care poate sa5l depuna asupra importantei continuarii
tratamentului medicamentos'
8. N!)$ia '! a "!a si '! a s! ali&!#a
$ alimentatie adecvata trebuie sa contina toti factorii necesari mentinerii
vietii si asigurarii tuturor functiilor organismului in conditii normale9 glucide
proteine lipide vitamine apa saruri minerale'
&lucidele )hidratii de carbon$5 sursa principal energetic a organismului'
=ecesarul de glucide este de9 150 gKHg corpK/1 ore' Da copii aportul de glucide
trebuie marit in boli febrile case.ie denutritie afectiuni *epatice si renale'
Proteinele5 reprezinta materialele plastic ale organismului fiind material
prima a fermentatiilor si a *ormonilor' =ecesarul zilnic este de9 150 gKHg
corpKzi' Aportul insufficient de lunga durata determins scaderea proteinelor
plasmatice distrugerea parenc*imului *epatic aparitia unei anemii si la
retentia apei in organism cu formare de edeme' Cresterea cantitatii de proteine
este indicate in sarcina si alaptare arsuri anemii evacuari pleurale si
abdominal postoperator iar scaderea cantitatii in boli renale afectiuni febrile'
2ipidele5 pe langa rolul lor energetic lipidele intra in compozitia tesutului
nervos si a stromei eritrocitare' =ecesarul este de !5/ gKHg corpKzi' Ratia de
grasimi se va reduce in cazul tulburarilor in metabolismul lor in insuficienta
glandelor care intervin in digestia si metabolizarea lor (insuficienta pancreatica
*epatica nefroza lipoidica DU obezitate) boli febrile' Ratia de grasimi se
mareste in stari de subnutritie *ipertiroidism'
52
3itaminele5 sunt necesare ptr' mentinerea metabolismului normal al
organismului' =ecesarul de vitamine este9 !7" mg vit'C>/7 mg vit'-! 0 mg
vit'-0> 8 mg vit'PP> /" mg vit'G' Cantitate asigurata prin consumul de fructe
legume salate sucuri de fructe'
.pa si sarurile minerale5 in apa se petrec toate reactiile bioc*imice din
organism sarurile minerale fiind necesare ca substante structural si
catalizatoare' =ecesitatile zilnice de apa este de /7""5)"""ml si 1g =a )51 g
G/ g Ca "!7 g %g !8 g?e 0 g Cl'
a$ Manifestari de independenta9
5 Cavitatea bucala>
5 Deprinderi alimentare>
5 %asticatia>
5 Refle. de deglutitie>
5 Digestive>
5 Apetit>
5 ?oame>
5 &atietate>
5 @idratare>
5 Eust si valoare acordate mancarii'
b$ Interventiile asistentului pentru mentinerea independentei in satisfacerea
nevoii9
5 Asistentul calculeaza necesarul de calorii pe /1 de ore in functie de
activitate9
5 In repaos /7 calWHg corpW/1*
5 Activitate usoara )751" calWHg corpW/1*
5 Activitate medie 1"517 calWHg corpW/1 *
5 Activitate intense 1750" calWHg corpW/1 *
5 In functie de varsta9
5 Plus /"5)"# la copii
5 %inus !"5!7# la varstnici'
5 Asigura ec*ilibrul intre elementele energetic si cele neenergetice (apa
vitamine saruri minerale)
5 Asigura ec*ilibrul intre principiile nutritive fundamentale astfel9 7"577 #
*idrati de carbon !"5!7# proteine )"51"# lipide
5 Asigura ec*ilibrul intre produsele de origine animal si vegetala9
5 1"# proteine animale
5 0"# proteine vegetale
5 )7# lipide animale
5 07# lipide vegetale
5 Asigura ec*ilibul intre aciditate si alcalinitate
53
5 Calculeaza nr' de caloriiWHg corpWzi in stari fiziologice9 sportive sarcina si
alaptare9O)"#
5 Ratia alimentara sa cuprinda alimente din toate grupele
5 Cerceteaza gusturile si deprinderile alimentare ale individului
c$ 0ependente in satisfacerea nevoii
5 Alimentatia inadecvata prin deficit
5 Alimentatia inadecvata prin surplus
5 Dificultate de a se alimenta si *idrata
5 Dificultate de a urma dieta
5 Ereturi sau varsaturi
5 Refuz de a se alimenta *idrata
d$ /urse de dificultate9
5 Alterarea mucoaselor cailor digestive
5 Alterarea parenc*imului *epatic sau a cailor biliare
5 $bstructii tumori strangulari
5 :ubaj nazo5gastric
5 &upraincarcare
5 Dezec*ilibre ( durere dezec*ilibre metabolice electrolitice endocrine
neurologice)
5 :ulburari de gandire
5 An.ietate
5 &tress
5 &ituatie de criza
5 ?oame
5 %alnutritie
5 Dipsa de cunostinte
5 Insuficienta cunoastere de sine a celorlalti a mediului inconjurator
e$ Manifestari de dependenta
5 Anore.ie5 lipsa poftei de mancare>
5 Disfagie5 greutate de ing*itire>
5 Conditia cavitatii bucale>
5 &tarea tegumentelor>
5 Digestive>
5 Deprinderi alimentare>
5 @idratare>
5 &emne de dezec*ilibru>
5 Eust si valoare acordate mancarii>
f$ Interventiile asistentului medical
5 Aseaza pacientul in pozitia semisezand sezand sau in decubit dorsal cu
capul intr5o parte>
5 Protejeaza lenjeria cu o musama si aleza in functie de pozitia pacientului>
5 Ajuta pacientul in timpul varsaturilor>
54
5 Il invata sa inspire profund>
5 Aplica tratamentul medicamentos9 antiemetice vitamine saruri minerale>
5 Incurajeaza pacientul>
5 Reduce sau opreste aportul de lic*ide si alimente>
5 Alimenteaza pacientul parenteral cu perfuzii cu Elucoza 7# !"# /"#
))# 1"# vitamine si electrolizi>
5 Calculeaza nr' de cal' in functie de diferite stari patologice9 adauga !)#
pentru fiecare grad de :T peste )6TC> /"5)"# pentru agitatie convulsii>
5 Dupa incetarea varsaturilor re*idrateaza pacientul treptat cu cantitati de
lic*ide reci oferite cu lingurita>
5 Constientizeaza pacientul asupra importantei regimului alimentar in
mentinerea sanatatii>
5 ?ace bilantul lic*idelor ingerate si a celor eliminate>
5 Asigura un climat cald confortabil>
