Sunteți pe pagina 1din 30

UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIEŞTI FACULTATEA: TEHNOLOGIA PETROLULUI SI PETROCHIMIE SPECIALIZAREA: PRELUCRAREA PETROLULUI SI PETROCHIMIE CATEDRA: INGINERIE CHIMICA SI PETROCHIMICA

PROIECT PROCESE TRANSFER MASA

CONDUCATOR:

Dr. Ing.Nicolae Marilena

2016

1

STUDENT:

Bogdan Alin Nicolae

Cuprins

1. Proiectarea tehnologica a coloanei de absorbtie…………………………………

3

1.1 Calculul debitelor si concentratiilor in coloana de absorbtie……………………

3

1.2 Determinarea numărului de talere teoretice din coloana de absorbţie ….……

7

1.3 Bilanţul termic pe coloana de absorbţie ……………………………

9

1.4 Dimensionarea coloanei de absorbţie……………………………

11

1.4.1 Diametrul coloanei de absorbţie……………………………………………

11

1.4.2 Inaltimea coloanei……………………………

12

1.5 Calculul pierderilor de absorbant……………………………

13

2. Proiectarea tehnologica a coloanei de desorbtie……………………………………

15

2.1 Bilanţul termic si regimul de temperatura .…………………………

19

2.2 Determinarea numărului de talere teoretice din coloana de desorbtie

21

2.3 Dimensionarea coloanei de desorbtie……………………

………

24

2.3.1Calculul diametrului în zona superioară……………………………

24

2.3.2

Calculul diametrului în zona inferioară…………………………

26

2.4 Calculul schimbului termic absorbant sărac-absorbant bogat……………

28

2.5 Determinarea necesarului de apă de răcire la răcitorul suplimentar……

.29

2.6 Determinarea necesarului de abur saturat la refierbator……………………………

29

3. Schema automatizată a instalaţiei de eliminare a H 2 S…………………………

………………………

30

Bibliografie ……………………………………………………………………………………………………………

2

……………31

PROIECTAREA DINTR-UN FLUX MEA

TEHNOLOGICA A UNEI INSTALAŢII DE ELIMINAREA

DE

METAN

PRIN ABSORBŢIE ÎN SOLUŢIE APOASĂ DE

1.Proiectarea tehnologică a coloanei de ABSORBŢIE

Proiectarea tehnologică a unei astfel de coloane constă în stabilirea necesarului de echilibre, a diametrului şi înălţimii.

1.1 Calculul debitelor şi concentraţiilor în coloana de absorbţie

Fluxurile din coloana de absorbţie şi concentraţiile lor sunt cele prezentate în figura 1:

G c ,

Y n+1

G o , Y n T 1 1 L o ,X T 0 N L
G
o , Y n
T 1
1
L o ,X
T 0
N
L o , X n
T n
, Y n+1 G o , Y n T 1 1 L o ,X T 0
, Y n+1 G o , Y n T 1 1 L o ,X T 0

3

Fig.1.

Fluxurile şi concentraţiile lor în coloana de absorbţie

In figura 1 semnificatia simbolurilor este:

G 0 -debitul de gaz purtator,kmoli/h; L 0 -debitul de absorbant (MEA),kmoli/h; Y n+1 ,Y 1 -concentratiile solutului (H2S) in gazul purtator,exprimate ca raport molar: kmoli solut/kmoli gaz purtator la intrarea,respectiv la iesirea din coloana; X 0 ,X n - concentratiile solutului (H2S) in absorbant ecprimate ca raport molar :kmoli solut/kmol absorbant la intrarea,respectiv la iesirea din coloana; T n+1 ,T 1 -temperaturile fluxului de gaz la intrarea,respectiv la iesirea din coloana; T 0 ,T n -temperaturile fluxului de absorbant la intrarea,respectiv la iesirea din coloana de absorbtie.

Datele initiale necesare calculului de proiectare al coloanei de absorbtie sunt:

debitul de alimantare cu gaz impurificat,precum si concentratia gazului acid (solutului).deoarece gazul impurificat este un amestec de hidrocarburi,este necesara specificarea compozitiei acestuia.In unele cazuri,se poate asimila amestecul de hidrocarburi care alcatuiesc gazul purtator,cu o singura hidrocarbura;

gradul de absorbtie sau concentratia solutului in gazul purificat;

tipul absorbantului si concentratia aminei in solutie;

concentratia solutului(H2S) in absorbantul sarac X 0 ;

temperatura de intrare a gazului impurificat: T n+1 ,respectiv a absorbantului sarac T 0 ;

presiunea de lucru in coloana de absorbtie

Din datele de intrare se calculează debitul molar de gaz bogat:

G T =

=260.42 kmoli/h

Cunoscând concentraţia H2S în gazul bogat, respectiv a gazului purtător (metan)

se calculează debitul molar de H2S, respectiv de metan:

=G T ·y H2S =260.42*0.06588=17.156 kmoli/h

G

0 =G T -

=260.42-22.14=243.23kmoli/h

Y n+1 =

=0.0618 fr mol

Din relaţia de definiţie a gradului de absorbţie se calculează raportul molar

Y

1

:

Y1 0.003294 kmoli H2S/kmoli gaz purtator

4

Concentratia H2S în absorbantul sărac se cunoaşte din datele de proiectare

X

0

=0.03 kmoli H2S /kmol MEA, iar concentraţia

numărului de talere teoretice prin metoda grafică să rezulte un număr rezonabil de talere :

X

n se alege astfel încât la determinarea

X

n =0.5 kmoli H2S /kmol MEA

Debitul molar de absorbant de absorbţie conturul 1 din figura 1;

