UNITATEA DE INVATAMANT: SCOALA PROFESIONALA SPECIALA

CAMPULUNG MOLDOVENESC
ANUL SCOLAR: 2013 - 2014

PROGRAMA SCOLARA
PENTRU
CURRICULUMIN DEZVOLTARE LOCALA
LICEU TEHNOLOGIC
CICLUL INFERIOR
clasa a IX-a

DENUMIREA CDL:
ACTIVITATI DE ORGANIZARE IN DOMENIUL TURISM
SI ALIMENTATIE

DOMENIUL PREGATIRII DE BAZA: TURISM SI ALIMENTATIE

PROFIL:SERVICII
CALIFICAREA:OSPATAR(CHELNER),VANZATOR IN UNITATILE DE
ALIMENTATIE PUBLICA SI TURISM

AUTOR:
Prof.ing. ERHAN LUMINITA NICOLETA

I. Not introductiv
Modulul CURRICULUM N DEZVOLTARE LOCAL face parte din cultura de
specialitate aferent domeniului de pregtire de baz Turism si alimentaie, clasa a IX-a , ciclul
inferior al liceului , filiera tehnologic i are alocat un numr de 60 de ore din care
60 ore instruire practic = 2 spt. x 5 zile x 6 ore /zi ( stagii de pregtire practic )
Aceast ofert curricular, asigur cadrul pentru realizarea unei instruiri care s permit,
n contextul tehnologic oferit de agenii economici locali, formarea n totalitate a competenelor
tehnice de specialitate descrise n Standardele de pregtire profesional. Curriculum-ul n
dezvoltare local a fost elaborat pe baza competenelor cheie din unitile de competene cheie:
Rezolvare de probleme i ,,Organizarea locului de munc
Scopul modulului este de a da posibilitatea elevilor s cunoasc importana social
actual i de perspectiv privind organizarea diferitelor sectoare de munc din turism i
alimentaie.
S urmareasc comportamentul lucrtorilor din diferite compartimente:
S identifice problemele de organizare din compartimentele urmrite;
S alctuiasc un plan de rezolvare a unei probleme simple;
S rezolve o problemarealntr-un loc de munc tipic domeniului;
S colaboreze cu membrii echipei pentru ndeplinirea sarcinilor.
Practica pentru clasa a IX-a este curriculumul in dezvoltare locala aferent Modulului
IVrecomandat de MECTS 3331/25.02.2010 cu un numr de 60 de ore/an ce se vor efectua
pe parcursul a dou sptmni cu un numr de 30 de ore/sptmn.Elaborarea curriculumului porneste de la STANDARD-ul DE PREGTIREPROFESIONAL (SPP), care va
garanta pregtirea unitar a tuturor elevilor i adulilor caredoresc s obin calificarea de nivel 2,
Ospatar(chelner),Vanzator in alimentatie.Dezvoltarea competentelor necesare calificarii
profesionale se realizeaz prindobndirea unitilor de competene cheie: Organizarea locului
de muncrespectivRezolvarea de probleme.
De aceea, profesorul/maistru instructor va urmri dezvoltarea acestor competene
prinintermediul coninuturilor tiinifice, iar evaluarea performanelor elevilor se va axa pedemo
nstrarea dobndirii competenelor.Unitile de competen tehnice generale i cele specializate
cuprinse n SPP reprezintmodule de pregtire de sine stttoare.Competenele cheie sunt
repartizate n diferite module, n funcie de posibilitile deexersare i evaluare a
acestora.Abordarea curriculum-ului va avea n vedere urmtoarele aspecte:
coninuturile tematice sunt elaborate pe baza condiiilor de aplicabilitate i a criteriilor de
performan din SPP;
evaluarea va avea n vedere competenele dobndite de elevi, nu cunotinele teoreticeale
acestora.

II. Unitatea / unitile de competen / rezultate ale nvrii la care se refer

modulul

UC 7 -- Organizarea locului de munc

UC10 - Rezolvarea de probleme

UC 7 - Organizarea locului de munc

Competena 1. Asigur ordinea i curenia la locul de munc
Competena 2.Aplic principiile ergonomice n organizarea
locului de munc
Competena 3. Folosete instruciuni de lucru pentru ndeplinirea
sarcinilor
UC10 - Rezolvarea de probleme

 Competena 1. Identific probleme simple

Competena 2. Alctuieste si aplic un plan de rezolvare a unei
probleme simple
Competena 3. Verific rezultatele obinute n urma aplicrii
planului de rezolvare a unei probleme simple
Ordinea de parcurgere a coninuturilor este recomandat a fi urmtoarea:
1.Selectarea mijloacelor de munc
-materii prime i auxiliare,
-echipamente i utilaje,
-instalaii, S.D.V.- uri
2.Ordonarea mijloacelor specifice activitii curente
-respect succesiunea operaiilor de lucru
3.ntreinerea cureniei la locul de munc
-materiale de curenie specifice locului de munc (lavete, detergeni, dezinfectani, solveni)
-prin metode manuale,
-mecanice
-semiautomate
4.Explicarea principiilor ergonomice de baz
-microclimat,
-economia micrilor,
-poziia de lucru
5.Msuri individuale de reducere a efortului fizic
-poziia de lucru,
-succesiunea micrilor,
-dozarea efortului
6.Meninerea microclimatului optim de la locul de munc
-ventilaie,
-temperatur,
-iluminare,
-zgomot
7.Utilizarea instruciunilor de lucru n funcie de sarcinile date
-fie de lucru,
-regulamente,
-schie simple,
-explicaii
8.Verificarea individual a realizrii sarcinii date pe baza instruciunilor de lucru
-comparare,
-msurare
9.Corectarea erorilor de realizare a sarcinilor de lucru, pe baza instruciunilor
10.Detectarea unor situaiiproblematice- din documente,- din experiena proprie,- din experiena
grupului de cunoscui (familie, prieteni, grup de lucru)
11.Descrierea caracteristicilor problemei- grad de dificultate,- condiii de timp i de loc,- condiii
de metod sau mod de abordare
12.Formularea problemei n funcie de caracteristicile determinat
13.Identificarea unei alternative de rezolvarea problemei
-consultare,
-exersare,
-observare,
-testare
14.Alegerea soluiei optime de rezolvare a problemei
-proiectarea unui rezultat dezirabil ntr-o situaie dat (n funcie de alternativele de rezolvare)
15.ntocmirea planului de rezolvare a problemei