5 Incurajeaza pacientul>
5 Ii e.plica scopul interventiilor'
9. N!)$ia '! a !li&i#a
;.cretia deseurilor se realizeaza prin mai multe cai9
5 Aparat renal>
5 Piele>
5 Aparat respirator>
5 Aparat digestive>
5 Aparat genital feminine>
5 Varsaturi si sputa (in stari patologice)'
a$ 4rina
5 Cantitate9 in functie de varsta
5 =ou5 nascut9 )"5)"" mlWzi>
5 Copii9 7""5!/""mlWzi>
5 Adult9 !/""5!1""mlWzi>
5 ?recventa9
5 =ou5nascut9 mictiuni frecvente>
5 Copil9 157Wzi>
5 Adult9 750Wzi>
5 Varstnic9 058Wzi>
5 Ritmul9
5 X din nr' mictiunilor in timpul zilei>
5 B noaptea>
5 Culoare9
5 Ealben desc*isa>
5 Culoare inc*isa5 regim bogat in carne>
5 Culoare desc*isa5 regim vegetarian
55
5 Roz5 rosu caramiziu5 tratament cu Piramidon>
5 Albastru5verde5 tratament cu albastru de metilen>
5 Cafeniu5 rosu sau brun negru5 tratament cu c*inina sau acid salicClic>
5 %irosul9
5 De bulion5 urina proaspata>
5 Amoniacal5 dupa un timp>
5 Reactia9
5 Acida5 p@ intre 1756
5 Aspect5 clar transparent la inceput tulbure dupa un timp'
5 Densitate5 !"!"5!"/7
b) /caunul
5 ?recventa9
5 !5/Wzi sau unul la / zile5 la adult>
5 )51Wzi la nou5nascut pana la luna a VI5a cand se reduce la !5/Wzi>
5 $rarul5ritmic la aceeasi ora dupa trezire>
5 Cantitatea5 !7"5/""g materii fecale>
5 Consistent5 pastoasa omogena>
5 ?orma5 cilindrica cu diametrul de )57 cm>
5 Culoarea9
5 -runa Fla adult>
5 Desc*is5galben5 regim lactate>
5 -run inc*is5 regim carnat>
5 =egru5 alimente care contin sange>
5 Verde5 legume verzi>
5 -run5negru5-i>
5 =egru5verzui5 ?e>
5 Alb5-a>
5 =egru5mat5 carbine
5 Da sugari5 galben auriu
5 In primelr /5) zile de la nastere5 verde brun'
5 %irosul5fecaloid
5 &ugar5usor acru'
c) Interventiile asistentului pentru mentinerea independentei in satisfacerea
nevoii9
5 Cerceteaza deprinderile de eliminare ale pacientului>
5 Planifica programul de eliminare>
5 Planifica e.ercitii fizice>
5 Il invata te*nici de rela.are>
5 Cerceteaza deprinderile alimentare ale pacientului>
5 Recomanda consumarea alimentelor si a lic*idelor ce favorizeaza
eliminarea'
d) 0ependenta in satisfacerea nevoii!
5 ;liminarea urinara inadecvata cantitativ si calitativ9
56
5 Poliurie>
5 :recatoare durabila sau permanenta>
5 $ligurie>
5 Anurie>
5 PolaHiuria>
5 =icturia>
5 Disuria>
5 @ematuria>
5 Albuminuria>
5 Elicozuriaizostenuria *ipostenuria *iperstenuria>
5 ;deme>
5 2rina tulbure>
5 Ereturi varsaturi'
5 Retentie urinara>
5 Elob vezical>
5 %ictiuni>
5 PolaHiurie'
5 Incontinent de urina si materii fecale>
5 Incontinenta urinara>
5 ;nurezis>
5 Incontinent de fecale>
5 Iritarea tegumentelor regiunii anale'
5 Diaree>
5 ?recventa>
5 Consistenta>
5 Cantitatea>
5 Culoarea>
5 %irosul>
5 Aspect deosebit si cu elemente anormale>
5 Crampe>
5 Colica>
5 Durere locala>
5 &emne de des*idratare'
5 Constipatie>
5 Varsaturi>
5 ;liminare menstrual inadecvata>
5 Diaforeza>
5 ;.pectoratie>
5 Des*idratare'
e) Interventiile asistentului medical9
5 Pacientul sa aiba mistiuni spontane>
5 Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase integre si curate>
5 Pacientul sa5si recapete controlul sfincterelor>
57
5 Pacientul sa aiba tranzit intestinal in limite fiziologice>
5 Pacientul sa5si satisfaca celelalte nevoi fundamentale>
5 Pacientul sa fie ec*ilibrat *idroelectrolitic>
5 Pacientul sa menajat fizic in timpul varsaturii>
5 Pacientul sa aiba ec*ilibrul psi*ic>
5 Pacientul sa nu devina sursa de infectii nasocomiale'
6. N!)$ia '! a '$r&i si a s! $'i2#i
Interventiile asistentului medical pentru mentinerea nevoii de a dormi, a
se odihni9
5 %entine conditiile necesare somnului respectand dorintele si deprinderile
persoanei>
5 $bserva daca perioadele de rela.are de odi*na sunt in raport cu
necesitatile organismului si munca depusa>
5 Ii e.plica mecesitatea mentinerii unei vieti ordonate>
5 Il invata te*nici de rela.are si modalitati care sa5I favorizeze somnul prin
discutii demonstratii material documentar'
:. N!)$ia '! a s! i&"raca si '!z"raca
Interventiile asistentului medical in satisfacerea nevoii!
5 Invata persoana sa5si aleaga imbracamintea corespunzatoare climei
temperaturii mediului inconjurator activitatii varstei>
5 ;.ploreaza gusturile si semnificatia vestmintelor la fiecare persoana>
5 Incurajeaza persoana pentru ca sa5si aleaga singur imbracamintea
ornamentele accesoriile dorite>
5 Pacientul sa cunoasca importanta satisfacerii nevoii de a se imbraca
dezbraca in cel mai scurt timp>
7. N!)$ia '! a !)ia (!ric$l!l!
Interventiile .M in satisfacerea nevoii!
5 ;duca pacientul ptr' evitarea poluarii atmosferei cu praf incarcatura
microbiana prin stergerea umeda a mobilierului si aerisirea incaperilor>
5 Indeparteaza sursele cu miros dezagreabil>
5 ?ace educatie pentru prevenirea accidentelor verifica daca sunt respectate
normele de securitate a muncii normele ergonomice in unitatile cu
activitati cu risc de accidente>
5 ;.ploreaza pericolele reale si cele potentiale la locul de munca si la
domiciliu>
58
5 &upraveg*eaza daca sunt respectate normele de igiena salubritate
dezinfectie dezinsectie deratizare si circuitele functionale>
5 Pacientul sa beneficieze de un mediu de siguranta fara accidente si
infectii>
5 pacientul sa fie ec*ilibrat psi*ic'
;. N!)$ia '! a c$&u#ica
Interventiile .M pentru mentinerea independentei nevoii de a comunica!