L

G Y

0

n

1

L X

0

o

G Y L X

0

1

0

n

0

se calculează prin bilanţ material în jurul coloanei

L

0

G

Y n 1

Y

1

0 X

n

X

0

L 0 =243.23*· =30.38kmoli/h *61.08=1855.61kg/h MEA

Se calculează debitele parţiale ale componenţilor în fiecare flux la intrarea şi ieşirea din coloană şi concentraţiile componenţilor în fracţii molare:

Debite şi concentraţii în fluxul de gaz bogat la intrarea în coloană:

G 0 =243.23 kmoli/h=243.23*16=7296.6 kg/h

=22.14 kmoli/h=17.156*34=583.304 kg/h H2S

G

T =G 0 +

=7296.9+583.304=7880.2 kg/h gaz bogat

Debite şi concentraţii în fluxul de gaz sărac la ieşirea din coloană:

G 0 =243.23 kmoli/h=243.23*34=7296.9 kg/h

=G 0 ·Y 1 =243.23*0.00309=0.751 kmoli/h

=0.751*34=25.53 kg/h H2S neabsorbit

G

G 1 =7296+25.53=7332.43 kg/h gaz sarac

1 =G 0 ·

=243.23+0.751=243.98 kmoli/h gaz sarac

=0.0394 fractii molare MEA

= 1-0.0396 =0.950 fractii molare H20

Debite şi concentraţii în absorbantul sărac la intrarea în coloană:

L 0 =30.38*61.08=1855.61kg/h MEA

Cunoscând concentraţia soluţiei de amină (20 % masă) se poate calcula debitul de soluţie apoasă de MEA:

L

0S =1855.61·

= 12370.73 kg/h solutie MEA

Soluţia apoasă de MEA este alcătuită din:- 1855.61 kg/h MEA

12370.73-1855.61= 10515.12 kg/h apa

=584.17 kmoli/h apa

=L 0 ·X 0 =30.38*0.03=0.911 kmoli/h

=0.911*34=30.97 kg/h MEA

5

=L 0 + = L 0 +

x MEA=

=30.38+0.911=31.29 kmoli/h absorbant sarac =12401.7 kg/h solutie absorbant sarac fractii molare MEA

Debite şi concentraţii în absorbantul bogat la ieşirea din coloană:

=L 0 ·X n =30.38*0.5=15.19 kmoli/h·34=516.46 kg/h H2S

=L 0 +

=L

0S +

=30.38+15.19=45.57 kmoli/h =12887.19 kg/h solutie absorbant bogat

6

1.2 Determinarea numărului de talere teoretice din coloana de absorbţie

Numărul de talere teoretice se determină prin metoda grafică simplificată bazată pe curba de echilibru pentru sistemul H2S ,MEA la presiunea din coloană şi pe aşa numita dreaptă de operare. Curba de echilibru X-Y se calculează pornind de la valorile presiunii parţiale H2S citite din grafice din literatură pentru diferite valori de X şi la temperatura medie pe coloana de absorbţie.

Dreapta de operare trece prin punctele definite de concentraţiile fluxurilor în

şi punctul B (X n ,

Y n+1 ).

Concentraţia X n se alege astfel încât prin plasarea corespunzătoare a punctului B să rezulte 3 talere teoretice. Datorită faptului că valorile Y variază pe un domeniu foarte mare, reprezentarea grafică exactă în coordonate rectangulare necesită o dimensiune mare a graficului pe ordonată. De aceea, în acest caz se apelează la graficul semilogaritmic unde dreapta de operare devine o curbă.Pentru reprezentarea ei sunt necesare şi alte puncte intermediare în afara punctelor extreme A şi B. Calculul lor se face cu ecuaţia dreptei de operare dând valori lui X între X 0 şi X n .

contracurent la extremităţile coloanei şi anume punctul A (X o , Y 1 )

Y=L 0 /G 0 ·(X-X n )+Y n+1

Se reprezintă în acelaşi grafic, în coordonate X-Y, atât curba de echilibru cât şi curba de operare şi se duc orizontale şi verticale pornind de la punctul B la punctul A. Numărul de orizontale reprezintă necesarul de echilibre pentru absorbţia respectivă.

Numărul de talere teoretice se determină prin metoda grafică simplificată şi se parcurg următoarele etape:

La temperatura medie pe coloană şi pentru valori de X cuprinse între X 0 şi X n se

citesc din grafice din literatură valorile presiunii parţiale H2S. Din legea lui Dalton se calculează fracţiile molare ale H2S care se transformă în rapoarte molare Y. Curba de

echilibru Y-X se reprezintă în grafic semilogaritmic.

Din calculele anterioare se fixează coordonatele punctelor prin care trece curba de

operare: A (0.03; 0.00985) şi B (0.5; 0.0753). Abscisa punctului B (X n ) se alege prin

încercări succesive astfel încât să se obţină 2-3 talere teoretice.