-obiective,
-metode,
-resurse, activiti,
-mijloace i cai de realizare,
-mod de evaluare
16.Aplicarea planului de rezolvare a problemei n contextul determinat
-ordinea de realizare din plan,
-timpul de rezolvare,
-colaborarea cu ali parteneri
17.Compararea rezultatului obinut cu rezultatul planificat
-rezultate identice,
-asemntoare sau diferite
18.Aprecierea rezultatului obinut n urma comparrii
-acceptare sau respingere,
-satisfacie sau insatisfacie
19.Aplicarea rezultatului obinut n situaii similare- preluarea rezultatului apreciat drept identic
sau asemntor n situaii simple, care presupunacelai tip de rezolvare
III. TABEL DE CORELARE A UNITII DE COMPETEN CU COMPETENELE
Nr. Unitate de
Competene
Criterii de performan
crt competen
.
1.
10.
1. Identific probleme simple
(a) Detectarea unor situaii problematice
Rezolvare
(b) Descrierea caracteristicilor problemei
de
(c) Formularea problemei n funcie de
probleme
caracteristicile determinate
2. Alctuiete i aplic un plan
(a) Identificareaunei alternative de rezolvare a
de rezolvare a unei probleme
problemei
simple
(b) Alegereasoluieioptime de rezolvare a
problemei
(c) ntocmireaplanului de rezolvare a
problemei
(d) Aplicareaplanului de rezolvare a
problemeincontextuldeterminat
3. Verific rezultatele obinute
(a) Compararearezultatuluiobinut cu
n urma aplicrii planului de
rezultatulplanificat
rezolvare a unei probleme
(b)
simple
Aprecierearezultatuluiobinutnurmacomparri
i
(c) Aplicarea rezultatului obinut n situaii
similare
1. Asigur ordinea i curenia
la locul de munc
(a) Selectareamijloacelor de munc
7.
(b)
Organizare
Ordonareamijloacelorspecificeactivitiicurent
a locului de 2. Aplic principiile ergonomice
e
munc
n organizarea locului de munc
(c) ntreinereacureniei la locul de munc
(a) Explicareaprincipiilorergonomice de baz
(b) Msuriindividuale de reducere a
efortuluifizic
3. Foloseteinstruciunile de
(c) Meninereamicroclimatuluioptim de la
lucrupentrundeplinireasarcinilo
locul de munc

Nr.
crt.
1.

2.

(a) Utilizareainstruciunilor de lucrunfuncie

de sarcinile date
(b) Verificareaindividual a realizriisarcinii
date pebazainstruciunilor de lucru
(c) Corectareaerorilor de realizare a sarcinilor
de lucru, pebazainstruciunilor

IV. TABELUL DE CORELARE A COMPETENELOR I CONINUTURILOR

Unitate de
Competene
Coninuturi(Detalieri)
Activiti de
competen
nvare
Organizarea
1. Asigur ordinea i curenia
I. Reguli de igien la
Discuii de grup
locului de
la locul de munc
nivelul slii de servire: privind aplicarea
munc
aerisirea slii, tergerea
regulilor de
prafului, fixarea meselor
igien
i a moltonului
Operaii de
2. Aplic principiile ergonomice
fixare a meselor
n organizarea locului de munc
II. Dotarea cu mobilier
i a moltonului
adecvat, iluminarea,
3. Foloseteinstruciunile de
ventilaia, participarea
Demonstraii
lucrupentrundeplinireasarcinilo
la decorarea i
privind aplicarea
r
intimizarea slii de
principiilor
servire
ergonomice

Rezolvare de
probleme

1. Identific probleme simple

2. Alctuiete i aplic un plan

de rezolvare a unei probleme
simple

3. Verific rezultatele obinute n

urma aplicrii planului de
rezolvare a unei probleme
simple

III. Operaiuni de
aranjare a mesei,
aducerea i aezarea
obiectelor de inventar
necesare servirii i
consumrii preparatelor
i buturilor
Respectarea succesiunii
etapelor de efectuare a
cureniei
IV. Uniti de msur
folosite n realizarea
reetelor
Aplicaii n spaiul de
producie: gramaje,
volume, proporii n
reete
V. Noiuni simple despre
nutriie
VI. Avantaje i
dezavantaje nutriionale
ale principalelor grupe
de materii prime
Aplicaii necesar
nutritiv P, L, G zilnic
Calculul valorii calorice
a alimentelor

Operaii de
identificare i
aranjare a
obiectelor de
inventar
necesare
efecturii miseen-place-ului
Calcule simple
folosind uniti
de msur
Discuii dirijate
pe teme de
nutriie
Studii
comparative pe
teme de nutriie
Calcule de
valoare caloric
a alimentelor
Exemplificri de

VII. Asigurarea raiei

calorice zilnice prin
exemple de meniuri
Aplicaii /Analize
comparative

meniuri zilnice
Discuii de grup
privind
asigurarea raiei
calorice zilnice
pentru categorii
diferite de
consumatori
Analizarea
rezultatelor n
funcie de
valorile
recomandate

