ETAPE ALE DEZVOLTRII PERSONALITII

COPILRIA, ADOLESCENA,
MATURITATEA, BTRNEEA

1. Etapele dezvoltarii umane

n dezvoltarea oamenilor exista anumite constante care permit identificarea
unor asemanari ntre cei apartinnd unei etape de dezvoltare si deosebiri
ntre cei din perioade distincte de viata.
a. Jean Piaget: considera ca fiecare stadiu se bazeaza pe cel anterior si
l anticipeaza pe cel care urmeaza ntr-o ordine invariabila
b. L. Vgotski arata ca sistematicitatea este una din cele mai
importante caracteristici ale psihogenezei (functiile si procesele psihice
sunt interdependente)
c.

Erik Erikson: vede n fiecare stadiu o componenta pozitiva si una

negativa
-

primul an de viata: se bazeaza pe conflictul ncredere(datorata

satisfactiei si confortului) - nencredere (data de ngrijirea
inconstanta, neadecvata)

1-3
ani: autonomie (sustinere
emotionala,
este
stimulata
emanciparea) - ndoiala (inculcarea simtului rusinii, ngradirea
emanciparii lui)

4-5 ani: initiativa (se observa n jocuri, succesul unie initiative

atrage altele noi) - vinovatie (insuccesul unie initiative atrage un
sentiment de culpabilitate)

6-11
ani: srguinta (acomodare
la
regulile
din
scoala)
-inferiorizare (din cauza discordantelor pe care le simte ntre
capacitatile lui si cerintele scolii se simte vinovat)

12-18 ani: constientizarea identitatii (rolurile sociale sunt

convergente sporind ncrederea n sine) - confuzie
de

roluri (rolurile de fiu, elev, coleg, prieten sunt discordante ducnd

la nencredere n sine)
-

nceputul vrstei mature: intimitate (ntemeierea

- izolare (esec n aceasta initiativa)

unei

familii)

vrsta
adulta
mijlocie: altruism (ajutarea
- egoism (orientare spre propria persoana)

batrnetea: realizare (mplinirea) - disperare (nfaptuirea a putine

lucruri din cele dorite)

celuilalt)

2. Caracteristici ale principalelor etape de vrsta

a. Copilaria:
-

Timp al asimilarii de norme, valori, atitudini si modele de viata, este

perioada socializarii primare. Copilaria ncepe odata cu nasterea
si se sfrseste n jurul vrstei de 14 ani. Dat fiind ca un copil nu este
un adult n miniatura, raportarea la el trebuie sa fie adecvata
nivelului la care a ajuns

Experienta afectiva joaca un rol esential: copilul are nevoie de

sustinere afectiva, trebuie ngrijit cu dragoste, trebuie sa i se acorde
atentie; forma principala de nvatare este imitatia

Piaget identifica cteva trasaturi ale copilariei: egocentrismul (nu

diferentiaza ntre punctul lui de vedere, dorintele lui si
realitate); animismul/antropomorfismul (totul n jurul lui are
suflet, totul preia atributele umanului); gndire magica (tendinta
copilului
de
a
face
legaturi
cauzale
incorecte
ntre
fenomene); artificialismul (toate lucrurile sunt concepute de
oameni)

Jocul: principala forma de activitate care stimuleaza coordonarea,

echilibrul, dinamismul, evaluarea spatialitatii; initial copiii se joaca
unii lnga altii, apoi unii cu altii

Descoperirea de sine ncepe cu explorarea directa senzoriala;

jocul cu oglinda este semnificativ: initial copilul nu si da seama ca
imaginea din oglinda l reprezinta

Treptat vrsta "de ce"-ului este nlocuita cu cea a colectiilor

Pe la 8 ani apare constiinta de sine, permisivitatea parintilor

dezvolta la copil ncrederea n sine, excesiva lor autoritate
determina aparitia sentimentului de inferioritate, teama, nefericire

b. Pubertatea:
-

modificari biologice (maturizarea functiilor sexuale, dezvoltarea

caracterelor sexuale secundare) si psihice (definitivarea identitatii)

activitatea principala este nvatarea sunt posibile mari achizitii

intelectuale; se dezvolta gndirea abstracta, formala; afectivitatea
este efervescenta, sensibilitatea accentuata

cresterea rapida poate provoca dezechilibru afectiv, tulburare

comportamentala, dispozitii variabile, nonconformism, criza de
originalitate datorata efortului de individualizare

apare conflictul dintre rol (ansamblul asteptarilor pe care le au

ceilalti) si status (pozitia sociala n virtutea careia se pretinde din
partea celorlalti un anumit comportament)

c.

Adolescenta:
-

debutul si durata adolescentei variaza de la un individ la altul sub

influenta mediului socio-cultural; la fete apare mai devreme dect la
baieti

marcata de o intensificare a dezvoltarii personalitatii, mari progrese

n dobndirea constiintei de sine; dorinta de afirmare; dobndirea
independentei fata de autoritatea parentala

pe plan afectiv sunt posibile accente pasionale, mari inconsecvente

explozie a
inteligentei

apar interesele orientate spre moralitate; momente de revolta si

chiar sanctionare pe plan moral a celor care ncalca normele

fanteziei;

dezvoltarea

memoriei,

diversificarea

d. Tineretea:
-

din anumite puncte de vedere este o perioada de stagnare

disponibilitatile psihice se adapteaza noilor cerinte; cunostintele se

restructureaza; nvatarea devine demers autoinstructiv;

se cstiga statutul social de adult odata cu intrarea n viata

profesionala, familiala

Eric Berne considera ca n fiecare individ exista trei stadii ale

eului: stadiul de copil, stadiul eului adult, stadiul eului parinte; n
tinerete individul se afla la intersectia celor trei stadii: este copil al
parintilor sai si parinte al propriilor copii

e.

Maturitatea:
-

fortele interioare sunt dozate n mod constient pentru a putea

raspunde solicitarilor si pentru a obtine performante

independenta copiilor fiind din ce n ce mai mare familia se afla ntrun proces de denuclearizare

spre jumatatea vietii se remarca o mare tendinta spre schimbare

(loc de munca, locuinta, partener de viata)

f.

Batrnetea:
-

modificari de natura fizica (scade supletea miscarilor, capacitatea

de efort fizic, fragilitatea oaselor...)

cele mai afectate procese psihice sunt atentia si memoria de scurta

durata (datorita unei motivatii slabe pentru nvatare, a apatiei);
sustinerea unei activitati intelectuale permite o ntrziere a afectarii
memoriei

intrarea n pensie conduce la restructurarea ntregului sistem de

relatii; batrnii se simt uneori devalorizati, deprimati, izolati

apare teama de moarte