Teoria generala a obligatiilor

Tema 1: Notiuni generale privind dreptul obligational

1. Notiunea de obligatie. Elementele raportului juridic obligational
2. Sistema obligatiilor
3. Clasificarea obligatiilor
4. Temeiurile de aparitie a obligatiilor
1. Art 512 CC
Obligatie provine din latina, OBLIGATIO- ob din cauza, legatioa-a lega. Creditorul poate sal lege pe
debitor daca acesta nu executa obligatia.
Pornind de la epoca medieval debitorul umai raspunde cu libertatea sa, ci cu patrimoniul sau.
Termenul de obligatii are 3 sensuri:
1. Raport juridic, sensul care este reprezentat la art 512. Raport juridic in virtutea caruia subiectul activ
(creditor) are dreptul sa ceara executarea unor prestaii de la subiectul pasiv (debitor) iar acesta ezte cerut
sa execute datoria.
2. Sens restrins, obligatia denota datoria debitorului
3. Obligatie modificat prin cuvintul obligatiune, sens tehnic, obligatiunea este un titlu de valoare emis de
catre o societate pe actiuni, in folosul unei persoane care a subscris( a platit pretul ) numita obligatar
( persoana care detine obligatiune) acorda obligatarului de aprimi devidente si la expirarea termenului
obligatiunii are dreptul sa restintuie suma nominala aobligatiunii.
In fond notiuneaa de obligatiune este imprumutarea in masa.
Elementele raportului juridic obligational
1. Subiecti, partile. Subiect activ-creditor, subiect pasiv- debitorul.
Specificul rap.jur.obligationale este ca subiectul pasiv este determinat el poate fi compus o persoana, mai
multe persoane.
Drepturile de creanta sunt drepturi relative, spre deosebire de drepturile reale care sunt absolute.

TEMA 2
Contractul este un acord de vointa, o intelegere. Aceasta intelegere vizeaza viitorul.
Cel mai important element, contractul este o intelegere cu intentia de a produce efecte juridice, el trebuie
delimitat de intelegerea fara efect patrimonial.
Consemtamintul de a incheia contractul trebuie sa fie exteriorizat, asta este prima cerinta.
Consemtamintul este exprima cu intentia de a produce efecte juridice.
De regula identificarea unei intentii de a produce efecte juriduce nu prezinta probleme, ea se prezuma. Nu
este necesar ca partile sa analizeze conduita in termeni juridici formalist, care era abordat in dreptul
roman. Ci sa doreasca executarea unor prestatii.
In raporturile comerciale diferitele scrisori, mesaje electronice, sunt pasibile de a fi calificate contractele.
Motivul este ca dreptul comercial are nevoie de simplitate si rapiditate. In raporturile familiale sau i
raporturile dintre prieteni diferitele intelegeri, trebuie sa treaca un test mai rigit pentru a fi calificate ca
contract. Comportamentul partilor care isi manifesta consemtamintul il va interpreta in mod obiectiv,
adica in acel mod de a fi inteles de un om rezonabil art 726 CC. Art 666 CC .
Oferta si acceptare sunt tratate ca acte juridice unilaterale, dar luate impreuna eke formeaza un singur act
juridic bilateral care este numit contract.
Persoanele care siau dat consentamintul la se numesc parti contractante, exista doua categorii de parti:

parti originare partile care siau dat consentamintul, parti survenite aceste sunt mostenitorii, cesionarii.
Contractele sunt bilaterare, dar pot fi si multilaterale.
Contrcate ce nasc raporturi juridice: vinzare cumparare, donatie.
Contracte care modifi a raporturile juridce: contracte de modificare-contracte care modifica acordul
aditional, conrract de novatie.
Contractele prin care se sting raporturile juridce, de regula obligatiile se sting, totus o obligatie neexecutat
poate fi stinsa prin acordul partilor acest se numeste contract de rezolutiune, contract de tranzactie.

FUNCTIILE SI ROLUL CONTRACTULUI.