V. SUGESTII METODOLOGICE
Practica comasat se poate desfura n atelierele i laboratoarele tehnologice din
coal,dac dotarea acestora este adecvat cerinelor i/sau la ageni economici parteneri ai
colii. Pentruunele domenii de pregtire ( comer, servicii, construcii, agricultur etc) practica
comasat se poateefectua i pe parcursul vacanelor colare, urmnd ca sptmnile din vacan
n care elevii au fostn practic s fie recuperate pe parcursul anului. Se recomand ca acest tip
de instruire s seefectueze cu precdere la agenii economici, cu care s se stabileasc relaii de
parteneriat care sfaciliteze n final i integrarea elevilor la terminarea colii.
Relaia unitate de nvmnt agent economic
Pentru efectuarea instruirii practice la agentul economic, unitatea de nvmnt trebuie sncheie
cu acesta oconvenie de colaborarecare s stabileasc:
Statutul elevului care urmeaz formarea n ntreprindere
Responsabilitatea pedagogic a unitii de nvmnt
Modalitile de protecie i igien a muncii, precum i de protecie civil
Obiectivele i modalitile de instruire ( durat, calendar, coninut, activiti)
Modaliti de participare a specialitilor din ntreprindere la instruirea elevilor
Modaliti de urmrire a instruirii i de evaluare
Un reprezentant care s aib rolul de tutore pentru elevi i care s colaboreze permanent cu
cadrul didactic coordonator al activitii de instruire practicSe va urmri ca stagiul la agentul
economic s permit elevului:
S neleag concret constrngerile economice, umane i tehnice ale ntreprinderii
S neleag constrngerile de securitate impuse de metodele de lucru
S observe i s analizeze, pornind de la situaii reale, diferitele elemente ale unor strategii de
calitate, s perceap costurile induse de non-calitate
S utilizeze achiziiile sale n domeniul comunicrii, n relaia cu personalul angajat
S cunoasc importana tuturor serviciilor i compartimentelor unei ntreprinderi
Documente necesare organizarii i desfasurarii practicii comasate
Unitatea de nvmnt, prin catedra de specialitate tehnologic, va ntocmi
urmtoareledocumente care vor asigura buna desfurare i calitatea procesului de instruire
practic comasat:
Grafic de desfurare a practicii comasate pe clase, sptmni, loc de desfurare apracticii
Profesorii de specialitate i maitrii instructori ncadrai pentru instruirea practic comasat vor
ntocmi planificri calendaristice pentru aceast activitate i vor urmri realizarea n totalitate a
acesteia.

n scopul facilitrii urmririi frecvenei la activitatea de instruire practic, precum i aevalurii

de parcurs se propune ca fiecare elev s aib un caiet/ portofoliu de practic, alctuit dinfie
individuale, alctuite pentru fiecare tem.
Portofoliul de practic poate conine,deasemenea,fie individuale de observaie n care
elevul s urmreasc diferite aspecte ale procesuluitehnologic, documentaii tehnice care pot fi
accesibile elevului, fie de lucru i fie deevaluareconcepute de profesor
sau maistru pentru aceast activitate. Coninutul acestui portofoliu vaconstitui un element
important n procesul de evaluare.
De asemenea, profesorul/ maistrul instructor va avea pentru fiecare elev o fi individual de
control, care va urmri atingerea competenelor prin efectuarea activitilor descrise n cadrul
fiecrei teme.
Pentru atingerea competenelor stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a
dezvolta anumite coninuturi, de a le ealona n timp. Activitile la lecii vor fi variate, astfel
nct, indiferent de stilul de nvare caracteristic, toi elevii s dobndeasc competenele
necesare. n strategia didactic profesorul poate utiliza o palet larg de metode. Se recomand
metodele centrate pe elev care s implice elevul n procesul de formare. Elevii nva mai bine
dac aud informaiile, vd demonstraiile i ilustraiile, discut informaiile i ideile,
experimenteaz i practic tehnicile.Ei devin astfel membrii unei reele de comunicare, se simt n
largul lor, i mprtesc experienele, pun ntrebri, colaboreaz cu ceilali, i asum riscuri,
particip activ la propriul proces de instruire i educare. Profesorul are doar rolul de facilitator,
comunicator, colaborator i organizator. El are rbdare, lucreaz la acelai nivel cu elevii i
respect ideile i experienele participanilor. Se vor promova metode de predare - nvare activ
participative, centrate pe elev, care duc la rezolvarea problemei puse n discuie. Metodele de
participare activ au meritul de a genera contexte n care se manifest diferenele, ca i n viaa
de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocri ale indivizilor de a-i reorganiza experienele ca
urmare a participrii active la viaa de grup. Se pot utiliza metode ca: observaia, conversaia,
munca independent, simularea, problematizarea, jocul de rol, exerciiul, discuiile n grup care
stimuleaz spiritul critic, creativitatea, studiul de caz, brainstormingul etc. Vor fi promovate
situaiile din viaa real i se va urmri aplicarea cunotinelor la probleme reale, pentru a se
putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor, ale angajailor i ale societii. Elevilor li
se va permite s aplice propriul lor mod de nelegere a coninutului realiznd: proiecte,
portofolii, discuii n grup. Se recomand folosirea lucrului n echip care faciliteaz procesul de
nvare. Aceast metod se poate aplica pentru verificarea ntre colegi(verificri i evaluri ale
lucrrilor ntre colegi), joc de rol(elevii se ajut reciproc, iar profesorul i ndrum pentru o
nvare eficient). Procesul de evaluare continu i sumativ(final) va avea n vedere gradul de
nsuire a competenelor. Competenele individuale din cadrul acestui modul nu vor fi supuse
evalurii finale n cadrul altor module. Acest lucru nu exclude exersarea i dezvoltarea acestora
i prin parcurgerea coninuturilor altor module. Promovarea unui modul este condiionat de
nsuirea tuturor competenelor din tabelul de corelare, evaluate conform specificaiilor privind
probele de evaluare prevzute n SPP. Elevii trebuie evaluai numai n ceea ce privete
dobndirea competenelor specificate n cadrul acestui modul. Demonstrarea unei alte abiliti n
afara celor din competenele specificate este lipsit de semnificaie n cadrul acestei evaluri.
Pentru evaluarea care presupune o prob practic, un instrument de evaluare care poate fi utilizat
este fia de observare.Se recomand urmtoarele metode alternative de evaluare:
o Observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite
evaluarea atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii;
o Autoevaluarea;
o Tema n clas;
o Investigaia.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
o Fie de observare;