Se alege X n =0.5 kmoli H2S /kmol MEA şi se calculează debitul de absorbant cu

relaţia

 

L 0 =243.23

=30.38 kmoli/h ·105.14=4399.39kg/h MEA

Pentru reprezentarea dreptei de operare în grafic semilogaritmic sunt necesare şi alte puncte intermediare în afara punctelor extreme A şi B. În ecuaţia curbei de operare , se dau valori lui X între X 0 şi X n şi se calculează valorile lui Y:

7

Tabel 1.2.1:

Calculul curbei de operare pentru coloana de absorbţie

X

kmoli H2S/kmoli MEA

Y= ·(X-X n )+Y n+1 kmoli H2S/kmoli gaz purtator

 

X

0 =0.03

3.09*10 -3

 

0,1

1.18*10 -2

 

0,2

2.43*10 -2

 

0,3

3.68*10 -2

 

0,4

4.93*10 -2

 

0,5

6.18*10 -2

Tabel 1.2.2:

Calculul curbei de echilibru pentru coloana de absorbţie la

P =4 bar

X kmoli H 2 S/kmoli MEA

P

H2S [bar]

y =

Y=

X

0 =0,03

4.97*10 -5

9.94*10 -6

9.94*10 -6

 

0,1

6.5*10 -4

1.3*10 -4

1.29*10 -4

 

0,2

3.5*10 -3

7*10 -4

6.99*10 -4

 

0,3

 

8*10 -3

1.6*10 -3

1.59*10 -3

 

0,4

1.85*10 -2

3.7*10 -3

3.68*10 -3

 

= 0,5

2.6*10 -2

5.2*10 -3

5.17*·10 -3

Se reprezintă în acelaşi grafic, în coordonate X-Y, atât curba de echilibru cât şi

curba de operare şi se duc orizontale şi verticale pornind de la punctul B la punctul A.

Numărul de orizontale reprezintă necesarul de echilibre pentru absorbţia respectivă. S-a obţinut 1 taler teoretic (vezi graficul )

8

1.3 Bilanţul termic pe coloana de absorbţie

Din datele initiale de proiectare se cunoaste temperatura de intrare a gazului impurificat,T n+1 ,respectiv a absorbantului sarac,T 0.

In functie de acestea,si pe baza indicatiilor din literatura [2],se estimeaza temperatura la varful coloanei T 1 ,respectiv temperatura la baza coloanei ,T n ,astfel:

T 1= T 0 +5…10°C;

T n = T n+1 +10…30°C.

Bilanţul termic se efectuează pe conturul I din figura 1 şi are ca scop determinarea temperaturii T n din baza coloanei de absorbţie şi a temperaturii medii:

· +G n+1 ·H Tn+1 +L 0S ·

unde:

=

·

+G 1 ·H T1 +G R ·h Tn +L 0S ·

, reprezintă debitul de gaz purtător (metan) la intrarea/ieşirea din coloană, kg/h;

- entalpia în fază vapori a gazului purtător la temperatura T n+1 , respectiv T 1 , kJ/h;

G n+1 , G 1 - debitul de H2S la intrarea/ieşirea din coloană, kg/h;

H Tn+1 , H T1 - entalpia în fază vapori a H2S temperatura T n+1 , respectiv T 1 , kJ/h;

L 0S - debitul soluţiei de absorbant sărac, kg/h;

- entalpia în fază lichidă a absorbantului la temperatura T 0 , respectiv T n ,

kJ/h;

G R - debitul de H2S absorbit, kg/h;

h Tn -entalpia în fază lichidă a H2S absorbit la temperatura T n , kJ/h;

Considerând că atât gazul purtător (Metanul) cât şi soluţia de absorbant sărac au aceeaşi compoziţie la intrarea şi ieşirea din coloană, se poate scrie:

unde:

G

L

0

0s

(H

(h

T

1 0

n

0

G

T

L

 

T

h H

0

)

n

G

T

0

0

L

1

)

L

G c c

0s

0

p

p

l0

(T (T

G0

n

1

T T )

0

n

1

)

c reprezintă căldura specifică medie izobară a gazului purtător, kJ/kgºC, care se calculează cu relaţii din literatură

- căldura specifică medie a soluţiei de absorbant sărac, kJ/kgºC, care se citeşte din grafice din literatură ;

c

pG0

pl0

T 1 - temperatura la vârful coloanei, care se estimează astfel: T

1

T

o

5

10

0 C ;

T

n

- temperatura la baza coloanei, care se estimează astfel: T

n

T

n

1

10

30

0 C .

De asemenea, ţinând seama de căldura de reacţie

H

R şi de faptul că debitul de

absorbant la ieşirea din coloană este foarte mic şi se poate neglija, relaţia se reduce la forma:

G R ·ΔH R =G 0 ·c pG0 ·(T 1 -T n+1 )+L 0S ·c pL0 ·(T n -T 0 )

9

Se obţine T n =T b = GR·ΔH R + L 0S ·c pL0 ·T 0 - G 0 ·c pG0 ·(T 1 -T n+1 )/ L 0S ·c pL0

Daca valoarea temperaturii in baza coloanei de absorbtie obtinuta este in buna concordanta cu valoarea presupusa ,in limita unei erori acceptabile,atunci se considera calcalul incheiat si se pot parcurge urmatoarele etape.

În relaţia de bilanţ termic scrisă pentru conturul 1 din figura 1, s-a obţinut relaţia

cu care se verifică temperatura

T

n

care se estimează astfel:

T

n

T

n

1

Din

10

30

0

datele

C

de

.

proiectare

se

T

n =25+20=45°C .

Temperatura

T 1 , astfel:

T

1

T 3

0

cunoaşte

T n+ 1=25°C

şi

se

10

0

C .

Deci:

T 1 =30+8=38°C.

estimează:

Debitele implicate sunt:

G 0 =243.23 kmoli/h=11619.74 kg/h

L 0S =12370.73 kg/h solutie MEA

=519.18 kg/h H2S reactionat

Temperatura medie aritmetică între 31.5ºC+273.15=314.15 K

T 1 şi

T n

1

,

(38

ºC, 45 ºC) în kJ/kgC:=

unde:

c

P

T

A BT CT

2

DT

3

A, B, C, D - constante specifice gazului purtător (Metanul) şi care sunt tabelate în literatură ;

Se obţine:

=2283.77 J/Kg*K=2.28377 kJ/kg·K

Căldura specifică medie a soluţiei de absorbant

literatură [3] la temperatura medie aritmetică între

T

0

şi

T

n

c pLo

se citeşte din grafice din

,(

ºC, în kJ/kgºC:

H

R

kJ/kg∙ºC.