5 ;.ploreaza impreuna cu pacientul mijloacele sale de comunicare>
5 Invata pacientul sa9
5 mentina integritatea simturilor>
5 utilizeze mijloacele specific de e.primare a sentimentelor emotiilor>
5 aiba o atitudine de receptivitate si de incredere in alte persoane>
5 mentina legaturi cu persoanele apropiate
5 Pacientul sa foloseasca mijloace de comunicare adecvate starii sale>
5 Pacientul sa fie compensate sensorial>
5 Pacientul sa fie orientat in timp spatiu si la propria persoana>
5 Pacientul sa se poata afirma sa aiba perceptive pozitiva de sine>
5 Pacientul sa fie ec*ilibrat psi*ic'
<. N!)$ia '! a i#)aa cu& sa*i (asr!zi sa#aa!a
Interventiile .M ptr. mentinerea independentei
5 A% e.ploreaza nevoile de cunoastere ale pacientului>
5 ;laboreaza obiective de studio cu pacientul>
5 &ustine motivarea pacientului fata de cunostintele care urmeaza sa le
dobandeasca>
5 Prezinta material cu subiecte interesante attractive>
5 Pacientul sa dobandeasca atitudini obiceiuri si deprinderi noi'
59
60
V.+&)DII D* CA-
A.+tudiul I
2.C),*/*'*A DA&*,('
domnul E'V' pensionar in vYrstZ de 0! de ani>
cZsZtorit cu d5na E'%' cu / ani mai tYnZrZ decYt dYnsul>
are doi fii cZsZtori i'
Din relatZrile apar inZtorilor am aflat cZ pacientul obi[nue[te sZ fumeze \n
jur de )" de igZri pe zi sZ bea /5) cafele pe zi [i \n jur de ! litru de vin pe zi'
Are o viatZ destul de activZ de[i la pensie dYnsul obi[nuia sZ mai meargZ \n
jur de 157 ore pe zi la un salon de coafurZ unde vreme de 1" de ani a obi[nuit
sZ mearga zi de zi mergea zilni \n parc unde se \ntYnlea cu prietenii \i place sZ
se uite la televizor sZ citeascZ sZ asculte muzicZ clasicZ' Docuie[te \n -acZu
\ntr5un apartament cu 1 camere \mpreunZ cu so ia unul dintre fii sZi cu so ia
acestuia si cele douZ fice de 8 [i respectiv !7 ani'
Pacientul se interneazZ \n sec ia =eurologie \n data de 1']'/""8 la ora
!/')" cu urmZtoarele manifestZri de dependen Z9
tulburZri de degluti ie>
incontinen Z urinarZ>
nelini[tit agitat an.ios nu accept ajutorul so iei refuzZ sZ se alimenteze>
*emiplegie dreaptZ>
afazie
Aflu de la so ie cZ \n diminea a (\n jur de ora !"'oo) zilei de 1 ianuarie
/""8 cYnd pacientul s5a trezit(cu o searZ \nainte adormise \n jur de ora /'oo
noaptea) a observant cZ acesta nu poate sZ vorbeascZ nu5[i poate mi[ca bra ul
drept si membrul inferior drept' A c*emat fiul care la rYndul sZu a c*emat
salvarea [i l5a adus la clinic'
Ajuns la clinicZ unde era de gardZ d5na DR' D'A' care \l [i ia \n primire'
DupZ mZsurarea func iilor vitale( :A !0"5 A" mm@g> AV 01bWmin> R /"Wmin)
si efectuarea e.amenului clinic general i s5a pus diagnosticul de ACCIDENT
VASCULAR CEREBRAL ischemic cu hemiplegie dreapta, predominant
brahiala, afazie motorie.
". 0'(.,*!*,* 0ACI*%&),)I
61
alterarea mobilitZ ii fizice>
deficit de auto\ngrijire>
incontinen Z urinarZ
risc de alterare a integritZ ii pielii>
risc de alterare a nutri iei>
incapacitatea de a comunica>
alterarea imaginii de sine>
circula ie inadecvatZ>
riscul de apari ie a sindromului de inutilitate social'
Pacientul este internat \n sec ia =eurologie fiindu5i recoltate imediat
probe de sYnge \i asigur alimenta ia deocamdatZ pasivZ prin punerea unei
perfuzii'
In continuare voi prezenta evolutia bolii d5lui EV pe zile si manevrele
e.ecutate de mine din proria initiative si a celor care mi le spune d5na dr' DA'
62
DIAGNOSTIC DE
INGRIJIRE
OBIECTIVE ACTIUNILE A.. !RO!RII SI
DELEGATE
EVALUARE
!'.lterarea comunicarii
verbale
Cauze9
5 dificultatea de a
vorbi>
5 afazie>
5 diminuarea
auzului'
5 d5 l EV sa
comunice cu
ec*ipa de
ingrijire (cu
mine celelalte
cadre medicale si
personalul
au.iliar) si cu
familia (non
verbal siWsau
verbal) pentru a5
si e.prima
nevoile
esentiale'
5 am evaluat capacitatea d5lui EV de a
vorbi citi si scrie>
5 vorbesc lent cu dansul>
5 am formulat intrebari la care d5l EV
putea sa raspunda prin <da+ sau +nu<
sau prin semne caracteristice>
5 am folosit alte mijloace de comunicare
(semne)>
5 l5am incurajat pe d5l EV sa vorbeasca
ori de cate ori simte nevoia sa o faca l5
am laudat si incurajat de fiecare data
cand a vorbit pentru eforturile depuse>
5 am informat si am educat familia cu
privire la alterarea comunicarii verbale a
d5lui EV'
5 d5l EV se face
inteles9
5 non5verbal>
5 verbal>
5 se simte mai
putin
frustrate in
nevoia de
comunicare'
(..limentatia
inadecvata! deficit
Cauze9
5 dificultate in
masticatie>
5 dificultate de
deglutitie>
5 aport insuficient
de alimente'
5 d5l EV sa
primeasca
alimente care sa
corespunda din
punct de vedere
calitativ si
cantitativ'
5 inainte de a incepe alimentatia p'o' am
evaluat capacitatea d5lui EV de
deglutitie>
5 pentru a asigura rotatia de partea
sanatoasa in timp ce mananca am intors
capul d5lui EV>
5 i5am adus d5lui EV alimente usor de
ing*itit (moi pastoase) alimente care
erau la o temperature adecvata>
5 am diversificat alimentatia in functie de
5 i5am urmarit
curba ponderala>
5 in primele zile
pacientul a
scazut in
greutate pentru
ca incepand din
a treia zi de
spitalizare sa
inceapa a lua in
63
gustul bolnavului si de evolutia bolii>
5 am stabilit impreuna cu pacientul orarul
meselor>
5 am planificat timpul de odi*na>
5 la inceput am alimentat pacientul cu
perfuzie la prescriptia medicului>
5 d5l EV folosea proteze dentare pe care
l5am incurajat sa le foloseasca>
5 i5am oferit pacientului lic*idele treptat
cu tubul de plastic cana cu cioc cana si
la urma cu pa*arul>
5 i5am dat pacientului un supliment bogat
in calorii proteine si vitamine cu avizul
medicului'
greutate'
)'.lterarea mobilitatii
fizice
Cauze9
5 deficit motor si
senzorial>
5 diminuarea fortei
musculare'
5 pacientul sa
atinga o
autonomie