Din punct de vdere juridic contrcatul este principalul izvor de obligatii, din punct de vedere economic
contractul este instrumentul care face posibila functionarea circuitului civil si comercial. Impreuna cu
institutia proprietatii contractul constituie institutia centrala a dreptului privat. Caracteristica sa este ca el
garanteaza autonomia de vointa a subiectelor de drept, adica libertatea de a dispune de drepturile pe care
le apartin. Contrcatul este un garant al drepturilor parti.
Calitatea de salariat, de consumator, de client se bazeaza pe existenta unui contract, contractul scris are
avantajul de a fixa obligatiile partilor.
Contractul are caracter obligatoriu "pacta sunt servanda".
Contractul este un program dupa care trebuie sa se conduca partile.
Principiile dreptului contractului principiul libertatii contractuale, care foarte clar este redat in art 667 CC.
-partile sunt lubere sa incheie sau nu orice tip de contract( obligatia de a contract a poate fi prevazuta de
lege(conrract de asigurare)
Orice profesionist in care include atit intreprinzatorii cit si liberii profesionisti sunt obligatii cu
consumatorii.
Consumator-persoana fizica care incheie contract in scopuri proprii, familiare, casnice....
Obligatia de a incheia un contract poate fi asumata liber printr-un alt contract, antecontract.
Contractul care se incheie pentru executarea antecontractului se numeste contract definitor.
Antecontractul poate prevedea ce conditii trebuie sa fie intrunite dintre una din parti inaintebde incheiera
contractului definitic, care poate di de exemplu inregistrarea obiectelor intr-un registru de publicitate.
Hotarirea judecatoreasca care detine rolul de contract.
Partile sunt libere sa aleaga tipul contractului, adica sa fie un contract numit reglementat expres de lege,
sau un contract nenumit care nu se incadreaza expres in lege.
Partile sunt libere sa aleaga continutul contractului, sigur ca sub rezerva normelor imperative, bunurile
moravuri si ordinii publice.
Majoritatea dispoztii lor din cartea a treia nu sunt nici clar imperative ( nu prevad expres sactiunea
nulitati) nu cuprind sintagma daca contractul nu preved alt fel.
Pentru interpretarea lor poate fi interpretat trebuie cercetat scopul legiuitorului
Conceptul de bunuri moravuri este oferit judecatorului pentru a respinge actiunile judiciare sau pentru a
anula contractele in cazurile in care o solutie judecatoreasca contrara ar contraveni moralitatii in societate.
Partile su t libere sa aleaga forma contractului de incheiere, punctul de pornire este ca contractele sunt
valabile la realizarea simplului acord de vointa fara cerinte de formainsa prin ele se pot stabili cerinte in
forma scrisa sau lege.