o Fie de lucru.
VI. CONDIII DE APLICARE DIDACTIC I DE EVALUARE
Tipurile de activiti de nvare i alegerea tehnicilor de instruire practic revine
maistruluiinstructor i agentului economic, care au sarcina de a individualiza i de a adapta
activitatea practic la particularitile elevilor.Maistrul instructor i agentul economic au
libertatea de a alege metodele i tehnicile de nvare activ i de a propune noi activiti
de nvare, n msur s asigure formareacompetenelor prevzute n program. Se recomand
metodele centrate pe elev, care asigur uncaracter formativ procesului de nvmnt. Se va avea
n vedere i utilizarea metodelor specifice pentru dezvoltarea competenelor elevilor care
prezint deficiene integrabile, prin adaptareaacestora la specificul condiiilor de nvare i de
comportament.
Evaluarea formativ, continu este implicit demersului pedagogic curent n orele deinstruire
practic comasat, permind, att maistrului instructor i agentului economic, ct ielevului, s
cunoasc nivelul de achiziionare a competenelor, priceperilor i deprinderilor practice,s
identifice lacunele i cauzele lor, s fac remedierile care se impun n vederea reglrii
procesuluide predare / nvare.Instrumentele de evaluare continu trebuie corelate cu indicatorii
de performan i probelede evaluare din cadrul competenelor individuale relevante pentru
modul, astfel, evaluarea continueste condiionat de criteriile de performan i de probele de
evaluare din Standardul de pregtire profesional.
Criteriile specifice de evaluare trebuie stabilite de maistru instructor i agentul economic
i prezentate elevului. Elevul poate fi integrat n evaluarea activitii sale, consolidnd, astfel,cap
acitatea de a se autoevalua i mrind gradul de transparen a acordrii notelor.Promovarea
modulului este condiionat de formarea tuturor competenelor din tabelul decorelare, evaluate
prin probele de evaluare din Standardul de pregtire profesional.
Instruciuni de evaluare pentru profesor/ maistru instructor
1. n mod normal, fiecare evaluare trebuie s se ncheie n cadrul unei singure sesiuni
de predare. Orice abatere de la aceast norm va fi menionat n instruciunile specifice fiecrei
uniti.
2. Elevul trebuie s efectueze exerciiile din instrumentul de evaluare, iar dup ce a terminat,s
nmneze evaluatorului respectivul document.
3. n cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie s corecteze rspunsurile
elevului,comparndu-le cu fia cu rspunsuri corecte. Fia cu rspunsuri corecte nu conine
ntotdeaunaunicele rspunsuri corecte; de aceea, evaluatorul trebuie s utilizeze aceasta fia cu
discernmnt.Dac evaluatorul este nesigur n legtura cu vreun element, el se poate
adresa Verificatorului intern.
4. n cazul probelor practice, evaluatorul trebuie sa verifice capacitatea elevului,
comparndmodul in care elevul ndeplinete diverse sarcini cu o list de verificare (fisa cu
rspunsuri corecte)sau/i cu exemple de fapt. Elevii trebuie sa ndeplineasc cu succes fiecare
sarcin.
5. Evaluarea oral poate fi utilizata mpreuna cu alte forme de evaluare pentru a oferi
probesuplimentare sau / i rezolva probleme minore care pot s apar n evoluia elevului.
Dac se utilizeaz examinarea oral, evaluatorul trebuie s indice acest lucru, atand lalucrarea
candidatului o adnotare scris de mn i semnat
Mijloace/dotri necesare pentru parcurgerea CDL-ului propus; alte observaii
/sugestiimetodologice pentru o ct mai complet dobndire a competenelor specifice
identificate.
Cataloage, reviste, albume;
Dotri specifice unitilor de alimentaie;
Alte dotri, care sunt identificate de cadrele didactice ca fiind necesare desfurrii
activitilor planificate.

VII. BIBLIOGRAFIE
1. Nicolescu R. Tehnologia activitii n restaurante i hoteluri Editura Sport i
Turism 1981
2. Stavrositu Stere Arta serviciilor n restaurante, baruri i hoteluri Editura
Dobrogea 2003
3. Gal A.M., Teodorescu G.F. Dicionar gastronomic Editura Petcom, Sibiu 2000
4. Nicolescu R. Tehnologia restaurantelor Editura Inter-Rebs, Bucureti 1998
5. Olaru M. .a. Studiul calitii produselor i serviciilor - Editura Economic
Preuniversitaria, Bucureti 2000
6. Stavrositu S. Ghid profesional n alimentaia public Editura Tehnic, Bucureti
1998
7. Tabele compoziii chimice
8. Colecii reviste
9. Album literar gastronomic

UNITATEA DE INVATAMANT: SCOALA PROFESIONALA SPECIALA

CAMPULUNG MOLDOVENESC
ANUL SCOLAR: 2013 - 2014

PROGRAMA SCOLARA
PENTRU
CURRICULUM IN DEZVOLTARE LOCALA
LICEU TEHNOLOGIC
CICLUL INFERIOR
clasa a XI-a

DENUMIREA CDL:
SERVIREA BUTURILOR

DOMENIUL PREGATIRII DE BAZA: TURISM SI ALIMENTATIE

PROFIL:SERVICII
CALIFICAREA: OSPATAR(CHELNER),VANZATOR IN UNITATILE DE
ALIMENTATIE PUBLICA SI TURISM

AUTOR:
Prof.ing. ERHAN LUMINITA NICOLETA

I. Not introductiv
Modulul CURRICULUM N DEZVOLTARE LOCAL face parte din cultura de
specialitate aferent domeniului de pregtire de baz Turism si alimentaie, clasa a XI-a , ciclul
inferior al liceului , filiera tehnologic i are alocat un numr de 60 de ore din care
60 ore instruire practic = 2 spt. x 5 zile x 6 ore /zi ( stagii de pregtire practic )
Aceast ofert curricular, asigur cadrul pentru realizarea unei instruiri care s permit,
n contextul tehnologic oferit de agenii economici locali, formarea n totalitate a competenelor
tehnice de specialitate descrise n Standardele de pregtire profesional. Curriculum-ul n
dezvoltare local a fost elaborat pe baza competenelor cheie din unitile de competene cheie:
Tranzitia de la scoala la locul de munca
Scopul modulului este de a da posibilitatea elevilor s cunoasc importana social
actual i de perspectiv privind organizarea diferitelor sectoare de munc din turism i
alimentaie.
S urmareasc comportamentul lucrtorilor din diferite compartimente:
S identifice problemele de organizare din compartimentele urmrite;
S alctuiasc un plan de rezolvare a unei probleme simple;
S rezolve o problemarealntr-un loc de munc tipic domeniului;
S colaboreze cu membrii echipei pentru ndeplinirea sarcinilor.
Practica pentru clasa a IX-a este curriculumul in dezvoltare locala aferent Modulului II
recomandat de MECTS 3331/25.02.2010 cu un numr de 60 de ore/an ce se vor efectua
pe parcursul a dou sptmni cu un numr de 30 de ore/sptmn.Elaborarea curriculumului porneste de la STANDARD-ul DE PREGTIREPROFESIONAL (SPP), care va
garanta pregtirea unitar a tuturor elevilor i adulilor caredoresc s obin calificarea de nivel 2,
Ospatar(chelner),Vanzator in alimentatie.Dezvoltarea competentelor necesare calificarii
profesionale se realizeaz prindobndirea unitilor de competene cheie: Tranzitia de la
scoala la locul de munca
De aceea, profesorul/maistru instructor va urmri dezvoltarea acestor competene
prinintermediul coninuturilor tiinifice, iar evaluarea performanelor elevilor se va axa pedemo
nstrarea dobndirii competenelor.Unitile de competen tehnice generale i cele specializate
cuprinse n SPP reprezintmodule de pregtire de sine stttoare.Competenele cheie sunt

repartizate n diferite module, n funcie de posibilitile de exersare i evaluare a

acestora.Abordarea curriculum-ului va avea n vedere urmtoarele aspecte:
coninuturile tematice sunt elaborate pe baza condiiilor de aplicabilitate i a criteriilor de
performan din SPP;
evaluarea va avea n vedere competenele dobndite de elevi, nu cunotinele teoreticeale
acestora.