ma.ima in
deplasare in
functie de
gravitatea
paraliziei'
5 am asezat membrele pacientului in
pozitie functionala>
5 am mobilizat pasiv pacientul de <n+
oriWzi>
5 dupa cateva zile am mobilizat activ
pacientul>
5 l5am incurajat pe d5l EV sa se
mobilizeze in pat>
5 l5am invatat sa se ridice la marginea
patului>
5 cand a putut l5am incurajat sa mearga
pe propriile sale picioare cat mai mult
posibil si l5am ajutat cand am vazut ca
5 d5l EVsi5a
reluat progresiv
motilitatea>
5 si5a fortificat
treptat
musculature'
64
se c*inuia sa mearga anticipandu5i
miscarile>
5 l5am invatat (si incurajat) cum sa
foloseasca mijloace ajutatoare in
deplasare ca fotoliul rulant sau bastonul>
5 am stabilit de comun accord un program
in care sa alternez perioadele de odi*na
cu cele de activitate>
5 i5am continuat procedurile de
Hinetoterapie>
5 l5am felicitat pentru progresele facute zi
de zi si l5am incurajat sa continue'
1'.lterarea conceptiei
despre sine
Cauze9
5 modificarea
imaginii
corporale>
5 pierderea unei
functii fizice>
5 sentiment de
devalorizare'
5 d5l EV trebuie
incurajat sa
eccepte
modificarea
imaginii sale
corporale'
5 am ascultat si inteles pacientul cand si5a
e.primat sentimentele si temerile sale
fata de problemele legate de infatisarea
sa>
5 am ajutat pacientul sa5si identifice
resursele si punctele sale forte pentru a
depasi situatia>
5 am rugat pacientul sa aiba incredere in
mine si in colegii mei din ec*ipa
medicala de pe sectie>
5 l5am invatat sa colaboreze la efectuarea
tratamentelor felicitandu5l pentru
fiecare progress facut>
5 l5am facut sa inteleaga gradu sau de
*andicap si i5am corectat informatiile
5 d5l EV are
incredere in
propriile sale
forte fapt care il
va ajuta sa
treaca peste
*andicapul sau>
5 accepta
imaginea sa
corporala si
spera ca va
reveni la statatul
sau social pe
care l5a avut
inaintea AVC
65
eronate ajunse la el din greseala despre
*andicapul sau>
5 5am evitat criticarea pacientului dar si
supraprotectia sa'
(reintegrarea sa
in familie la
locul de munca
relatiile cu
prietenii)
7'2ipsa autonomiei in
ingri5iea personala
(incapacitatea de a se
spala partial sau total)
5 alimentatia>
5 imbracare>
5 ducere la toaleta'
Cauze9
5 deficit motor>
5 lipsa de
coordonare a
miscarilor>
5 atrofie muscular'
Pacientul sa5si dzvolte
capacitatea penru9
5 a se *rani
singur>
5 a se imbraca
singur>
5 a se spala
singur>
5 a folosi singur
toaleta in termen
de cateva zile'
5 l5am incurajat sa manance degajat
cantitati mici si mestecand bine>
5 l5am ajutat sa5si pregateasca singur
alimentele (taiere pasare)>
5 l5am educat sa practice o buna igiena
bucala>
5 am ales impreuna o imbracaminte
adecvata si il ajut sa se imbrace>
5 il programez la efectuarea ingrijirilor
(toaleta partiala sau totala) in
colaborare cu el>
5 ii arat ca am rabdare si intelegere fata
de el asigurandu5i intimitate pentru
efectuarea toaletei>
5 i5am pus la indemana bazinetul si
urinarul ajutandu5l in caz de nevoie>
5 il dotez cu anumite material au.iliare
ptr' a5i favoriza la ma.im autonomia>
5 am respectat perioadele de odi*na ale
d5lui EV>
5 am observant integritatea tegumentelor
si mucoasele in timpul efectuarii
5 d5l EV a avut
incredere in
mine si mi5a
relatat factorii
care5i limitau
autonomia>
5 a mancat cu
minimum de
ajutor>
5 a reusit sa se
spele sis a se
imbrace singur>
5 pacientul a
acceptat sa5mi
ceara ajutor
cand a mers la
toaleta>
5 este optimist
c*iar si dupa
rezultate
minime>
5 arata un interes
66
diferitelor te*nici de ingrijire>
5 l5am incurajat si c*iar felicitat pe d5l
EV pentru fiecare pas facut>
5 am informat si c*iar insistat la sotia d5
lui EV cu privire la nevoile sale>
5 am insotit pacientul la toaleta cand
starea lui nu a permis sa mearga singur
la toaleta'
crescut pentru
ingrijirile
personale'
0'Riscul alterarii
dinamicii familial
Cauze9
5 modificarile
fizice psi*ice
sisociologice
legate de boala'
5 d5l EV si
familia sa
trebuie sa se
adapteze
situatiei nou
create legate de
boala'
5 i5am e.plicat pacientului consecintele
posibile imobilizarii si masurile de
prevenire luate>
5 am prevenit aparitia escarelor prin
folosirea colacului de cauciuc si prin
sc*imbarea pozitiei d5lui EV din / in /
ore>
5 i5am masat tegumentele l5am antrenat
la sc*imbarile de pozitie pe cat posibil>
5 am asigurat in permanenta lenjeria de
corp si de pat sa fie curate si uscate>
5 l5am educat pe d5l EV privind
importanta unei alimentatii si a unei
*idratari de buna calitate'
5 nu au aparut
escare si pielea
pacientului a
ramas integra'
6'Riscul de accident
(cadere ranire)
Cauze9
5 deficit motor si
sensorial>
5 pacientul sa
inteleaga
masurile de
securitate luate
pentru a
5 i5am e.plicat d5lui EV riscurile unor
accidente si masurile luate ptr' a5l
proteja>
5 am amenajat mediul inconjurator
pentru evitarea caderilor (am protejat
5 d5l EV spune ca
a inteles ceea ce
i5am e.plicate
u>
5 pacientul nu a
67
5 alterarea
constiintei'
preintampina
caderea din pat
ranirea'
patul cu bare)>
5 i5am e.plicat ca poate si c*iar trebuie
sa o faca cere ajutor ptr' ridicarea din
pat>
avut accidente
pe perioada in
care a stat
internat in
sectia noastra'
Pe data de /0'I'/""8 d5l EV isi revenise in proportie de A"# fiind e.ternat cu un prognostic ameliorat si cu un
tratament pe durata de o luna cand urmeaza sa revina la control' Da o luna de la e.ternare d5l EV a revenit in sectia noastra
la control si se pare ca este refacut in proportie de A7# urmand ca dansul sa revina la contol periodic la fiecare trei luni in
urmatorul an sa respecte tratamentul prescris de dr' sa respecte regimul alimentar iar apartinatorii sa5i asigure un climat de
siguranta si liniste'
68
.. +&)DI), II.