=1910 kJ/kg

Aplicând relaţia se obţine:

T n =T b= = 45.9°C

Valoarea temperaturii în baza coloanei de absorbţie obţinută este în bună

concordanţă cu valoarea presupusă T n =45°C şi deci calculul temperaturii

încheiat.

Se calculează temperatura medie pe coloană ca medie aritmetică între se obţine T m =41.5°C

T

n

se consideră

T

1

şi

T

n

şi

10

1.4

Dimensionarea coloanei de absorbţie

1.4.1 Diametrul coloanei de absorbţie

Coloana de absorbţie este prevăzută cu talere cu supape iar calculul diametrului se face conform metodologiei Glisch cu relatiile (1.8-1.20) aplicate in conditiile de regimsi de debite din baza coloanei de absorbtie.Debitele implicate in relatiile (1.18-1.20) au fost calculate anterior,si anume:

G T ==7880.2 kmoli/h

=12887.19 kg/h solutie absorbant bogat

Masa molara medie a gazului bogat se calculeaza cu relatia (1.55)

= *

+

*(1-

) =34*0.06588+16*(1-0.06588)=17.18 Kg/ kmol

Densitatea vaporilor se calculeaza cu relatia (1.56):

=

=

= 3.47kg/ m3

Aplicand legea generala a gazelor se calculeaza debitul volumic de vapori:

V=

=

= 0.631 m3/s

Densitatea solutie de MEA de 20% masa la iesirea din coloana se citeste din

grafice din literatura [1] la temperatura din baza:

calculeaza debitul maxim de vapori corectat :

= V*

^0.5 = 0.631 m3/s*

= 998.8 kg/m3. Cu corectia 1.21 se

)^0.5= 0.047 m3/s

Se calculeaza debitul volumic de solutie de absorbant:

L =

=

= 0.047m3/min

Din grafice din literatura [1,8,9] se citeste CAF pentru se obtine CAF= 0.45

Se aplica realtiile (1.18-1.20):

=

[m]

=7.11 kg/m3 si s=0.6 m

B = 0.05575*

NP=1; FI=0.7; FS=0.75

C =

=0.05575*

= 0.0475

+

=

+

= 0.755

=

= 1.01 m

11

1.4.2 Inaltimea coloanei

Inaltimea coloanei de absorbtie se calculeaza cu relatia (1.22),in care eficacitatea medie globala se estimeaza ca fiind 15%.

Numarul real de talere din coloana se calculeaza cu relatia :

=

=

=

+ (

= 8.66

- 1

) *

9 talere reale

+

+

= ( 9-1 ) * 0.6 + 1.5 +1 = 7.3 m

Unde :

L debitul maxim de absorbant bogat, m 3 /min; V c -debitul maxim de gaz impurificat, m 3 /s; NP numarul de pasuri; FI factorul de inecare; FS factorul de sistem; CAF coefficient de capacitate; V d viteza lichidului in deversor;

12

1.5

Calculul pierderilor de absorbant

La vârful coloanei de absorbţie au loc pierderi de absorbant datorită antrenărilor cu gaz inert. Aceste pierderi se calculează cu relaţia :

L

P

unde:

G

c

i 1

K x

i

i

1 1

c

i 1

K x

i

i

L P- reprezintă debitul molar de absorbant (apă şi MEA) pierdut pe la vârful

coloanei de absorbtie;

G 1 - debitul de gaz purificat de la vârful coloanei de absorbţie, kmoli/h;

x i - fracţia molară a componentului i prezent în amestecul absorbant;

K i - constanta de echilibru a componentului i din amestecul absorbant la

temperatura şi presiunea de la vârful coloanei.

Pierderile din fiecare component al absorbantului sărac se calculează cu relaţiile

L Papă = (L P +

G

1

)y apă

L Pamină = (L P +

unde:

G

1

)y amină

y apă , y amină reprezintă fracţiile molare în fază vapori care se calculează cu relaţia de

echilibru:

y

i

K x

i

i

La vârful coloanei de absorbţie au loc pierderi de absorbant datorită antrenărilor cu gaz inert.

L p =243.98*

=

*

;

=3.116 kmoli/h

G 1 - debitul de gaz purificat de la vârful coloanei de absorbţie, kmoli/h;

Constantele de echilibru ale apei şi MEA în amestecul absorbant la temperatura şi

presiunea de la vârful coloanei s-au citit din grafice.

Fracţiile molare în fază vapori care se calculează cu relaţia

y

apa =1.3268*10 -2 *0.95=0.0126 fractii molare

y

MEA =2.7975*10 -4 *0.0484=0.0000135 fractii molare

Pierderile din fiecare component al absorbantului sărac se calculează cu relaţiile

13

L p apa =(3.116+243.98*·0.0126=3.113 kmoli/h=56.04 kg/h=1334.99 kg/zi

L p amina =(3.116+243.98)* 0.0000135 =0.003335 kmoli/h= 0.2 kg/h

14

2.Proiectarea tehnologica acoloanei de desorbtie

2.Proiectarea tehnologica acoloanei de desorbtie Figura 2.Fluxurile si concentratiile lor in coloana de desorbtie 15

Figura 2.Fluxurile si concentratiile lor in coloana de desorbtie

15

L 0 debitul solutiei de absorbant, kmoli/h;

L R –refluxul, concentrat în apă, kmoli/h;

X n –concentraţia H2S în absorbantul bogat, kmoli H2S /kmol MEA;

X 0 –concentraţia H2S în absorbantul sărac, kmoli H2S /kmol MEA;

Y b –concentraţia H2S în abur la ieşirea din refierbător, kmoli H2S /kmol abur;

Y v -concentraţia H2S în abur la ieşirea din coloană, kmoli H2S /kmol abur.