II. Unitatea / unitile de competen / rezultate ale nvrii la care se refer

modulul
UC 9 -- Tranzitia de la scoala la locul de munca

Competena 1. i evalueaz nivelul de pregtire n raport cu cerinele unui loc de

munc
Competena 2.. i asum responsabilitatea fa de sarcina
primit
Competena 3. Se instruiete continuu n vederea mbuntirii
propriei performane
Competena 4: Manifest mobilitate ocupaional fa de
schimbrile de pe piaa muncii
Ordinea de parcurgere a coninuturilor este recomandat a fi urmtoarea:
1.Selectarea mijloacelor de munc
-materii prime i auxiliare,
-echipamente i utilaje,
-instalaii, S.D.V.- uri
2.Ordonarea mijloacelor specifice activitii curente
-respect succesiunea operaiilor de lucru
3.ntreinerea cureniei la locul de munc
-materiale de curenie specifice locului de munc (lavete, detergeni, dezinfectani, solveni)
-prin metode manuale,
-mecanice
-semiautomate
4.Explicarea principiilor ergonomice de baz
-microclimat,
-economia micrilor,
-poziia de lucru
5.Msuri individuale de reducere a efortului fizic
-poziia de lucru,
-succesiunea micrilor,
-dozarea efortului
6.Meninerea microclimatului optim de la locul de munc
-ventilaie,
-temperatur,
-iluminare,
-zgomot
7.Utilizarea instruciunilor de lucru n funcie de sarcinile date
-fie de lucru,
-regulamente,
-schie simple,
-explicaii
8.Verificarea individual a realizrii sarcinii date pe baza instruciunilor de lucru

-comparare,
-msurare
9.Corectarea erorilor de realizare a sarcinilor de lucru, pe baza instruciunilor
10.Detectarea unor situaii problematice- din documente,- din experiena proprie,- din experiena
grupului de cunoscui (familie, prieteni, grup de lucru)
11.Descrierea caracteristicilor problemei- grad de dificultate,- condiii de timp i de loc,- condiii
de metod sau mod de abordare
12.Formularea problemei n funcie de caracteristicile determinat
13.Identificarea unei alternative de rezolvarea problemei
-consultare,
-exersare,
-observare,
-testare
14.Alegerea soluiei optime de rezolvare a problemei
-proiectarea unui rezultat dezirabil ntr-o situaie dat (n funcie de alternativele de rezolvare)
15.ntocmirea planului de rezolvare a problemei
-obiective,
-metode,
-resurse, activiti,
-mijloace i cai de realizare,
-mod de evaluare
16.Aplicarea planului de rezolvare a problemei n contextul determinat
-ordinea de realizare din plan,
-timpul de rezolvare,
-colaborarea cu ali parteneri
17.Compararea rezultatului obinut cu rezultatul planificat
-rezultate identice,
-asemntoare sau diferite
18.Aprecierea rezultatului obinut n urma comparrii
-acceptare sau respingere,
-satisfacie sau insatisfacie
19.Aplicarea rezultatului obinut n situaii similare- preluarea rezultatului apreciat drept identic
sau asemntor n situaii simple, care presupunacelai tip de rezolvare

II. PRECIZARI PRIVIND

BAUTURILOR

ABORDAREA

MODULULUISERVIREA

Modulul Servirea bauturilor face parte din stagiile de pregatire practica ,desfasurate
in laboratorul de practica sau la agentul economic cu maistrul instructor sau reprezentantul
acestuia pe parcursul a 2 saptamani de practica comasata cu 30 de ore pe saptamana.
Modulul Servirea bauturilor se sprijina pe achizitiile dobandite de elevi la modulele de
nivel 1: Bazele servirii(clasa a IX - a), Arta servirii (clasa a -X- a).
LISTA UNITATILOR DE COMPETENTA RELEVANTE PENTRU MODUL
Unitati de competenta Unitati de competenta Unitati de
pentru abilitati-cheie
tehnice generale
specializate

competenta

U12 Servirea bauturilor

TABEL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR
Unitati
de Competente
Continut tematic
competenta
individuale

tehnice

U12
C1

Servirea
Identifica
bauturilor
sortimentele
de bauturi

C2 Serveste
bauturile
alcoolice si
nealcoolice

C3

Realizeaza
bauturi
in
amestec
C4 Serveste
bauturile in
amestec
C5

Pregateste si
serveste cafea
expresso

Prezentarea bauturilor dupa diferite criterii de clasificare

criterii de clasificare: concentratia alcoolica, continut de zahar,

tehnologia de obtinere, locul si rolul in de preparate si bauturi

tipuri de bauturi: alcoolice, nealcoolice, amestecuri de bauturi

Verificarea caracteristicilor bauturilor conform regulilor de
degustare

caracteristici senzoriale: aspect, limpiditate, culoare, gust,

aroma, miros, degajare CO2

reguli de degustare: ordinea bauturilor, temperatura, tipuri de

pahare folosite, modalitati de degustare
Asocierea bauturilor cu preparatele conform regulilor de asociere

reguli de asociere:compozitia preparatului, locul in de

preparate si bauturi, preferintele consumatorului, obiceiuri si traditii
de consum, tipul si durata mesei
Recomandarea sortimentelor de bauturi conform regulilor de
asociere

recomandare orala; lista de bar

Aducerea de la sectii a bauturilor comandate folosind obiectele de
inventar specifice

obiecte de inventar: tavi, cosulete, frapiere, carucioare

Efectuarea servirii bauturilor folosind obiecte de inventar adecvate

obiecte de inventar pentru servire pahare de diferite tipuri,

servicii pentru bauturi calde nealcoolice, zaharnite, lingurite, cesti,
farfurioare, tirbuson, carafe, cremiere
Debarasarea obiectelor de inventar utilizate la servirea bauturilor

obiecte de inventar pentru debarasare: tavi, carucioare

Descrierea sortimentului de bauturi in amestec dupa diferite criterii
(continut, concentratie alcoolica)

seci; demiseci; dulci; tipuri, caracteristici, tipuri de gheata.