".CULEGEREA DATELOR5
='%' 7! de ani profesor la liceu>
Casatorit / copii majori>
Conditii de locuit bune apartament cu )camere>
&otia lucreaza>
Copii unul salariat iar celalat student la medicina in anul IV care depinde
in proportie de 7"#de familie>
Veniturile familiei5 medii completate cu venituri provenind din
agricultura posedand o casa la tara si gradina care satisfac nevoile de
legume si zarzavaturi ale familiei>
;ste de religie ortodo.a nepracticant'
Pacient cunoscut cu @:A std'II din !AA0 urmand tratament cu :ertensif
&R ! cpr'Wzi ;nap !" mg ! cpr'Wzi>si CID urmand un tratament cu Preductal
%R /cpr'Wzi'
Racientul se interneaza in sectia =eurologi pe data de !7 mai /""8 la ora
//')" cu urmatoarele manifestari de dependenta9
5 tulburari de deglutitie>
5 incontinent urinara>
5 neliniste>
5 agitatie>
5 an.ietate>
5 nu accepta ajutorul sotiei>
5 refuza sa se alimenteze>
5 *emiplegie dreapta>
5 afazie'
Istoricul bolii. Aflu de la sotie ca in dimineata zilei de !7 mai d5l =% s5a
trezit ca in fiecare dimineata s5a spalat imbracat a luat micul dejun impreuna
cu sotia si5a luat medicamentele pentru @:A si CID si apoi au plecat impreuna
la service avand ore de la "A'"" si pana la !1'""' Au venit acasa s5au odi*nit de
pranz seara au luat cina si5a luat medicamentele si apoi a dorit sa se uite la
televizor la o emisiune pe teme politice' In timpul emisiunii I s5a facut rau
sotia speriindu5se a c*emat salvarea care la transportat la spital'
Da internare pacientul nu comunica verbal'
69
Pacientul prezinta 9
5 :A5 !7"58">
5 AV50" pulsWmin>
5 R5 /" respWmin>
5 :5)67TC'
0g. medical9 AVC isc*emic cu *emiplegie dreapta'
0ate de laborator in ziua internarii9
5 @tL1">
5 @bL!/"6#>
5 ?ormula leucocitara9 =&L /# ==&L0"#>
5 :E$L!7 2Wl>
5 :EPL/" 2Wl>
5 C*olesterol5/17 mgWdl>
5 :rigliceride5 )!7 mgWdl>
5 ElicemieL88 mgWdl>
5 2reeL !")" mmolWl>
5 Ionograma serica9
5 =aOL! )6 mmolWl>
5 @OL00 mmolWl
5 CaOOL"80mmolWl
/'PROBLE3ELE PACIENTULUI5
5 alterarea mobilitatii fizice>
5 deficit de autoingrijire>
5 incontinenta urinara>
5 risc de alterare a integritatii pielii>
5 risc de alterare a nutritiei>
5 incapacitatea de a comunica>
5 alterarea imaginii de sine'
Am eliberat bolnavul de orice stransoare la nivelul gatului (i5am desfacut
nasturii la camasa si i5am scos cravata) i5am scos proteza dentara' Pacientul
este dus la e.amenul oftalmoscopic dupa care este dus pentru efectuare unei
:C si a umei R%=' I5am pus o P;V cu Elucoza !"# *idrolizat de proteine'
70
Diag#os$ic %e
i#gri&ire
Obiec$i'e I#$er'e#$ii E'al(are
!'.lterarea
mobilitatii fizice
legata de deficitul
motor si
sensorial
manifestata prin9
5 incapacitatea de
miscare voluntara
(*emicorp drept)>
5 limitarea
amplitudinii de
miscare>
5 diminuarea
fortei musculare'
Pacientul sa9
5 se efectueze miscari
active cu membrul
inferior si superior
drept>
5 se deplaseze cu
ajutor cativa pasi in
termen de )51 zile apoi
pana la toaleta in
termen de o
saptamana5!" zile>
5 atinga un grad de
autonomie ma.im de
deplasare in termen de
doua saptamani'
5 am asigurat o pozitie fiziologica a
membrelor pacientului cu bratele pe langa
corp>
5 am asezat membrele inferioare departe unul
de celalalt cu colaci de vata sub calcaie>
5 am mobilizat pasiv pacientul la / ore (ora
08^') din decubit dorsal in decubit lateral
stang si drept>
5 am solicitat cooperarea pacientului la
sc*imbarile de pozitie>
5 in decubit lateral sprijin bratele pacientului
cu patura rulata sau cu o perna bratul
deasupra in semifle.ie pe abdomen iar
celalalt pe langa corp>
5 am efectuat masaj cel putin !" minute al
spatelui si membrelor la fiecare sc*imbare de
pozitie>
5 am efectuat miscari passive ale membrelor
prin miscari de fle.ie e.tensie si rotire de )
ori pe zi cate 7 minute>
5 am invatat pacientul sa5si mobilizeze mana
dreapta cu ajutorul mainii stangi>
5 am incurajat pacientul sa5si mobilizeze
active celelalte segmente ale corpului>
5 am invatat pacientul sa utilizeze mijloacele
67 mai
5 pacientul
efectueaza usoare
miscari active ale
membrelor
inferior si
superior drept
(mai reduse la cel
superior)>
5 reuseste sa se
miste
impulsionandu5se
de forta
*emicorpului
stang'
68 mai
5 se ridica in pozitie
semisezanda cu
mijloacele aratate
de mine>
69 mai
5 pacientul se
deplaseaza cu
ajutor cativa pasi>
(: mai
71
au.iliare in vederea efectuarii unor miscari
cu ajutorul unor agatatoare sau fase legate de
marginea patului sa se ridice usor tinandu5
se cu mana stanga de acestea de )51 oriWzi>
5 am ajutat pacientul sa se ridice la marginea
patului progresiv de la cateva secunde la
cateva minute apoi dupa )51 zile il sprijin in
efectuarea catorva pasi>
5 am felicitat pacientul pentru fiecare progress
facut'
5 pacientul se
deplaseaza la
toaleta'
/'0eficit de
autoingri5ire, din
cauza deficitului
motor manifestat
prin9
5 incapacitatea de
a se imbraca>
5 incapacitatea de
a se spala>
5 dificultatea de a
se alimenta>
5 incapacitatea de
a se deplasa la
toaleta
5 pacientul sa fie
capabil sa5si satisfaca
partial nevoile de
autoingrijire de a se
spala de a se imbraca
in decurs de )57 zile'
5 am antrenat pacientul in efectuarea
autoingrijirilor>
5 am evaluat impreuna cu d5l =% ce poate sa
faca singur si ce nu poate legat de ingrijirile
de igiena9
5 se spala pe fata cu mana stanga>
5 se spala pe dinti>
5 nu5si poate face toaleta intima>
5 m5am ingriji sa5i fie asigurate asigurate
ingrijirile de igiena personala (izolandu5l cu
paravan) si o igiena riguroasa a cavitatii
bucale (implic si sotia)>
5 dupa fiecare toaleta am efectuat frictiuni ale
spatelui toracelui si a membrelor cu
alcoolmentolat si pudra de talc>
5 l5am ajutat in alimentative incurajandu5l sa
se alimenteze cu mana stanga si sa e.erseze
6; mai
5 pacientul a fost
alimentat pasiv in
prima zi cu P;V
de glucoza /"#
imbogatita cu
electroliti
vitamine>
67 mai
5 pacientul a folosit
mana stanga
pentru a se
alimenta a se
imbraca a se
spala pe fata pe
maini'
68 mai
72
cu mana dreapta>
5 l5am ajutat sa se imbrace sa se dezbrace
incurajandu5l sa se foloseasca de mana
stanga>
5 i5am asigurat imbracamintea adecvata
(pajama mai larga cu mod de inc*eiere
simplu)>
5 l5am invatat pe d5l =% sip e sotia sa modul
de imbracare9 mai intai membrul paralizat si
apoi cel sanatos> la dezbracare invers>
5 am asezat intotdeauna bazinetul si urinarul la
indemana pacientului ajutandu5l sa le