Pentru determinarea temperaturii la vârful coloanei de desorbţie se pleacă de la faptul că în condiţii de echilibru, presiunea parţială a aburului (componentul majoritar la vârful coloanei) este egală cu presiunea de vapori a apei. Presiunea parţială P H2S este dată de legea lui Dalton:

unde:

P solut =P V .y abur =

P apa TV

P

y

reprezintă presiunea la vârful coloanei de desorbţie, bar ;

V

abur - fracţia molară de abur calculată cu relaţia :

y abur

=

fractii molare abur

LR - debitul de reflux calculat cu relaţia :

LR =R G R

R – raţia de reflux (din datele de proiectare);

G R - debitul de H2S absorbit, kmoli/h:

P apa TV

- presiunea de vapori a apei la temperatura de vârf.

Temperatura la vârf se calculează cu relaţia lui Antoine:

T

lnP

v

apa

A

B

C

T

V

unde:

Pentru stabilirea sarcinii termice a refierbatorului,respectiv consumul de abur V B se efectueaza un bilant termic pe coloana de desorbtie conform conturului I din figura 2:

A, B, C reprezintă constantele lui Antoine pentru apă.

unde:

h

T

f

0s

L

reprezintă entalpia soluţiei de absorbant la temperatura T f , kJ/kg;

V

0

- debitulde vapori de apă de la vârful coloanei, kg/h;

H

T

V

V

0

- entalpia vaporilor de apă la temperatura T V , kJ/kg;

17

LR - debitul de reflux (apă), kg/h (

V

0

= LR );

h

h

T R

L

R

T

B

0s

L

- entalpia refluxului la temperatura T R , kJ/kg;

- entalpia soluţiei de absorbant la temperatura din refierbător, kJ/kg.

Relaţia se poate scrie ţinând seama de căldurile specifice:

L

0s

(h

T

B 0s

L

h

T

f

0s

L

)

L

0s

c

p

l0s

(T

B

T )

f

Neglijând diferenţa de temperaturi (T V - T f ) se poate scrie:

=G R (H Tv -h Tf )

Ţinând cont de relaţiile anterioare,relaţia devine:

(

)

(

)

Cunoscând sarcina refierbătorului se poate calcula debitul de vapori V B :

V

B

Q

B

l

T

B

V

kmoli / h

şi debitul de abur la refierbător G B :

G

B

Q

B

H

T

i

abur

h

T

e

apa

=

= 1677.16 kg/h

unde:

l

TB

v reprezintă căldura latentă de vaporizare a lichidului cu compoziţia vaporilor V B în kJ/kg şi se calculează cu relaţia:

l

l

T

v

apa TB

B

B

l

T

B

apa

y

l

T

B

a min a

(1

y)

= 2228.7 kj/ h

- căldura latentă de vaporizare a apei la temperatura T B , kJ/kg ;

amina

amina

TB

l

- căldura latentă de vaporizare a aminei la temperatura T B , kJ/kg ;

y - fracţia molară a apei în vaporii V B la echilibru cu soluţia apoasă de amină ;

H

T

i

abur

,h

apa Te

- entalpia aburului/apei la intrarea/ ieşirea în refierbător, kJ/kg .

18

2.1

Bilanţul termic si regimul de temperaturi

Pentru determinarea temperaturii la vârful coloanei de desorbţie se pleacă de la faptul că în condiţii de echilibru, presiunea parţială a aburului (componentul majoritar la vârful coloanei) este egală cu presiunea de vapori a apei. Pentru aplicarea relaţiei este necesară cunoaşterea fracţiei molare de abur calculată. Debitul de reflux este calculat cu relatia de mai jos:

y

abur

=

=

kmoli/h ∙18= 880.092kg/h apă

= 0.75 fractii molare abur

p H2S =1.3*0.75=0.975 bar*750=731.25 mmHg

Temperatura la vârf se calculează cu relaţia de mai jos a lui Antoine:

ln731A

B

C

T

V

= 18.3036

= 98.79˚C

Temperatura de intrare T f a absorbantului bogat în coloană este egală cu temperatura de ieşire după schimbul de căldură cu absorbantul sărac de la baza coloanei de desorbţie, se alege T f =80ºC conform indicaţiilor din literatură.

Temperatura medie pe coloană se calculează ca medie aritmetică între temperatura din vârf şi temperatura din bază (din datele de proiectare):

T m = (T B +T V )/2 = (115+99)/2 = 107 ºC

Presiunea medie se calculează ca medie aritmetică între presiunea din vârf şi presiunea din bază (din datele de proiectare):1.4 bar.

Se calculează sarcina termică a refierbătorului cu relaţia urmatoare :

Q

B

L

0

s

c

p

LOS

(

T T

B

f

)

V H

R

V

V

0

(

T

h

L

R

T

R

)

G H

R

CO

2

R

=12370.73*4(115-80)+880.02*(2676-251.12)+554.32*1910=4924411.8 Kj/kg

H

T

V

V

0

Debitele masice s-au calculat anterior.