In dreptul privat roman contractele erau numite adica pretorul nu recunistea actiuni judiciare intemeiate
pe acorduri care nu se regaseau inncatalogul de contracte pe care il avea. Procedura incheierii era una
deosebita.
Sub influenta dreptului canonic se cunoaste principiul consensualismului.
In ultimii 50 de ani se observa fenomenul dirijzmului dreptului contractual.
Dreptul consumatorului, dreptul concurentei
CLASIFICAREA
Clasifi area contractului ajuta la determinarea caracterului juridic al fiecarui contract, aceste caractere
sunt esentiale la studierea contractului in cadrul partii speciale.
Criterii
Dupa modul de formare:
Contracte consensuale- sunt contractele caror incheiere valabila este necesar si suficient acordul de vointa
al partilor, (solo consensul) simplu consentamint. Toate contractele sunt consemsuale, exceptia este cind
legea face 6n contract sa fie solemn sau real.
Contractele solemne-contractele pentru a carei incheiere valabila acordul partilor trebuie sa poarta forma
scrisa sau audentica. Contractul ramine consensual daca legea nu stabileste cerinte de forma, insa partile
au decis sai dea o forma mai rigida. Art. 211 de regula daca legea cere forma scrisa o cere doar pentru
probatiunea, forma scrisa este o conditie de valabilitate in cazul cind legea cere sub sanctiunea nulitatii.
Contractele reale- contractele pentru incheierea valabila pe linga acordulmpartilor se cere remiterea
materiala a bunului care face obiectul acestui contract, adica posesia bunului. Sunt jurisdictii ca nu
recunosc contracte reale (germania, marea-britanie) exemple:donatie, comandat, de imprumut, depozit.
Codul civil a RM a redus la maxim posibil contractele reale. Exemple de contracte reale: donatia art828,
gaj cu deposedare art. 466 alin3.
Dupa continutul lor:
Sinalagmatice( bilaterale) contracte care genereaza 8bligatii pentru ambele parti, care sunt corelative si
interdependente. Contractele sinalagmatice au un regim juridic distinct stabilit in capitotlul 3 (art704711). Din motiv ca obligatiile partilor sunt corelative si reciproce legea prevede anumite mecanisme
juridice de protectie a unei parti contractante daca cealalta parte nu isi executa obligatiile. Daca o parte nu
executa cealalta parte poate sa suspende obligatiile lui. Al doilea efect al acestui contract este exceptia de
precaritate art 706. Daca o parte contractanta decide ca nu mai are interes de executarea contractului
atunci ea poate sa declare rezolutionea contractului printr-o declaratie rezolutiva. (contract de vinzarecumparare)
Unilaterae contractele care genereaza obligatii pentru una dintre parti si drepturi pentru cealalata parte.
Contractele unilaterale ramin a fi contracte bilaterale.
Dupa scopul urmarit:
Contract cu titlu oneros art 197 :comutative- ambele parti isi cunosc aliatorii obligatii si cunosc indatoriile
volumulmacestora obligatii, toate acestea sunt cumutative.
Aliatorii-partile nu cunosc integral la momentul incheirii contractului nu cunosc toate obligatiile care le
vor veni / sau intemeierea acestora. Exista o incertitudine cu privire la obligatia macar uneia dintre parti.
Partile aliatorii sau sanse de pierdere sau cistig. Ex: contract de asigurare.
Contract cu titlu gratuit, ar4 197
Contract aliatorii, partile au o parte de pierdere sau de cistig, ia si-a asumat riscul.

Clasifi area dupa efectele produse:

1. Contrcate.e generatoare de drepturi si obligatii, contfcate care produc efecte obligationale
2. Contfcate translative de drepturi reale, aceste contfcate de asemenea produc efecte obligationale,
suplimentar aceste contrcate au si efecte reale, ceva ce contfcatele pur obligationale nu au, si anume
dobinditorul devine proprietarul unui drept real ( vinzare-cumparare, ). In litigiile privind dreptul de
proprietate sau alte drepturi reale
3. Contrcatele declarative de drepturi si obligatii, doar constata o anumita stare de drept preexistenta
( tranzactie, partaj )
Dupa modul de executare:
1. Contrcatele cu executare imediata, adica contfcatele care fiecare parte are o singura prestatie, care se
execita printr-o singura actiune
2. Contrcatele cu executare succesiva,
Exista contracte care desi aparent sunt cu executare succseiva ele pot avea un asa obiect incit el este cu
executare imediata ( antrepriza, prestarile de servicii)
Dupa cum sunt, sau nu rehlamentate de lege
1. Contracte numite
2. Contracte nenumite
3. Contracte complexe cuprind elementele mai multor contracte numite sau nenumite ( cuprinde contract
numit, locatiune cu dreptul locatarului de a cumpara apartamentul) in cazul contractelor complexe este
deosebit de important este calificarea contrcatelor cuprinse in contrcatele complexe.
"Legea generala mai noua nu deroga si nu are prioritate fata de legea speciala mai veche."

3. CLAUZELE ESENTIALE ALE CONTRCATULUI

Clauzele care sunt necesare si suficiente a fi convetine intre parti pentru exostenta unui contract valabil.
Sunt 3 categorii de clauze esentiale:
1. Clauze care rezulta din natura contractului
2. Clauze care legea le cere ca partile sa se inteleaga (art.924 alin.2)
3. Clauze asupra careia uneia dintre parti cere realizarea unui acord, clauza la care insista u a din parti.