foloseasca ori de cate ori a fost nevoie'
5 pacientul a
incercat in
permanenta sa
efectueze miscari
cu mana dreapta'
)'Incontinenta
urinara legata de
perturbarea
sfincterelor (lipsa
controlului
nervos)
manifestata prin9
5 emisie
involuntara de
urina
Pacientul sa9
5 prezinte diminuarea
episoadelor de
incontinent>
5 redobandeasca partial
continenta urinara in
decurs de o saptamana5
!" zile'
5 i5am e.plicat pacientului care este cauza
incontinentei sale si ca era o situatie
remediabila (desi era afazic m5a inteles)>
5 i5am e.plicat necesitatea sondajului vezicalW
instituirea sondei 4 demeure pentru o
perioada de timp>
5 am efectuat sondaj vezical la indicatia
medicului>
5 i5am spus pacientului sa ma c*eme de fiecare
data cand are nevoie de mine fara nici o
jena>
5 dupa scoaterea sondei am stabilit cu d5l =%
si sotia sa un program de eliminare din / in
/ ore cu cresteri progressive a intervalelor>
6< mai
5 pacientul a
suportat sonda
foarte bine>
68 mai
5 dupa scoaterea
sondei episoadele
de incontinent au
fost mai rare>
5 pacientul a putut
sa prinda urinarul
cu mana stanga
sis a5l foloseasca>
5 a respectat
73
5 am urmarit diureza zilnic' programul stabilit'
1'Risc de alterare
a integritatii
tegumentelor
lezate de
imobilizarea la
pat'
5 pacientul sa prezinte
tegumentele intact pe
toata perioada
imobilizarii'
5 m5am ingrijit sa5i fie asigurate interventiile
de la diagnostecele anterioare (igiena
personala sc*imbarea pozitiei)
5 am masat regiunile e.puse la escare de ) ori
pe zi le5am protejat cu colaci de vata>
5 am sc*imbat lenjeria de pat si de corp de cate
ori a fost nevoie>
5 i5am e.plicat pacientului necesitatea
consumului de lic*ide pentru a evita
des*idraterea'
67 mai
5 pacientul avea
pielea intact>
5 nu a prezentat
escare sau roseate
in zonele e.puse'
7'Risc de alterare
a nutritiei prin
deficit legat de
tulburarile de
deglutitie si
refuzul de a
manca'
5 pacientul sa5si
mentina starea de
nutritive prezenta sa
fie alimentat si *idratat
corespunzator
cantitativ si calitativ pe
toata perioada
spitalizarii /7 calWHg
corpWzi (are 6" Hg
necesar !67" cal)>
5 sa se *idrateze
utilizand cana cu cioc
si paiul'
5 am evaluat in permanenta capacitatea de
deglutitie (ridic capul domnului =% si asigur
rotatia pe partea sanatoasa in timp ce el
mananca)>
5 am incercat administrarea orala de alimente
lic*ide (lapte sucuri de fructe ceai)
semisolide (pireuri legume pasate spuma de
mar) prin administrarea de cantitati mici la
interval mici de timp manifestand rabdare>
5 am instituit la indicatia medicului perfuzii
zilnice ii e.plic pacientului ca este necesara
avand in vedere aportul alimentar mic pe
cale orala>
5 am educat sotia pacientului referitor la
modul in care trebuie sa5l alimenteze
(pozitionarea bolnavului in pozitie
6< mai
5 d5l =% nu a
prezentat semne
de des*idratare>
67 mai
5 a baut din cana cu
cioc si cu paiul>
5 a consumat pe
cale orala
alimente lic*ide
in cantitate de
!7""mlWzi si
semilic*ide>
68 mai
5 pacientul este
*idratat
74
semisezand sau in decubit dorsal cu capul
intr5o parte)>
5 progresiv l5am invatat sa foloseasca mana
stanga pentru sustinerea mainii drepte in
alimentare>
5 am realizat impreuna cu sotia meniul (regim
*iposodat si *ipolipidic) in functie de
preferintele pacientului9
5 mic dejun9 cereal inmuiate in lapte>
5 pranz9 supa de pui cu legume pasate
piure de cartofi spuma de mar>
5 cina9 mamaliga cu branza>
5 am efectuat bilantul lic*idian intrari5 iesiri'
corespunzator'
0'Incapacitatea
de a comunica,
legate de
prezenta afaziei.
5 pacientul sa5si poata
e.prima nevoile
utilizand comunicarea
non verbal prin gesture
scris cu mana stanga'
5 am formulat intrebari simple la care poate
sa5mi raspunda afirmativ sau negative prin
miscari ale capului ale mainii sanatoase>
5 am vorbit cu pacientul tinandu5l de mana
incercand sa obtin din partea lui un gest o
stranger de mana>
5 am stabilit cu domnul =% un cod al
semnelor in prezenta sotiei9
5 pentru DA5 o aprobare a capului>
5 pentru =25 negare cu capul>
5 doresc bazinetul5 o miscare a mainii
stangi spre zona genital>
5 mi5e seteW foame5 o miscare a mainii
spre gura>
67 mai
5 pacientul a utilizat
mijloace eficiente
de comunicare
non verbal prin
miscari ale
capului prin scris
cu mana stanga
prin gesture'
75
5 as dori sa mi se citeasca ziarul5 o
miscare cu mana stanga spre oc*i>
5 as dori sa ascult radioul5 o miscare cu
mana stanga spre urec*e>
5 am stabilit impreuna cu pacientul un
program zilnic de e.ercitii de vorbire>
5 am educat familia sa manifeste aceeasi
intelegere sa5l mangaie sa5 vorbeasca'
6'.lterarea
imaginii de sine
din cauza
*emipegiei
afaziei
manifestata prin
agitatie neliniste
an.ietate refuzul
de a fi ajutat de
sotie'
5 pacientul sa5si
accepte modificarea
imaginii corporale
(tranzitorie)'
5 interventiile e.puse anterior a ajutat
pacientul sa depaseasca situatia>
5 l5am ajutat printr5o comunicare permanenta
sa se adapteze la noua situatie convingandu5
l ca aceasta este tranzitorie insistand asupra
probabilitatii reversibilitatii totale a
fenomenelor>
5 am e.plicat pacientului ca foarte mult
conteaza vointa sa de a se face bine pentru a
depasi aceasta faza grea>
5 am sfatuit apartinatorii sa nu planga in
preajma pacientului deoarece efectul poate
fi negative pentru el'
68 mai
5 avand in vedere
evolutia
favorabila
pacientul s5a mai
linistit fiind mai
optimist si
increzator a
incercat sa se
adapteze la noua
situatie'
Dupa !1 zile de spitalizare d5l =% a fost e.ternat in stare ameliorata recomandandu5i sa respecte o alimentatie
stricta sa5si ia zilnic medicamentele sis a revina la control'
76
C. CA-), III.
!' CULEGEREA DATELOR
D'D' 1) de ani sofer de ta.i>
=ecasatorit>
Docuieste cu mama si tatal sau intr5un apartament de 1 camere>
Veniturile F medii constituite din pensiile parintilor si salariul sau>
;ste de religie ortodo.a>
?umeaza cam / pac*ete de tigari pe zi>
%ananca in special carne de porc avand o greutate de !/" Hg'
Pacientul nu este cunoscut cu alte boli in antecedente neurmand nici un
tratament' In prezent pacientul nu comunica verbal'
Pacientul se interneaza in sectia =eurologie in data de !1 aprilie /""8 cu
urmatoarele manifestari de dependent9
5 tulburari de deglutitie>
5 incontinenta urinara>
5 neliniste an.ietate agitatie nu accepta ajutorul cadrelor medicale>
5 afazie>
5 *emiplegie dreapta'
Istoricul bolii.