Selectarea materiilor prime si a elementelor de decor

bauturi de baza; bauturi nealcoolice; materii prime perisabile

(produse lactate, pro-duse zaharoase, condimente, stimulente,
legume, fructe, diverse); elemente de decor
Selectarea obiectelor de inventar si a utilajelor specifice barului

obiecte de inventar; utilaje

Pregatirea amestecurilor de bauturi dupa metode specifice

agitare; amestec; dresare; retete specifice

Alegerea obiectelor de inventar pentru servirea bauturilor in
amestec

obiecte de inventar specifice servirii amestecurilor de bauturi:

pahare de diferite forme si capacitati, tavi, lingurite, farfurioare
Aplicarea regulilor de servire pentru bauturile in amestec

preferintele clientilor; temperatura de servire; servirea propriuzisa a bauturilor in amestec

Debarasarea obiectelor de inventar utilizate la servi-rea
bauturilor in amestec
Organizarea locului de munca pentru eficientizarea activitatii
de pregatire si servire a cafelei expresso:

organizarea locului de munca: verificarea aparatului

(functionare, intretinere, securitate), igienizare

obiecte de inventar necesare pregatirii si servirii cafelei:

dozatoare, cesti, lingurite, farfurii, vase ermetice pentru pastrarea

cafelei in vederea mentinerii calitatii

Recomandarea tipurilor de cafea dupa diferite criterii

tipuri de cafea: cafea cu lapte, espresso, cappucino, moca,

cafea neagra
Pregatirea cafelei conform cerintelor consumatorilor

pregatirea conform cerintelor: macinarea cafelei la granulatia

ceruta, dozarea corespunzatoare a cafelei, asigurarea conditiilor de
temperatura si presiune a apei, asigurarea nivelului cafelei in
filtruevaluarea vizuala a calitatii extractului de cafea, pregatirea
ingredientelor.
Prezentarea si servirea cafelei expresso conform cerintelor

obiecte de inventar folosite: cesti de sticla sau ceramica,

farfurii, lingurite, servetele; respectarea temperaturii de servire;
asocierea cafelei cu lapte, frisca, zahar
Curatarea si intretinerea aparatului pentru cafea espresso

efectuarea curateniei si intretinerea: evacuarea resturilor de

materiale din aparat, curatarea componentelor conform
instructiunilor, verificarea starii de functionare

III. CONDITII DE APLICARE DIDACTICA SI DE EVALUARE

In cadrul modulului SERVIREA BAUTURILOR organizarea activitatii se realizeaza
atat in laboratorul tehnologic de catre profesorul de specialitate, cat si la agentul economic unitate de activitate practica de catre maistrul instructor/reprezentantul agentului economic.
Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din Standardul de pregatire profesionala de catre
profesor si prezentate elevului. Elevul poate fi integrat in evaluarea activitatii sale, consolidand
astfel, capacitatea de a se autoevalua si marind gradul de transparenta a acordarii notelor.
Evaluarea finala a competentelor trebuie realizata in concordanta cu precizarile incluse in
Standardul de Pregatire Profesionala.
Evaluarea pe parcursul anului se realizeaza prin diverse tipuri de probe de evaluare (orale, scrise,
practice), in functie de specificul competentei. De exemplu: pentru competentaIdentifica
sortimentele de bauturi se poate folosi o proba de evaluare scrisa cu completarea unei fise de
lucru cu urmatoarea cerinta:
Cerinta: Grupati urmatoarele bauturi: nectar, apa minerala, coniac, vodca, vin, lichior, bere,
vermut, cafea, vin spumos, dupa urmatoarele criterii:
a)
concentratia alcoolica (bauturi nealcoolice, bauturi slab alcoolice, bauturi tari
b)
tehnologia de obtinere (bauturi naturale, bauturi industriale)
c)
locul in de preparate si bauturi (bauturi aperitive, bauturi digestive, bauturi stimulente)
Pentru evaluarea privind Verificarea caracteristicilor bauturilor conform regulilor de
degustare se realizeaza o evaluare orala pentru enumerarea caracteristicilor senzoriale care se
verifica si o proba practica de degustare a unei bauturi tinand cont de regulile de degustare.
Descrierea caracteristicilor verificate se va realiza sub forma orala sau se poate intocmi o fisa de
observare in care se va bifa corectitudinea executarii degustarii, conform regulilor de degustare.
Pentru evaluarea privind Asocierea bauturilor cu preparatele se poate realiza o evaluare
practica si orala printr-un joc de rol in care un client serveste un anumit preparat culinar, iar
ospatarul asociaza tipul de bautura preparatului servit motivand asocierea facuta.
Promovarea modulului este demonstrata prin atingerea tuturor competentelor specificate in
tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Competentele specifice unui modul nu vor
fi supuse evaluarii finale in cadrul altor module. Acest lucru nu exclude exersarea si dezvoltarea
acestora si prin parcurgerea continuturilor altor module. Procesul de evaluare pe parcursul anului
si evaluarea finala trebuie sa urmareasca gradul de dobandire a competentelor si nu nivelul de

cunostinte acumulate. Cunostintele stiintifice nu reprezinta decat cadrul in care se dezvolta