- entalpia vaporilor de apă la temperatura T V= 99ºC s-a citit din tabele din literatură

kJ/kg;

3187.28kj/h

h

T

R

R

L

- entalpia refluxului la temperatura T R =99ºC, s-a citit din tabele din literatură kJ/kg;

251.12 kj/kg;

se citeşte din grafice din literatură în funcţie de temperatura medie aritmetică între T B şi T R şi concentraţia soluţiei de MEA, (99 0 C si 115 0 C)

c

pL0S

HR se citeşte din tabele din literatură în funcţie de tipul absorbantului.Pentru a calcula

debitul de vapori V B se calculează

l

TB

v

cu relaţia urmatoare.

Fracţia molară a apei în vaporii V B la echilibru cu soluţia apoasă de amină se determină astfel: pentru o soluţie de 20 % masă amină care conţine aşadar 80% masă în faza lichidă se citeşte din grafice din literatură compoziţia în % masă a apei în fază vapori

19

şi se obţine 95.9%. Se transformă compoziţia fazei vapori din % masă în fracţii molare şi se găseşte y=0,959 fracţii molare apă.

l

T

v

B

B

l

T

B

apa

y

l

T

b

a min a

(1

y)

l apa TB

l apa TB

=2234 kj/kg

- căldura latentă de vaporizare a apei la temperatura T B , kJ/kg

l a TB min a

literatură

- căldura latentă de vaporizare a aminei la temperatura T B , kJ/kg, din grafice din

V

B

Q

B

l

T

B

V

= 2204 kg/ h = 122.46 kmoli / h

20

2.2

Determinarea numărului de talere teoretice din coloana de desorbtie

Numărul de talere teoretice se determină prin metoda grafică simplificată bazată pe curba de echilibru pentru sistemul H2S - MEA la presiunea din coloană şi pe dreapta de operare. Curba de echilibru Y-X se calculează pornind de la valorile presiunii parţiale H2S citite din grafice din literatură pentru diferite valori de X şi la temperatura medie pe coloana de desorbţie T m =105.85˚C, si presiunea P m = 1.4 bar

Dreapta de operare trece prin punctele definite de concentraţiile fluxurilor în contracurent la extremităţile coloanei şi anume punctul A (X n , Y f ) şi punctul B (X 1 , Y b ).

Concentraţia Y f se calculează cu relaţia:Y f =

Concentraţia Y b se citeşte din curba de echilibru Y-X la valoarea lui X 0 =0.03 kmoli C O2/kmol MEA (vezi graficul) şi se găseşte Y b =8.27*∙10 -4 kmoli H2S/kmol abur.

Concentraţia X 1 de stabileşte prin bilanţ material pe conturul II din figura 2:

X

1

V

B

L 0

Y

B

X

0

In cazul in care este necesara utilizarea unui grafic semilogaritmic,pentru reprezentarea curbei de operare sunt necesare si alte puncte intermediare in afara punctelor extreme A si B.Calculul lor se face cu ecuatia dreptei de operare dand valori lui X intre X f si X n.

Y=

In calculul punctelor intermediare ale curbei de operare se tine seama ca in zona de stripare,debitul de vapori V scade liniar intre V B si V 0. Din aceste considerente trebuie reprezentate grafic variatia debitului de vapori cu concentratia X.

Se reprezintă în acelaşi grafic, în coordonate X-Y, atât curba de echilibru cât şi curba de operare şi se duc orizontale şi verticale pornind de la punctul B la punctul A. Numărul de orizontale reprezintă necesarul de echilibre pentru absorbţia respectivă.

Dreapta de operare trece prin punctele definite de concentraţiile fluxurilor în contracurent la extremităţile coloanei şi anume punctul A (X n , Y f ) şi punctul B (X 1 , Y b ). Concentraţia Y f se calculează cu relaţia anterioara:

kmoli H2S/kmol MEA

Concentraţia X 1 se calculează cu relaţia urmatoare:

Pentru reprezentarea curbei de operare sunt necesare şi alte puncte intermediare în afara punctelor extreme A şi B. Calculul lor se face cu ecuaţia dreptei de operare dând valori lui X între X 1 şi X n

Tabelul II.2.1.Calculul dreptei de operare pentru coloana de desorbtie:

21

X, kmoli H2S /kmol MEA

Y

L

0

(X

X

)

Y

 

G

0

 

n

n

1

V, kmol abur / h

 

kmoli H2S/kmol gaz purtător,

X 1 = 0.03

Y b = 8.27* 10 -4

 

122.46

0.1

 

2.12* 10 -2

 

101

0.2

 

5.39* 10 -2

 

96

0.3

 

1* 10 -1

 

80

0.4

 

1.7*10 -1

 

64

0.5

 

2.9*10 -1

 

V 0 = 48.89

Tabelul II.2.2

Calculul curbei de echilibru pentru coloana de desorbtie:

X, H2S /kmol MEA

P

H2S ,bar

 

Y

y

, H2S /kmol MEA

 

(1- y)

X 0 =0.03

1.2·10 -3

8.27·10 -4

Y B = 8.27·10 -4

0.1 1.5·10 -2

 

1.03·10 -2

 

1.03·10 -2

0.2 8·10 -2

 

5,53·10 -2

 

5,53·10 -2

0.3 2∙10 -1

 

1,37·10 -1

 

1.58·10 -1

0.4 4.5·10 -1

 

3,1·10 -1

 

4.49·10 -1

X n = 0.5

6·10 -1

4.11·10 -1

 

6.97·10 -1

V

B =122.46kmol/h

V

0 =48.89kmol/h

L 0 =30.38kmol/h

22

Se va ţine seama că în zona de stripare debitul de vapori scade liniar între V B şi V O . S-a reprezentat grafic variaţia liniară a debitului de vapori cu concentraţia X între punctele de coordonate A şi B (vezi graficul ). Din acest grafic se citesc valorile lui V pentru diferite valori ale lui X cuprinse între X 1 şi X n şi se introduc în ecuaţia dreptei de operare.