Aflu de la cele doua persoane care l5au adus la spital ca acestuia i s5a
facut rau la servici au c*emat salvarea care la adus la spital'
0iagnosticul medical! .3- ischemic cu hemiplegie dreapta.
0ate de laborator in ziua internarii9
5 @tL)0#>
5 @bL!/#>
5 V&@L/8mmla !*
L77mm la / *>
5 :E$L)/2Wl>
5 :EPL/62Wl>
5 C*olesterolL)17mgWdl>
5 :riglCcerideL77A mgWdl>
5 ElicemieLAAmgWdl>
5 2reeL!!mmolWl>
5 CreatininaL!7mgWdl>
77
5 Ionograma serica9
5 =aOL!1"mmolWl>
5 @L7mmolWl>
5 CaOOL"AmmolWl>
5 :AL!0"58"mm@g>
5 AVL0"pWmin>
5 RL/7respWmin>
5 :L)60TC'
D5am desc*eiat la camasa i5am pus P;V /"# i'v' la indicatia medicului
l5am transportat la e.amenul oftalmologic la e.amenul tomograf'
78
DIAGNOSTIC DE
INGRIJIRE
OBIECTIV
)*e $erme# me%i(+
INTERVENTII EVALUARE
!'0eficit de
autoingri5ire, din
cauza deficitului
motor manifestat
prin9
5 nu se poate spala>
5 nu se poate
imbraca>
5 nu se poate
alimenta>
5 nu poate merge la
toaleta'
5 pacientul sa5si
satisfaca singur
nevoile'
5 incurajez pacientul in efectuarea
autoingrijirilor>
5 evaluez impreuna cu d5l D'D' ceea ce
poate sa faca si nu de unul singur (sa se
spele pe fata cu mana dreapta sa se spele
pe dinti nu5si poate face toaleta intima)>
5 ma asigur sa5i fie asigurate ingrijirile de
igiena personala ale pacientului (prin
paravan) si o igiena riguroasa a cavitatii
bucale (implic sip e mama sa)>
5 am facut frictiuni pe spate torace si
member dupa fiecare toaleta>
5 il incurajej sa se alimenteze cu mana
stanga si sa e.erseze cu mana dreapta
ajutandu5l>
5 l5am ajutat sa se imbrace sa se dezbrace>
5 il invat pe pacient si mama acestuia cum
trebuie sa se imbrace respective dezbrace
incepand cu mmbrul lezat la imbracat si
invers la dezbracat>
5 i5am pus la indemana bazinetul si
urinarul ajutandu5l de fiecare data cand
acesta mi5a cerut ajutorul'
6= aprilie
5 pacientul a fost
alimentat pasiv in
prima zi>
6< aprilie
5 a folosit mana
stanga pentru a se
alimenta imbraca
spala pe maini pe
fata>
67 aprilie
5 a incercat sa
e.erseze miscari cu
mana dreapta'
/'.lterarea
mobilitatii fizice
Pacientul9
5 sa efectueze miscari
5 am asigurat o pozitie a corpului cu bratele
pe langa corp dar nu lipite>
6< aprilie
5 a efctuat miscari
79
legata de deficitul
motor si sensorial
manifestata prin9
5 *emicorp drep (nu
poate e.ecuta
miscari
involuntare)>
5 amplitudinea
miscarii este
limitata>
5lipsa coordonarii
miscarilor>
5 diminuarea fortei
musculare'
active cu membrul
inferior si superior
drept>
5 sa se deplaseze cu
ajutor cativa pasi in
termen de 157 zile
apoi pana la toaleta in
!" zile>
5 in doua saptamani sa
atinga un grad de
autonomie ma.ima'
5 am asezat membrele inferioare departe
unul de celalalt cu colaci de vata sub
picioare>
5 am mobilizat pasiv pacientul>
5 solicit cooperarea pacientului in
sc*imbarile de pozitie>
5 am efectuat masaj al spatelui bratelor la
fiecare sc*imbare de pozitie>
5 am efectuat miscari passive ale
membrelor prin fle.ie e.tensie si rotire
de trei ori pe zi cate 7 minute>
5 am ajutat pacientul sa se ridice la
marginea patului cu ajutorul obiectelor
au.iliare apoi dupa cateva zile il sprijin
sa mearga la toaleta>
active usoare ale
membrelor drepte
67 aprilie
5 sa ridicat in pozitie
semisezanda cu
mijloacele
au.iliare>
68 aprilie
5 pacientul a facut
cativa pasi>
(( aprilie
5 s5a deplasat la
toaleta neajutat de
mine'
)'Incontinenta
urinara legata de
perturbarea
sfincteriana
manifestata prin
emisie involuntara
de urina'
Pacientul sa9
5 prezinte diminuarea
episoadelor de
incontinent>
5 sa redobandeasca
partial continenta
urinara in decurs de !"