competentele. Pe parcursul anului elevul trebuie sa fie supus evaluarii prin probe de evaluare
diferite, in momente diferite, iar rezultatul final al evaluarii (atingerea competentelor) va avea in
vedere progresul realizat de acesta. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea
competentelor specificate in cadrul acestui modul. In situatia in care elevul nu reuseste, sa
demonstreze insusirea unei competente, acesta are posibilitatea de a participa la o noua evaluare,
dupa o perioada de pregatire. Profesorul isi elaboreaza pachete de evaluare pentru toate
competentele incluse in modul. Pentru a veni in sprijinul profesorilor si maistrilor instructori este
prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluarii pe competente.
Exemplificarea unui pachet de evaluare pe o competenta:
U12: SERVIREA BAUTURILOR
Competenta 3: Realizeaza bauturile in amestec
Precizari privind aplicabilitatea criteriilor de Probe
de
Criterii de performanta
performanta
evaluare
a Descrierea sortimentului de Criterii de descriere : continut, concentratie Probe orale si
bauturi in amestec dupa alcoolica.
scrise, teste,
diferite criterii..
intrebari
b Selectarea materiilor prime Materii prime: bauturi alcoolice, nealcoolice, Probe
orasi a elementelor de decor produse zaharoase, fructe, legume, condimente, le/scrise
si
necesare obtinerii bauturilor stimulente, produse lactate, oua, ti-puri de gheata. practice
in amestec.
Elemente de decor: comestibile, necomestibile.
c Selectarea obiectelor de Obiecte de inventar: pahare, zaharnite, ghetiere, Probe
orainventar necesare obtinerii shaker, clesti, lingurite mazagrin, tavi, picurator, le/scrise
si
bauturilor in amestec.
tocator, cutit, pila, pahare speciale, pahar gradat, practice
cheie, tirbuson, razuitoare, moissoire
Utilaje: turmix, blender, mixer, expressor, presa
pentru stors citrice, filtru, masura de gheata,
vitrine frigorifice
d Pregatirea amestecurilor de Metode: dresare, amestec, agitare
Proba
bauturi
dupa
metode Retete de bauturi in amestec
practica
specifice
Profesorul sau maistrul instructor pe parcursul unei saptamani de activitate practica va
evalua elevul pe baza unei fise de observare in care va nota rezultatul evaluarii.
Instrument de evaluare: fisa de observare
Nume candidat:
Nume evaluator:
UC 12: Servirea bauturilor - Competenta nr. 4: Serveste bauturile in amestec
Rezultatul
Nr.crt. Cerinte
Data
evaluarii
1.
Alegerea obiectelor de inventar pentru servirea bauturilor in Da sau ()
amestec:
Nu sau (X)
- tumblere, pahare, sonda, pahare tip lalea, farfurioara suport,
tavi, lingurite
2.

3.

Aplicarea regulilor de servire specifice bauturilor in amestec:

- preferintele clientilor
- temperatura de servire
- dozarea componentelor
- manipularea si transportul obiectelor de servire
Debarasarea obiectelor de inventar utilizate la servirea
bauturilor in amestec.

Da sau ()
Nu sau (X)

Da sau ()
Nu sau (X)

Folosirea tavilor, farfuriilor diferite, caruciorului pentru

debarasare
Evaluatorul va bifa fiecare sarcina indeplinita corect de catre elev.
Certificarea competentei se obtine daca toate sarcinile de lucru sunt indeplinite. Sarcinile
neindeplinite se vor reevalua dupa o perioada de pregatire folosindu-se acelasi instrument de
evaluare.
Competenta se considera atinsa daca elevul indeplineste sarcina o singura data.
Precizari pentru aplicarea probei de evaluare:
elevul va fi evaluat in urma parcurgerii tuturor etapelor de invatare;
elevul va realiza operatiile practice cerute inainte de evaluare la fiecare etapa de invatare;
certificarea acestei competente se va realiza in urma evaluarii formative;
pentru buna desfasurare a evaluarii se recomanda:

folosirea unui spatiu amenajat corespunzator (la agentul economic);

evaluarea elevilor pe durata desfasurarii probei se realizeaza fara interventia evaluatorului.

inregistrarea performantei se va realiza printr-o fisa de observare completata de profesor
pe parcursul probei.
Sugestii privind dovezile evaluarii
fisa de observare, care trebuie sa fie elaborata conform criteriilor de performanta si
conditiilor de aplicabilitate, utilizata pentru evaluarea prin probe practice constituie dovada a
evaluarii.
pentru probele scrise dovezi ale evaluarii sunt considerate: fisele de lucru, testele de
evaluare, chestionarele, proiectele, portofoliile.
orice alt material elaborat de catre elev sau utilizat de catre profesor pentru evaluare poate
constitui o dovada a evaluarii competentelor elevului.
De exemplu, in cadrul modulului Servirea bauturilor se poate realiza o evaluare pe baza
unui studiu de caz cu tema Obiceiuri si traditii de consum specifice zonei . in care elevul va
prezenta:

tipurile de bauturi specifice zonei studiate;

obiceiuri de consum evenimentele la care se servesc bauturile;

preparatele cu care se asociaza bauturile specifice zonei;

traditii privind: modalitati de obtinere a bauturilor, modul traditional de prezentare si

servire a bauturilor.
V. SUGESTII METODOLOGICE
Practica comasat se poate desfura n atelierele i laboratoarele tehnologice din
coal,dac dotarea acestora este adecvat cerinelor i/sau la ageni economici parteneri ai
colii. Pentruunele domenii de pregtire ( comer, servicii, construcii, agricultur etc) practica
comasat se poate efectua i pe parcursul vacanelor colare, urmnd ca sptmnile din vacan
n care elevii au fost n practic s fie recuperate pe parcursul anului. Se recomand ca acest tip
de instruire s se efectueze cu precdere la agenii economici, cu care s se stabileasc relaii de
parteneriat care s faciliteze n final i integrarea elevilor la terminarea colii.
Relaia unitate de nvmnt agent economic
Pentru efectuarea instruirii practice la agentul economic, unitatea de nvmnt trebuie sncheie
cu acesta o convenie de colaborare care s stabileasc:
Statutul elevului care urmeaz formarea n ntreprindere
Responsabilitatea pedagogic a unitii de nvmnt
Modalitile de protecie i igien a muncii, precum i de protecie civil
Obiectivele i modalitile de instruire ( durat, calendar, coninut, activiti)
Modaliti de participare a specialitilor din ntreprindere la instruirea elevilor
Modaliti de urmrire a instruirii i de evaluare
Un reprezentant care s aib rolul de tutore pentru elevi i care s colaboreze permanent cu
cadrul didactic coordonator al activitii de instruire practicSe va urmri ca stagiul la agentul
economic s permit elevului:

S neleag concret constrngerile economice, umane i tehnice ale ntreprinderii

S neleag constrngerile de securitate impuse de metodele de lucru
S observe i s analizeze, pornind de la situaii reale, diferitele elemente ale unor strategii de
calitate, s perceap costurile induse de non-calitate
S utilizeze achiziiile sale n domeniul comunicrii, n relaia cu personalul angajat
S cunoasc importana tuturor serviciilor i compartimentelor unei ntreprinderi
Documente necesare organizarii i desfasurarii practicii comasate
Unitatea de nvmnt, prin catedra de specialitate tehnologic, va ntocmi urmtoarele
documente care vor asigura buna desfurare i calitatea procesului de instruire practic
comasat:
Grafic de desfurare a practicii comasate pe clase, sptmni, loc de desfurare a practicii
Profesorii de specialitate i maitrii instructori ncadrai pentru instruirea practic comasat vor
ntocmi planificri calendaristice pentru aceast activitate i vor urmri realizarea n totalitate a
acesteia.
n scopul facilitrii urmririi frecvenei la activitatea de instruire practic, precum i aevalurii
de parcurs se propune ca fiecare elev s aib un caiet/ portofoliu de practic, alctuit dinfie
individuale, alctuite pentru fiecare tem.
Portofoliul de practic poate conine,deasemenea,fie individuale de observaie n care
elevul s urmreasc diferite aspecte ale procesului tehnologic, documentaii tehnice care pot fi
accesibile elevului, fie de lucru i fie deevaluare concepute de profesor
sau maistru pentru aceast activitate. Coninutul acestui portofoliu va constitui un element
important n procesul de evaluare.
De asemenea, profesorul/ maistrul instructor va avea pentru fiecare elev o fi individual de
control, care va urmri atingerea competenelor prin efectuarea activitilor descrise n cadrul
fiecrei teme.
Ordinea de parcurgere a continuturilor este cea prezentata in tabelul de corelare a
competentelor si continuturilor.
Pentru orele desfasurate cu profesorul economist se vor avea in vedere in principal urmatoarele
continuturi:
Prezentarea bauturilor dupa diferite criterii de clasificare
Verificarea caracteristicilor senzoriale ale bauturilor conform criteriilor de degustare
Asocierea bauturilor cu preparate dupa diferite criterii de asociere
Descrierea sortimentelor de bauturi in amestec
Pregatirea amestecurilor de bauturi in amestec
Celelalte continuturi tematice fiind abordate mai ales in stagiul de pregatire practica.
Repartizarea numarului de ore pe continuturi tematice se realizeaza in functie de ritmul de
invatare al elevilor si de complexitatea continutului. Se vor promova metode activ
participative, centrate pe elev, care dezvolta gandirea incurajeaza participarea elevilor, dezvolta
creativitatea si realizeaza o comunicare multidirectionala.
Metode recomandate sunt: jocul de rol, brainstorming, problematizarea, studiul de caz,
experimentul, demonstratia, simularea, lectii vizita, vizionari de casete video, discutii, dezbateri,
realizarea de proiecte integrate.
Aceste metode se caracterizeaza prin faptul ca:

sunt centrate pe elev si pe activitate;

pun accent pe dezvoltarea gandirii, formarea aptitudinilor si a deprinderilor;

incurajeaza participarea elevilor, creativitatea, initiativele;

determina un parteneriat profesor - elev;

au un puternic accent formativ, nu informativ;

presupun folosirea unui limbaj simplu, accesibil;

adapteaza metodele de lucru la nivelul clasei.

Metodele de participare activa au meritul de a genera contexte in care se manifesta diferentele,

ca si in viata de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocari ale indivizilor de a-si reorganiza
experientele ca urmare a participarii active la viata si lucrul in grup.
Vor fi promovate situatii din viata reala si se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele
reale, pentru a se tine cont, in masura mai mare, de nevoile elevilor, ale angajatorilor si ale
societatii.
Profesorul trebuie sa aiba rol de mediator, facilitator al invatarii, punandu-l pe elev in situatia de
a aplica propriul mod de intelegere a cunostintelor, prin activitati de descoperire, conversatie sau
realizarea diverselor materiale - proiecte, portofolii, planuri, jurnale.
In elaborarea strategiei didactice profesorul trebuie sa tina seama de urmatoarele principii
moderne ale educatiei:
elevii invata cel mai bine atunci cand invatarea raspunde nevoilor lor;
elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare;
elevii au stiluri diferite de invatare;
elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior la procesul de invatare;
elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informatiilor vechi cu cele noi si
pentru ordonarea lor.
activitatile la lectii vor fi variate, astfel incat, indiferent de stilul de invatare caracteristic,
toti elevii sa dobandeasca competentele necesare.
Se recomanda de asemenea organizarea predarii-invatarii utilizand activitati diferentiate pe
grupuri de elevi care faciliteaza procesul de invatare. Aceasta metoda se poate aplica pentru
verificarea intre colegi (verificari si evaluari ale lucrarilor intre colegi), joc de rol (elevii se ajuta
reciproc, iar profesorul ii indruma pentru o invatare eficienta).
Pentru evaluarea competentelor achizitionate de elevi in conformitate cu programa scolara si SPP
se pot folosi ca metode si instrumente de evaluare: baterii de teste, autoevaluarea, probe
practice, intocmirea de portofolii ale elevilor, proiecte pe o tema data, fisa de observare.
Probele de evaluare se refera in mod explicit la criteriile de performanta si la conditiile de
aplicabilitate din Standardul de Pregatire Profesionala.
VI. BIBLIOGRAFIE
1.
M. Bugan i C. Florea, (2002), Ghidul profesionistului n restauraie, Bucureti, Editura
Gemma Print.
2.
M. Bugan i C. Florea, (2003), Matre Dhotel, Bucureti, Editura Gemma Print.
3.
G. Berechet i Diana Dnila, (2003), Pregtirea preparatelor i buturilor destinate
turitilor, Bucureti, Editura Gemma Print.
4.
C. Dinc, (2003), Tehnician n turism clasa a XI a, Bucureti, Editura Didactic i
pedagogic.
5.
C. Florea i colaboratorii, (2004), Manualul directorului de restaurant, Bucureti, Editura
THR-CG.
6.
R. Nicolescu, (1998), Tehnologia restaurantelor, Bucureti, Editura Inter Rebs.
7.
R. Nicolescu i colaboratorii, (2000), Cocteiluri pentru profesioniti i amatori,
Bucureti, Editura Inter Rebs.