Se reprezintă în acelaşi grafic, în coordonate Y-X, atât curba de echilibru cât şi curba de operare şi se duc orizontale şi verticale pornind de la punctul B la punctul A.

Numărul de orizontale reprezintă necesarul de echilibre pentru absorbţia respectivă şi s-a obţinut 4 talere teoretice.(grafic)

23

2.3

Dimensionarea coloanei de desorbtie

Diametrul coloanei de stripare se calculeaza dupa metodología specifica tipului de dispozitiv de conbectare,cu observatia ca sarcina máxima de vapori poate fi la varful coloanei(V 0 +V R ) sau la baza coloanei(V B ).In relatiile de calcul,oricare ar fi echipamentul folosit in coloana,proprietatile fazelor vapori si lichid se calculeaza in conditiile de temperatura si presiune din zona unde se face dimensionarea.Se recomanda ca la dimensionarea coloanelor de stripare a H 2 S din solutii de amine,sa se considere o viteza alichidului in deversor de cel mult 0,05 m/s si un factor de innecare de 0,55.

Se recomanda ca la coloanele clasice de stripare a solutiilor de MEA,MEA sa se utilizeze 16-24 talere practice in zona de desorbtie propriu-zisa si 2-6 talere MEAsupra fluxului de alimentare pentru a evita pierderea de amina prin antrenare mecánica si vaporizare.

Diametrul coloanei de desorbtie

Calculul se face conform metodologiei Glitsch ,cu relatiile ( 1.18-1.20) aplicate pe rand la varful si la baza coloanei de stripare.

2.3.1 Calculul diametrului în zona superioară

Sarcina maximă de vapori este :

Masa molară medie a vaporilor se calculează cu relaţia:

̅̅̅̅

unde:

Densitatea vaporilor se calculează cu relaţia :

̅̅̅̅̅

̅̅̅̅̅̅

Aplicând legea generală a gazelor se calculează debitul volumic de vapori:

̅̅̅̅

̅̅̅̅̅

Debitul maxim de lichid la varful coloanei este:

kg/h solutie absorbant bogat

Densitatea solutiei de absorbant,la temperatura T f =80˚C este:

din graficele din literatură .

= V*

^0.5 = 0.43 m3/s*

24

)^0.5= 0.0136 m3/s

ρl =1000 kg/m 3 , citită

Se calculeaza debitul volumic de solutie de absorbant:

L =

=

= 0.219 m3/min

Din grafice din literatura se citeste CAF pentru CAF= 0.43

Se aplica realtiile (1.18-1.20):

=0.981 kg/m3 si s=0.6 m se obtine

=

[m]

B = 0.05575*

=0.05575*

= 0.0553

NP=1; FI=0.7; FS=0.75

C =

+

=

+

= 0.348

=

= 0.7 m

25

2.3.2 Calculul diametrului în zona inferioară

Sarcina maxima de vapori in zona inferioara:

Densitatea vaporilor se determina din literatura la temperatura din baza

, considerand ca vaporii sunt alcatuiti numai din abur:

.

Aplicand legea generala a gazelor se calculeaza debitul volumic de vapori:

Debitul maxim de lichid este:

Densitatea solutiei apoase de MEA 20% la

= V*

^0.5 = 0.631 m3/s*

este:

)^0.5= 0.02 m3/s

.

Se calculeaza debitul volumic de solutie de absorbant:

L =

=

= 0.213 m3/min

Din grafice din literatura se citeste CAF pentru CAF= 0.40

Se aplica realtiile (1.18-1.20):

=0.970 kg/m3 si s=0.6 m se obtine

=

[m]

B = 0.05575*

=0.05575*

= 0.0565

NP=1; FI=0.7; FS=0.73

C =

+

=

+

= 0.45

=

= 0.937 m

Inaltimea coloanei de absorbtie se calculeaza cu relatia (1.22),in care eficacitatea medie globala se estimeaza ca fiind 25%.

26

Numarul real de talere din coloana se calculeaza cu relatia :

=

=

+ (

=

- 1

= 52 talere reale

) *

+

+

= ( 52-1 ) * 0.6 + 1.5 +1 = 33.55 m

27

2.4

Calculul schimbului termic absorbant sărac-absorbant bogat

Conform schemei tehnologice se observă că absorbantul sărac se recirculă la vârful coloanei de absorbţie de la baza coloanei de fracţionare. Deoarece absorbantul sărac iese din refierbătorul de la baza coloanei de fracţionare ca lichid la punct de fierbere cu temperatura T b = 115 ºC şi trebuie să intre vârful coloanei de absorbţie la temperatura T o = 30ºC, se impune ca acest flux termic să fie valorificat pentru a realiza schimbul de căldură cu absorbantul bogat care iese de la baza coloanei de absorbţie cu temperatura T n = 45 ºC şi care trebuie să intre ca flux de alimentare în coloana de stripare la temperatura T f = 80ºC (valoare aleasă conform indicaţiilor din literatură .