zile ma.im'
5 i5am e.plicat motivul incontinentei
urinare si faptul ca este o problema
reversibila>
5 ii e.plic necesitatea sondajului vezical si
instituirea sondei pentru o perioada de
timp>
5 dupa scoaterea sondei stabilim de accord
comun un program de eliminare din ) in )
ore urmand ca intervalele sa creasca
progresiv (urmareesc diureza zilnic)'
6; aprilie
5 i5am facut sondajul
vezical suportat
foarte bine de catre
pacient>
67 aprilie
5 episoadele de
incontinent s5au
rarit dupa
scoaterea sondei>
5 pacientul a folosit
urinarul ajutandu5se
80
de mana stanga'
1'Risc de alterare a
integritatii
tegumentelor legat
de imobilizarea la
pat'
5 pacientul sa prezinte
tegumente intact pe
toata perioada
spitalizarii'
5 i5am asigurat o igiena personala
corespunzatoare>
5 i5am facut sc*imburile de pozitii in pat>
5 i5am facut masaj in regiunile e.puse la
escare de ) ori pe zi si le5am protejat cu
colaci de vata>
5 i5am sc*imbat lenjeria de corp si de pat
ori de cate ori a fost nevoie>
5 i5am e.plicat d5lui D'D' importanta
consumului de lic*ide pentru a evita
des*idratarea'
6< aprilie
5 pacientul are pielea
intact>
5 nu prezinta nici o
escare sau roseata
pe zonele implicate'
7'Risc de alterare a
nutritiei prin deficit
legat de tulburarile
de deglutitie si
refuzul de a manca'
5 pacientul sa5si
mentina starea de
nutritie sa fie
alimentat si *idratat
corespunzator
cantitativ si clitativ pe
toata perioada
spitalizarii /7 calWHg
corpWzi (!!" Hg5 /67"
calWzi5
/"#L//""calWzi)>
5 sa se *idrateze
utilizand cana cu cioc'
5 am evaluat in permanenta capacitatea de
deglutitie>
5 am administrat oral alimente lic*ide si
semi solide5 cantitati mici la interval
mici>
5 la solicitarea medicului i5am instituit P;V
iv e.plicandu5I ca este necesar din cauza
aportului mic de alimente>
5 educ mama pacientului cu privire la
regimul ce trebuie urmat de pacient (fara
carne de porc tutun) si pozitia
bolnavului>
5 il invat sa foloseasca mana stanga pentru
sustinerea celei drepte>
5 realizam meniul impreuna cu mama
6; aprilie
5 d5l D'D' nu prezinta
semne de
des*idratare>
6< aprilie
5 bea din cana cu
cioc si cu paiul>
5 se administreaza pe
cale orala !7""5
/""" mlWzi si
semilic*ide>
67 aprilie
5 *idratat
corespunzator'
81
pacientului in functie de preferintele
pacientului9
5 cereale cu lapte5 la micul dejun>
5 supa de pui cu legume pasate piure
de cartofi spuma de mar5 la pranz>
5 mamaliga cu branz5 cina>
0'Incapacitatea de a
comunica, legata de
prezenta afaziei'
5 pacientul sa5si poata
e.prima nevoile
utilizand comunicarea
non verbal prin
gesture scris cu mana
stanga'
5 am formulat intrebari simple la care sa
raspunda usor>
5 am stabilit cu d5l D'D' un cod de semne
pe care le5a invatat si mama pacientului
ajutat fiind de mana stanga de cap>
5 stabilim impreuna un program de e.ercitii
de logopedie>
5 educ mama sa fie la fel de intelegatoare
cu dansul ca si mine'
69 aprilie
5 pacientul utilizeaza
mijloace eficiente
de comunicare non
verbal prin miscari
ale capului prin
scris cu mana
stanga prin
gesture>
(> aprilie
5 idem
6'.lterarea imaginii
de sine din cauza
*emiplegiei afaziei
neliniste an.ietate'
5pacientul sa5si
accepte modificarea
imaginii corporale
avand in vedere varsta
pacientului'
5 interventiile e.ecutate pe tot parcursul
internarii au folosit tocmai la acest lucru>
5 l5am ajutat printr5o comunicare
permanenta sa se adapteze la noua
situatie convingandu5l ca este tranziorie>
5 e.plic pacientului ca vointa lui e foarte
importanta pentru a depasi aceasta faza
grea'
(> aprilie
5 pacientul si5a mai
revenit din agitatie
si an.ietate datorita
progreselor facute'
Pacientul se e.terneaza ameliorat fiindu5i recomandat sa apeleze la serviciile unui psi*olog sa respecte noul mod de
viata sis a revina la control neurologic dupa o luna de la e.ternare si o data la trei luni in primul an dupa AVC'
82
VI. CONCLUZII
Cand asistentul medical ia in ingrijire un pacient ce prezinta AVC care
este o suferinta grava a &=C determinate de modificari cerebrale cu pierderea
motilitatii unei parti din corp asociata sau nu cu tulburari de ec*ilibru senzitiv5
senzorial si de limbaj se pun problem deosebite pentru intreaga ec*ipa de
ingriire'
:ulburarile de motilitate pot fi diferite grade de pareze pana la paralizii si
tulburarile de sensibilitate senzoriale sfincteriene trofice constituie problem pe
care A% trebuie sa le grupeze sip e baza carora sa5si intocmeasca planul de
ingrijire'
?unctiile A% sunt universal si raman constant indifferent de locul de
timpul in care ingrijirea de nursing este acordata de statutul de sanatate a
individului sau a grupului ce este ingrijit ori de resursele disponibile'
Aceste functii sunt9
!' evaluarea necesitatilor individului ale familiei sau ale comunitatii pentru
ingrijirea de nursing si identifocarea si coordonarea resurselor disponibile
pentru a preintampina aceste nevoi'
/' clasificarea necesitatilor pe prioritati> planificarea si acordarea ingrijirilor
de nursing necesare'
)' evaluarea rezultatelor interventiilor de nursing din punctual de vedere al
clientului al personalului de nursing implicat si al sistemului in cadrul
caruia este acordata ingrijirea'
1' documentarea referitoare la toate espectele privind interactiunea client5
nurse si folosirea informatiei astfel furnizate'
7' acordarea de ajutoare in definirea standardelor etice si profesionale care
g*ideaza educarea personalului de nursing practicarea nursingului
administrarea serviciilor de nursing si cercetare in nursing'
0' implicarea persoanei si a familiei in toate aspectele de ingrijire
incurajand participarea comunitatii'
6' identificarea domeniilor pentru cercetare sau studii special pentru
imbogatirea cunostintelor'
8' educarea personalului de nursing si contributia la instruirea altor persoane
pentru problem de sanatate cat si a personalului au.iliar'
A' educatia pentru sanatate a populatiei'
!"'evaluarea necesitatilor personale pentru reciclare siWsau pentru educatia
avansata si satisfacerea acestor necesitati'
83
!!' administrarea serviciilor de nursing ca o component integrala a serviciilor
de sanatate'
!/'colaborarea privind dezvoltarea si evaluarea serviciilor de sanatate ca un
tot'
!)'deregalrea activitatilor de nursing si a sarcinilor personalului au.iliar si
sprijinirea acesteia in munca sa'
!1'supraveg*erea si controlul mediului ambient pentru a asigura un cadru de
munca sigur armonios productive si terapeutic'
=ursa accepta responsabilitatea si e.ercita autoritatea necesara pentru
acordarea directa de ingrijiri specific persoanelor familiilor grupurilor si
comunitatilor'
=ursa este o practicanta autonoma a nursingului gata sa raspunda pentru
ingrijirile pe care le acorda'
=ursa este vitala pentru ec*ipa de ingrijire a sanatatii' ;a are si o
responsabilitate in a5si evalua propriile nevoi de reinoire si reactualizare a
activitatii profesionale in management predare practica clinica si cercetara si in
a lua masurile corespunzatoare pentru a preintampinarea acestor nevoi'
84
VIII. BIBLIOGRAFIE
5 +%anual de anatomie cls' A II5a+ de I':';.arcu &'E*erg*escu
I'Ciu*at %'&oigan>
5 +E*id de nursing< de D':itirca>
5 +-oli vasculare ale creierului si ale maduvei spinarii< de
C'Arseni' I'Petrovici ?'=as* V'Cunescu'
5 <E*id practice de neurologie+ de %'Uegrean C'Davidescu
I'Almasu C'%'Davidescu>
5 +E*id clinic< de A'&c*_ffler ,'-raun 2'Renz>
5 <;sential medical+ de ?'Aubert ?'Euittard'
85