Temperatura cu care iese absorbantul sărac din schimbul de caldură presupune ca fiind T x = 75ºC şi se verifică relatia:

L

0S

h

T

B

0

L

n

L

0

h

T

n

n

0

L

n

L

0

h

T

f

n

0

L

L

0S

h

T

x

0S

L

Deoarece în literatură nu există date de entalpii pentru soluţiile de amine, ci numai date de călduri specifice:

T

(h (h

L L

0S

n

0

B

0S

L

T

f 0

L

h

h

T

n

0

L

T

)

x

0S

L

)

L c L

n

0

0S

p

l0

(T c

p

l0

f

(T T )

b

n

T )

x

Ţinând cont de relaţiile anterioare,relatia se poate scrie:

n

L c

0

p

l0

(T

f

T )

n

L

0S

c

p

l0

(T

b

T )

x

unde:

desorbţie, kg/h;

L 0s

reprezintă debitul soluţiei de absorbant sărac de la baza coloanei de

n

L

0 -debitul de absorbant bogat de la baza coloanei de absorbţie, kg/h;

- căldura specifică medie a soluţiei de absorbantului bogat, respectiv sărac, kJ/kgºC, care se citeşte din grafice din literatură la temperatura medie aritmetică a temperaturilor respective [3, pg.165];

T x – temperatura absorbantului sărac după schimbul de căldură cu absorbantul bogat.

c

pl0

Temperaturile de proiectare

T ,T ,T

n

b

f

sunt cunoscute din subcapitolul 1.2, respectiv din

12370.73*3.6*(80-45)=12370.73*3.6*(115- T x )

datele

Temperatura T x = 75.04ºC presupusă s-a verificat deoarece relaţia se verifică în limita unei erori impuse (< 2%).

28

2.5

Determinarea necesarului de apă de răcire la răcitorul suplimentar

Conform schemei tehnologice din anexa 4, în instalaţie există un răcitor suplimentar al fluxului de absorbant sărac după ce acesta realizează schimbul de căldură cu absorbantul

bogat care are rolul de a răci absorbantul sărac de la temperatura

Pentru calculul debitului de apă de răcire la răcitorul suplimentar se scrie relaţia de bilanţ termic pe conturul II, anexa 4:

Tx la temperatura

T

o

.

G

apa

h

T

i

apa

L

0s

h

T

x

0S

L

G

apa

h

T

e

apa

L

0S

h

T

O

0S

L

Din relaţia se obţine relaţia cu care se calculează debitul de apă de răcire:

G apa

unde:

L

OS

c

p

LOS

(T

x

T )

0

h

T

E

apa

h

T

I

apa

h

T

i

apa

,h

apa Te

reprezintă entalpiile apei de răcire la temperatura de ieşire, respectiv de

intrare în kJ/kg;

- căldura specifică medie a soluţiei de absorbantului sărac, kJ/kgºC, care se citeşte din grafice din literatură la temperatura medie aritmetică a temperaturilor respective ;

c

pl0

Necesarul de apă de răcire la răcitorul suplimentar se calculează considerând că apa intră

cu temperatura de 28ºC şi iese cu 40ºC:

unde:

h

T

i

apa

,h

apa Te

reprezintă entalpiile apei de răcire la temperatura de ieşire, respectiv de

intrare în kJ/kg ;

c - căldura specifică medie a soluţiei de absorbantului sărac, kJ/kgºC, care se citeşte din grafice din literatură la temperatura medie aritmetică a temperaturilor respective;

pl 0

2.6 Determinarea necesarului de abur saturat la refierbator

Debitul de abur la refierbator G B considerand ca se foloseste abur de 6 bar si temperature de 160˚C , se calculeaza cu relatia:

29

3. Schema automatizată a instalaţiei de eliminare a H2S

3. Schema automatizată a instalaţiei de eliminare a H2S Prin automatizarea i nstalaţiei de eliminare a

Prin automatizarea instalaţiei de eliminare a H2S prin absorbţie în soluţie apoasă de MEA în cadrul acestui proiect, se înţelege:

implementarea structurilor de reglare a parametrilor de regim pe cele două coloane:

- presiune la coloana de absorbţie;

-presiune şi temperatură la coloana de desorbţie

implementarea structurilor de reglare a debitelor:

-fluxului de gaz bogat la intrarea în coloana de absorbţie;

-fluxului de absorbant sărac la intrarea în coloana de absorbţie;

-fluxului de absorbant bogat la intrarea în coloana de desorbţie;

implementarea structurilor de reglare a nivelului:

-la baza coloanei de absorbţie;

-la baza coloanei de desorbţie;

-în vasul de reflu

30

Bibliografie

1.Neagu, M., Fendu, M., Nicolae, M., Calculul proceselor de purificare a gazelor industriale, UPG, Ploiesti, 2010.

2. Strătulă, C., Purificarea gazelor, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,

Bucureşti, 1984;

3. Şomoghi, V., ş.a., Proprietăţi fizice utilizate în calcule termice şi

fluidodinamice, U.P.G., Ploieşti, 1997;

4. ***PRO/II, Reference Manual;

5. Taran, C., Strătulă, C., Procee difuzionale de separare, vol. 2, IPG, Ploieşti,

1979.

6. Strătulă, C. Fracţionarea, Principii şi Metode de Calcul, Ed. Tehnică,

Bucureşti, 1986;

7. Suciu, G. C. (coordonator), Ingineria prelucrării hidrocarburilor, vol.3,

editura Tehnică, Bucureşti, 1987

8. Reid, R.C.; Prausnitz, J.M., Properties of Gases and Liquids, vol.2

9.Marinoiu, V., Paraschiv, N., Automatizarea proceselor chimice, vol. 2, Editura Tehnică, 1992;

31